Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obligatiile Romaniei care decurg din documentele internationale adoptate prvind schimbarile
climatice
Schimbarea climei este determinate de factori interni, externi naturali cat si de factori antropici. Prin
semnarea si ratificarea de catre Romania a Conventiei Privind Schimbarile Climatice Legea 24/1994 cat si
a Protocolului de la Kyoto prin Legea 3/2001 Romania si-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de
gaze cu efect de sera cu 8% in perioada 2008-2012 fata de anul 1989. Din cele 2 documente mentionate
Romaniei i-au revenit urmt obligatii:
1.Sa elaboreze si sa actualizeze periodic si sa puna la dispozitia partilor din Conventii intervalele nationale
ale emisiilor antropice;
2.Sa incurajeze si sa sustina aplicarea si transformarea de tehnici, practice si procedee care permit
controlul, reducerea si prevenirea emisiilor de gaze cu efect de sera;
3.Sa adopte politici nationale si sa i-a masuri de precautie pt a prevenii sau a atenua cauzele schimbarilor
climatice si ale diminua efectele;
4.Sa incurajeze si sa dezvolte programe de sensibilizare a publicului.
5.Sa realizeze Registrul National de Emisii de Gaze cu Efect de Sera.
Protectia spatiului extraatosferic a lunii si a celorlalte corpuri ceresti
In 1967 la Moscova,a fost semnat tratatul privind activit,statelor in spatial extraatm.,tratat ratificat in 68 de
Rom.prin decretul64.Inca din primul art.tratatul stab.principiul conf.carui spatial extraatm.si corprile ceresti
pot fi explorate si exploatate in mod liber de catre orice stat in cond.de egalitate cu celelalte state.Deosebit
de imp.sub aspectul protectiei acestui spatiu si obiectele ceresti este prevederea din art.4,dupa care statele
se oblige sa nu amplaseze pe orbita in jurul pam.niciun obiect purtator de arme nucleare sau orice fel de
arme de distrugere in masa,sa nu stabileasca baze militare sis a nu faca manevre militare pe corpurile
ceresti sis a nu experimentezr nici un tip de arma .Statul care lanseaza sau asigura lansarea unui obiect in
spatial extratm.sau pe un corp ceresc poarta raspunderea internat,pt.daunele produse de acest ob.unui alt
ob.spatial lansat de un alt stat.Daca lansarea ob.spatial este facut de catre o org.intert.rasp.statului se
dubleaza in sensul ca in primul rand rasp.organ.ca pers.jurid.si apoi rasp.si fiecare stat in parte care a votat
in favoarea acelui obiect.Statul care a lansat un ob.spatial raman propriet.acestuia nu numai pe perioada cat
se afla in acest spatiu/corp ceresc,ci si at.cand revine pe pam. Ca urmare,daca ob.sau parti component ale
sale care cad pe terit.altui stat,pe baza datelor de identificare transmise de statul proprietar,primul stat este
obligat sa-l returneze. Daca ob/parti componente cad intr-o zona nesupusa jurisdictiei vreunui stat,statele
au oblig.sa coopereze in identificare si retunrarea catre statul proprietar.
Principiul poluatorul plateste
Adoptat mai intai de Organizatia Pt Cooperare si Dezvoltare Economica intr-o serie de recomandari
incepand cu anii 70, principiul semnifica initial cerinta imputarii poluatorului, o cheltuila privind masurile
adoptate de autoritatile publice pt ca mediul sa fie mentinut intr-o stare acceptabila. Principiul a fost
dezvoltat considerandu-se ca poluatorul tb sa suporte nu numai costurile masurilor de prevenire ci si pe cel
al masuri reparatorii. La nivelul UE principiul a fost consacrat prin Actul Unic European in 1987 si Tratatul
de la Maastricht in 1992. Pe plan national, principiul a fost consacrat prima data in legea 37/1995, apoi a
fost preluat de OUG 195/2005 in art.3 lit.e(Legea protectiei mediului) Aplicarea principiului este asigurat
prin instituirea raspunderii pt pers fizica/juridical in cazul in care activitatea desfasurata produce poluare.
Principiul are si o justificare economica-neefectuarea la timp a cheltuielilor pt protect mediului, atrage
ulterior costuri mai ridicate care tb acoperite. Prezinta importanta si cele 2 aspecte ale principiului:
Aspectul preventive reprezentand internalizarea costurilor sociale externe(sa fie luate in calcul de toti
agentii economici in costurile lor de productie) si aspectul reparator care consta in faptul ca cel care
cauzeaza o poluare este dator a repara prejudicial produs.
Acest principiu se poate aplica numai coroborat cu principiul actiunii preventive deoarece aplicat singur
duce la consecinte inadmisibile:platesc, deci pot sa poluez.
Principiul actiunii preventive(principiul prevenirii riscurilor ecologice si al producerii daunelor).
Acest princip.presupune un pericol cunoscut si prevede obligatia de a intervene inainte ca prejudicial sa de
produca.Principiul este formulat la punctul 8 al principiului,Conv.de la Rio 1992,iar in legislatia romana
este consacrat in art.3,lit.c din O.U.G 195/2005.
