kinetologie

TRUE/FALSE
1. La parghiile de gradul I fortele sunt indreptate in acelasi sens.
ANS: T
2. La parghiile de gradul II si III punctul de sprijin se afla la unul din capetele parghiei.
ANS: T
3. Este adevarat ca osul este rezervor de ioni activi de calciu si fosfor?
ANS: T
4. Este adevarat ca osul este organ hematopoetic?
ANS: T
5. Activitatea fizica influenteaza procesele biologice ale osului
ANS: T
6. Lipsa de miscare si imobilizarea determina osteoporoza.
ANS: T
7. Supunerea osului la miscari mecanice determina cresteri ale masei osoase.
ANS: T
8. Conceptul miscarii biologice include conceptul de motricitate.
ANS: T
9. Actiunea desemneaza un sistem de acte motrice.
ANS: T
10. Activitatea motrica este formata dintr-un ansamblu de actiuni motrice.
ANS: T
11. Miscarea umana face parte din conduita constienta a omului.
ANS: T
12. Corpul uman sau segmentele sale se deplaseaza prin contractii fazice sau dinamice.
ANS: T

13. Actiunea motrica se integreaza in actiunea sociala.

ANS: T
14.

Actiunile motrice umane specifice practicarii exercitiilor fizice se reduc la actiunile de

transformare a mediului.
ANS: F

15. Kinetologia medicala utilizeaza in scop sanogenetic sau terapeutic mijloace specifice si
nespecifice.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Kinetologia medicala este:
a. stiinta biologica interdisciplinara
b. stiinta sociala
c. stiinta pedagogica
ANS: A
2. Kinetologia medicala se ocupa:
a. cu studiul miscarilor corpului omenesc
b. cu studiul activitatilor corporale
c. cu studiul miscarilor
ANS: A
3. Cine realizeaza miscarile corpului omenesc?
a. miscarile de compensare
b. elementele anatomo-functionale
c. miscarile de corectare
ANS: B
4. Pentru cine elaboreaza kinetologia o metodologie specifica?
a. anatomie
b. biochimie
c. cercetarea stiintifica
ANS: C
5. Ce se intelege prin miscare?
a. cunoastere umana
b. transformare in general
c. cunoasterea spiritului
ANS: B
6. Abordare miscarii umane se poate face daca se analizeaza:
a. forma de existenta materiala
b. forma de existenta spirituala
c. ambele forme ale existentei umane

ANS: C
7. Din puncte de vedere dialectic miscarea este:
a. mod de existenta a materiei vii
b. mod de miscare
c. mod de actiune
ANS: A
8. Conceptia moderna despre miscare:
a. este un lucru
b. este o stare
c. este proprietate a lucrului
ANS: B
9. Principalele forme de manifestare a miscarii sunt:
a. simple
b. complexe
c. simple si complexe
ANS: C
10. Educatia fizica are ca obiective:
a. dezvoltare
b. formare
c. dezvoltare si formare
ANS: C
11. Kinetoterapie si Sporterapie are ca obiective:
a. recuperare
b. integrare sociala
c. recuperare si integrare sociala
ANS: C
12. Conceptul de motricitate este definit ca:
a. o insusire a fiintei umane
b. capacitate a activitatii nervoase superioare
c. ambele
ANS: C
13. Motricitatea reuneste:
a. totalitatea actelor motrice
b. priceperile motrice
c. actiunile motrice
ANS: A
14. Formele simple si complexe ale miscarii sunt in raport de proportionalitate:
a. raport invers proportional
b. raport de egalitate
c. raport direct

ANS: A
15. Reactiile sugarilor au caracter reflex datorita:
a. slaba dezvoltare a sistemului nervos
b. capacitatea senzoriala redusa
c. ambele
ANS: C
16. Echilibrul se dezvolta in perioada:
a. prescolara
b. copiii sugari
c. anteprescolara
ANS: B
17. Ce deprinderea motrica de baza marcheaza perioada anteprescolara?
a. mersul
b. alergarea
c. aruncarea
ANS: A
18. Cate etape parcurge insusirea mersului?
a. 4
b. 3
c. 5
ANS: A
19.

