Sunteți pe pagina 1din 111
Nicoleta-Elena Buzatu £2, irepetabili fe altele similare. cle dobandite actorilor intetni gi ale nu contravine durata anchetei, In acest context : deghizarea or etc, iPertile corpului uman) Bepuns lao acjiune,” FBS in acca schimbare anti, imprimarea PObieccul primitor cel Fel la particular timinalistica SS tulle caracteristice ale obiectelor si fiingelor sunt. selectate prin determinarea genului, specici, grupei, subgrupei, tipului, modelului, marci etc nnd se ajunge la individualizare. Corespunzitor acest treceritreptate, procesul Ae identificare parcurge doui ctape: identifcarea genericd si identifcarea vdividuala. Ambele trebuie privite ca piryi componente ale unui proces unie de ‘entficare criminalisticd, prima constituind premisa logici a celei de a doua™® In practica de expertiza exist cazuri in care nu sunt parcurse cele doua etape, scfel: ind din examinarea comparativi rezulté deosebiti categorice in ceea ce Priveste genul, concluzia va fi de excludere a identifi si ca atare cercetarea se opreste la prima etapa; ~ atunci cAnd caracteristicile individuale sunt insuficiente, urma este defe: tuos Primatiy obiectul creator a suferit modificir, de unde absena Particularicagilor necesare identificitii individual (3.2. identificarea generica Aceasti prima ‘api sau faz mai este denumiti si ,determinarea apartenentei f gen” si constd tn stabilirea, pe baza caracterstcilor generale, a ceea ce “prezinti in sine obiectul sau urma sa, adicd natura sa, ce loc ocupé tn sistemul Srurlor, cirui gen, specie, subspecie fi apargne. Sistermul se materializeaz’ in verse clasficdi, astfel ca detcrminarea apartenengei generice depinde in mare nisurd de amploarea acestor clasificari” Pentru determinarea apartenenei generice se apeleazd in primul rind a sifcirile i sistematiziilestiingelor natuii ale celor ehnice Criterii de clasficare (cu ttlu de exemplu): ~ caracteristicile care reflect’ constru a, forma obiectelor (clasa desenclor wilare, tipul de instrumente de spargere, genul seris etc.); si marca armei, modelul masini - la urmel constind din substange, identficarea gen eticd se face dupi ‘uctura interna, caracteristici fizice 31 compozitia chimicd, iar pentru fiinge dupa susirile anatomice, psihice, si fiziologices Ionescu Nicolera-Elena Buzatu - la urmele de contact, genul se stabileste dupa reflectarea structurii exterioare a supraferei de contact imprimata (conturul tilpii, profilurile benzii de rulare etc.). Caracteristicile de gen refinuce ca baz de definire si triere trebuie si fie specifice pentru clasa respectivi si totodata si fie constante. Cu cit este mai ingusta grupa din care face parte, cu att mai mare este probabilitatea identitigii 3.3) Identificarea individuala Tdentificarea obiectului sau a fiingei care a lisat urma se intemeiazi pe complexul ururor caracteristicilor care, Iuate separat, pot fl intilnite la alte obiecte sau fiinge de acclasi gen. A individualiza un obiect concret - cel care a produs urma incriminata - inseamna a determina si a gisi caracteristicile proprii prin care el difera de toate celelalte obiecte de acelasi gen, caracteristici care se reflecti in urma. Deci este vorba de stabilirea concreta a raportului de identitate™ Fundamentul metodologic al individualizirii il constituie categoriile de necesitate $i intimplate: = necesitatea desemneazi insusirile si raporturile care au un temei intern, decurgind din insisi esenga lucrurilor; ~ intimplarea desemneaza insusiri si raporturi care au un temei extern. Identificarea individuala are o valoare absolut pentru stabilirea unui anumit fapt 4, Raportul de expertizi in conformitate cu art. 122 din C. pr. pen. dupa efectuarea examinarilor, cexpertul intocmeste un raport scris. Cand sunt mai multi expergi se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexi Conginutul raportului de expertiza este stipulat in art. 123 C. cuprinde trei parti 2) partea introductivd, in cate se arati organul de urmarire penala sau instanga de judecati care a dispus efectuarea expertizei, data cind s-a dispus efectuarea Nicoleta-Elena Buzatu incriminata este posibila St 2 unui raport de expertiza CAPITOLUL III ‘ jul de urmirire penala sau CERCETAREA LOCULUI FAPTEI u, ci expertiza nu este d fic de catre acelagi expert, esar, se cer expertuluil Bea lui spre a da explicatii 1, Nogiuni introductive Jescultarea expertului se face F Limuririle suplimentare in Cercetarea la faja locului este © activitare preponderent tehnicd dar cu oratorului de expertiza mponente tactice desfigurati de organele specializate de urmirire penali care at expertiza mite perceperea nemijlocita a situatiei locului unde s-a produs evenimentul, de din oficiu, fie la cerereal ¢ mai multe ori infractional, determinarea imprejuririlor in care s-a comis si evarea probelor materiale in vederea expertizirii si interpretitii lor, avind ca imei expertize de catre it art. 125 C. pr. pen. ata are indoieli cu privire la principal identificarea autorului si dovedirea vinoviiei sale.” Pentru descoperirea si ridicarea mijloacelor materiale de probi, un rol portant il are cercetarea la locul sivarsirii infracyiunii.® Espune efectuarea unci noi » Locul faptei este locul cel mai in cant pentru ancheta penala, fiind de cele 7 ii multe ori, punctul de plecare al investigariei criminalistice. Aici se gisesc se efectucazi la laboratoarele A ata * mele infractorilor si ale vietimelor, vizibile ori in stare latenté, lisate intensionat, b nou’ expertiza la Institutul a neglijenga ori din ignorangi. Urmele asteapta si fie descoperite si interpretate pa criterii stiingifice, consacrate de practica si teoria criminalisticii, pentru a concluzia clei anterioare. eile aines een dede, prima infirmand-o pe a pertiza — supraexpertiza, care A se-vedea si att, 129 alin, (1) si art. 30 alin, (3) din C. Tonescu, L. ~ op. E. = Tratat deo iminaiticd, ed. a U-a, Editara Univesul Juridic, Bucuresti, 2002, p. 307; op. O.s Anghelescu, L; Coman, L.; Constantin, I; Constantinescu, M. Grigorescu, Ls Hasnas, A Cercetarea la faga locului, Servciul ropagandi in rindul populaiei, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976, pp. 455: Sandu, LE. ~ Cevcetarea le fa ui, tm Tratat de tact id, Edicura Carpati, Craiova, 1992, p. 26 tancu, E.— op. cit, 2002, p. 635. orice caz, organul judiciar ear pidusi, V. (coord) — Trazat pra ivarea sentingci oricare dintre ova, presi gi 57; Berchesan, Vis Plevea, C. © expertizei urmind si fie 25% % Carjan, Ls Chiper, M.~ op. cit, p. 272 Potrivit dispozigillor art Prin locul faptei se are infractiunli, ei si zonele ma dace referitoare la pregavitl Prin urmare, fap locului ~ gonele apropiate sau all In ceca ce prive Local fapeel si fa lo speci Cercetarea la Jocului, consideram ci aces erate folosit I sivaryites fe se stabileasc pozigia si sta care infracyiunea 2 fost stv arsita. Cercetarca locului fapt fava de judecati dupa inc instanga de fond cA 2% Berche: Bucuresti, 2001, P 7 Toneico, F. — Orn pp: 13-14 ee ee 50 alin, (4) din C. pre pers Pr" Tocul faptei sau locul sr rotul sau in parte, oft Tocul unde ide retragere abe auroral in cAMP calle de acces gi de retr subiectul nu are t vrilor consider’, astizi, cA ce ‘local fapeei se desfigoara im ‘conformitate ou Prev >, pr. pen. nu enumers Jocului sivarsiri infracgiunily 3 Carjan, Ls Chipets M.~ oP — ii infeacgiunit ingeleBe Jocul unde 2 a produs rezuleatul acestcia. in vedere nu numai locul Propet ais i apropiate sau alte Jocuri din care s¢ P* ul infracyional’”. sau loc fapted inseam fap Jocul unde s-a sivargitfapeas re zone unde 5-2 agere: slatiile care § _ (5) din C. pr. Pen ug nofiuni sunt sinonim Nicoleta-Elena Buzatu desfigurat activitatea infractionala, jot desprinde Je, comiterea si urmarile Faprel snclusiv calle de acces § al sivarsirii pregitit, comis sau produs rezuleaceles facuc la noi despre distinesa dinete ost si fie dezvoltat deoarec ccanutile in care se efectuaza cerceta sti actvitate este obligarorie OF de cite infracgiunii este ume sau mijloace macetiale de proba” Art, 129 alin. (1) din caeaza avunci cand sre necesar SS SF ci se efe pperea cerceta side instanga care ei sa se descopere si 5 cerucazi atat in cursul un de naturd si conducé la ¢ majoritatea ederile art. 129 ala faya ori modul de aparigia unot C. pr. pen. prevede ct cercetarea la faya loculul faca constatari cu privire [a situa «ge fixeze urmele infractiunh $8 ea mifloacstor macesiale de proba # jmprejurarile mmivirii penale cat st im adecitoresi. Poate fi efectuats arit de deci cauza dupa casate, 1, Edivura Universitari Edivura Teas Bucuresti, 2009) Nicoleta-Elena Buzatu prin locul faptei sau locul fatea infracyionala, din care se pot desprinde copriucis al si inclusiv le de acces gi Fomis sau produs rezultateles fboi despre distincyia dintre deoarece majoritatea Esinonime*, ate cu prevederile art. 129 efectu: ri corcetarea Ia faa fe ori de cite ori modul de Si conduci la aparitia unor area la faya locului se Bitiri cu privire Ja situagia actiunii, sa ke proba si imprejuririle in urmiririi penale cat si in & Poate fi efectuati atat de fupi casare, la, Editara Tear, Universitara, Bucuresti, 2009, Aceasti activitate oferi organului de urmitire penal sau instangei de judecata n situagia in care aceasta din urma se deplaseazi la locul sivarsirii infracyiunii) ssbilitatea de a-gi forma o imagine exacti despre particularitiyile acestui loc si mprejuririle in care s-a produs fapta sau evenimentul 2. Echipa de cercetare In anumite situayii prevazute de lege echipa de cercetare la locul faptei trebuie fic una complex, si anume: - procurorul criminalist care coordoneaza activitatea de cercetare; ofigerii si specialisti criminalisti din polite; - medicul legist, cind este necesari examinarea cadavrului, a vic 4 persoanei suspecte. Echipa poate fi complerati de specialist din alte domenii, atunci cand se pun cunostinje specifice: biologi, ingineri, pirotehnigti etc. 3. Mijloace tehnico-stiingifice ce se folosesc in investigarea criminalisticd 2 locului faptei In activiigile specifice organelor judiciare se folosesc o serie de mijloace fice care sunt introduse, de regula, in truse criminalistice sau in oratoare criminalistice mobile. I. Trusele criminalistice Trusele criminalistice conjin: instrumente, substange gi obiecte, necesare icirii unor metode tehnico- iminalistice in procesul cercetarii la fafa lui, care sunt introduse in valize speciale, gengi ori alte ambalaje pentru a ¢ asigura transportul in bune condifii®. Dotarea truselor criminalistice s-a sit de-a lungul timpului, rispunzind ascfel ceringelor si standardelor calitace in domeniu. * Pencru mai multe detalii, a se vedea Tratat practic de cviminali cd, vol. 1, 1976, pp. 35- 29 Dupa natura instrumentelor pe care le consin, trusele criminalistice se pot clasifica in dou mari categorii trusa universal; trusa cu destinasie special’. Unii autori®® au clasificat trusele criminalistice dup’ urmatoarele criteriis dorare, domeniul de utilizare, tehnologia utilizat’, destinayia si regimul de utilizar, a) Trusele universale consin materiale si instrumente pentru executarea principalclor activitagi tehnico-criminalistice de la locul faprei. De reguli sunt si truse universale pentru laboratoarcle mobile de criminalisticd care sunt destinate executirii celor mai variate operatii criminalistice Ja locul faprei TInstrumentarul acestor truse este grupat dupa cum urmeaza™ - instrumentar pentru ciutarea, descoperirea, relevarea si transferarea urmelor papilare - instrumentarul pentru executarea mulajelor; - instrumentarul pentru amprentarea persoanelor sau cadavrelor; -instrumentarul pentru marcarea locului investigat si efectuarea_unor masuratori; ~ instrumentarul pentru intocmirea schitelor si a unor desene; - instrumentarul cu intrebuingiri multiple Mijloacele tehnice complementare la trusa universal sunt: aparat laser portabil, aparat de filmat, de inregistrare audio, detectoare, echipamente pentri protectie etc b) Trusele cu destinarie speciala mai frecvent folosite sunt: Trusa foto este destinata protejirii si transportirii independete in teren 2 aparatului fotografic gi accesoriile sale. - Trusa cu substange chimice pentru marcare cstc destinati marcirii diferitelot obiecte, valori sau regiuni anatomice ale corpului uman. Cuprinde si mijloacele 2 A se vedea in acest sens Pettici, L. — Maverale si rruse criminalistce moderne destin invesighrit locului fapte, in vol. Investigarea criminalitica a locului faptei, Asociagia Crimin: din Romania, Bucuresti, 2004, p. 195. °° Pentru mai multe detali, a se vedea Lipidusi, V.; Popa, G. ~ Investigarea crim loculuifaptei, Edicara LUCEAFARUL, Bucuresti, 