Ideea acestui principiu este ca activitatea de prevenire a riscurilor ecologice este cu mult mai putin
costisitoare decat repararea daunelor ecologice care pot avea un character ireversibil. Aplicarea acestui
principiu presupune pe de-o parte reglementarea unor obligatii cu caracter preventiv,iar pe de alta parte
promovarea unor modificari negative privind calitatea mediuluiIn ce priveste activit.mentionate anterior,un
rol principal revine evaluarii de mediu ce are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor ,protective a
mediului in pregatirea si adoptarea anumitor planuri si programe care pot avea efecte semnificative asupra
mediului si deaseamnea un alt rol imp.revine evaluarii impactului asupra mediului,process menit sa
identifice,sa descrie sis a stabileasca efectele unui proiect asupra sanatatii oamenilor si amediului.Pers.fiz si
cele juridice care folosesc in activit.lor subst.sau deseuri periculoase sunt obligati:-sa tina evident sticta a
acesteia si sa asigure prin sisteme proprii supravegherea mediului pt.prevenirea riscurilor; -sa anunte
producerea unor elimiari neprevazute de subst.poluante;-sa elimine in totalitate si in conditia de siguranta
pt.sanatatea pop,si pt.mediu subst.si preparatele chimice periculoase care au devenit deseuri;-sa inlocuiasca
acolo unde tehnic este posibil subs.si preparatele chimice periculoase cu subst.si preparate chimice mai
putin periculoase sau chiar nepericuloase.
delictuala: starea de legitima aparare, starea de necessitate, indeplinirea unei indatoriri de serviciu,
consimtamantul victimei, forta majora si cazul fortuit. Dintre aceste situatii care inlatura raspunderea in dr
mediului au fost retinute: starea de necessitate, forta majora cu caracter exceptional, consimtamantul valabil
al victimei si in domeniul daunelor nucleare, actele de conflict armat, razboi civil sau insurectie armata si
culpa grava a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.
Prejudiciul
In dr civil exista principiul reparatiei in natura si numai in subsidiar prin echivalent banesc. In dr mediului
reparatia in natura nu poate fi aplicata pt ca prejudiciile aduse mediului au caracter ireversibil. In dr
mediului pt prejudice se foloseste si termenul de dauna ecologica, incluzand atat prejudiciile suferite de om
si de bunurile sale cat si cele suferite de mediu. Si in dr mediului prejudicial tb sa fie cert si actual. In dr
mediului insa este considerat actual si prejudicial viitor daca este sigur ca se va produce si sunt suficiente
elemente pt a-i determina intinderea.
Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu
In dr mediului este foarte greu de stabilit pr ca de cele mai multe ori actiunea cuzelor interfereaza cu o
multitudine de conditii care pot atenta sau accelera producerea efectului.
Culpa
Da in dr civil regula este a raspd subiective bazate pe culpa, in dr mediului raspund subietiva are caracter
de exceptie numai pt prejudicii aduse speciilor protejate si habitatelor lor naturale.
Raspunderea obiectiva si subiectiva in dr mediului
Pana la aparitia vechii legi in dr mediului 157/1995, pt ca proba culpei este foarte grei de facut in cazul
prejudiciului produs prin poluare, dat nature diferite a poluantilor si a modului lor de a actiona, in literature
juridical si in practica problema rasp a fost solutionata pe baza principiului raspunderii obiective a unei
raspunderi solidare a activa a oricarui cet si pt dif not de dauna economica, a.i sa cuprinda si daunele
indirecte fiind rep de cauzalitatea relazat in acest domeniu.
Ca urmare adoptandu-se prev Codului Civil s-a considerat ca o paguba adusa mediului poate fi cauzata si
de viciul ascuns al lucrului de care cel ce se foloseste nu avea cunostinte fapt care exclude raspunderea
subiectiva bazata pe culpa.
Ca urmare s-a considerat ca raspunderea pt fapta lucrului este o exceptie de la reg stabilita in civil fiind
raspundere obiectiva. Legea 137/1995 a pus capat acestei dispute consacrand expres caract obiectiv al
raspunderii pt prejudice aduse mediului, reglementare preluata si in art.95 din actuala lege a protectiei
mediului OUG 195?2005.
Raspunderea subiectiva in dr mediului, in mod exceptional, raspund poate fi sub bazata pe culpa dar numai
pt prejud aduse speciilor protejate si habitatelor naturale.
Raspunderea civila delictuala in domeniul daunelor nucleare
Conform Conventiei de la Paris 1960, asupra raspunderii in dom energiei nucleare, a Conventiei de la
Viena 1963, privind raspunderea civila pt daune nucleare si a Protocolului lor comun Paris 1988, toate
ratificate de Romania prin legea 106/1992, a fost adoptata legea 703/2001 privind raspunderea civila pt
daune nucleare.Potrivit art.3 din l 703/01 prin dauna nucleara se intelege orice deces sau ranire, orice
pierdere sau deteriorare de bunuri, costul de refacere a mediului deteriorate, orice pierdere a veniturilor care
deriva dintr-un deces economic fata de orice utilizare a mediului, costul masurilor preventive si orice alta
dauna economica, alta decat cea cauzata de degradarea mediului, daca este admisa de legislatia privind
raspunderea civila a instantei competente.
Raspunderea pt prejudice aduse in domeniu nuclear este o raspundere obiectiva fiind intemeiata pe idea de
risc si de garantie. Legea 703/01 def accidentul nuclear ca fiind orice fapta sau succesiune de fapte avand
aceasi origine care cauzeaza o dauna nucleara sau o amenintare grava si iminenta cu o astfel de dauna. Pt
daune cauzate prin accident nuclear, raspunderea revine exclusive operatorului instalatiei nucleare. Daca la
producerea daunelor au contribuit instalatii existente unor operatori dif si nu se poate stabili contributia
fiecarei instalatii la producerea daunei, operatorii raspund solidar. Daca la producerea daunei au contribuit
un accident nuclear si unul nenuclear si nu se poate stabili contributia fiecaruia la prod daunei, at intreaga
dauna se considera nucleara si atrage rasp operatorilor instalatiei nucleare. Daca dauna nucleara este
rezultatul direct si nemijlocit al unui act terrorist nuclear, pt repararea daunelor statul care va acorda
despagubiri din fondurile publice. Operatorul instalatiei nucleare este exonerate de raspundere in temeiul
legii daca paguba nucleara este rezultatul unor acte de conflict armat, razboi civil sau insurectie si poate fi
exonerate de raspd in cazul unui process daca dauna nucleara s-a produs ca urmare a culpei grave a
victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.
Raspunderea operatorului este plafonata la 300 milioane de $ pt fiecare instalatie nucleara care ii apartine.