In ce procent se gaseste jocul ca activitate la varsta prescolara?

a. 70%
b. 90%
c. 60%
ANS: B

20. Varsta de aur a copilariei este:

a. varsta scolara mica
b. varsta prescolara
c. varsta anteprescolara
ANS: B
21. Mielinizarea fibrelor nervoase amelioreaza:
a. procesarea informatiei
b. precizia miscarilor
c. ambele
ANS: C
22. Cum este cresterea si dezvoltarea morfo-functionala la varsta scolara mica?
a. mai rapida
b. mai rapida si mai uniforma
c. mai uniforma

ANS: B
23. Ce confera copilului o mare receptivitate in comparatie cu adultii?
a. cresterea rapida
b. plasticitatea sistemului nervos
c. dezvoltarea fizica
ANS: B
24. La varsta scolara mica stimulii externi produc:
a. reactii motrice exagerate
b. reactii motrice insuficient coordonate
c. ambele
ANS: C
25. Ce stabilizeaza structura noua in repertoriul motric la varsta scolara mica?
a. repetarea sistematica
b. capacitatea de invatare
c. plasticitatea nervoasa
ANS: A
26. Dozarea corecta a efortului la copiii antepubertari asigura:
a. valorificare completa a capacitatii reale de efort
b. posibilitati crescute de progres
c. ambele
ANS: C
27. Care este activitatea dominanta in perioada pubertara?
a. activitatea sportiva
b. instruirea scolara
c. mobilizarea aptitudinilor
ANS: B
28. Care sunt calitatile motrice care se pot dezvolta la varsta pubertara?
a. viteza, rezistenta, coordonare
b. forta, rezistenta, viteza
c. viteza, forta, coordonare
ANS: A
29. In etapa adolescentei se reduc:
a. cresterile in inaltime
b. diametrele
c. perimetrele
ANS: A
30. Exercitiul fizic este:
a. instrument principal
b. stimul biologic
c. ambele

ANS: C
31. Care din etapele de mai jos este considerata varsta adulta activa?
a. etapa adolescentei
b. etapa tineretii
c. etapa adulta
ANS: B
32. Performanta motrica la etapa tineretii este privita ca dominant fizica prin:
a. relatia psihicului cu dinamica actiunii motrice
b. capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice
c. scheme motorii de baza, perfectionate
ANS: A
33. Care este varsta substadiului I a varstei adulte?
a. 45-55 ani
b. 35-45 ani
c. 55-65 ani
ANS: B
34. Capacitatea senzoriala la varsta adulta cunoaste o curba:
a. ascendenta
b. descendenta
c. fara modificari
ANS: B
35. Ce contribuie la imbunatatirea conditiei adultului?
a. activitatea motrica
b. activitatile de timp liber
c. educatia
ANS: C
36. La ce functii sunt posibile adaptari pozitive la varsta adulta?
a. circulatorii
b. cardio-respiratorii
c. psihice
ANS: B
37. Ce calitate motrica poate fi dezvoltata la varsta adulta?
a. forta-viteza
b. rezistenta aeroba
c. coordonarea
ANS: B
38. Care este factorul determinant in modificarea siluetei si a tinutei corporale la varsta
senescentei?
a. sedentarismul
b. cresterea fragilitatii osoase
c. schimbarile morfo-functionale