2005, p. 20. Nicoleta-Elena Buzatu « criminalistice se pot pi urmitoarele criterii: ESsstinasia si regimul de pentru. executarea Beboratoarele mobile de Sace operat criminalistice | emeazi fea si transferarca urmelor Be cadavrelor; for desene; frersala sunt: aparat laser foare, echipamente pentru sunt isi independete in teren a kstinati marcirii diferitelor an. Cuprinde si mijloacele criminalistice moderne destinate ptei, Asociatia Criminaligilor Criminalistica dentificarea drogurilor dupa reac tehnice necesare prepararii i aplicérii substangelor si verificitii rezultatelor obyinute. - Trusa pentru examinarea cadavrelor neidentificate cuprinde instrumentarul, substantele si materialele necesare pentru toaletarea ori restaurarea fizionomiei adavrului (daca este posibil), identificarea cadavrelor gi accesorii - Trusa pentru testarea drogurilor congine tuburi cu reactivi pentru ile de culoare si pungi din polietilend pentru ecoltarea unor produse sau substanje suspecte de a face parte din categoria drogurilor de risc sau de mare risc™ ~ Truse pentru relevarea urmelor papilare: ~ trusa tip detectiv este destinata cautarii si relevarii rapide a urmelor papilare; este compacta, de buzunar, organizat’ intr-un etuis - trusa tip tebnician este destinata unitigilor cu situafie operativa nu foarte incarcati si de complexitate medie; = rrusa Scott este destina i acelor unitisi de poligie care au un numir mai mare de infracsiunis = trusa expert ofera ctiminaligtilor aproape toate metodele de relevare a urmelor papilare si intregul echipament pentru aplicarea acestora; ~ trusa Krimesite Imager wilizeat’ tehnologia de intensificare 2 imaginii reflectate sub incidenta radiasiilor UV (RUVIS) pentru a localiza urmele papilare care sunt invizibile pe suprafeje netede, fird utilizarea prealabili a tratamentelor cu pulberi, substange chimice sau vapor Toate aceste truse congin instructiuni de utilizare. - Alte modele de truse* - truse pentru mulaje; - truse pentru ridicare electrostatica a urmelor de incilgamin - sruse pentru recoltarea microparticulelor; ~ sruse pentru cercetarea incendiilor - truse pentru recoltarea urmelor la incendii si exploziis Ase v inare, Edivura Universul Jutidic, Bucuresti, 2012, pp. 57. sis V.s Popa, G. ~ op. cit, p. 30. lea pe larg, Buzatu, N.E. ~ Traffeul yi consulul 8 ilicie de droguri. Aspecte Nicoleta-Elena Buzatu se pentru marcari (apeane poe use pentru recoltarea urmelor de tragerts siemelorll - truse pentru detectarea urmelor de metals erasil el - sruse pentru serii deteriorate -sruse pensri urme biologice: - sruse pentru detectarea drogurilor: 4, Regt - truse pentru dese J pentru marcare tere: - truse pentru amprentare peer eects de) ocenrcohi on aren coe diversificare $i adecvare in raport de natura faptei ial metodelor de invesrigare urmelor. 3,2. Laboratoarele criminalistice mobile fin vederea realizarii in teren a unor activitayi criminalistice se folosesc Jaboratoarele criminalistice mobile” Acestea sunt instalate pe anumire mijloace de transport, cum 2f fi sgutotutisme, camioane si remorc, aurobtze, ambarcafiuniyclicoprere ‘Au in componengi aparate, dispozitive, cruse, instrumente si substanye ecesare efectuatii unor activiagi specific eriminalistice, Dotarea acestors face jn mod continu cu aparacua si mijloace tehnice performance Laboratoarele criminalistice sunt amenajate pe compartimente cum at £m compartimentul truselor eriminalistices - compartimentul forografiei judiciare ~ compartimentul cu mijloace necesare pentru realizarea portretului vorbits compartimentul detectoarelor De asemenea, spatiul laboratorului mobil mai cuprinde echipamentul de intervensie gi cel de protectic erp matrany va ts lactic cea racial ae fl @ Sick biblioteca continand cirgi si ghiduri de utilitate permanenta, albume Bercheyan, V.; Ruiu, M. — Tratat de tebmicd o 1a, Editura Litle Star, Bucuresti 2004, pp. 82-83. * Tratat practic de crim 4, vol Il, Ministerul de Interne, Bucuresti 1978 pp. 30-32 Nicoleta-Blena Buzatu Crieninalistict se 0 diversificare si Pstigare a urmelor. nalistice se folosesc sansport, cum ar fi fei, clicoprere rumente si substange Dotarea acestora se face ente cum ar fi = portretului vorbi fiprinde echipamentul de ¢ si o mica biblioteci manenti, albume cu FEdicura Lie Star, Bucuresti i, 1978, pp. 30- fotografille tipurilor de pneuri, ale télpilor de incilgiminte, ale lacitelor si sistemelor de incuietori, rejetare si indrumare in legitur’ cu executarea anumitor operatiitchnice la fasa locului 4, Reguli tactice aplicabile in efectuarea cercetirii locului faptei 4.1, Reguli tactice generale Investigarea locului faprei se efectueaza de organele de urmirite penal sau nstanfele de judecati, constituind un procedeu probatoriu care serveyte la , pr. pen., procesul-verbal trebuie si cuprindé: etminat incheierea procesului-verbal b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheies ©) numee, prenumele, ocupayia si adresa martorilor asistengi cind exists 4) deserierea aminungiti a celor constatate, precum si a masurilor luate 4 Pentru detalii ase vedea lonescu, L.~ op. cts pp. 34-35. Alin. (1) lit. a) a fost modifiacat prin Legea ne. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea completarea Codului de proceduri penal precum si pentru m {. OF, nt. 677 din 7 august 2006. alcor legi, publica i Nicoleta-Elena Buzatu ] numele, prenumele, ocuparia si adresa persoanclor Ia care se refers le si explicagiile acestora; procesul-verbal, obiec rate de lege pentru cazurile speciale. £) mengiunile prev {nd si la sfargit de cel care fl Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagi inchele, precum side persoanele aritate Ia lit. ¢) sie). Dac vreuna dintre aceste semneze, se face menfiune despte aceasta petsoane nu poate sau refuza s 2. Schita Locul faptei poate i fixat si p 4a diverselor elemente materiale, cu indicarea precisi Distangele si unghiurle trebuie misurate exact. Valorile obyinute se novea7a Pe pal, Trebuie si se indice cu precizie locul desenare, atit liber — crochiuri, cat si fa scar, precum si a pozitici lor. schige si se consemneazi in procesul-ver unde este agezat un object prin mengionarea distangei dintre objectul respectiy doua repere fixe. Pentru schita locutilor interioare se va putea folosi un plan de arhitectura sau intabulare. Pentru schita locurilor exterioare se va putea folosi o hari geografici sau un plan de cadastru. Schita va cuprinde diferite mengiuni, cum ar fi scara Ia care a f numarul de dosar, legenda semnelor convengionale, lista ¢ executata, punctele cardinale, abrevierilor etc. De regula, perspectiva schi doud dimensiuni: lungime gi ligime Daci existi urme pe pereti sau pe tavan, obginued prin tubatarea acestors, sezultind 0 imagine tn pempectvl ci corespunde privirii de sus, adica in schiga va ingloba si planurile laterale tridimensionala, 3, Fotografia si filmul judiciar ‘Acestea se efectueazi pe misura desfisurarii cercetirii in vederea intocmirii plangelor forografice, speciligti criminaligtiincep executarea fotografillor cu cea tle crientate, fotografia schifi, fotografia obiectelor principale, iar apot cea de detaliu® fotografia de orientare cuprinde tabloul general al locului fapee, eu voate ‘imrejurimile, in aga fel ca dupa aceasta si se poat face orientarea in rerens 4 Nechita, EA. — op. cit p. 187. 40 riminalistick + fotografia schit sectoare, insist 8 cercetirii crimi = favografia obie suferit modific sc diferite precum si toate - fotografia de de acestora, In ulimul timp, fotografierea digitala dotarea poligiei, se desfaguratii cercetarii Sub raport tehnic gital (n.n.), ca gi in in toate varian melor sia detaliilor, Fotografia digital Mulke dintre activ ai simplificate in de ografilor si realize nate, si corecteze rioari a imaginii Echipamentele dig sea pot fi manevr ite operagii Suciu, C.~ op. ¢ Mircea, I. op. cit: Ne Aa Seancu, E.— op. Drighict, C; Tacob p, Editura Silver Pi Nicoleta-Elena Buzatu Belor la care se refera e Ie sfirsit de cel care il cuna dintre aceste aceasta. zochiuri, cit gil scari, feccum sia pozitici lor. Eobtinute se noteazi pe ce cu precizie locul obiectul respectiv si fe plan de arhitectura sau f hart geografici sau un Bela care a fost execurati, felor convensionale, lista fe privirii de sus, adica in feloba gi planurile laterale Imagine in _perspectiva Bri. In vederea intocmirii a forografiilor cu cea fincipale, iar apoi cea de I locului faptei, cu toate § face orientarea in terens 2007, pp. 71-72 apud Schaub, G. - The Digital Darkroom: Black-an = fotografia schiga® este destinati fixirit locului faprei in intregime sau pe sectoare, insistindu-se asupra raporturilor reciproce de pozigie in care se gisesc diferite obiecte si urme; are in prim-plan obiectul central al cercetitii eriminalistice; = fotografia obiectelor principale” fixeazi obiectele corp-delict, cele care au suferic modificari de poritie ori deteriorari in procesul sivargirii infracyiunii, precum gi toate urmele create cu aceasta ocazies - fotografia de detalin ilustreaza un cadru restrans: urme, obiecte sau pargi ale acestora, In ultimul timp, se realizeazi gi scanarea locului faptei, inregistrarea video, otografierca digitala, iar cu ajutorul mijloacelor automate care se regisesc in dotarea politiei, se prelucreazi si valorifici urmele descoperite cu ocazia csfiguritii cerceriri la fata locului* Sub raport tehnico-tactic criminalistic, fixarea pe bandi video sau suport igital (n.n.), ca si in cazul fotografiei judiciare, inregistriri video de orientate, chigi, in toate variantele acesteia, anume inregistrarea obiectelor principale, a lor sia detalilor, inclusiv inregistriri la scar Fotografia digitali se bazeazi pe imprimarea gi proiectarea forografici in pixel. Multe dintre activitigile realizate in camera obscura au devenit mai practice si mai simplificate in domeniul digital. Fotografia digitala permite designerilor $i scografilor si realizeze lucrii de arti originale, sé retugeze si si compund imagini canate, si corecteze culorile gi si realizeze separarea lor, objinand 0 calitate sperioari a imaginii cu mai multi flexibilitare decat pana acum”. Echipamentele digitale nu necesita in mod obligatoriu prezenfa omului. Acestea pot fi manevrate de la distansa sau pot fi programate pentru a executa numite operafii Suciu, C.— ap. cits p. 5 Mircea, I. 9p. cit, p. 30 si urm % Nechita, E.-A.— op. cts p- 187. 5! Stancu, E.— op. cit, 2002, p. © Drighici, sd criminalitica, Edicura SITECH, Craiova, te Techn ques Using roshop, Edituea Silver Pixel Press, Rochester, NY, 1999, a Nicolera-Elena Buzatu 6, Repetarea cercetirii locului faptei Este indicat ca cercetarea locului faptei si se faci o singura data, epuizindu-se toate aspectel ficarea altor versiuni sau cand se considera in cazuri deosebite, cum ar fi veril ala ca incompleta, se procedeaza la o noua deplasare la locul faptei cercetarea ini Este de preferat ca echipa sa aiba aceeasi componenti. Constatitile se vor consemna intr-un nou proces-verbal Tonescu, L.~ op. cit, p- 35. Nicoleta-Elena Buzatu riminalisticd fren, cum ar fi urmele de fe s-au aflat; acest gen de f ciror interpretare logic deduce importante fo numai in legituri cu a unor situatii de evanfi mai ales urmele 1, Dactiloscopia CAPITOLUL V URME UMANE Secfiunea I Urmele papilare digitale si palmare Ramura Criminalisticii care se ocupi cu examinarea si clasificarea desenelor apilare in vederea identificarii persoanci se numeste dactiloscopie® Sericto sensu se refera numai la desenele papilare ale degetelor (amprente igitale) Lato sensu include si d iciorului gol (amprente plan °). palmei (amprente palmare) si ale tilpii In principal, utilizarea impresiunilor papilare ~ cu preponderenti digitale — ca scop identificarea persoanei si anume™ ~ identificarea persoanei care a lisat 0 urma papilari la locul fapteis ~ identificarea cadavrelor necunoscutes ~ identificarea p. Stancu, E. ~ op. ci I, Bucuresti, 1930, pp. 103 2p. *Tonescu, L 2002, p. 98 apud Minovici, M. ci care ii ascunde adevarata identitate ~ atribuirea mai multor infracfiuni cu autor necunoscut in care s-au descoperit me digitale provenind de la acceasi persoan: Tratat complet de medicina legal Nicoleta-Elena Buzatu In subsidiar, dactiloscopia elaboreazi metode si reguli de solugionare a altor probleme cum ar fi’! - procedee tchnice de descoperire, relevare, fixare si ridicare a impresiunilor papilares = interpretarea urmelor de mani la locul faptei, in vederea obsinerii de informagii privind mecanismul de producere (in special urmele de apucare ale obiectelor), aciunile fiptuitorului, caracteristici personale morfologice, legicura dintre urmele papilare si fapta ete.s - vechimea urmelor de mands - inregistrarea dactiloscopici in fisiere sau cartoteci_(monodactilare, decadactilare si palmare) sau in baza de date prin procesare computerizata (sistemul AFIS). Extrem de important este de refinut ci o amprenti digitala relevata la locul faptei sau pe un obiect legat de comiterea faptei face doar dovada contactului persoanei identificate cu suporcul pe care a fost gisité urma, si nu constituie, prin ca insisi, 0 proba de vinovatie, decat prin coroborare cu alte mijloace de proba. 