Printele Arhimandrit Cleopa Ilie

Viaa
Printele arhimandrit Cleopa Ilie s-a nscut n comuna Sulia, judetul Botosani, la 10
aprilie, anul 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru i Ana Ilie.
A urmat scoala primar de sapte ani n satul natal. Avea o memorie cu totul deosebit,
asemnndu-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a fcut ucenicie duhovniceasc la
Schimonahul Paisie Olaru, pustnic n Schitul Cozancea.
n anul 1929, la nceputul lui decembrie, a intrat n obstea Schitului Sihstria mpreun
cu fratele su mai mare, Vasile. Dup trei zile de ispitire, au fost primiti n obstea acestui
schit, n ziua Sfntului Spiridon la 12 decembrie.
Pn n anul 1935, Constantin a pscut oile Schitului Sihstria, mpreun cu alti frati.
Apoi este luat n armat n orasul Botosani. Se rentoarce la schit n toamna anului 1936 si
este tuns n monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. Dup aceasta face
ascultare la oile schitului pn n vara anului 1942, fiind ajutat de monahii galaction Ilie i
Antonie Olaru.
n iunie 1942 este adus n schit si numit loctiitor de egumen, ntruct staretul Ioanichie
Moroi era grav bolnav.
n anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23
ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stare al
Mnstirii Neamt. Dup aceast dat este numit oficial egumen al Schitului Sihstria.
n anul 1947, Schitul Sihstria, numrnd peste 60 de vieuitori, a fost ridicat la rang
de mnstire, iar Protosinghelul Cleopa Ilie este fcut arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului
Nicodim.
n anul 1948, fiind urmrit de organele politice de atunci, se retrage pentru ase luni n
pdurile din jurul Mnstirii.
n anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit stare al Mnstirii
Slatina - Suceava i se transfer acolo cu 30 de clugri din obtea Mnstirii Sihstria, n
urma deciziei Patriarhului Justinian. n locul su este numit staret Protosinghelul Ioil
Gheorghiu.
La Mnstirea Slatina ntemeiaz o obste care a ajuns la peste 80 de vietuitori. ntre
anii 1952-1954, fiind urmrit de securitate, se retrage n Munii Stnioara, mpreun cu
ieromonahul Arsenie Papacioc. Dup mai bine de doi ani de via pustniceasc, este readus n
mnstire, la porunca Patriarhului Justinian.
n anul 1956, revine la metanie, iar n primvara anului 1959, se retrage pentru a treia
oar n Muntii Neamt, unde se nevoieste mai bine de cinci ani de zile.

n toamna anului 1964 revine n Mnstirea Sihstria, ca duhovnic al ntregii ob ti, i

povuieste fr ntrerupere att clugri, ct i mireni, timp de 34 de ani, pn la 2 decembrie
1998, cnd i d duhul n minile lui Hristos.
nvturi
Printele Arhimandrit Cleopa Ilie a avut o via plin de nvturi care ne rmn pild
de nelepciune i ndreptar de comportament cretin.
Un prim episod marcant este acceptarea n mnstire ca frate i ncercrile la care a
fost supus: A ajuns mpreun cu alt frate la Mnstirea Sihstria unde au fost ntmpinati de
monahul Ilarion,economul schitului:
- Ce doriti, fratilor? i-a ntrebat el.
-Vrem s rmnem n mnstire, printe, si s ne facem clugri.
-Vreti s v nchinati viata lui Hristos?
- Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioase printe.
-Asteptati aici pn vorbesc cu printele stare.
Auzind btrnul stare despre sosirea frailor, i-a spus economului: ''Du-i la arhondaric, d-le
ceva de mncare i, ncepnd de mine diminea, s stea trei zile si trei nopti la poarta
mnstirii, s bat fiecare cu btul n butucii de la poart i s zic nencetat rugciunea
''Doamne Iisuse'', fr s le dai mncare pn a treia zi. Dac vor avea rbdare, i primim n
mnstire''.
Economul s-a ntors la frai si i-a dus la arhondaric unde s-au odihnit. La miezul noptii au
mers la Utrenie, iar a doua zi au fost dusi la poarta mnstirii si s-au rugat toat ziua, lovind
cu betele n trunchiul unui brad. Cnd loveau n butuc, ziceau si rugciunea ''Doamne
Iisuse''. Clugrii si fratii treceau pe lng ei, dar nimeni nu -i ntreba nimic. Seara s-a
rentors economul si i-a ntrebat:
- Ei, fratilor, a zis ceva copacul?
- Nu! au rspuns ei.
- Nu-i este foame copacului?
- Nu! au zis ei.
- Iat, asa trebuie s rabde clugrul n mnstire!
Mergeti la arhondaric si dup ce v faceti pravila si canonul v odihniti putin. Apoi veniti la
Utrenie.Urmtoarele dou zile au fcut la fel. A treia zi, seara, a venit staretul Ioanichie
Moroi n poarta mnstirii, a binecuvntat pe cei doi frati, apoi i-a dus n biseric si le-a
spus s se nchine la icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului. Apoi, s-au spovedit
ncepnd cu viata din copilrie si auprimit aghiasm mare si putin hran, iar a doua zi s-au
mprtsit cu Preacuratele T aine ale lui Hristos. La urm fratii Vasile si Constantin au fost
trimisi de staret la oi, iar fratele Gheorghe a pscut n continuare vitele. Dar, timp de trei
luni, n-au avut voie s se vad si s vorbeasc unul cu altul.