ANS: A
39. Corpul omenesc este:
a. transportor de energie
b. transformator de energie
c. ambele
ANS: C
40. Locomotia este rezultatul interactiunii dintre:
a. Fortele interne
b. Fortele externe
c. Fortele interne si fortele externe
ANS: C
41. Fortele interne implicate in realizarea miscarii sunt:
a. impulsul nervos si contractia musculara
b. parghiile osteo-articulare
c. ambele
ANS: C
42. Cine sunt efectorii dintr-un arc reflex elementar?
a. centrii nervosi
b. muschii
c. proprioceptorii
ANS: B
43. Excitatiilor proprioceptive sunt transformate in senzatii de catre:
a. cerebel
b. scoarta cerebrala
c. centrii nervosi
ANS: B
44. Cate tipuri de contractii musculare sunt?
a. 5
b. 3
c. 2
ANS: A
45. Cate grupe musculare participa la sincronizarea miscarilor?
a. 4
b. 5
c. 3
ANS: A
46. Dupa directie miscarile se clasifica in:
a. rectilinii, curbilinii
b. rotatorii
c. ambele

ANS: C
47. Care sunt miscarile in plan frontal?
a. flexie si extensie
b. rotatie
c. circumductie
ANS: A
48. Care sunt miscarile in plan sagital?
a. flexie si extensie
b. abductie si adductie
c. rotatie
ANS: B
49. Dupa fortele care intervin in miscare avem:
a. miscari active
b. miscari pasive
c. ambele
ANS: C
50. Care sunt fortele care se aplica parghiilor?
a. forta activa
b. forta de rezistenta
c. ambele
ANS: C
51. Care este forta care incearca sa invinga gravitatia?
a. saritura
b. forta absoluta
c. greutatea
ANS: A
52. Cate forte externe sunt implicate in realizarea miscarii?
a. 7
b. 5
c. 3
ANS: A
53. Care din denumirile de mai jos se refera la totalitatea structurilor care iau parte la miscare?
a. aparatul kinetic si sistemul musculo-scheletal
b. aparatul locomotor si sistemul neuro-musculo-articular
c. Ambele
ANS: C
54. Aparatul kinetic este format din:
a. 5 componente
b. 3 componente
c. 2 componente

ANS: B
55. Care este unitatea morfo-functionala a aparatului kinetic?
a. sistemul articulatiei singulare
b. cartilagiul si ligamentul
c. receptorul senzitiv si neuronul
ANS: A
56. Care sunt procesele de remodelare ale osului?
a. de distrugere
b. de refacere
c. ambele
ANS: C
57. Ce este osteon-ul?
a. sistem haversian
b. canal central cu vase si nervi
c. Ambele
ANS: C
58. Cum sunt ciclurile de resorbtie-reformare ale osului in decursul vietii?
a. de lunga durata
b. intermitente
c. succesive
ANS: C
59. Cum evolueaza cantitatea de os cu varsta?
a. la fiecare ciclu scade
b. ramane constanta la fiecare ciclu
c. creste cu fiecare ciclu
ANS: A
60. Continutul mineral al osului creste notabil dupa o perioada de exercitii fizice
a. 3 saptamani
b. 6 saptamani
c. 4 saptamani
ANS: B
61. Cate categorii de articulatii osoase avem?
a. 6
b. 4
c. 3
ANS: C
62. Cate tipuri de diartroze cuprinde a treia categorie de articulatii?
a. 5
b. 7
c. 4

ANS: A
63. Elementul motor al miscarii este:
a. osul
b. articulatia
c. muschiul
ANS: C
64. Cat reprezinta muschii din greutatea unui sportiv?
a. 25-30%
b. 50%
c. 35-45%
ANS: B
65. Cine reprezinta singurul element contractil al muschiului?
a. fibra musculara
b. fasciculul muscular
c. miofibrilele
ANS: C
66. Cate tipuri de fibre ale unitatilor motorii se cunosc?
a. 3
b. 4
c. 2
ANS: B
67. Actele motrice intretin relatiile cu:
a. mediul natural
b. mediul social
c. ambele
ANS: C
68. Componentele miscarii umane sunt:
a. actul si actiunea motrica
b. activitatea motrica
c. ambele
ANS: C
69. Activitatea motrica umana se intemeiaza pe comportamente:
a. dobandite
b. conduite globale invatate
c. ambele
ANS: C
70. Kinetoterapia este un mijloc de tratament medical:
a. profilactiv, recuperator
b. ameliorator
c. ambele