2. Modul de formare a urmelor papilare fn funcie de modul de formare, urmele se pot prezenta astfel: - urmele de suprafapa sau adincime — in funcyie de plasticitarea suportului primitor de urma; urmele de suprafaga se pot forma prin stratificare (depunerea de (tidicarea substangei existentd substanga aflat pe mina) si prin destratifi anterior pe obiect); - urmele vizible sau latente — se intilnesc de regula la urmele de suprafaya formate prin stratificare - urmele statice sau dinamice — primele reusesc si redea cu clatitate desenul papilar si detalile sale caracteristice, pe cdnd cele din urma se prezinca sub forma’ unor manjituri " Ibidem. 3. Proprietigile di in literatura de 5 proprietiilor desenelo: Intr-o opinie” se ¢ fixirarea Intr-o alti opinie alterabilitatea. Alti autori”* consid alterabilitatea si impe Cu privire la aceast oprietaile papilare alterabilicatea, asfel - unicitatea - deser © doua desene in - imuabilitatea - auterina, lunile IV- posibiliatea ampr fixitatea si in laric - maturicate ptia accidentelor s eleasi_ ca az’ cipitind un ste trei proprie duale, de neregisi Nicoleta-Elena Buzatu de solugionare a altor © cidicare a impresiunilor k ial urmele de apucare ale n vederea objinerii de orfologice, legicura teci_ (monodactilare, ocesare computerizati gitala relevata la locul joar dovada contactului 2, si nu constituie, prin, mijloace de probi. Fata astfel: He plasticitatea suportului tratificare (depunerea de Kearea substangei existent i la urmele de prafagi redea cu claritate desenul se prezinta sub forma Dis. Proprietiyile desenelor papilare fn literatura de specialitate existi mai multe opinii cu privire la numarul proprietailor desenelor papilare Incr-o opinie” se considera ci sunt doar doua proprietigi, si anume unicitatea fixicatea. Intr-o alta opinie”, se considera ci sunt trei: unicitatea, fixitatea gi alerabilitatea Alji autori™ considera ci acestea sunt in numar de patru: unicitatea, fixitatea, nalterabilitatea si imposibilitatea falsificarii crestelor papilare pe cale grafica Cu privire la aceasta problema, impirtisim punctul de vedere” potrivie ciruia roprietigile papilare sunt urmétoarele: unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si alterabilitatea, astfel: - unicitatea - desenele papilare sunt proprii unui singur deget; nu exista in sme doua desene intru-totul identice, aga cum au demonstrat-o calculele matematice de probabilitate in diferite studii pe milioane de persoane si cterminarile statistice pe largi populagis - imuabilitatea - desencle papilare se formeazi in timpul sarcinii (viaya atrauterin’, lunile IV-V1); se pistreazi neschimbate pani dincolo de moarte, de nde posibilitatea amprentirii cadavrclor - fixitatea i inalterabilitatea - desenele papilare variaza doar ca dimensiune copilirie - maturitate), nu si ca structuri si detalii; nu se modificé in timp, cu excepfia accidentelor sau modificirilor intengionate (epidermul fie se reface ezentind aceleasi caracteristici ale desenului ca inainte de alterare, fie se icatrizeazi cipatand un aspect particular), Aceste trei proprictagi confer desenelor papilare calitatea de a fi strict dividuale, de neregisit la alte persoane, inclusiv la degetele aceleiasi persoane. t practic de criminalistca, vol. Ul, Ministeral de Interne, Bucuresti, * Dobrili, M. — Trt yai", Cluj-Napoca, 1969, p. 94. nual de dactilsopie, Imprimeria si legitoria penitenciarului Vacdrest Basarab, M. - Criminalisticd, Universitatea "Babey-Bi “Sava, Ve = M *Tonescu, L.~ op. cit, p. 54, Nicoleta-Elena Buzatu riminalisic LU 4, Desenele papilare Mina este alcatuita din palma si degete: Palma este compusi din: a 2) regiunea digito-palmari ia (zona de sub deget 3 5. Struce b) regiunea tenari (din drepeul degetului mare); ) regiunea hipotenara (din partea opust) - Degetul este compu din trei zone desparyte prin sanyuri de flexiune: a) falangera (sus); b) falangina (mijloc) 6) falanga (jos) Piclea mainii este formati din trei straturi a) epidermul (partea exterioari alcieuiti din 5 straturi de celule epiteliale)s b) dermul (fesut fibros, cate consine vasele capilare arter le si. venoase, precum gi terminatiile nervilor senzitivi)s ©) hipodermul andele sebacce) (stracul cel mai profund conjinind papilele sunt acele proeminenge de pe suprafaza dermet care se afl la punctul acestora, stribatute fiecare de un canal, se afla de contact cu epidermul. In vi port. Prin eise elimina transpiraia.Papilele dermice sunt inirute lias, astfel randurilor de papile le corespund crestele papilae situate la suprafaya dermului catre epiderma. Urmele se Forma crestelor papilare este redati identic de formate formeari ca efect al depunerii de substangi de pe dege de sudoarea secretati de glandele sudoripare, respectiv substantele grase secretate de glandele sebacee). Nicolera-Elena Buzatu le epitelial ei care se afl la punctul ede un canal, se afla ba ingiruite liniar, astfel & | suprafaya dermului, jere epiderma. Urmele se £ (siruri si grasimi formate substangele grase secretate Desenele papilare imprimate pe un s dactilograme sunt de dou’ feluri: = impres uni sats amprente de compar papilare imprimate voluntar; suport, cunoscute si sub denumirea de cat: dactilograme care reprezinta desene = urme sau amprente in litigie: dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate involuntar pe un suport oarecare, incl proicc = proiectiele: = tuburile arses = perforirile (orificile de intrare si icsire a proiectilelor)s 7. Stabilis = canalele oarbe; le ricoseutilor = urmele de suprafagi Expertiza urmelor principale ale trageril stabileste: daci orificiile sunt produse de 0 armé de foc sau de alta nauris jectile, in cazul in care sunt mal = daca sunt formate de acelagi tip de proi multe orificii de intrare gi de iesires = dacd au fost trase de una sau mai mulke arme; = direcgia sau direcyile din care s-a tras; = mirimea unghiului de incideng (6. Urmele secundare ale tmpuscdturii 6.1. Urmele secundare formate la sragerile cu feava lipita de corp sau de mica distanga - rupturile provocate de aze — au loc numai in tragerile foarte apropi incre 3 si 12 ems _arsurile ~ sunt urme formate in tragerile apropiate, depind de distant s, de pulberea folositi, de felul fev gi de gura acesteias ‘amare — se formeaz prin depunerile de funingine a pull la care s-a tra urmele de a ccu fam si numai a unor cantitagi foarte mici din alte materiale; ~ tatuajul — este format de pulberea nearsi sau in stare de incandescentay jurul orificiului de pitrundere a proiectiluluis Nicoleta-Blena Buzatu Criminalisties | Namiral elementelor 7 dexernare candi cma trisaturi convexe (arcadate); ceeeeeeee « erisicuri concave (ghirlandar Discs meal pe vertical: de jos in sus (extensiune) si de sus in jos 4 (predominanta): ieee itt ——F iegarea semnelor sia . elementelor lor Tnclinarea semaelor gi a ° elementelor lor 3, apr nae el ‘operagii matematice mengiuni bile Nicoleta-Elena Buzatu Ceiminalistca \7 5. Modificarea intengionata a scrisului 4 caliza prin: deghizare si contrafacere Aceasti activitate se poate 1 deliberati, a scrisului de citre Deghisarea consticuie 0 schimbare constienté 1 scopul de asi ascunde identitarea, De reguli nu se produce 0 derilor de scriere. In scrisurile deghizate se mensin pe baza cirora poate fi identifiat aurorul datoritt cflexa la grafismul original.” scriptor, ct transformare total a deprin clemente din scrisul obignuit dleghizarca include in sine 0 reintoarcere faprului cd denaturarea caracteristicilor grafice, scrierea cu Titere Se poate realiza pri tipografice ori prin scrierea cu mana sting’ Contrafacerea inseamna reproducerea scrisul qutorul urmarind si lase impresia cA scr xi altel persoane, fie prin copiere, fie prin imitagi sul astfel obginut ar P i i emana realmente de la titularul respect. pierea reprezinti un procedeu de falsificare specific semniturilor, in cazul textelor intilnindu-se in mod cu totul exceptional, si consti in reproducerea unui fie cu ajutorul unei hartii de calc sau a hartiei model fie prin transparenti, reduse [a citeva meniuni, modelul il copiative in cazul textelor foarte scurte, constituie un singur specimen din scrisul original eta Prec nery aren OC ae ctcay Sc Ea prin dlesenarea dupi un model afla in fags sau invigae pe dinafars 6. Expertiza semnaturilor Prin semnaturd se ingelege imaginea grafici a numelui, execurat personal de prin care se atesti cd este autorul acrulul sau ch este de care titularul respectiv, acord cu conginutul acestu In functie de aledtuire, semniturile se impart in seman: ) gi semnituri neliterale (indescifrabile) _aracterizeaza si prin constants curi literale (complete sau incomplete) {n afara de individualitare, semniturile se mai c dar nu este exclusi o anumita variabilitate care poate fn timp (davorick evolu _ » Tonescu, L.~ op it, 2007 L.=op. cit, 2010p. p. 116 207. Ton sau involuiel) sau de m niciodati o configurasie ab Expertiza criminalisti intrebati esengiale'” a) daca semnan nu titularului respectiv Pentru comparatie se preferingi de pe acte ofic proveniengi cit mai aprop wh 7. Procedee de falsifi Semniturile pot fi exe Copierea, denumica $ piere directi gi copiere it Copierea direced cons uri model. Foaia ¢ plaseazd pe un geam del; se repaseaza lie: Copierea indirect viarf ascugit se repase esubt se imprima, sub pascazi sanurile cu pix ginale. Imitarea semniturii. C cri sau imitare servil. Imitazia servila: foaia curd cu trisiturd urm: Tonescu, L. = op. cit, 2 Nicoleta-Elena Buzata facere. erati, a scrisului de citre uli nu se produce © e deghizate se mentin ficat autorul datorita rafismul original." e, scrierea cu litere soane, fie prin copiers, & scrisul ascfel obyinut ar semniturilor, in cazul pensti in reproducerea unui Bri de calc sau a hartiei mengiuni, modelul slui altei persoane, prin lui, executat personal de ul actului sau ci este de semnicuri literale (complete : ras rizeaza gi prin constanga Bin timp (datorita evolusiel u involuyiei) sau de moment: doud semnituri ale accleasi persoane nu au jodati o configurarie absoluta identica ‘xpertiza criminalistica a semniturilor este chemati si rispunda la douk crebari esengiale a) daca semnitura contestati este autentici sau falsi, adicd daci apargine sau rularului respectivs b) cine a contraficut © semnaturi falsi sau a executat © semnaturi fictivi cular inexistent). Pentru comparatie se vor folosi semnaturi originale de pe acte anterioare, de eferingi de pe acte oficiale sau autentificate la notariat si, pe cit posibil, de wvenienga cat mai apropiata ca data de cea a semnaturii incriminate, / 7. Procedee de falsificare a semnaturilor Semnaturile por fi executate prin copiere, imitasie gi din fantezie, Copierea, denumiti si calchiere, poate fi realizati in mai multe feluri, $i anume: piere directa si copiere indirecta. Copierea directé consti in executarea dintr-o dati pe actul in litigiu a naturii model. Foaia cu semnatura original se aseazi sub o foaie alba; ambele plaseaza pe un geam, asigurindu-se transparenta necesari observarii semniturii il; se repaseazi literele semnaturii tisituri cu trisituri. Copierea indirecta: foaia cu semnétura originali se ageazi deasupra foii albes cu varf ascugit se repaseazi semnitura model; datorita presiunii pe foaia de desubt se imprim3, sub forma unor sanguri, conturul semnaturii de deasupra; se paseazi sangurile cu pix, stilou sau creion obginandu-se o replici a semnaturii iginale. Imitarea semniturii. Ca gi la scrierea cursiva, falsul poate fi comis prin imicare era sau imitare servila. Imitagia servilé: foaia cu semnitura original se ajeaza in fayi; se deseneaza siturd cu trisitura urmarindu-se vizual modelul. ® Tonescu, L.