Un alt episod este acela din vremea cnd Printele Cleopa era paraclisier: Pe cand era
paraclisier, in anul 1932, Parintele Cleopa a fost martor ocular la cateva minuni petrecute in
timpul Sfintei Liturghii, in biserica Schitului Sihastria. Iata ce ne povestea el:
Sa vedeti ce-am patit aici cu un preot foarte bun, Calistrat Bobu. Ca duhovnic, a trecut
odata pe la o maica care se nevoia in padure. Pe atunci in padure erau vreo 50 de pustnici.
Ea i-a spus Parintelui Calistrat: La voi nu se pogoara Duhul Sfant, ca ati trecut pe stilul
nou! De atunci, Parintele Calistrat era in indoiala.
Odata, pe cand eram paraclisier, am observat ca anafora de la staret era alba si dulce, iar
cea de la Parintele Calistrat era verzuie si acra. Atunci l-am intrebat pe Parintele Ioanichie:
Parinte staret, de ce cand slujeste parintele Calistrat, anafora este verzuie si acra?
Mai, baiete, slujeste cu indoiala! S-a dus la o pustnica din padure si ea i-a spus ca nu vine
darul Duhului Sfant la Liturghie din cauza calendarului. Si i-am spus ca are s-o pateasca,
fiindca el se indoieste ca nu vine Duhul Sfant!
Odata Parintele Calistrat savarsea Sfanta Liturghie si cand a chemat harul Duhului Sfant,
numai ce vede ca agnetul s-a facut carne si curgea sange pe Sfantul Disc si pe Sfantul
Antimis. Iar cand s-a uitat in Sfantul Potir a vazut sange. Atunci m-a chemat pe mine:
Frate Constantin, ia vino incoace! Ce vezi?
Vai, parinte Calistrat! Sfanta Impartasanie s-a facut carne si sange!
Atunci m-a trimis sa-l chem pe parintele staret. Staretul, cand a venit, a pus sa se citeasca
Psaltirea la strana si a zis:
Ei! Parinte Calistrat, acum crezi ca vine Duhul Sfant si preface Darurile?
Iarta-ma, parinte! Si a cazut in genunchi.
Ia uite! A venit Duhul Sfant? S-a facut carne? S-a facut sange? Te mai indoiesti de acum,
parinte?
Cred, parinte staret. Te rog, iarta-ma!
Ia si strange Sfintele Taine!
Apoi a facut cu dalta o gaura in piciorul Sfintei Mese, ca Sfanta Masa este Mormantul
Domnului, si a ingropat acolo Sfintele Taine, cum ne invata Sfintii Parinti. Iar potirul l-a
sfintit din nou si l-a spalat la spalatoarea din Altar impreuna cu Sfantul Antimis. Si am stat
cateva ore pana s-a citit Psaltirea toata. Apoi a inceput din nou randuiala Sfintei Liturghii,
continuand de la Proscomidie:Si unul din ostasi cu sulita coasta Lui a impuns?. Si asa sa savarsit Sfanta Liturghie si nu s-a mai repetat acea minune.
Acum crezi? i-a zis staretul.
Cred, parinte!