ANS: C
71. Mijloacele specifice kinetologiei medicale:
a. exercitiul fizic, posturarea, masajul
b. dieta, mobilizarea
c. mijloace psihice
ANS: A
72. Mijloacele nespecifice kinetologiei medicale:
a. exercitiul
b. ageni fizici naturali, posturarea, dieta, imobilizarea
c. masajul
ANS: B
73. Care este cel mai important criteriu de clasificare al exercitiilor?
a. criteriul obiectivelor
b. criteriul efectelor
c. dupa tipul de incarcatura
ANS: A
74. Obiectivele realizabile prin practicarea exerciiilor fizice in kinetologie sunt clasificate in:
a. morfologice, functionale, neuropsihice, social educationale
b. invatarea deprinderilor si priceperilor
c. dezvoltarea calitatilor motrice
ANS: A
75. Modalitatile de aplicare a exercitiilor terapeutice sunt:
a. in coloana de gimnastica
b. in cerc
c. in grup si individual
ANS: C
76. Exercitiile fizice in kinetologie sunt:
a. simple
b. active si pasive
c. complexe
ANS: B
77. Exercitiile fizice active sunt:
a. exercitii fizice dinamice si statice
b. exercitii in grup
c. exercitii complexe
ANS: A
78. Exercitii fizice pasive se realizeaza fara:
a. partener
b. obiecte portative
c. contractii musculare voluntare

ANS: C
79. Cate feluri de miscari se disting dupa originea comenzii?
a. 5
b. 3
c. 2
ANS: B
80. Care sunt caracteristicile miscarii?
a. spatiala, temporala
b. spatio-temporala
c. ambele
ANS: C
81. Invatarea motrica este conditionata:
a. de deprinderile motrice
b. de existenta aptitudinilor psihomotrice
c. de inteligenta
ANS: B
82. Indispensabila invatarii motrice este:
a. memoria
b. aparatul locomotor
c. sistemul nervos
ANS: A
83. Invatarea conduce la:
a. informatii motrice
b. deprinderi motrice
c. crearea si fixarea unor circuite nervoase specifice
ANS: C
84. Cate tipuri de memorie sunt mentionate in lucrarile de specialitate?
a. 3
b. 2
c. 4
ANS: A
85. Cate faze se intalnesc in procesul invatarii?
a. 5
b. 3
c. 2
ANS: B
86. In faza de coordonare globala au prioritate:
a. procesele de excitatie
b. procesele de inhibitie
c. ambele

ANS: A
87. Cum ramane ansamblul sistemului de inhibitie si excitatie in faza elaborata?
a. instabil
b. relativ instabil si fragil
c. fragil
ANS: B
88. Ce informatii se reduc in faza de automatizare a miscarii?
a. informatiile vizuale si verbale
b. informatiilor kinestezice
c. informatiile auditive
ANS: A
89. Omul poseda:
a. priceperi elementare
b. priceperi complexe superioare
c. ambele
ANS: C
90. Etapele de formare a priceperilor, elementare sunt:
a. 3
b. 4
c. 6
ANS: B
91. Care este obiectivul principal al activitatii de educatie fizica?
a. invatarea actiunilor motrice
b. formarea deprinderilor motrice
c. invatarea actelor motrice
ANS: B
92. Deprinderile motrice sunt caracterizate de:
a. precizie, eficienta, cursivitate
b. directie
c. viteza
ANS: A
93. Formarea deprinderilor motrice presupune etape:
a. 3
b. 4
c. 2
ANS: B
94. Evaluarea eficientei programului kinetic se realizeaza prin:
a. masurare si apreciere
b. dozare
c. ritmicitate