Pt plata despagubirilot el este obligat sa incheie un contract de asigurare sau sa constituie orice alta garantie
financiara in cond prevzt de lege. In limita sumei platite cu titlu de despagubir, operatorul are un dr de
regres doar in sit urmt:
1.cand un asemenea dr a fost prevazut expres intr-un contract scris
2.daca accidentul nuclear rezulta dintr-o actiune sau o omisiune savarsita cu intentia de a cauza o dauna
nucleara pers fizica care a actionat sau a omis sa actioneze cu aceasta intentie.
Actiunea in despagubire se prescrie in termen de 10 ani de la data prod accidentului. Avand in vedere ca
accidentele nucleare au efecte nelimiate in timp si inca necunoscute, legiuitorul a creat o exceptie de la
aplicarea termenului de 10 ani prevazand ca victima care a obtinut o despagubire in termen de 10 ani, sa
poata intenta o noua actiune in despagubire daca prejudicial initial s-a marit sau au aparut noi prejudici, cu
singura obligatie de a dovedi ca aceste prejudice se datoreaza aceluias accident nuclear.
Particularitatile poluarii radioactive
Inainte de a provoca radiatie artificiala, omul este supus radiatiilor naturale provenite de la soare si galaxii
indepartate, de la pamanat, din apa si din atmosfera, la care s-a adoptat in decurs a 100 mii ani fara a-i
dauna evolutiei biologice. Activitatea biologica normala nu poate avea loc fara un fond de radiatii. Radiatia
artificiala isi are originea in instalatiile de raze X sau folisite in laboratoare si spitale, in depunerile
radioactive in extractia si prelucrarea minereurilor radioactive si in depozitarea deseurilor radioactive.
Poluarea radioactive este mai cumplita decat explozia nucleara cu toata forta ei distructiva. Este o
contaminare artificiala a mediului peste valoarea fondului natural de radiatii produsa de om in zilele
noastre.
Este considerate o agresiune aproape perfecta cu carcater unilateral si universal fiind contaminate
concomitant aerul, apa, solul, subsolul si distrugandu-se lent tot ce este viu. Nici utilizarea pasnica a
energiei nucleare nu exclude poluarea. In legatura cu depozitarea deseurilor radioactive rezulta din
activitatea de folosire pasnica a energiei nucleare, pt care nu s-a gasit o solutie viabila, au fost avansate mai
multe solutii:
-japonizi au propus depunerea deseurilor puternic radioactive in containare pe fundul marilor si aceanelor
-americanii deseurile sa fie lansate in spatiu cu ajutorul navelor spatiale, respinsa din start, fiind extreme de
persiculoasa pt ca nu s-ar fi putu admite niciun esec al rachetei la lansare si pt ca s-ar fi putut produce
accidente cosmice cu efecte inimaginabile.
In prezent se merge pe 2 solutii:
1.depozitarea deseurilor la suprafata pamantului-nu ofera securitate pt ca pe langa indisponibilizarea unor
suprafete intinse de teren, ele sunt supuse riscului unor calamitatii naturale si a unor acte de terorism
nuclear;
2.ingroparea in roca tare a deseurilor-solutie neviabila, roca fiind supusa riscurilor de cutremure, alunecari
de teren si alte fenomene naturale catastrofale.
Poluarea radioactive a atmosferei, solului, apei
Poluarea radioactive a atm. Surse:exploziile nucleare experimentale care impreuna cu temperatura uriasa ce
o degaja transforma substantele radioactive in stare gazoasa, sub forma de particule pe care le proiecteaza
in atmosfera constituind poluarea radioactive
primara produsa imediat la locul exploziei. Distributia produsilor de fisiune are loc
conform unor fenomene naturale meteorologice in functie de altitudinea la care a avut loc
explozia ajungand in final in apele, marile si oceanele si pe sol, aceasta fiind poluarea
radioactive a atmosferei secundara.
Alte surse: centralele nucleare, productia de combustibil nuclear, tratarea chimica si
metalurgica a materialelor din reactoare, utilizarea elementelor radioactive in medicina si cercetare.
Poluarea radioactive a apei.Se datoreaza deseurilor solide sau lichide ale industriei
nucleare, depunerilor radioactive rezultate in urma exploziilor nucleare experimentale si precipitatiilor.
Poluarea radioactive a solului. Poluarea radioactiva a solului si subsolului are un caracter mai limitat,
constatandu-se in vecinatatea imediata a unitatilor miniere, locurile de depozitarea minereului radioactiv si
a deseurilor radioactive. In legatura cu poluarea radioactiva a solului o problema majora o reprezinta
gasirea celei mai bune solutii pentru depozitarea deseurilor radioactive cu un risc de contaminare cat mai
mic sau total evitat.
Raspunderea producatorilor pt pagubele cauzate de defectele produselor lor
Este legea 240/2004 pt pagubele produse de defectele produselor. Prin producator se intelege:
1.fabricantul unui produs finit, unei materii prime sau a unei parti componente a produsului;
2.orice persoana care se prezinta ca producator prin faptul ca isi inscrie pe produs numele, marca sau un alt
semn distinctive;
3.orice persoana care importa un produs din UE in vederea vanzarii, inchirierei, cumparari sau altor forme
de instrainare.
Paguba este prejudicial cauzat prin moartea sau vatamarea corporala a unei persoane.
Produsul este potrivit legii orice bun mobil legii chiar daca este incorporate intr-un bun mobil sau imobil.
Produsul este cu defect daca nu ofera siguranta la care persoana este indreptatita sa se astepte.
Conform Legii nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagube generate de produse cu
defecte, aceasta raspundere speciala, obiectiva, are o serie de reguli derogatorii de la dreptul comun, dintre
care mentionam:
- producatorul raspunde atat pentru prejudiciul actual, cat si pentru cel viitor cauzat de defectul produsului
sau;
- el este tinut sa raspunda si in situatia in care paguba este rezultatul cumulat al defectului produsului cu o
actiune sau o omisiune a unei terte persoane;
- legea prevede raspunderea solidara a tuturor persoanelor responsabile;
- este indiferent faptul, daca produsele respective sunt sau nu periculoase, pentru ca s-a constatat ca si
produsele considerate nepericuloase pot produce rezultate pagubitoare.