~ ap. cit, 2007, p. 117 Nicoleta-Elena Buzaty Tmitayia libera: se executa de mai multe ori semndturs original’ in scopul invitarii ei pe dinafaris se reproduce semnétura din memorie, cat mai spontan $i rapid cu puting. ‘Somnavurile executate din fantesie sunt executate Fark reproducerea unui model cai, be cacmgcomen once Ine Bel ST in comun cu semnaturile titularilor respectivi 8, Examenul de identificare grafict ‘Acesta comport urmitoarele faze! = cercetatea prealabil.a actelor trimise spre expertzarss analiza separata a caracteristicilor grafices wer minarea comparativa a caraceristclor scrisulu in Hirgin ct ale scrisului original (cu autor cunoscut)s _ aprecierea constatirilr si formularea conclurish Picsele de comparatie sunt de mai mle feluri™”: « peslepreconstsuie,respectiv actefnspemie anteriot dispunerii expertizeis = piesele serie la cerere sunt probele grafice execute in faya organului de ‘urmatire penal sau de judecata. Gu privite la examenal comparato, se compars Pe rind caracteristicile generale Gdomntvaneale gece) cols apeciele (aetaile) stabilindu-se asemandrile 31 deosebirile. Aseminirile cele mai importante sunt caracteristicile mai pusin freovente, mai rare, mai greu sau imposibil de inelnis in sctisul altor petsoane. cticuri ale scrierii”, sunt denumite Formele cu totul particulare, unice, adevarate sidiotisme grafice” a 16 Idem, p. 122. Idem Modalitatea de falsifi utilizate, se reduc in fons (modificare) si confectiona In primul caz este m mengiuni, adiugarea unor inlocuirea mengiunilor inig in al doilea caz se scrisului, a semnatur Determinarea au expresie a unei deprinde zeriale ale inscrisului, ¢ s) si hartia Modificarea unui act Inlaturarea se va tealia ~ alterare mecanicé: hartie abraziva; ~ alterare chimicds 5p pentru cerneala) - alserarea prin acop hhasurare cu linii, pr Addugarea Falsificarea actelor s cercalarea lor int me uri, Alreori adjuge rin introducerea uncia s Contrafacerea unui Falsificatorii_ proced centice prin transfer. P cuparca, fotograficrea Nicoleta-Blena Buzatw ura originala in scopul rie, cit mai spontan $i oducerea unui model au nimic in comun et is in litigiu cu ale scrisultl + dispunerii expertizeis in faga organului de d caracteristicile generale Beabilindu-se asemanarile @ & caracteristicile mai_puti Beic in scrisul altor persoane sunt denumite >) Sectiuneaa Il-a (% Expertiza tehnica a actelor Modalitatea de falsificare ale unui document, indiferent de procedecle izate, se reduc in fond la dowd posibili gis alterarea unui inscris existent odificare) si confectionarea in intregime a unui inscris (contrafacere). in primul caz este modificat un act valabil intocmit prin: inliturarea unor cngiuni, adiugarea unor mengiuni sau inlaturarea, urmata de adaugare, respectiv ocuirea mensiunilor inigiale In al doilea caz se confectioneaz un act in totalitate fals, prin contrafacerea sului, a semnatutilor, a stampilei, chiar gia formularului Determinarea aucenticitafii sau falsitigii se referd pe de o parte la seris ca oresie a unei deprinderi personale, iar pe de alti parte la o serie de elemente zriale ale inscrisului, cum ar fi substangele de scriere (cerneala, creion, pasti, si artia Modificarea unui act Inldsurarea se va tealiza prin doui metode: alterare mecanica. stergete prin radiere cu guma, rizuire cu lama, frecare cu ha alterare chimicé: spilare cu o substanga decoloranta (de ex. fixator forografic abrazivas pentru cerneala) - alterarea prin acoperire: un text poate fi mascat prin scriere deasupra, prin hasurare cu linii, prin pltare ete Addugarea Falsificarea actelor se realizeaza si prin adaugarea unor mengiuni noi, prin rcalarea lor intre mengiunile existente sau in locul unde s-au operat anterior scuri, Alteori adiugarea se limiteaza la transformarea unui semn grafic in aleul, 1 introducerea uneia sau a mai multor linii, sistem aplicabil in special cifrelor. Contrafacerea unui act Falsificatorii procedeaza la reproducerea unui text sau a unei semnacuri entice prin tra 7. Principalele metode sunt copierea si imitarea, contratiparul, area, fotograficrea si multiplicarea de tip xerox, 89 Nicoleta-Elena Buzatu Criminalistick Copierea si imitarea se aplici rat la texte, mai mule la semnatur Contratiparul insemn’ imprimarea accului dupi-o macrigé la falsificarea bancnotelor, timbrelor sau altor imprimate. la alcituirea unui text format din fragmente din unul sau specimenul obsinut se copiaza in intregime. confectionata in prealabil. Se ap Decuparea serveste I mai multe texte originale, dupa car In practica se intilneste si o forma simplificaté, pilda o scrisoare anonima compusi din litere tdiate din ziar sau din Trucajud forografic nu este propriu-zis 0 contrafacere a unut act, valorificata in masura in care ar fi acceptata anume scrisurile tiparite, de i cia unei sf IDENTIFI reproduceri fotografice ce ar putea fi ca proba, Constatarea este valabilé si pentru copiile obsinute cu ajutorul aparatclor de multiplicare. Multiplicarea de tip xerox — copiatorele monocrom trafacerea unor documente, in special a actelor de J si mai ales cele color sunt fi folosite pentru con cat frecvent folosite pentr co 1. Nofiuaii studi i mijloacelor de plat torul zehnicilor de caleul - se wtilizeaza in principiu un i — scanner, un calculator si o imprimanta. Falsuri realizare cu ajut Oamenii, bi dispozitiv de achizisionare a imaginii caracterele m ce contribuie la natomice ale © ryii, in mor t, fa muse Deosebirile c polena, exister Semnalment cestora in veder ndamnagilor ca atitii persoanel Semnalmente articulare ale u dentificata" Necula Panghe, C esti, 1974, p. Nicoleta-Elena Buzatu bsemniaturi. b matrita confectiona sau altor imprimate. fin fragmente din unul sau far se copiazi in intregime. bume scrisurile tipirite, de aiar sau din cing kere a unui act, ci a unel wura in care ar fi acceptaté finute cu ajutorul aparacelor fe si mai ales cele color sunt fre, in special a actelor de utilizeaz’ in principiu um Eulacor si o imprimanta Criminalistied ; CAPITOLUL IX < IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTE 1. Nosiuni introductive Oamenii, barbagi sau femei, au acceasi anatomie, apargin aceleiasi specii unice, caracterele morfologice variazi in functie de sex si de la individ la individ, fapt contribuie la diferensierea si individualizarea fizici a fiecirui om. Elementele comice ale corpului uman prezinta, la rindul lor, diferente de volum gi sportii, in modul de repartigic, gradul de fineye, variayii care se pot observa la clet, la mugchi cu tendoane, la grisime sau la epiderma."°* Deosebirile care fi individualizeast pe oameni sunt aspectul exterior al fefei, «polenta, existenta unor malformagii congenitale sau accidental, ticuri sau obicetuti Semnalmentele - trisiturile exterioare ale persoanelor permit identificarea sora in vederea descoperirii infractorilor, urmiatirii si reyinerii acestora si a damnayilor care se sustrag de la executarea pedepsei, recunoasterii recidivistilor, ‘ii persoanelor disparute sau identificitii cadavrelor necunoscute. Semmalmentele persoanei pot fi definite ca trisituri exterioare, generale si culare ale unei persoane, pe baza citora aceasta poate fi recunoscuti $i ficaca™. Neculs, Ls Draghici, Cs Peneseu, L.— Semnalmentele per i... dela portretul vorbit la 012, p. 25, carea criminalisticd .... Asociagia Criminaligilor din Romania, i jsura Miniscerului de Interne, Panghe, Cj Dumitrescu, C. - Portretul vorbit, E est, 1974, p. 3. 1 Nicoleta-Elena Buzatu In Criminalistica s-a conceput o metoda special de identificare a persoanei dupa semnalmente, elaborati. pe baza practicii judiciare gi de ancherd, a citei aplicare comporté folosirea unor date din stingele naturil: anatomic, faiologie, antropologie etc. Accasti metodi a fost denumiti "Metoda portretului vorbit” Metoda portretului vorbit repreainta un procedeu stiingific de descriere si i judictare comparare a trisiturilor persoanelor in scopul identifici Au fost elaborate metodologii, proceduri specifice si instructiuni de lucru pencru utilzatea metodei portretului vorbit i transpunerea informayilor redate de victime sau martori in realizarea de portrete robot, precum gi in organizarea de cartoteci antropologice ale persoanclor disparute, cadavrelor si persoanelor cu pologi P P iP identitate necunoscuta, mplu CDN Torodati, au fost realizate aplicasii informatizate ca spre necunoscugi) in cadrul programelor de cercetare stiingfica (cadavre, dis claborate si implementate de specialist criminaligi si specialigti din domeniul informaticii al Poligici Romane 2. Metoda portretului vorbit lor unei persoane, trebuie si se foloscasci In descrierea semnalment terminologie precisa si unitari, intr-o succesiune logic’ Jn aplicarea acestei metode se folosesc dou’ categorii de semnalmente, respectiv anatomice sau statice gi funcyionale sau dinamice. Un rol important lau sisemnele particulare, imbricimintea si obiectele portabile ale ciror caracteristich usureaza identificarea. Descrierea semnalmentelor se face din fai sau din plan frontal si din profil sau din plan lateral Trisiturile capului si ale fefei deyin locul principal in realizarea portretului vorbit, si vor fi completate cu descrierea intregului corp si al imbracaminte Deseri 2 | Som a en 4 | Boome 5. | Frame Sprine Oct | Nicoleta-Elena Buzatu ieminalistich dentficare a persoanei si de anchet’, a clei anatomic, fiziologie, portretului vorbie”, intific de descriere si instructiuni de lucru lor redate de informayi um si in organizarea de celor si persoanelor cu <2 spre exemplu CDN = de cercetare stiingifica cialigti din domeniul si se foloseasca gorii de semnalmente, ce. Un rol important il au @bile ale caror caracteristich [ fe plan frontal si din profil feel in realizarea portrecului al imbricdmintei Descrierea semnalmentelor personale! ‘Constiria iek ‘ 3 | corpoteas) a - a a, pa, igh 4 | Forma caput ea ee eit Din pref connor, ling ramen: cud ii, al 7 eee 2 Lape: og, medi 3, Paes nclinae ry, vercl, poem 44 Contr bombs plan Taginee sure wed Tang 2 Linc ingste, medi, ate 6 | Sprincene 5, Demet, med ase 5. Cr wei dep im expe tmp ba eta unr ps de ld calot pis 7 | on 2 crzontal, bl pre fteror sa exer. ‘Percale stabs (converges divergent, la un och sa a ambi alban | 2. Le (cya dine vel ane: tngat, il, lat Praeminenye ifn rich, mice, mae | Nant 4. Conte: rept conve, concn, erp. 5. Pcl: tinona rid, cob se mare, tj, rotund, cin, bilobates Basele Je bun sau numa luna. 0 | Gare rime mia ilo, mare 1. Fee: as, mics ak] 2. Limes ingi lose Busbia 3. Pec eras nape, veri, | 4. Cone nile, baal. ln hihi 40 Buzatu, N.-E.s Ionescu, L. — op. cit, pp. 69-7 Nicoleta-Elena Buz Criminalis epi inde a | it dep a, Inlnat ion pn } exit imicn Nicolera-Elena Bus ninalisticd wen eee posi late Semnele particulare sunt defecte anatomice sau funcyionale ori se datoresc + malformatii congenitale, intervengii chirurgicale, accidente etc. Pot imbrica tite forme, cum sunt: cicatrice, culoarea pieli, negi, alunige, pete, alte semne a nagtere, tattaj etc. Acestea constituie elemente deosebit de importante rut identificarea persoanelor si a cadavrelor. imbricimintea si obiectele portabile congin numeroase caracteristici «ificatoare, care completeazi tabloul informagiilor oferite de semnalmentele sicele dinamice. Se vor descrie toate obiectele de vestimentagie, precum si isamintea. Obit ele portabile (inele, langigoare, ceasuri, pixuri etc.) sunt de i usor de recunoscut de rudele sau cunostingele apropiace ale victimei. 