Apoi, Parintele Ioanichie i-a dat canon 40 de zile si i-a zis: De ce nu crezi, cand eu iti spun,
si te duci la babe sa te invete despre calendar? Asta s-a petrecut in anul 1932.
Tot pe atunci am fost martor la o alta intamplare minunata in timpul Sfintei Liturghii.
Odata, cand slujea staretul Ioanichie Moroi, dupa sfintirea Darurilor, a sarit din Sfantul
Potir un strop din Sfantul Sange pe Sfantul Antimis. Acel strop a inceput sa straluceasca, apoi
sa raspandeasca raze. Atunci Staretul Ioanichie a strigat catre mine:
Frate Constantin, ia vino incoace!
Venind eu, mi-a zis staretul:
Ce vezi aici, pe Sfantul Antimis?
Vad o picatura din Sfantul Sange. Straluceste atat de tare, incat aproape nu ma pot uita.
Atunci staretul mi-a zis:
Vezi cui ii slujim noi? De aceea sa fii cu mare frica si evlavie in Sfantul Altar!
Apoi, egumenul Ioanichie s-a impartasit cu acea picatura din Sfantul Sange.
Mai tarziu, pe cand aveam tot ascultarea de paraclisier, in manastire era un preot care slujea
si avea ulcer. Din aceasta cauza nu putea suferi fumul de la cadelnita.
Acest preot de mai multe ori mi-a spus sa fiu mai atent si sa pun tamaie mai putina; dar eu,
din neatentie, greseam mereu. Preotul, vazand aceasta, nu mi-a mai spus, dar se mahnea in
sinea lui. De aceea, intr-o noapte, dupa ce am venit de la Utrenie si m-am culcat, am avut o
vedenie infricosata si l-am vazut pe preot inconjurat de raze de lumina.
Atunci mi-am dat seama ca avea o viata sfanta, am alergat repede la el si i-am cerut iertare.
Apoi am mers la staret, atunci noaptea, si m-am marturisit, spunandu-mi greseala.
Arhimandritul Ioanichie Blan, vechi ucenic al Printelui, spunea: "Printele Cleopa
este considerat, pe drept cuvnt, unul din cei mai iscusii duhovnici, sfetnici i predicatori ai
monahismului romnesc contemporan. Viaa sa interioar exemplar, de ascet i sihastru
consacrat, experiena sa n nevoina monahal, vastele sale cunostine scripturistice i
patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar ntlnit, blndeea, dragostea sa de
oameni, rvna pentru Dumnezeu i cuvntul su hotrt, nelept i precis, unit cu darul
frumoasei vorbiri n grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o
personalitate n spiritualitatea noastr ortodox. Credincioii, numeroii si fii duhovniceti,
clugri i mireni, l socotesc ca fiind o binecuvntare a lui Dumnezeu pentru Biserica
noastr".
La sfritul anului 2005, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a declarat c se
are n vedere deschiderea procesului de canonizare a Printelui Cleopa i trecerea sa n rndul
sfinilor, n calendar, cu numele: Cuviosul Cleopa de la Sihstria.

CARTILE SCRISE DE ARHIMANDRITUL CLEOPA

1. Prima scriere la care a colaborat direct Printele Cleopa mpreuna cu ceilali printi teologi
de la Slatina, este intitulat Scrisoare ctre Sfnta Mnstire Vladimireti. Ea a fost alctuit
la 14 octombrie 1954 n vederea combaterii dogmatice i canonice a unor grave abateri de la
nvtura ortodox stabilit de Sfinii Prini.
2. Cuvnt de lmurire n legtur cu rtcirile stilitilor este a doua lucrare scris de
Printele Cleopa. Aceasta a fost realizat n anul 1955, din ncredin area Sfntului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Romane, n vederea lmuririi i ntoarcerii cretinilor de stil vechi
din Moldova n snul Bisericii mam.
3. Predici pentru monahi (Predici filocalice) este cea mai reprezentativ lucrare a Printelui
Cleopa. Ea a fost scrisa la linite, ' 'pe radacina brazilor'', n timpul celei de-a treia retrageri n
muni, ntre anii 1961-1962, fiind tiprit la Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei cu
titlul Urcu spre inviere n doua ediii: 1992 si 1998. Cartea conine 50 de predici cu caracter
profund filocalic, destinate n special pentru monahi i pentru cretinii sporii duhovnice te.
Acest volum de predici a fost tradus i tiprit i n limba greac n anul 1988 la Tesalonic.
4. Spovedania arhiereilor.
5. Spovedania staretilor.
6. Spovedania ieromonahilor duhovnici.
7. Mrturisirea generala a clugrilor.
8. Spovedania preoilor de mir.
9. Despre credina ortodox este o alt carte eseniala a Printelui Cleopa, care trateaz pe
nelesul tuturor nvtura dogmatic a Bisericii Ortodoxe, i a fost prefaat de marele teolog
romn, Pr. D. Stniloae. Ea a fost scris ntre anii 1975-1976 i tiprit la Institutul Biblic
Bucureti n dou ediii, 1981 si 1985. Cartea a fost tiparit i n a treia editie, la Episcopia
Dunrii de Jos, n anul 1991, cu titlul Cluza n credina ortodox.
10. O alt lucrare mult ateptat i util tuturor preoilor de parohie a fost volumul Predici la
praznice mprteti i la sfinii de peste an, tiparit n dou ediii, n anii 1986 i 1996, la
Editura Episcopiei Romanului.
11. Urmtoarea lucrare este Predici la Duminicile de peste an, n dou ediii, n anii 1990 i
1996, la aceeai editur a Episcopiei Romanului.
12. Valoarea sufletului, Galati - 1991, Bacau -1994.
13. Despre vise i vedenii, Bucuresti - 1993, Bacau - 1994.
14. Ne vorbete Printele Cleopa, 8 volume, Editura Episcopiei Romanului, 1995-1999.
15. Minunile lui Dumnezeu din zidiri, Editura Episcopiei Romanului, 1996.
16. Acatistier, Arhim. Cleopa Ilie si Ieroschim. Paisie Olaru, Editura Pelerinul, Iasi - 1996 si
1998.