Cauzele exoneratoare de raspundere a producatorului sunt:
- producatorul dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in circulatie;
- in functie de imprejurari, defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus in
circulatie sau a aparut ulterior punerii in circulatie din cauze neimputabile lui;
- produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat;
- defectul se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de reglementarile emise de autoritatile
competente;
- nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice existent la momentul punerii in circulatie a produsului nu i-au
permis depistarea existentei defectului;
- defectul se datoreaza nerespectarii de consumator a instructiunilor de utilizare furnizate in documentele
tehnice care insotesc produsul, demonstrate in baza expertizei tehnice de specialitate.
Raspunderea producatorului poate fi limitata sau inlaturata de instanta competenta in cazul in care paguba
este cauzata atat de defectul produsului cat si de culpa persoanei vatamate ori prejudiciate sau a altei
persoane pentru care aceasta este tinuta sa raspunda. In afara cazurilor express prevazute de lege, orice
cauza contractuala de limitare sau exonerare de raspundere a producatorului sunt lovite de nulitate absoluta.
Termenul general de prescriptie de 3 ani care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit sa
aiba cunostinte de existenta a pagubei, a defectului si a persoanei producatorului si un termen special de
prescriptie de 10 ani care incepe sa curga de la data in care producatorul a pus produsul in circulatie cu
conditia ca paguba sa se fi produs inauntrul acestui termen.
PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL
A facut initial subiectul jurisprudentei, prima hotarare pronuntata in domeniu de un tribunal international,
intr-un litigiu dintre SUA si Canada in urma unei poluari masive a aerului produsa de o emisie de fum a
canadei situata la granita cu SUA. In dreptul international aerian primele incercari de reglementare ale
aerului au avut la baza criteriul functionalitatii, normele referindu-se la comunicatie in general de prevenire
a poluarii aerului si la masurile sanitare si de sanatate publica.
Dintre cele mai complexe texte referitoare la aceasta forma de poluare este Declaratia de Principiu asupra
luptei impotriva Poluarii Aerului adoptata de Consiliul de Ministrii al C. E. In 1968.
Ea contine reglementari fundamentale care au viziune de ansamblu asupra poluarii atmosferice
recomandand ca legislatiile nationale sa prevada sanctiuni aspre impotriva oricarei persoane care ar polua
intr-o maniera nociva aerul. In scopul reducerii poluarii aerului declaratia a recomandat 3 metode care au
fost deja implementate in toate legislatiile internationale si in Romania:
-Instalatiile fixe ( fabrici, uzine) susceptibile de a cauza o crestere sensibila a poluarii aerului ce nu poate
functiona fara eliberarea prealabila a unei autorizatii emise de un organ de stat competent;
- Instalatiile care, considerate izolat, nu sunt susceptibile a produce cresteri sensibile a poluarii aerului dar
care fie din cauza densitatii lor sau din alte motive pot provoca o concentratie insemnata de poluanti sa fie
dotate cu filtre si sa functioneze dupa un program redus
- Vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibil din a caror ardere rezulta
emisii poluante sa fie supuse unor revizii tehnice.
Conventia de la Geneva 1971 privind Poluarea Transfrontiera pe distante lungi a stabilit urmatoarele
principii:
1. Protejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice;
2. Combaterea introducerii substantelor poluante pentru aer prin consultari schimb de informatii politici si
strategii, etc.;
3. Organizarea de catre parti a schimbului de informatii si verificarea politicilor activitatii economice si
neajunsurilor tehnice care vizeaza combaterea substantelor poluante pentru aer;
4. Acordarea la cerere a unor consultante la intervale scurte de timp de catre partea sau partile care sunt
afectate de o poluare din partea partilor in care se afla sursele de poluare.
In 1985 a fost adoptata la Viena Conventia privind protectia stratului de ozon.
Este un document cadru care pun bazele cooperari internationale in scopul protejarii stratului de ozon cat si
a ozonului aflat la mare altitudine. Partile se angajeaza sa protejeze sanatatea omului si a mediului.
Cooperarea dintre parti vizeaza schimbul de infortmatii si adoptarea unor masuri legislative si
administrative privind limitarea si prevenirea activitatilor umane aflate sub jurisdictia lor care pot conduce
la modificarea stratului de ozon.
In 1987 Conventia a fost urmata de Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de
ozon. Protocolul cuprinde prevederi mai complexe decat Conventia indicand 2 substante, care la nivel
international trebuisec controlate si anume halonii si cloroflorocarbonii.
In 1962 la Rio a fost adoptata Conventia privind schimbarile climatice. Obiectivul il constituie reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna emixiunile periculoase ale omului
in sistemul climatic.
Un asemenea nivel trebuie atins intr-o perioada suficienta de timp pentru a permite ecosistemelor sa se
adapteze in mod natural la schimbarile de clima.
Acestei conventii I s-a adus Protocolul de la Kyoto care in prima parte intareste obligatia partilor de a-si
reduce emisiile antropice de gaze cu efect de sera, cu cel putin 5% sub nivelul de productie al anului 1990
pana in 2008 2012, iar a doua parte creaza mecanisme flexibile de functionare a comercializarii dreptului
de emisie intre statele semnatare.
ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR IN ROMANIA
Apele din domeniu public se dau in administrare de catre ministerul mediului, Administratiei Nationale
Apele Romane. Administrarea bazinelor hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre
directiile de ape de catre Administratia Nationala Apele Romane. Apele din cuprinsul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii precum si terenurile acoperite mereu de apa sunt in administrarea Administratiei
Rezervatiei.
In ceea ce priveste folosinta apelor este de 2 feluri:
1. libera pentru nevoi personale de baut, adapat, spalat, instalatii gospodaresti de capacitate mica;
2. autorizata cand este pentru pescuit, irigatii, producerea energiei electrice, etc.