3. Metode tehnice de realizare a portretului vorbit Portretul schitat sau schita de portret (crochiu) consti in desenarea unui portret, a des ce bune. rierea victimei sau a martorilor, de citre 0 persoana cu calitigi plastice Fotorobotul constituie un procedeu de identificare cu ajutorul unui colaj grafic de elemente faciale. Figura a fost impartita in trei zone de bazi (frontali, 4 si bucala) obsinandu-se 50 de elemente din prima zona, 200 din cea de a si 100 din cea de a treia. Fotografia compusi se copiaz’, ¢ retuseazi si apoi ultiplica pencru activitatea de urmarire, Sintetizatorul fotografic este 0 vatianta perfecfionati a fotorobowul sioneazi elementele faciale din foografii obignuite si realizeazi montajul actu dispozitive ce proiecteazi pe un ecran cite 0 zond a fete Identi-kit si Photo-identi-kits. Consti in combinarea manual sau automat a entelor faciale desenate pe un material transparent (12 grupe compuse din 700 fise). Pe baza datelor furnizate de martor se aleg cele corespunzitoare si econstituie portretul persoanei. Elementele faciale sunt codificate prin oluri (cifte si litere). Pentru asamblare se utilizear agezarea pe o cutie cu un m transparent iluminat dedesubt. Portretul astfel realizat este fotografiat si at pentru urmarire sau se comunica formula aledtuité dupa coduti, portrecul { realizat la terminal. Nicolet-Flena Buzatu Minicompo: ZMIMIC) foloseste acelasi principiu ca # Tdensi-kit-ul, dat ye benaile wransparente de celuloid sunt actionate elementele faciale de p assem agli, So. ela al eas SSPE 4 im compunerea clementelo nti a datelor furnizate electromagnetic, Pt bor computerizat const ic, prin exploatarea eficien Portretul rol x faciale cu ajutorul tchnicii de ealeul electron de victime gi marcori si prin uilizarea unor date stocate in memoria compurerulti i la infractori identifica gi pe! «ce clasoarele clasice cu fot + comiterea unor infractiuni ce se refe rsoane disparute. Sistemul Imagetrack inloc estate sau condamnate pentru cografii de semnalmente ale persoanelor ar vnoduri de operare. Sistemul permite stocarea datelor de stare civilé pentru aproximativ 500.000 de pei ej pentru identificarea persos ¢ dupa urmitoarele el ografii digitale pentru ssoane gi stocarea a ase fot ci si trei pentru se Jemente: date de stare fiecare persoand mnalmente. poate fi regisitd in bara de dar: particuare, forograit digitale 534 (LFA), portrerul-robot realizat persoana ‘avila, sernnalmente, semne forografii pe suport mn de recunoastere facial de hartie, algoritn Sistemul este integeat la nivel nagional aplicaia E-FIT, fapeds mod de operate i are in component un server entra, instalac 1a Tnsticurul, Nagional de * aminalistid, la care sunt conectare 42 de staf dde Iucru, instalate la fiecare judep sila D.GP.MB 4, Tehnici biometrice de idensificare @ persoanei perativi a identical une folosesc la verificarea $i stabilirea 0] natomice gi funcyionale Acestea se sin procesarea automat a unor Caractere! an persoane, P za un sablon de identifica Cele mai rispandite sisteme biome risticilor irisului, ice au la b: tine! si amprentei digital care se obsine prin codificarea car 5 geometria mini, figura umands ¥OeS “ ncestea au o vaspandire mai redusit Unele tehnici biomettiae ilor pe care le biometrice care codifies Exist sisteme si semnacura, fi au anumite elemente 3 fer posibilicacea codificaril caraceris de contact" provenienss industrial cum este cazul lentilelor 13 Stancu, Es Matei, G.~ F vol. Rolul si coneibupia probeler ¢ 2005, p. 52 $i ulm. Liceafiral, Bucuresti 2 sn sstemele de fd nord america rimalistice $2 rea adevirului, Ei 96 Trisul are 0m a doua irisuri fotografice imaginii_ irisului pleoapelor si irisu Retina contin ispunere extren agit infrarosi pteazi doar 1 cermediul unui wurorul unui circuite biol gine bioelec si preluc itm co Nicoleta-Elena Buzati mca si Identi-kit-ul, dar Ieluloid sunt actionate parent. entelor faciale ot 4a datelor furnizate mmoria computerului de semnalmenté tunor infracfiuni ot < de stare civili pentet cografii digitale pentra pentru semnalmente. O clemente: date de stare sau forografii pe suport etul-robot realizat of cegrat la nivel national fe Instirurul Nayional de nstalate la fiecare jude avi a identicigii unel fii anatomice si funcyionale fica un sablon de identificare be cetinci si amprentei digitale fe miinii, figura umani, voces bisi. Unele tehnici biometrice je au anumite elemente de feontact!” fometricd nord americane, in stabilivea adevirului, Edi Trisul are 0 morfologie unica si irepetabila care exclude posibilitatea existentei doua irisuri identice. Codul de identificare se obyine cu ajurorul unor camere scografice. Acestea sunt previzute cu un sistem special de captare si procesare a maginii irisului. Sistemul calculeaz’ pozigia ochilor si localizear’marginile sleoapelor gi irisului, conturind circular imaginea acestuia. Retina congine pe suprafaja sao multitudine de vase de singe cu structura gi spunere extrem de variate, care diferi de la o persoani Ia alta, Pentru registrarea caractetisticilor se foloseste 0 camera video previauri cu sursi de diagii infrarosii de mica intensitate, care se proiecteaza direct pe retin’. Accasta pteazi doar refeaua vasclor de singe, pe care 0 proceseazi ulterior prin crmediul unui algoritm si o converteste intr-un cod de identificare. Amprenta digitald. Imaginea acesteia este obyinuta pe cale electronica, astfel: se 2 degetul pe un ecran de sticli i se inregistreaza imaginea desenului papilar ajutorul unui spot luminos proiectat direct pe deget ori se foloseste un senzor circuite bioelectrice care detecteazi cimpul electric al degetulii si formeazi 0 gine bioclectrici a amprentei digitale. Dupi captarea imaginii, sistemul ge si prelucteazi caracteristicile desenului papilar, convertindu-le cu ajutorul ai algoritm complex intr-un cod de identificare. Nicoleta-Elena Buzatu CAPITOLUL X ) PERCHEZITIA 1. Nosiuni introductive Percherifia este 0 actvitate tacticd de cercetae @ locuints! (naa. anexe ale acesteia) sau asupra corpulul unei persoane, care poate ‘urmarire penala sau de instanga de j si predea in interesul stabilirii adevarul decati, at i dispusa de organul de cd persoana cireia i sa cerut yrcun object sau vreun insctis cagicuiesteexistenta sau definerea acestora!” ‘Asa cum se arati si in literatura de mai complexe activi in efectuata cu stricta respectare a dispozitilor legal caure penale in parte, percheritia poate Raportati la particularitigile f avea drept scop"™* specialitare™, aceasta este una dinere cele ate de organul de urmarire penal, impunandurss in materie. = descoperitea 51 ridicarea obiectelor, bunurilor, valorilor, inscrisurilor care conjin sau poarti urmele infracyiunii, a celor care at folosit ori au fos “estnace si serveasca la sivaryirea infractiunil, precum si 2 celor care sunt produsul activiti ilicits flescoperizea persoanelor care se sustrag de [a urmétirea penali, judecat sau executarea pedepsei $i fragmentelor de cadavres gima, L (Dan, Na Anghelescu, 1. ~ coord.) 5, 1984, p- 148. ca si Encicloped 5 Boos, afi Bucuresti, 6 cc, Fe — Criminalisticd a persoanclor disparuce, cadavrelor om Dictionar de criminalistica, Edita de tactica criminali Editura Universitari, Bucuresti, recup Potrivit dup’ perc dup’ Nicoleta-Elena Buzatu ~ descoperirea de bunuri/valori care urmeazi a ft indisponibilizate in vederea recuperirii prejudiciului cauzat de infracyiune Potrivie dispovitilor art. 100 din C, pr. pen. perchezigia poate fi domiciliars u conporali. In literatura de specialitate au fost Facute numeroase clasificari, api criteri diferite, dintre care exemplificim: = dupa locul de efectuare: perchesiti corporale, percheriii domicilare, perchezifii la locul de mune, perchezigi in localuri deschise publiculus = dupa timpul de efectuate: percheziti fn timpul zle, percherii in timpual nopyiis = dupi persoanele participante: perchezgi la care paticipi numai organele de turmatize penal, perchezii la care participa si ali specialists = dupa numarul petsoanelor la care se efectueazd: percheripii efecruate la 0 ecuinfei (na. anexe ale A dispusi de organul de singuri persoanis percherifi efectuate in locuingele mai mulkor persoane: Indiferent de felurile perchezitiei, ea se face prin aplicarea acelorasi reguli ice. Trebuie si se stabileasci de la inceput metodele tactice de efectuare persoana cireia i s-a ceruit iect sau vreun inscris oriu-zise, dar si mijloacele materiale necesare, timpul in limitele ciruia si fie Ieceasta este una dintre cele ipante, fird si se piarda din vedere incadrarea intregii Eerire penal, impunindu-se bem fin parte, perchezifia poate plinita, persoanele p: icayi, de la incepu pana la sfirsit, in limitele previzute de lege erie, 2, Reguli tactice de efectuare a perchezigici Jorilor, inscrisurilor cate au folosit ori au fost 2.1, Aspecte privind psibologia perchesitici | precum si a celor care sunt 21.1. Psihologia organului judiciar care face perchesitia urmarirea penali, judecata Cei care efectueaz perchezifia trebuie si fle dotagi cu un dezvoltat sims de f disparate, cadavrelor off svatie, calm, tenacitate si ribdare, precum si cu o buna capacitate de analiza a catelor obsinute in diferitele momente ale perchezitici. In esenta, efectuara unci perchezigii reclama, printre altel si 0 serie de calitigi 4, Edu fziologice determinate de fora, mobilitatea si dinamismul sistemului nervos, hilibrul existent intre procesul de excitare si inhibigie. f in Tranat de sacticd eriminalisiogs . 2008 Stancu, E.~ op. cit, 2002, p. 447. Nicoleta-Elena Buzatu Criminalisticg Fata de importanga percheriti pentru aflarca adevarului, este evident + crisparea nul judiciar a unei conduite gavernate de regult gesturi sau sirii de citre org necesitatea Ut ~ modificare: generale, astfel"” vr gaminarea minugioasi si observarea permanently In accePfia* psthologica, alkeori prec de. dirijare a atengiel spre o percepyie mai bund, comP comportamentului persoanei_ perch avit a Cunoastere ezigionate cit si 2 paarticulariigilor ntrucat permite si reacyiile emoy! face perchezigias intalnite la locul faptei, obginute pe parcursul incregului loc in care se Ja situatii concrete turd cu dublate de = adaptarea tapi mobilitatea gindirii in fara de obiey interpretarea datclor perchezitict 2.2, Reguli t __percheritia necesté mult perseverentis calm si ribdare Perchezitia ia trebuic si-gi orienteze atentia in directi Cei care efectueazi perche psiho-comportamental miinilor, modific Je ale celor perchezitionagi cesit cunoaste surprinderii unor manifestati cari ale voci si vorbitil se cit si pe cum ar fi de pilda remurul corpului st al respiraia agitatd, expresia feqci ete Membri echipei de perchezitie trebuie si evite orice conflict cu persoana Sunt necesat sireze sentimentele de bucurie sal e de ilumin percherigionats. Aceytia nu trebuie sisi exteros de rezultatele cAutari. De asemenea, trebuie sa se abtina de Ia grafiar, filma insatisfactic Echipa care aprecier legate de viaga personals familial. acest 2.1.2, Psihologia persoanci perchezitionate vroul judiciar trebuie si Te iba in vedere tor mpa Oferi elemente pe care org pentru reusita perchezitii Principalele manifestari som: fi sesizate direct de citre cel care face perch aro-viscerale determinate de stirile de rensiuas psihici, manifestiri ce pot urmatoarele'™* «= dereglarea respiragiei si a emisiei v a" marului lui Adam”; ocale, de rigusirea insoyit’ de sciderem salivatiei si de miscarea neregulata area actvitiyi cardiovasculare manifestaté prin congestionare - modific: paloare, tipice emoriei Seancu, E.— op. cit, 2002, pp. 447-448. 2002, pp. 448-449 apud Rosca, A Pentru detalii, a se ve * Stancu, E. ~ op Metodalogie si je, Editura Scingifict, Bucuresti 1 Nicolea-Elena Buzat oe ee eee ulti, este evident ~ crisparea, schimbarea expresiei normale a fefei, efectuarea de migciri, de guvernate de reguli gesturi sau actiuni nefiresti = modificarea timpului de latengi, individul rispunzind cu intarziere, iar ccceptia sa psihologic’ alteori precipitat la intrebarile care au incircaturd afectogend. bun’, completi, atit Cunoasterea psihologiei perchezigionatului prezinta 0 importanya deosebiti i sia paarticularitagilor crucit permite organului judiciar sa faci o distincyie clara intre comportamentul reactiile emotionale provocate de activititile de perchezigionare si care nu au ‘uri cu cauza, spre exemplu, neliniste sau nemulyumiri legate de perchezitie, cul faptei, dublate de ate pe parcurstl arija faga de obiecte indiferent de valoarea lor, stiri firesti de eulburare ete 2.2. Reguli tactice generale ce trebuie respectate la efectuarea perchezifiei i Perchezitia trebuie ficuti in baza unei pregiriri riguroase, activitate care e atengia in directia Y pregiriri rig ccesita cunoasterea exact a locului acesteia, cu particularitagi atat pentru locurile lor perchezigionaji sciri ale vocii si vorbiril chise cat si pentru cele deschise. Trebuie si aibi un caracter inopinat i si se ctueze ca masuri operational Sunt necesare in vederea efectuirii perchezisiei mijloace tehnice cum sunt: c conflict cu persoanie timentele de bucurie sail se de iluminare, unelte, truse de chei, sonde si detectoare, aparaturi’ de trebuie si se absin’ dell sgrafiat,filmat si inregistrare videomagnetica Echipa care va efectua perchezitia trebuie si aibi un numar suficient de sist, specialisei din diferite domenii si martori asistengi Perchezitia corporalé se efectueazi inaintea celei domiciliare, de 0 persoana de fas le aiba in vedere tot timpall asi sex cu cea perchezitionata asa cum prevede art. 106 alin. (2) din C. pr. pen, Potrivit art. 104 alin, (2) din C. pr. pen., perchezitia domiciliara se face in rile de censiui Brsinate de st enta persoanei in cauza, iar in lipsa acesteia, in prezenga unui reprezentant, a fe cel care face percheziia sum membru al familiei, sau a unui vecin, avand capacitate de exercigiu. Arc. 104 alin, (4) din acelagi cod prevede ci, atunci cand persoana la care se Sigusirea insoyitd de scideree Adam”; Hescati. prin congestionare $= perchezigia este reqinuta ori arestati, va fi adusé la perchezigie. In cazul in care poate fi adusi, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia iciliara se fac in prezenfa unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar psa acestora, a unui vecin, avand capacitate de exercigiu. in conformitate cu art. 105 alin. (1) din C. pr. pen., organul judiciar care pp. 447-448. F Rosca, A. — Metodologie veazi perchezitia are dreptul si deschida inciperile sau alte mijloace de p. 150. 