ANS: A
95. Evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice se realizeaza prin:
a. metode subiective
b. metode obiective
c. ambele
ANS: C
96. Somatoscopia se realizeaza in stare:
a. stare statica
b. stare dinamica
c. ambele
ANS: C
97. Pozitia ideala din care se realizeaza evaluarea este:
a. stand
b. asezat
c. culcat ventral
ANS: A
98. Somatoscopia se realizeaza din:
a. fata si spate
b. profil
c. ambele
ANS: C
99. Examinarea somatoscopica instrumentala se realizeaza cu:
a. firul cu plumb
b. cadrul antropometric de simetrie
c. ambele
ANS: C
100. Cate metode obiective de evaluare cunoasteti?
a. 3
b. 4
c. 6
ANS: B
101. Cate categorii de planuri anatomice care sectioneaza corpul omenesc sunt?
a. 4
b. 3
c. 5
ANS: B
102. Axele se formeaza prin intersectia a.planuri:
a. 3 planuri
b. 2 planuri
c. 5 planuri

ANS: B
103. Mobilitatea articulara se realizeaza prin:
a. bilantul articular
b. masurarea analitica a unghiurilor de miscare
c. mobilizarea unui segment
ANS: B
104. Masurarea analitica a unghiurilor de miscare implica:
a. interventia articulatiei respective
b. interventia tuturor structurilor adiacente
c. ambele
ANS: C
105. Controlul motor este denumit ca:
a. abilitatea de a realiza ajustari ale posturii dinamice
b. abilitatea de a regla miscarile corpului si membrelor
c. ambele
ANS: C
106. Controlul motor se dezvolta in 4 etape pe masura maturizarii:
a. sistemului muscular
b. sistemului nervos
c. sistemului respirator
ANS: B
107. Stabilitatea corpului este:
a. invers proportionala cu inaltimea centrului de gravitatie al corpului
b. direct proportionala cu marimea bazei de sustinere
c. ambele
ANS: C
108. Care sunt procesele superioare corticale care faciliteaza invatarea abilitatilor pentru
echilibru?
a. atentia, gandirea, memoria
b. agitatia
c. lipsa de concentrare
ANS: A
109. Dezvoltarea fizica este concretizata in:
a. indici morfologici (somatici)
b. indici functionali
c. ambele
ANS: C
110. Dupa intindere deviatiile coloanei vertebrale sunt:
a. deviatii tipice
b. deviatii atipice
c. ambele

ANS: C
111. Cifoza este deviatie a coloanei vertebrale in plan:
a. sagital
b. frontal
c. transversal
ANS: A
112. Exercitiile pentru corectarea cifozei au urmatorul scop:
a. tonificarea si scurtarea muschilor spatelui si lungirea celor situati in partea
anterioara a trunchiului
b. corectarea deficientelor secundare care insotesc cifoza
c. ambele
ANS: C
113. Lordoza este deviatie a coloanei vertebrale in plan:
a. antero-posterior
b. transversal
c. frontal
ANS: A
114. Exercitiile pentru corectarea lordozei au urmatorul scop:
a. tonificarea si scurtarea muschilor din regiunea lombosacrala si lungirea muschilor
abdominali
b. prevenirea tendintei de inversare a curburilor coloanei vertebrale
c. ambele
ANS: C
115. Scolioza este o deviatie constanta a coloanei vertebrale in plan:
a. frontal
b. sagital
c. transversal
ANS: A
116. Miscarile utile in corectarea deviatiilor scoliotice sunt:
a. indoirile laterale, rasucirile si intinderile
b. aplecari
c. balansari
ANS: A
117. La scolioza, membrul superior din partea concavitatii lucreaza:
a. la nivelul liniei umerilor sau sub aceasta linie
b. deasupra liniei orizontale a umerilor
c. pentru redresarea umerilor
ANS: B
118. Exercitiile pentru corectarea scoliozei au urmatorul scop:
a. redresarea bazinului si echilibrarea centurii scapulare
b. prevenirea tendintei de inversare a curburilor coloanei vertebrale