Raporturile juridice care se nasc, se modifica sau se schimba dupa caz in legatura cu folosinta apei difera
astfel:
- cand apa este considerata obiect de consumatie individuala sau obiect al muncii , raporturile juridice sunt
asemanatoare ( nu identice) celor care izvorasc din contractul de vanzare cumparare sau din contractul de
locatiune de bunuri mobile;
- cand apa este considerata mijloc de productie, raporturile juridice sunt asemanatoare celor din contractul
de comodat (folosinta gratuita) sau din contractul de furnizare dupa cum folosinta apei s-a acordat gratuit
sau oneros.
Atunci cand debitele apei nu pot fi asigurate folosintei, legea stabileste o serie de prioritati. Astfel au
prioritate fata de alte folosinte, apa necesara populatiei, cea necesara unitatilor zootehnice, apa necesara
refacerii rezervei intangibile de apa in caz de incendii, precum si debitele necesare mentinerii habitatului
acvatic. Legea interzice restrangerea utilizarii apei potabile pt. populatie in folosul altor activitati. Daca din
cazua secetei sau calamitatilor naturale, debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor, se pot
impune restrictii speciale (temporare). Aceste restrictii se stabilesc prin planuri speciale, elaborate de
directiile de ape, dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale Apele
Romane si cu aprobarea comitetului de bazin.
In ceea ce priveste folosirea albiilor, se poate face in mod liber pe maulurile apartinand domeniilor publice
de catre orice persoana, pe propria raspundere pentru plimbare sau recreere cu conditia sa nu aduc
prejudicii albiilor, malurilor si riverani. Folosirea albiilor se face autorizat in alte scopuri decat pentru
plimbare si recreere. In legatura cu folosirea albiilor si malurilor legea prevete o serie de servituti.
Art. 26 servitutea naturala - pentru detinatorii terenurilor din aval de a primii apele care se scurg in mod
natural de pe terenurile aflate in amonte.
Art. 28 din lege instuie o serie de servituti legale permanente pe care sunt obligati riveranii sa le acorde fara
a percepe taxe in anumite zone stabilite in acord cu Administratia Nationala Apele Romane pentru:
1. trecerea sau circulatie personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor
2. amplasarea in albie si pe maluri de borne aparte si de masura si control sau instalatii necesare executarii
unor studii privind regimul apelor;
3. transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii rapide privind apararea
impotriva inundatiilor;
4. transportul si depozitarea materialelor, utilajelor precum si circulatiei acestora si a personalului.
In cazul executarii de intretinere si reparatii sau foraje didrogeologice, sunt scutite de servituti legale
permanente: cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentelor publicem cimitirele si bisericile
precum si parcurile declarate monumente ale naturii. Daca lucrarile mentionate mai sus pentru care s-a
prevazut servitutea legala au fost abandonate timp de 3 ani sau daca mentinerea ei nu mai este necesara,
servitutea se stinge. Pentru realizarea unor lucrari de amenjare a bazinelor hidrografice sau altor lucrari de
utilitate publica, pot fi exporpiate cu despagubiri sau ocupate temporar contra plata, terenuri si cladiri in
conditiile legii. Pentru exploatarea apelor de suprafata si celor subterane, a materialelor din acestea si de pe
maluri, precum si pentru folsoirea apei in scop de agrement, pescuit sau sporturi nautice, Ministerul
Mediului poate concesiona sau inchiria parti din domeniul public al apelor.
CLASIFICAREA APELOR
1) din punct de vedere al administrarii lor:
a) ape internationale sunt ape cu privire la care statul nostrum este riveral cu alte state, cele care intra
sau trec prin granitele tarii precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute
prin tratate si conventii internationale;
b) ape teritoriale sau maritime interioare sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre
larg a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin legea nationala;
c) ape nationale sunt fluvii, rauri, lacuri navigabile interioare precum si apele, raurile, fluviile de
frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si conventii internationale.
2) dupa asezarea lor:
a) ape de suprafata de interes general si de interes local;
b) ape subterane.
3) dupa destinatia economica:
a) ape de folosinta generala intra in cele necesare satisfacerii nevoilor populatiei cand potrivit criteriilor
politice apa apare ca obiect de consumatie individuala;
b) ape destinate agriculturii pentru irigatii, dar si ca obiect al muncii;
c) ape cu destinatie speciala utilizate pentru navigatie, producerea energiei electrice, pescuit etc cand
apa apare ca mijloc de productie.
4) din punct de vedere al reglementarii pescuitului si al productiei fondului piscicol, apele nationale si
cele teritoriale ale Marii Negre servesc pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, al
mamiferelor acvatice si al crustaceelor si se impart pe bazine piscicole:
a) bazine piscicole naturale;
b) bazine piscicole artificiale.
GOSPODARIREA DURABILA A APELOR IN ROMANIA
Are drept scop valorificare potentialului lor natural, folosirea rationala si protectia resurselor acvatice,
precum si apararea impotriva inundatiilor sia a fenomenelor meteorologice periculoase. Potrivit art. 7 din
Legea apelor nr. 107/1996 autoritatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza strategii si politici
nationale in domeniul gospodaririi apelor, stabileste regimul de folosire a resurselor de apa, indiferent de
forma de proprietate si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale, interne si
internationale in domeniu.
Obiectul general al Strategiei in domeniul gospodaririi apelor il constituie gospodarirea rationala a
resurselor de apa si protectia acestor impotriva poluarii si epuizarii in interdependenta cu principiile
protectiei mediului si asigurarii dezvoltarii durabile. Gospodarirea apelor are la baza principiul solidaritatii
umane si al interesului comun prin colaborare si cooperare la toate nivele administratiei publice a
utilizatorilor de apa, a reprezentatilor colectivitatilor locale si a populatiei pentru realizarea unui maxim de
profit social; si principiul poluatorul plateste. Activitatea de gospodarire unitara a apelor se organizeaza si
se desfasoara pe bazine hidrografice abordandu-se in mod unitar apele subterane si de suprafata atat dpdv
cantitativ cat si calitativ. Informatiile hidrometeorologice hidrologice si de gospodarire a apelor obtinute
prin directiile apelor constituie Fondul National De Date De Gospodarire A Apelor care s eintocmeste si se
tine de Administratia Nationala Apele Romane. Acest fond impreuna cu evidenta apelor din domeniul
public formeaza Cadastrul Apelor.