101 Nicoleta-Elena Buzatu Je cautate, daci cel in masura pistrare in care -ar purea gish obiectele sat inscrisutl ile deschida refuzi aceasta ‘Art, 107 alin. (1) prevede c& obiectele sau inscrisurile se prezinti pel rsoanei de ee eset celoe cc asica aeay fi recunoscute si a fi insemnate de dupa care se eticheteazi yi se sigileazs cure acestea spre neschimbare, care nu pot fi insemnate ort ‘Alin, (2) al aceluiasi articol prevede c& obiectele pe care au se pot aplica evichete i sigilii se impacheteazi sau s© inchid, pe cit posibil laolal, dupa care se aplick sig, iar alin. (3) prevede c& obiectele care nu pot fi ridicate se sechestreazi i se Tank fn pra Be cola Ta on 2 al fe ml custode, Potrivit art. 105 alin. (2) orgamul judiclar este obligat si se li egirura cu faptasivisits objectele sat imiteze la ridicarea rnumai a obiectelor si Inscrisurilor care au | inscrisurile a ciror circulayie sau deginete es snterzisi se ridicd rordeauna. re urmeazi a fi perchezitionate spatit desinure in comun, se ¥8 In cazul in ca solicita magistratului expres acest lucru persoana in cauzi a predat obiectele Perchezitia se efectueazi gi in cazul in care n vedere descoperirea altor obiecte; inscrisuile si valorile solicirare intrucit s© are in inscrisuri sau valori ori descoperirea ridicarea celor dejinute impotriva disporigilor legale Onganul judiciar eeebuie si ia roate misuril din viata personal a celui Ta care se efecruaz 1 necesare penteu anu deven publice faptcle si imprcjuritile perchezitia, care nu aut legaurd cu cuz 12.3, Regul tactice speciale ce srebuie respectate a efeciuarea perchesifiei Th canul in care perchezifa se efecrueaza la 0 unitate la care se referd art. 145 as, pam es a 0 an graeme icky PO ™ art. 111 lit. a) se va face i prezenta reprezentancalu unititih at Tie.) prevede ci atunci cind este obligatonis prezenja martorilorasistens acest Pot face parte din personalul unica Regulile cu privire la prezenta apiricorului sau interpreculul in cunitigile mal se aplici in mod corespunzitor ~ att 172 din C. pr. pen. asi cod prevede ci bunurile perisabile obiectele dig sus menfionate, ‘Are. 165 alin. (2) din acel etale sau pietre pregioase, mijlon fe valoare intertigg cele de plata strdine, titlurile d Criminalistic obiectele de arta si de fac obiectul sechestrul Articolul 72 alin deputasii sau senatorii informa neintarziat ps cazul in care Camer digpune imediat revoc n situagia in care alte persoane care au i 3. Etapele efectu in primul rind, perativitate, iar mij zibil din locuinga ct Caile de acces ve ccirui caz in parte - suri de prevenire @ Se va proceda la 4 se va. permite zchevitiei, iar in ¢ soane, acestea vor Se va solicita pe dea toate obiecte si cele deyinut perile, dependin Obiectele, inseri prezenta_mare acheta gi sigila, ¢ 1 cazul in care rage atentia ci schimbe destir seste infractiur cru, ambele pr sate, daca cel in masuré preaint’ persoanei de ute sia fiinsemnate de sigileaz pot fi insemnate off 4 sau se inchid, pe Reevede ci obiectele care mi ai la care se afla, fie unt si se limiteze la ridicares sivirsitd; obiectele dic tordeauna. deinute in comun, Se = foes in cauzi a predat objectele ee fos celor desinure importite descoperirea altor objects Pnecesare pentru a nu deve Bi 2 celui la care se cfectuaam be lc efecruarea perchezitiel Kenitate Ia care se referd art. 1 r {din personalul unitagi fou interpretului in unitigile 172 din C. pr. pen. Sbunurile perisabile, obiectele fraine, titlurile de valoare int sbiectele de arta si de muzeu, colecile de valoare, precum gi sumele de bani care ‘ic obiectul sechestrului, vor fi ridicate in mod obligatoriu. Articolul 72 alin. (3) din Constituie prevede ci in caz de infracyiune flagrant, eputajii sau senatorii pot fi resinugi si supusi perchezisici. Ministrul Justigiei il va nforma neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezisici. In azul in care Camera sesizata constati ci nu exista temei pentru refinere, va spune imediat revocarea acestei misuti. In situatia in care nu este infractiune flagrant, senatorii si deputagii precum si ce persoane care au imunitate nu pot fi supusi perchezitiei 3, Etapele efectuarii perchezigiei fn primul rind, deplasarea echipei 1a locul perchezigiei se va face cu erativitate, iar mijlocul de transport folosit va fi parcat intr-un loc care si nu fie bil din locuinga cu pricina. Ciile de acces vor fi blocate si supravegheate, iar intrarea se va face potrivit Srui caz in parte — se bate la usé sau patrunde cu forya. De asemenea se vor lua suri de prevenire a incercirilor de semnalizate din exterior. Se va proceda la perchezitia corporala a persoanelor gisite la locul perchezitci se va permite iesirea niciunei persoane gasite in locuinga la inceperea hevitiei, iar in cazul in care pe parcursul efectuarii acesteia vor intra alte bane, acestea vor fi legitimate sili se va cere si rimana pe loc Se va solicita persoanei percheziionate, in prezenga martorilor asistengi, si ca toate obiectele, inscrisurile sau valorile care au legitura cu cauza penalé, si cele definute contrar dispozisiilor legale. Apoi se vor controla toate oerile, dependingele si chiar spariile folosite in comun cu alte persoane. biectele, inscrisurile sau valorile care au fost descopetite se vor fotografia, se orezenta martorilor asistenti si persoanei perchezitionate, apoi se vor cheta gi sigila, cu redarea locurilor unde au fost gisite. caaul in care bunurile descoperite sunt lisate in custodia altei persoane, i se atengia ci nu are voie si le foloseasca, si le instrineze, sa le distruga sau schimbe destinayia. Daci nu va respecta aceste Iucruri, persoana respectiva cyte infractiunea de rupete de sigili si infracziunea de sustragere de sub ru, ambele previzute in C. pen. Nicoleta-Elena Buzats gative ori controversate Totodata, se vor clarifica st imprejuririle ne 4, Fixarea rezultatelor perchezifi activitarea de perchezitie nea mijloace echnice in care se consent La procesul-verbal ‘deo realizate cu ajurorul uner jrile audio: anexeaza inregist® digitale sau de al naturs ‘Are. 108 alin. (1) din C. PF wr de obiecte i inscisurt se tarowmeyts P procesul penal: 1 trebuie si cuprind despre efectuarea perchesiiel pen. dispune c& erbal. Acesta constiruie ridic 106! mijloc de proba in Procesul-verba 91 din C. pr. pen» esi obiectele au fost d a fi recunoscute. De as ose ridicate, precum si de acslea care revazute in art: digiile in care descrierea lor n afar de mengiunile P ‘mengiunis Jooul, timpul $i coms ridicate, enumerarea $i si urmatoarele escoperite si vaenea se va face mentiune # au fost lasate it inscrisurl aminuntita, pentr 2 pure despre obiectele care nut aut persoanei la care strate Alin. (4) prevede ci o copie de Pe procesul-verbal se las rele si inscrisurile, percherifia sau de Ie cae sau ridicat obie off bru al familici, iar in lipsas facut sui acesteia sau unui me celor cu cate gis dacd este cazul reprezentant jeyte sau unui vec 1 rand, mengionam Jocut |, custodelul ch procesul-verbal srebuie sé © faci if Nu in uldimel cermeni clari si preci Criminalistict Jr Tac 1, Nogiuni ine invinuitul este fost pusi ulpatul es este parte in p n literatura ¢ Nicoleta-Elena Buzatu KR CAPITOLUL XIV (S METODOLOGIA INVESTIGARIL JNERACTIUNILOR DE OMUCIDERE 1. Nosiuni generale 1 drepturi inerente fiingelor umane oriunde s-ar aflay locuieste, munceste sail oase si filozofice Omul beneficiazd d J sau regiunea unde s-a ndscut, rasi, sex, credinge re acter universal, ceea ce constituie U& si inalienabile, ca un corolar al libertafi indiferent de statu indiferent de nagionalitate, finde’ acestea au un car triieste, stare material, fandament al drepturilor lor egale in lume dreprati, securitagi si pacii Ocrotirea dreptului la viagi in deosebi ale dreprului penal nti nu numai pent normele internayionall isi giseste consacrarea in |, avind in vedem: cat si in normele interne, cru aceasta, dar jimportanya pe care viga unel persoane 0 presi pentru intreaga societate. C. pen. in vigoate inerimineaza faptele care aduc atingere dreptului Ia viags cadrul Titlului Hl — Jnfincpiuni comera persoanch Capirolul 1 — Infractinni veg, integritapit corporal Sectiunea I — Om tea viet wrmatoarele fapre: omorl — art: 174 omorul califiea y — art. 176, pruncucidere Jesnirea sinuciderii — art. 179- ele prezinta tr le si sanitati, nuciderea. Sunt consid infractiuni con 5. omorul deosebit de gra art. 178 si determinarea sau inl se prin consinutul lor juridic, minalistice. Acestea ea — art. 177, uci art. 1 din culpa Deji aceste fapte se deoseb: 1 de vedere al investigatiei_ ctl comune din punctul ma CEL _ Popescu, sropeana « Dreptrilor Omuuli. Roi Editura Pro Universitaria, B ucurest, 2011, al n ordinea jurid procenalintegri 134 Ceiminalistcd determinate in special rezultacul produs asupt Constitutia Roma: ibertapile fundamental ntegritate fizicé si psih Cercetarea unor cai In funcyie de arma p contondent, arm panzurare, submersie itoxicatie cu monoxid In funcyie de moti mis la comand, omo ‘ozie, omor cu mot spiciuni c& mai multe oruri sau si alte infra Investigarea omorul acfiuni prin problew pectiv: stabilirea cau ¢ a fost sivirsita fapt primarea vietii victim z terea omorului, pre Dbiectul probagiuni ular, prin aplicarea Ce apna sa comis accident sau si Consticutia Romani utiei Romaniei nr. 4 si dindu-se textelc se vedea Bud SIS PRINT, Bu E.-op. cit, 2 A se vedea Lazir, : Ciopraga, A. Tac a-Elena Buzas ¢ oriunde ocuieste, munceste sau cligioase si filozofice ceea ce constituie us fo n corolar al libertagil fes in normele internationale Bui penal, avind in vedere numa pentru aceasta, dar # ere dreptului la viaga ia fpitolul I — Inftactiuni contra Omuciderea, Sunt considerate 74, omorul calificat = art. 177, ucideres art. 179. uridic, ele prezint’ triseust criminalistice. Acestea sunt foul Roll si importansa CEDO i rsitaia, Bucuresti, 2011, p. 11 determinate in special de categoriile de urme create in procesul comiterii si de exultatul produs asupra victimelor. Constituria Roméniei' in art. 22 alin. (1) din Capitolul I — Drepturile si erile fundamentale menyioneazi ci “dreptul la viagi, precum si dreptul la ategritate izica si psihicd ale persoanei sunt garantate”. rcetarea unor cauze comporti uncle particularitayi", astfel: In funcgie de arma folositi sau modalitatea de producere: arme albe, lovire cu orp contondent, arma de foc, pinzurare, submersie, otrivire, supradoz atoxicagi cu monoxid de carbon, In functie de motivatie: omor urmat de jaf mis la comani gelozie, omor cu mobil sexual, , omor in conflict spontan, omor in confi explozie, incendiere, sugrumare, strangulare, precipicare, depesare, electrocutare, ‘omor din interes material, omor domestic, omor din copii abuzayi fizic, pruncucidere, sinucidere, sspiciuni cd mai multe fapte au fost comise de acelasi autor, indiferent dacd sunt moruri sau si alte infracyiuni. Investigarea omorului se parti icularizeaza fayi de cercetarea altor categorii de afractiuni prin problematica sa specifici, concentrati in citeva direcyii principale, cspectiv: stabilizea catzei si naturii mori, a circumstantelor de timp si de mod in re a fost sivaryiti fapta, descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la >miterea omorului, precizarea scopului sau a comiterii infracyiunii tii victimei, identificarea autorului, a eventualilor participanti la Obiectul probasiunii consti in elucidarea acestor probleme, in fiecare caz rticular, prin aplicarea formulei "celor sapte intrebari Ce fapta s-a comis si care este natura ei? Moartea poate fi consecinfa unui ® Consticuia Romaniei aga cum a fost modifi nstirusiei Roméniei_ nr. uumirilor gi dandu-se 6 e larg a se vedea Budii, R; Georgescu, A.B; Gavtig, R.— Ghidul anchetatorulu de omo surest, 2006, pp. 108 si urm. Jivura AR( SSIS PI INT 4429/2003, republicati de Co cor, accident sau sinucidere. Stabilirea cauzei si naturii morpii revine medicului si completata prin Legea de revizuite a nsiliul Legslativ ualizarea Stancu, E. op. cits 2002, p. 503. A se vedea Laz, A. — op. 503-504; Ciopraga, A. Iacobusi, cit, pp. 307-308; Stancu, E, - op. cit, 200: Griminalisica, Edieara "Chemarea” lag, 1997, . 363. ¢ cu ocazia efectuarii necropsiel. > Unde sa comisfapta? Seabilitea local faptei permie valorificarea urmelor descoperite la faga locului. In. practica Jocul gisirii cadavrului_nu coincide intotdeauna cu locul suprimarii vietimei. 