c. tonificarea si lungirea muschilor situati in partea anterioara a trunchiului

ANS: A
119. Miscarile de extensie la scolioza:
a. lordozeaza coloana
b. exercita simtul simetriei trunchiului
c. ambele
ANS: C
120. Care sunt deficientele membrelor superioare?
a. atitudini functionale defectuoase
b. deficiente morfologice
c. ambele
ANS: C
121. Deficienta morfologica poate cuprinde:
a. membrul superior in intregime
b. parti componente ale membrelor superioare
c. ambele
ANS: C
122. Deficienta regionala a membrului superior se refera la:
a. deficienta membrului superior in intregime
b. deficienta unor parti componente
c. deficienta bratului, antebratului, pumnului
ANS: A
123. Care sunt deficientele segmentare care pot fi corectate prin exercitiile fizice la copiii de varsta
scolara?
a. deficientele segmentare ale umerilor si omoplatilor
b. deficienta bratelor
c. deficientele regionale
ANS: A
124. Care exercitii ajuta la corectarea deficientelor membrelor superioare?
a. exercitiile statice
b. exercitiile dinamice
c. ambele
ANS: C
125. Unde sunt localizate deficientele membrelor inferioare?
a. la nivelul articulatiei coxofemurale
b. la nivelul genunchilor si picioarelor
c. la nivelul coapselor
ANS: B
126. La nivelul piciorului, deviatiile si deformatiile sunt sistematizate dupa:
a. orientarea axului lung al labei piciorului

b. sprijinul talpii
c. ambele
ANS: C
127. Ce mijloace sunt folosite pentru corectarea genunchiului in valgum?
a. exercitii statice si dinamice
b. exercitii de redresare activa si pasiva
c. ambele
ANS: C
128. Care din exercitiile de mai jos nu sunt exercitii dinamice pentru corectarea genunchiului in
valgum?
a. mers corectiv, tarare, echilibru
b. extensii de membre inferioare
c. stand pe varf, pe partea externa
ANS: C
129. Pentru corectarea genunchilor in varum in conditii de scurtare lucreaza muschii:
a. muschilor laterali externi ai coapselor si gambelor
b. muschilor interni ai coapselor si gambelor
c. muschilor externi ai coapselor si gambelor
ANS: A
130. Exercitii de membre inferioare departarea picioarelor rotatie interna, flexie executate
activ sau impotriva unei rezistente externe sunt pentru corectarea:
a. genunchilor in valgum
b. genunchilor in varum
c. genunchilor in flexie
ANS: B
131. Tonificarea si scurtarea musculaturii anterioare a coapsei (quadricepsul femural) in acelasi
timp cu alungirea muschilor situati posterior pe coapsa si genunchi este scop pentru
corectarea:
a. genunchiului in valgum
b. genunchiului in varum
c. genunchilor in flexie
ANS: C
132. Formarea unui reflex corect de miscare in mers si in ortostatism reprezinta scop pentru:
a. corectarea genunchilor in flexie
b. corectarea genunchiului in valgum
c. corectarea genunchiului in varum
ANS: A
133. Tonificarea si scurtarea musculaturii posterioare a coapselor si gambelor, concomitent cu
lungirea muschilor quadriceps femural reprezinta scop pentru:
a. corectarea genunchilor in flexie
b. corectarea genunchilor in hiperextensie
c. corectarea genunchiului in varum

ANS: B
134. Stand cu genunchii indoiti este exercitiu static pentru:
a. corectarea genunchilor in hiperextensie
b. corectarea genunchiului in valgum
c. corectarea genunchilor in flexie
ANS: A
135. Miscarile de flexie si extensie ale soldurilor sunt exercitii dinamice pentru:
a. corectarea genunchiului in valgum
b. corectarea genunchiului in varum
c. corectarea genunchilor in hiperextensie
ANS: C