Protectia juridica a apelor in Romania
Romania este plasata intr-un continent sarac in ape dulci utilizabile si in mod, penuria continentului se
reflecta si asupra ei. In anul 2000 cerinta de apa potabila a depasit rezervele noastre. O buna parte din
scopurile avute in vedere de Legea apelor nr.107/1996, modificata si completata ulterior, privesc, intr-o
forma sau altam, protectia, utilizarea si gospodarirea durabila a apei, conservarea si protectia ecosistemelor
acvatice. Conform legii obiectivele de mediu pt corpurile de apa de suprafata si subterane sunt:
a)prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafeta;
b)protectia si imbinatatirea calitatii de apa de suprafata in scopul atingerii starii bune a acestora, pana la
data de 22 decembrie 2015;
c)protectia si imbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate in scopul realizarii
unui potential ecologic bun sau a unei stari schimice bune a acestora;
d)reducerea progresiva a poluarii cauzate de substantele si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si
a piierderilor de substante prioritare periculoase;
e)prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor
corpurilor de ape subterane;
f)protectia si imbunatatirea calitatii corpurilor de apa subterane si asigurarea unui echilibru intre debitul
prelevat si reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane pana la dara
de 22 dec 2015;
g)inversarea oricarei tendinte semnificative si durabile de crestere a concentratiei oricarui poluant rezultate
din impactul activitatii umane, pt a reduce in mod progresiv poluarea apei subterane.
Conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic, in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa,
au la baza principiile precautiei, prevenirii, evitarii daunelor la sursa si poluatorul plateste.
In vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt
reglementate pana la data de 22 dec 2012, prin utilizarea unei abordari combinate prin stabilirea si
implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limita
importanteale emisiilor, ori in cazul impactului difuz, a controlului si a celor mai bune pratici dpdv al
mediului, stabilite in reglementarile specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, epurarea
apelor urbane uzate, protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole, evaluarea
riscului si descarcarea de substante priculoase in apa.
Protectia juridica apelor se realizeaza sub doua aspecte:cantitativa si calitativa.
Pentru protectia cantitativa, utilizatorii de ape sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire judicioasa,
sa asigure intretinerea si reparatia instalatiilor proprii, sa recicleze apa si altele. Administrarea Nationala
Apele Romane are dreptul sa ia masuri de limitare si suspendare proprie a folosirii apei pentru a face fata
unui pericol sau consecintelor secetei, inundatiilor sau a altor fenomene naturale catastrofale.
In scopul protectiei calitative legea interzice poluarea in orice mod a resurselor de apa. Normele de calitate
a apei se aproba prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului Mediului. Limitele de descarcare
inscrise in avizul de gospodarire al apelor reprezinta limite maxime admise fiind interzisa depasirea lor. Tot
in scopul protectiei calitative, utilizatorii de apa sunt obligate sa adopte tehnologii de productie cu cerinte
reduse de apa si cat mai putin poluante, se economiseasca apa sis a elimine risipa, sa reduca poluantii din
apele folosite etc.
10
11
12
Dreptul de preemtiune este un drept patrimonial de natura legala, recunoscut statului in calitatea sa de
persoana juridical, de titular al fondului forestier proprietate publica.
Sunt supuse dreptului de preemtiune al statului:
-terenurile proprietate privata, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului, adica acele terenuri
care se invecineaza nemijlocit cu fondul forestier proprietate de stat, respectiv o padure, albia unui parau
sau un teren neproductiv;
-enclavele din fondul forestier.
In acest scop, vanzatorul este obligat sa inregistreze oferta de vanzare la primaria in a carei raza teritoriala
se afla terenul respectiv. In aceeasi zi secretarul primariei afiseaza oferta sub semnatura sa si cu stampila sa
la sediul primariei.
Titularul dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte in scris asupra acestui drept in termen de 30 de zile
de la afisarea ofertei mentionate si pretul oferit.
Oferta se inregistreaza la primarie; daca pretul oferit de titularul dreptului de preemtiune nu este
convenabil, vanzatorul poate sa vanda terenul oricarei alte persoane. Daca in termen de 30 de zile nici unul
din titularii dreptului de preemtiune nu-si manifesta vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde in mod
liber. Dovada indepliniriiprocedurii de publicitate se face in fata notarului public, la incheierea contractului
de vanzare- cumparare in forma autentica, cu actul eliberat vanzatorului de catre secretarul primariei, dupa
expirarea termenului de 30 de zile.
In cazul dobandirii prin acte intre vii proprietatea de fond forestier a dobanditorului nu poate depasi 100 ha
de familie. Prin familie se intelege sotii si copiii necasatoriti. Inclacarea acestei prevederi se sanctioneaza
cu reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale.
Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la inchirierea in forma autentica a contractului de vanzarecumparare sau a contractului de schimb se sanctioneaza cu nulitate absoluta dupa cum nerespectarea da
vanzator a obligatiei de a inregistra oferta de vanzare atrage sanctiunea contractului de nulitate relativa.
In cazul schimbului de terenuri opereaza subrogatia reala cu titlu particular.
Statul poate dobandi in proprietate terenuri cu destinatie forestiera sau cu destinatie agricola in vederea
impaduririi si prin donatii din partea persoanelor fizice sau juridice.