3, Ciind a fot stviritd? Seabilirea momencului suprimarit viet victims! # perioadei in care s-a desfigurat activitatea infracyionala au relevangi, pentti incadrarea juridici a faptei si inliturarea alibiuilor false 4. Cine este autorul? Cu ajutorul cui? Ydencificarea aucorulul si a eventualilor partcipangi sunt sarcini esengiale pentru elucidarea caurel si incadrarea corecti vei Tdentifcarea instrumentelor sau a mijloacelor care au servit la SivAssiss faptei.presupune descoperirea Jui vulnerant sia mijloacelor necesare pregitirii faptei. S Cine exe vieima? Stabilirea identiciit vicimel contrbule la formally cercalui de suspecyi. De asemenea ajuti gi la elaborarea versunilor de anchetd i viferea idendifictit aurorului omorului. Descoperirea cadavrului este, esenfits pentru doveditea faprei, Tragerea la raspundere penals in lipsa cadavrului este exceptie 6. Cum a fost savéryitd fapta? Modul cum s-a sivarsit ‘omorul — modus operant ce poate stabili pe baza interprecar datclor rezultare jn usm necropsici $i = cescetirit loculut faptel,stabilindu-se astfel raportul dintre victim si ream disimularea omorului prin suicid sau accident etc In ce scop? Stabilirea mobilului si scopuluiinfracsluntt contribuie ‘dentificarea autorului si incadrarea juridicd a fapeet 2, Blaborarea versiunilor de urmarire penala Organizarea anchetei si planificarea urmirisi penale. regull esenfil investigarea acestor fapte, presupun claborarea versiunilor de urmirire penal #9 taza datelor obtinute din surse procesuale si extraprocesuale, inclusiv deter de tip profiling’ Procesul de profiling este definit de FBI ca o chnicé investigativ’ prin identifi > identifi - stabilire fost sup Expertizele ucidere sunt infracgit Nicoleta-Elena Buzatu « de specialicat abilirea eventualelor mal unor urme. fri sa se ating nimic, pregititoare de citre ura cu’ cul legist in prezenga ul si-si formeze 0 la persoanele care at sind mai ales martorii locului dupa savargirea de regula plecindu-se locului faprei ci in care a fost gisit BE Fixarca se realizeaxi prim } frirea si examinarea lor pe esi complex etapi, la @ Bi examinat corpul acestula fee cu porgiunea de teren dim Pp und cu procurorul sai locului, va fi efectuata oa Criminalistics ~ descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor; vor fi executate fotografiile de detaliu si masuritorile fotografice, se va efectua schiga locului faptei, toate rezultatele cercetarii urmind sé fie consemnate in procesul-verbal. - clarificarea imprejuririlor negative caracterizate prin neconcordange in starea in care se afla victima, leziunile prezentate de aceasta si situagia de fapt este 0 problema de importangi esensiali pentru stabilirea adevarului in 4, Expertizele si constatirile tehnico-stiintifice sau medico-legale fin majoritatea cazurilor in care ancheta penali are ca obiect omuciderea, pe {nga constatarea si expertiza medico-legala se dispune frecvent efectuarea de xpertize criminalistice sau de constatiri tehnico-stiingifice care, alaturi de celelalte expertize judiciare, si serveasca la stabilirea adevarului’™. Dintre problemele curente la a caror rezolvare concura direct examinarea minalistici a mijloacelor materiale de proba mensionam"™ = identificarea autorului si a celorlalfi participangi la sivargirea omucideris = identificarea instrumentelor vulnerante, a altor obiecte folosite in ‘comiterea infractiunii; - stabilirea imprejuritilor in care 3 avut loc agresiunea, a modului in care a fost suprimata viaga victimei, precum si a eventualilor martori Expertizele criminalistice frecvent intilnite in cercetarea infractiunilor de mucidere sunt: ~ expertizele dactloscopice efectuate in scopul identificarii celui care a comis infrac iunea dupa urmele reliefului papilar descoperite la locul fapteis = expertizele maseologice in vederea identificitii persoanei sau obiectului creator de urme, stabilirea modului de creare a urmelor, stabilirea tipului deurme, reconstituirea intregului dupa partile componente; = expertizele balistice au drept scop identificarea armei dupa tuburile de cartus si proiectilele gasite la locul faptei, descoperirea pe corpul victimei a urmelor factorilor suplimentari ai impusciturii ete 8 Idem, p. 52 * Tbidem. Nicoleta-Elena Buzatu expertizele biocriminalistice destinate identificitii persoanei prin analiza urmelor biologice: singe, fire de par, secretii ete. = expertizele genetice pentru stabilitea profilului genetic dupa urmele mai sus mengionate. Constatirile sau expertizele medico-legale se dispun de organul judiciar in vederea rezolvarii urmétoarelor probleme" = stabilirea cauzei m sia datei la care a survenit naturii_ morgii, prec aceasta; = diferentierea leziunilor vitale de cele post-mortale si explicarea mecanismelor de producere; = determinarea agentului vulnerant, a direcyiei, intensitigii si succes juni lovieutilors = depistarea eventualelor urme de substante toxice sau a stupefiantelor; = stabilirea sexului, varstei, grupei sanguine, a taliei (in cazul cadavrelor dezmembrate), precum si a unor particularititi ce pot inlesni identificarea victimei. In scopul elucidisii acestor probleme se vor recolta diverse urme pe corpul cadavrului, dar si de pe imbricimintea 51 incilyimintea acesteia. Uneori, ridicarea urmelor de pe cadavru se face chiar la faya locului. Cadavrul se transport de urgenga la morgi mai ales dacd acesta este protejat in saci de plastic urmele biologice se degradeaza rapid 5. Efectuarea unor acte de urmérire penal Organul de urmirire penala nu se poate limita doar la cercetarea locului faptel, la constatarea medico-legala sau la expertizele criminalistice pentru stabilirea adevirului si identificarea autorului. Astfel, acestor prime acte de investigare li se adaugi: sultarea martorilor sia altor persoane se recomanda a fi efectuata imediat dupa cercetarea locului fapteis declaratiile sunt proaspete in- memoria persoanelor aflace la faa locului A se vedea, Scripcaru, G.; Terbancea, M. - Medicina legala, Edivura Didactici 9 sgogici, Bucuresti, 1979, pp. 82-83; Sta cu, Ex, op. et, Criminalistcd = ascultarea fip identificarea a fa = efectuarea de de fapra s declaratiile cel + efectuarea de mulkiple, cur instrumentelo aparjinut viet + efectuarea de anumite perso circumstangele 6. Particularit procedeele folosite 6.1 Omorul sav Corpurile conte n raport cu suprafa uperficiale sau_p gumentelor. Drep hematoame, ruptuti Daca s-a action xista leziuni cu ari¢ ulnerant. Daca s-a imitate, infundate ¢ In cazul in care de greutatea si vite acturi, leriuni mul eegumentelor. Leziunile produs Elena Buzaty Criminalistict S persoanei prin analiza ~ ascularea fapruitoralt (ospectlui), invinuitului sax, ineulpanul (dupa vdentifarea acestia din cercul suspecfilot) permite cunoasterea pozite sae < dupa urmele mai sus fata de faptasivargita si a motivelor care I-au determinat s& comics omorul; = efectuarea de confruntari in scopul inlaturarit contradicyiilor existente intre declaratile celor ascultagi: martori, invinuigi sau inculpagis = efectuarea de percheziii si tidicarea de obiecte sau inscrisuri are obiective organul judiciar im la care a survenit rnultiple, cum ar fi descoperirea cadavrului sau a unor part din acssta @ instrumentelor utlizate la sivirsirea infracyiunii sau 2 oblectelor care au ortale si explicarca apartinut victimel ete.5 « efectuarea de reconsttuiri pentru verificarea posibilitiit desfisuriri de citre ncensitagii si succestunil anumite persoane a unor activititi, perceperit nemijlocite a unor situagii, in circumstanele de loc si de timp ale sivarsiri faptet etc. a stupefiantelors (in cazul cadavrelor inlesni identificarea 6. Particularitagi ale cercetérii omorului in funcyie de mijloacele si orocedeele folosite de fiptuitor pentru suprimarea viewii victimet J diverse urme pe corptll - B diverse ume pe Og 6.1 Omorul savérgit cu arme albe si corpuri contondente cia, Uncori, ridicares ‘ ; Corpusile contondente actioneazi prin compresiunea si strivirea fesuturilor. davrul se transport 4 vei de plastic urmele a raport cu suprafaga de lovite si forga cu care s-a acionat acestea produc leziuni in saci de plastic urmele iperficiale sau profunde. Uneori, aceste corpuri nu lezeazi inceritacs vepmmmngeten, Tmt moa. pe cot ardent ms pot fl erkimnfiac ncbimatt ‘matoame, rupturi si striviri musculare ete. Daei s-a actionat cu un corp contondent cu suprafaya mica, pe cadavru vor ssc lesiuni cu arie limita, fara si reproducé forma si paricularidyile agentului = la cercetarea locului apts -orpul conondent provoaca fractutri listice pentru stabilies sInerane, Daci s-a acyionat in zona capului, cre de investigare li sitate, infundate care reproduc forma si dimensiunea acestuia In cazul in cate s-a folosit un corp contondent cu suprafaya' mare, in functie ieandi a fi efectuatd imediag greutatea gi viteza cu care a acfionat fiptuitorul, pe cadavru se vor descoperi acturi, leziu roaspete in memons ; multiple pe proeminengele capului, cu si fir pastrarea integricii gumentelor. Leaiunile produse de obiectettiaase (brie, lama de barbierit,ciobul de sil er sta Didacticd Nicoleta-Elena Buzatu Obiectele tiioase caracterizate prin una, dowd sau mai multe margini liniare subtisi, tHietoare produc leziuni variate, in raport cu modul in care sunt actionate!™: raport = daca forta este aplicati perpendicular pe lama, acestea actioneazi prin produs presitinea lamei ascutite pe suprafara corpuluis mici ne = daca forra are o directie oblica pe lama, aceasta actioneazi asupra fesuturilor prin alunecare, plaga tdiard prezentind 0 lungime mai mare decit lama agentului vulnerant; = daci forya este aplicata tangential cu suprafaga corpului, pe cadavru vor apirea detasiri ale tegumentelor (totale sau partiale) si formarea unor pligh atipice. Marginile pligilor tiiate sunt perfect regulate, liniare. Profunzimea pligi tdiare poate indica gradul de ascurire a lamei, forga cu care s-a actionat, inclinares armei fay de tegument ete. Leziunile produse de obiecte intepatoare sau ingepator-taietoare (briceag, cufie baionerd, foarfeci etc.) fn cazul in care s-a acfionat cu un obiect ingepator, in special cu grosime mat mare, clasticitatea fesuturilor corpului agresat este invinsi, canalul de patrundess agentului vulnerant find vizibil. Plaga superficiala are o forma alungita, ascuy la capete, aseminatoare leziunii produse cu un obiect infepitor-tiietor. Examen exterior al pligli, coroborat cu dimensiunile orificiului de intrare si lungimes canalului conduce la identificarea ulterioara a obiectului creator Daca s-a actionat cu un obiect infepitor-taietor, aspectul pl variazd in raport cu forma acestuia. In cazul in care agresorul a folosit un obiect varful bine ascutit si lama cu doua taisuri, pligile produse prezinti o continuitale a pieli, alungice, cu margini regulat tate si unghiuri ascuyite. La obiectele cu a singur taig, in partea netaioasi se observa o rupturi a pielii, unghiul plagii filam ‘mai rotunjit, La obiectele cu trei sau patru lame tioase, fiecare lama actioneaza Be o directic, iar pligile capita un aspect stelat cu trei, respectiv patru raze. De regi Jungimea pligii depaseste layimea lamei, iar canalul format in fesucuri corespunie directici de aplicare a lovituri ut detalii, a se vedea Moraru, L. - Medicina legala, Editura Medical’, Bucuteamg lena Busan Nicolet: g: mai multe margini liniane: fe cu modul in care sunt acestea acjioneazi pris joneara asupra yesuturiloe Bgime mai mare decit lama g2 corpului, pe cadavru vor i formarea unor plage } liniare. Profunzimea plage Be care s-a actionar, inclinares fpacor-taietoare (briceag, cui for, in special cu grosime ma rinsi, canalul de pitrundese fare o forma alungiti, ascupiie Fr inrepitor-téieror. Examen de intrare si lungimes ai creator. orul a folosit un object && bh or, aspectul pligii cutanate & feduse prezinté o continuitase bi ascutice. La obiectele cu at E piclii, unghiul pligii find fiecare lama acrioncaza pe Fespectiv patru raze. De regi format in esucuri corespunde inura Medicali, Bucures Leziunile produse de obiecte despicitoare (topor, secure, toporigca, barda etc.) Acestea se caracterizeazi prin aceea ci actioneazi prin marginea lor téioasa, in aport direct cu greutatea si viteza de lovire. Pe cadavru vor exista plagi profunde sroduse numai prin despicarea gesuturilor. Aceste pligi au marginile liniare, cu PI Pi ‘ nici neregularitayi iar in imediata apropiere se observa excoriafii sau echimoze. De bicei, Iungimea pligii corespunde lungimii tdiyului. Secyionirile osoase se ntilnesc de la simple fisuri pind la perforiri de oase late ori secfionari complete ¢ oase lungi. Pentru evidengierea micro sau macroreliefului leziunilor existente pe cadavru, ecum si a celorlalte urme descoperite se executi fotografie de deraliu Din punctul de vedere al investigarii criminalistice, cunoasterea acestor leziuni pecifice produse cu agengi traumatici mecanici ofer4 posibilitatea sesizari cmentelor specifice sinuciderii, dar si diferensicrea morpii violente de cea -violenta. Diferengicrea omuciderii de sinucidere este posibili prin interpretarea odului in care se prezinta aceste leziuni. De regulé, sinucigasii preferi zona cului, a toracelui, arterele radiale sau venele de la incheietura mainii. Plagile sunt spendiculare pe axa gitului sau mainii si frecvent sinucigasul executa mai multe nd reuseste si execute taietura fatala, taieturi mai adénci in 9 cturi paralele pani c nnctul de plecare si mai superficiale la sfarsit. Cercetarea locului faptei necesita ciutarea obiectelor vulnerante. In ipoteza uciderii acestea se gisesc foarte uyor, de pe cle putindu-se ridica urmele slogice si urmele de maini in vederea efectuarii examenelor comparative. Determinarea caracteristicilor de grup ale obiectului vulnerant se realizeaza i lungimea si adancimea pligii, care nu concorda totdeauna cu lungimea lamei. Jn afara leziunilor descoperite pe cadavtu si descrierea lor trebuie evidentiate si nnele particulare, care urmeazi a fi descrise detaliat: natura, felul, forma, rectul si culoarea acestora, Procurorul, in paralel cu activitarea medicului legist, are sarcina de a sctie complet cadavrul iar datele se vor consemna intr-un proces-verbal. Stancu, E.