PRODUSELE PADURII SI FOLOSINTA LOR
Art. 39 din Codul Silvic clasifica produsele padurii in 2 mari categorii:
1) produse lemnoase care includ:
a) produse principale formate din materiale lemnoase rezultate din taieri de regenerare si destinate
satisfacerii nevoilor populatiei si diverselor ramuri ale economiei;
b) produse secundare reprezentand materiale lemnoase rezultate din lucrarile de ingrijire a arboretelor
tinere care se exploateaza in aceleasi conditii ca si produsele principale;
c) produse accidentale reprezentand produse lemnoase rezultate in urma producerii unor calamitati naturale
si din defrisari de padure legal aprobate;
d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
e) alte produse cum sunt arborii si arbustii ornamentali, rachita, puieti si diferite produse de lemn;
2) produse nelemnoase care includ vanatul din cuprinsul fondului forestier, pestele din apele de munte, din
crescatorii, balti, iazuri situate in fondul forestier, fructele de padure, semintele forestiere, ciupercile
comestibile din flora spontana, plantele medicinale, rasina etc.
Exploatarea produselor lemnoase se face in conformitate cu normele specifice stabilite de lege atat pentru
proprietari si/ sau detinatorii legali de paduri cat si pentru agentii economici specializati care desfasoara
activitati de exploatare a lemnului, in baza autorizatiei si a caietului de sarcini.
Produsele lemnoase se valorifica prin licitatie, cu exceptia celor exploatate in regie proprie. Masa lemnoasa
care nu s-a licitat se poate vinde prin negociere directa. Valorificarea masei lemnoase pentru constructii si
incalzirea locuintelor se face in limita volumelor anuale aprobate prin hotarare de govern.
In ceea ce priveste productia nelemnoaselor, acestea se recolteaza in conformitate cu normele tehnice
elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Fructele de padure si ciupercile pot fi
culese in mod liber pentru nevoi personale sip e baza de contract aunci cand se culeg in scopuri industriale.
Un produs important al padurii este si iarba care poate fi exploatata prin pasunat sau prin cosire numai prin
incheiere de contract cu detinatorii de fond forestier.
DREPTUL FUNDAMENTAL AL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS
a) De la drepturile omului la drepturile popoarelor
13
Carta ONU 1945 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului 1948 proclama drepturile omului. Carta
stipuleaza repsectarea drepturilor omului si libertatile fundamentala pentru toti, fara deosebire de rasa, sex,
limba sau religie. Exista 4 categorii de drepturi fundamentale ale omului:
-drepturi economice si sociale;
-drepturi culturale;
-drepturi civile;
-drepturi politice.
Drepturile omului cuprind drepturi civile si politice drepturi sociale, economice si culturale, dreptul la pace,
dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la patrimoniu comun, dreptul la comunicare.
Toate aceste drepturi sunt asociate cu notiunile de solidaritate si repsonsabilitate comuna. In sfera
drepturilor popoarelor, putem remarca unele drepturi corespunzatoare celor de solidaritate: dreptul la pace,
dreptul la dezvoltare economica si sociala, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la comunicare, etc.
b) Consacrarea internationala si continutul dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos si
echilibrat
Confertinta ONU asupra mediului din 1972 il formuleaza ca un prim principiu al Declaratiei asupra
mediului, avand in vedere totodata si obligatia societatii de a conserva, apara si imbunatatii mediul, pentru
generatiile prezente si viitoare.
Protocolul aditional 1998 fiecare are dreptul de a trai intr-un mediu sanatos si de a beneficia de
serviciile publice esentiale.
Tratatul de la Maastrich 1995 dreptul fundamental la mediu, in cadrul drepturilor omului recunoscute si
garantate la nivelul ordinii juridictionale comunitare.
Prin definirea expresiei de mediu sanatos si echilibrat Declaratia de la Stockholm 1972 vorbeste despre
un mediu a carui calitate sa ii permita omului sa traiasca in demnitate si bunastare.
Termenul de sanatos se refera la un mediu nepoluat, propice dezvoltarii fizice si intelectuale a omului.
Cuvantul echilibrat indica dimensiunea naturala, care se refera la un mediu ecologic rational.
Proiectul de Declaratie Internationala a Drepturilor Omului si Mediului, Geneva 1994 garanteaza de
asemenea dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos.
Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos presupune:
- dreptul de a trai intr-un mediu nepoluat, nedegradat de activitati care pot afecta mediul, sanatatea si
bunastarea oamenilor si dezvoltarea durabila;
- dreptul la cel mai ridicat nivel de sanatate;
- accesul la resurse de apa si hrana adecvate;
- dreptul la un mediu de munca sanatos;
- dreptul la conditii de locuit, de folosire a terenurilor si la conditii de viata intr-un mediu sanatos;
- dreptul de a nu fi expropiati ca urmare a desfasurarii activitatilor in mediu, cu exceptia cazurilor
justificate si dreptul celor expropriati, in conditii legale, de a obtine reparatiile adecvate;
- dreptul la asistenta in caz de catastrofe naturale si produse de om;
- dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si a resurselor acesteia;
- dreptul la conservarea elementelor reprezentative a naturii, etc.
Este prevazuta obligatia generala a statelor care trebuie sa ia masuri pentru implementarea dreptului la un
mediu sanatos. Scopul este prevenirea degradarii mediului, stabilirea remediilor necesare si reglementarea
folosirii durabile a resurselor naturale. In continutul acestui drept surprindem o dimensiune individuala si o
dimensiune colectiva. Garantarea asigurari dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos presupune:
- dreptul la informatia de mediu;
- dreptul de a participa la luarea si aplicarea deciziilor de mediu;
- dreptul de asociere in scopul protectiei mediului;
- dreptul la repararea prejudiciilor de mediu;
Dreptul la mediu apartine atat individului, omului (fiind beneficiar al acestui drept) cat si al naturii(dreptul
de a fi ocrotita).
c) Consacrarea dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos in legislatia romana
Constitutia Romaniei consacra dreptul fundamental al orcarei persoane la un mediu sanatos si echilibrat
ecologic.
Statul are obligatia de a asigura refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibrului ecologic.
OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului reglementeaza de asemenea dreptul la un mediu sanatos.
14
15
16
17
Terit Rezervatiei este delimitat in 3 categorii de zone:zone cu regim de protectie integral, zone
tampon si zone economice.
Zonele cu regim de protectie intregral se stabilesc prin HG, la propunerea Consiliului stiintific al
Adm Rezervt cu avizul Academiei Romane si al MM si cuprind:
a)formatiunile fizice si biologice sau gruparile de asemenea formatiuni, care au o valoare
universala exceptionala pt dpdv stiintific sau estetic;
b)habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate, care au o valoare universala exceptionala
dpvd stiintific sau al conservarii lor;
c)siturile naturale care au o val exceptionala dpvd stiintific, istoric, estetic sau conservativ.
Zonele tampon cuprind suprafete de teren sau ape care inconjoara zonele cu regim de protectie
integrala. Aceste zone prezinta caracteristici bilogice apropiate cu cele ale zonei pe care o
inconjoara si se declara prin acelasi act de declarare a zonei pe care o protejeaza. In interiorul
acestor zone se pot desfasura, pe baza autorizatiei si permiselor de practicare emise de Adm
Rezervt urmatoarele activitatii: valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii
nepoluante; pescuitul comercila cu mijloace si tehinci traditionale; pasunatul animalelor;
practicarea turismului; cercetarea stiintifica; realizarea de filme.
Zonele economice sunt constituite din suprafetele din Rezervt ramase dupa delimitarea celor 2
zone mentionate mai sus. In aceste zone, in baza acorduriloe, autorizatiilor de mediu si a
permiselor emise de Adm Rezervt precum si a autorizatiilor eliberate pers fizice si juridice de
catre CJT se pot desf activitatii econimico-sociale tradionale, turism, precum si alte activitati
economice specifice zonei(piscicultura, agricultura etc).
c)Sanctiuni privind nerespectarea regimului juridic al Rezervatiei Biosferei DD
Legea nr.82/1993 stabileste o serie de contraventii specifice incalcarii normelor privind regimul
juridic al Rezervatiei Biosf. In acelasi timp, constitutie dr comun reflementarile cuprinse in Legea
nr.26/1996 de aprobare a Condului Silvic, Legea vanatorii si a protectiei fondului cinergetic
nr.407/2006 si Legea nr.92/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, cu modificarile
si completarile ulterioare, precum si OG nr.2/2001 privind regimul contraventiilor.
Asrfel, conform art.12, pct.2 din Legea 82?1993 constituie contraventie pescuitul sportiv in zone
interzise sau in perioada de prohibitie si se sanctioneaza cu amenda.
Vanatoarea sau capturarea mamiferelor salbatice mici admise la vanat, potrivit legii 82/93
constituie contraventie numai in situatia cand fapta este comisa in interiorul Rezervt; Legea
407/06 nu sanctioneaza contraventional asemenea fapta, astfel de exemple pot continua.
Transportul peste frontier al deeurilor i mrfurilor periculoase
prin Legea nr. 6 din 25 ianuarie 1991, Romnia a aderat la Convenia de la Basel privind controlul
transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i al eliminrii acestora, din 1989, document de o
deosebita importanta pentru pstrarea calitii mediului nconjurtor, fiind considerat cea mai ampla
reglementare n domeniul gestionrii deeurilor, cu arie mare de aplicare, semnat i respectiv ratificat, de
majoritatea statelor lumii.
fiecare parte la Convenie trebuie s adopte msurile necesare pentru a asigura :
c producerea de deeuri periculoase sau alte reziduuri este redus la minimum ;
punerea n funcionare a unor instalaii adecvate de eliminare ;
transportul peste frontiera va fi efectuat astfel nct sntatea omului i a mediului nconjurtor vor fi
protejate mpotriva efectelor nocive ce ar putea rezulta, etc.
prile nu vor autoriza exportul de deeuri periculoase sau de alte reziduuri ctre un stat care nu este parte
la Convenie sau importul de astfel de deeuri ntr-un stat care nu este parte.
transportul peste frontier va fi autorizat de pri numai dac :
18
a) statul exportator nu are capacitatea tehnica i instalaiile necesare pentru eliminarea deeurilor
respective ntr-un mod eficient i raional din punct de vedere ecologic ;
b) deeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare sau recuperare n industria statului
importator ;
c) transportul se conformeaz i altor criterii convenite de pri, cu condiia de a nu contraveni
obiectivelor Conveniei.
atunci cnd un transport de deeuri periculoase sau alte reziduuri asupra crora statele au czut de acord,
nu se poate realiza n condiiile prevzute n contract, statul importator va asigura ntoarcerea deeurilor
sau a reziduurilor respective n statul exportator de ctre acesta, daca nu se pot gsi soluii alternative
pentru evacuarea lor ntr-un mod care s respecte cerinele de protecie a mediului nconjurtor, n
termen de 90 zile de la data cnd statul importator a informat statul exportator sau ntr-un alt termen
asupra cruia statele au czut de acord.
este considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontier a unor deeuri periculoase sau a altor reziduuri,
daca s-a efectuat :
fr hotrrea expresa a tuturor statelor interesate, conform prevederilor conveniei;
fr consimmntul unui anume stat interesat sau cu consimmntul obinut prin declaraie falsa sau
frauda;
prin eliminarea deliberata a deeurilor periculoase sau a altor reziduuri cu nclcarea prevederilor
Conveniei i a principiilor generale ale dreptului internaional.
n toate situaiile de trafic ilicit, statul exportator va trebui s asigure c deeurile periculoase n cauz s
fie reimportate de ctre exportator sau productor, ori dac este necesar, de ctre el nsui, n propriul
teritoriu, sau dac aceasta nu este posibil, deeurile s fie eliminate ecologic ntr-un termen de 30 zile din
momentul n care statul exportator a fost informat cu privire la traficul ilicit sau ntr-un alt termen
convenit de statele interesate.
n ceea ce privete transportul peste frontiera al mrfurilor periculoase, Romnia a aderat la Acordul
european referitor la transportul rutier internaional al mrfurilor periculoase (A.D.R.) ncheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957 i a reglementat transportul mrfurilor periculoase pe calea ferat i n
trafic rutier intern.
19