~ op. cit, 2002, p. 518. Nicoleta-Elena Buzatu Criminalistica Descrierea posite cadaurului este importanca pentr cexplicarea mecanismului tanatogeneza de formare a urmelor, determinarea modului de operate folosit de faptuitor si a leziunilor pentru elaborarea corectia versitunilor de ancheti. generale; ide Examinarea cadavrului implica si cercetarea jn amanunt a imbracamintei ale acestui incalyimintei. Cu aceasta ocazie trebuie si se puna accent pe descrierea fiectrui medicala a obiect in parte. Medicul legist si specialiscul criminalist trebuie si evidengieze egale a mort ventualele urme de rire, de murdirie recent, semne de violengi, dar # corespondenta dintre acestea $i urmele existente pe cadavru. Spanzun ve imbricimintea si incalyimintea cadavrului s€ vor ciuta descopet releva Este asfi fica si ridica si alte categorii de urme cum ar fi cele de navuré biologic’, chimica asupra ca valori, bunuri etc. dar si microurme de nacurd umani, animala, vegetal oti ale obiectelor. Zona inconjuratoare trebuie de asemenea descrisa in detaliu, Astfel, rrebui indicat porgia cadavrului fag de obiectele din inciperca sa din locul deschit lunde a fost descoperit, descriindu-se piesele de mobilier,usile ferestrele s.a.md 6.2 Omorul savarsis prin asfixii Moartea violenti. sivargica prin asfixie mecanici este 0 modalitate & omucidere, dar side sinucidere. Drept consecingd,renulté 0 serie de probleme © se cer a fi rezolvate din cauza diversitigii modurilor in care se realizeazi. Din punin “ke vedere medico-legal, asfixia mecanicd se dacoreazd le aparitie! unul obscacal ecanic in respirafe, fie pitrunderit aerului in plimani Asfixile mecanice se impart in “ asfixii_ prin compresiune: spinzurare, strangulare cu lagul, sugrumaiag compresiune roraco-abdominalas « asfxit prin ocluzie: sufocarea (ocluzia orficilor respirator) ocluzia iim respiratorii prin corpi strdinis ocluzia ciilor respiratorii prin lichide (inecal In mortle produse prin asf mecanice, expertiza treuie si stabileasame diagnosticul pozitiv de asfxi, prin eercetarea semnelor generale si locale extern interne; diagnosticul diferengial al formei de asfixie care s¢ bazeazi pe cercet sernmor epentticny embitices. cxuzel Weanilor eorpori # contribusia lor Groza, Libs; Astiristoae, V.— hi Beck, Bucuresti, 2007, p. 88; lea-Elena Buzatts area mecanismuli pl Flosit de fapruitor si for a imbricamintel st pe descrierea flecirul uie si evidensiere be de violensa, dar # E a, descoperi, relevas feuri biologic’, chimics foimali, vegeralé ori ale b detaliu. Astfel, erebuii fea saur din locul deschis Bs lc, ferestrele 5.2. ste 0 modalitate @ bes o serie de probleme realizeazi. Din pune Be aparigiei unui obstantl fire cu lagul, sugrumates ocluzia ila srorii prin lichide (inca piratorii), treuie si stabileasany nerale si locale extern se bazeaza pe cerceaay forale si contribuyia Toe palit pentru jurigti, Eda iminalisticd canatogenczi care se bazeazi pe cetcetarealeziunilor traumatics externe # Ini w leatunilor toxice sau inflamacorii; data mort care se stabileyte dupé regulile generale; idemtficareacadavrului care se face de asemenca dupa regulile generale Se acon ip da amputee case — bs soles mcitcmm ote Yee OS vnedicals a mori; precizarea clementelor in sprjinul determinatit formei medico- legale a mori insurarea Face asfixia mecanicé realizaté prin compresiunea gitulu efectuatd de cise un at asupra ciruia acyioneazi greutatea corpului victimel Spanaurarea este un mijloc frecvent de sinucidere, mal rar Insi se inealnesc gi acuti de omucidere Cercetarea locului faptei imbraci o serie de aspecte caracteristce, Primi sosi + fata locului sau dupa caz geful echipei de cercetare trebuie si noteze pozifia in sre-a fost gisit cadavrul si a celorlalte obiecte din jur. Dupi modul de suspendare a corpuluy spiinzurarea pos fi tipiea cand saul an stroarla coal, pinks nediank, cepa acfztnd Sber gt ipa ina sdul poate fi situa oriunde in afara regiunli mediane a cefet Spinzurarea poate i completa cind trupul atid liber inlay incompleta cind sprijinit de oricare alte pargi ale compu Inainte de a fi coborit cadavrul trebuie fotografiar in pozitia in care a fost De asemenea, se fotografiaza si dup coboriirea acestuia Tnstrumentul de spancurare este ljul, are poate fi culant sau fix. Poate fi jonat din materiale tari (sirma), semitati (curea, funie) si moi (cravati, prosop). Acesta trebuie descris in raport cu macerialul din care a fost cfionat, numarul de risucir, locul de fare a capitului fix ete Partea esentiali a lapului este nodul. Forma acestuia si metoda de innodare ce ofeti indicii privitoare la profesia sau ocupatia fapeuitorului Tn continuare se trece la examinarea cadavrului. Tipic pentru acest gen de vie este sanqul de spinzurare, care ia 0 forma oblici ascendenté spre locul ilu, Sangul va fi mai accentuat in partea opusi nodului si va avea 0 lagime cu cea a latului, uneori reproducind forma acestuia Sangul trebuie deseris gpectul amplasiii, direciei, numarului, formei, culori, Lrgimai relicfului, 45 Nicoleta-Elena Buzata Criminalistica consistengei si particularitigilor pe care le prezinta. Forma sanqului contribuie la diferengierea omuciderii de sinucidere. Examinarea imbricimintei si a incilyimintei cadavrului urmeazi regulile cunoscute. Trebuie ciutate urme biologice (urina, materii fecale, sperma), dar si eventuale urme rezultate di lupea dintre victima si agresor Strangularea Este asfixia mecanica produsé prin comprimarea ciilor respiratorii superioare, forja de comprimare aparfinand unui corp striin. Se realizeaza cu ajutorul unui lag care se stringe progresiv in jurul gitului. De cele mai multe ori, acesta raméne la gitul victimei, Scrangularea este o formé des intilniti de sivarsire a omuciderii. Se inrdlnese insé si cazuri de sinucidere. Cercetarea locului faptei este aseminitoare cu cea efectuaté in cazul spinzuriii, Sarcina principali 0 constituie punerea in evidenga a semnelor specifice strangulitii Leziunea caracteristica a strangulirii este tot sanqul, care este situat in treimes edie a gitului, este otizontal, inelar si complet. Are o adancime uniforma peste tot si nu poarta amprenta nodului. Se va desctie pozitia cadavrului, a méinilor si a picioarclor, in special @ incheieturilor (pentru eventuale urme de legare). De asemenea, se va descrie materialul, culoarea si provenienga lagului de strangulare (sfoard, cablu, sarmé ete Pe Kinga sangul de strangulare trebuie descrisa si localizata cianoza extremitap cefalice, inclusiv petesiile oculare si ale mucoasei bucale. Totodata trebuie stabiliti corespondenta dintre sanqul de strangulare si lagu de strangulare, eventual prin expe La omucidere - forma cea mai des intilnitd, pledeaza leriunile traumatice generale 5 locale (la nivelul sangului) fn cazul sinuciderilor capetele libere ale lagului se pot gisi in mainile cadavrului sau legate de picioarele acestuia Sugrumarea (ctrangularea cu ma Este asfixia realizati prin compresiunea gitului victimei de citre més agresorului 146 Practica omorului, N muscularis comprimares (scaun, masa, La cercet evidentia si fi profilului ger Sugruma acfiunii m pe git cor agresorului externe sau li Daca vic Eventual adavrului Sunt situ: asului, caz it Compresi Este asfix n comprin Compres morfii prin pului agre Acest gen lange, prat La exami matice. ¢ Nicoleta-Elena Buzata ema sangului contribuie lui urmeazi_regulil fecale, sperma), dar ¢ espiratorii superioare cu ajutoral unui | multe ori, acesta rimane la = 2 omuciderii. Se intilnese cea efectuati in cazul Fe in cvidenga a semnelor ab care este situat in treimea’ De asemene o adincime uniform’ peste picioarelor, in special se va descrie Bite (sfoara, cablu, sirma ete. Pealizata cianoza extremiti i Banzul de strangulare si lapul Bu deazi leziunile traumatice se pot gisi in méinile victimei de citre mana Criminaisick Practica medico-legalé subliniazi ci aceasta nu poate fi decét consecinja omorului. Nu poate fi sinucidere intrucit odata cu pierderea cunostingei forta muscular’ scade consecutiv cu incetarea comprimarii. Este posibili si comprimarea gitului pe o suprafasi dura, cum ar fi marginea diferitelor obiecte (scaun, masa, pat etc). La cercetarea locului faptei, in afara activitigilor cu caracter general, se vor evidengia si ixa leziunle existente pe cadavru. Se vor ridica probe pentru stabilirea profilului genetic de pe gitul si palmele victimei si depozitul subunghial al acesteia Sugrumarea se poate face din fap sau din spate, lisind semne caracteristice actiunii mainii agresorului: echimoze ovalare, excoriafii semilunare, un sang lateral pe git corespunzitor interspayiului dintre policele si indexul mainilor agresorului'®, Dac acesta a purtat mnusi, scade intensitatea acestor semne exteme sau lipsesc. Daca victima avea gitul acoperit cu un fular, sal, cravati etc. semnele exterioare ale sugrumarii lipsese, existind leziuni numai in zona gurii si a mucoasei cavitatii bucale, precum si in jesuturile profunde ale gacului. Eventual se pot ridica urme papilare de pe pielea din zona gitului si a fetei cadavrului ‘Sunt situagii in care se asociaz sugrumarea cu sufocarea prin astuparea gui si nasului, caz in care vor exista leziuni in jurul acestora. Compresiunea toraco-abdominala Este asfixia mecanica realizata prin blocarea compliangei toracice, executati prin comprimarea toracelui si abdomenului. Compresiunea toraco-abdominali este una din modalitigile rare de producere mortii prin asfixie. Accasta se realizeaz prin apisarea cu genunchii si greutatea corpului agresorului pe abdomenul si toracele victimei Acest gen de asfixie se poate realiza accidental, in cazul surparilor de maluri, valanse, prabusiri de ziduri, risturnare de vehicule etc. La examinarea cadavrului pot fi descoperite atit leziuni de anoxie cit si leziuni aumatice. Cu privire la leviunile de anoxie predomina staza foarte intens 11 Groza, LL Astiristoae, V.— op. cit, p. 94. Nicoleta-Blena Buzatu consistengel $i partculartiilor pe care le prezinti, Forma ganqului contribute la diferengicrea omuciderii de sinucidere. Examinarca imbricimintei si a incilgimintei cadavrului urmeaza regulile cunoseute, Trebuie ciutate urme biologice (urin’, materi fecal, sperma), dar si eventuale urme rezultate di lupra dintre victima si agresor. Strangularea Este asfixia mecanica pro comprimare aparjindnd unui corp strdin. Se realizeaza cu aju gitului. De cele mai multe ori, acesta riméne la 4 prin comprimarea cailor respirarorii superioare, fora de orul unui lag care se strange progresiv in jurul gatul victimei. Strangularea este o forma des intalniti de s avarsire a omuciderii. Se intilnese insi si cazuri de sinucidere. Cercetarea locului faptei este aseminitoare cu cea efectuati in cazul Sarcina principali 0 constituie punerea in evident a semnelot spanzuritii specific stranguliti Leziunea caracteristica a strangulirii este tot sangul, care si complet, Are 0 adancime uniforma peste situat in treimea medie a gitului, este orizontal, inelar tot si nu poarté amprenta nodului, Se va desctie poritia cadavrului, a mainilor si a picio: De asemenea, se va descrie arelor, in special a incheieturilor (pentru eventuale urme de legare) alul, culoarea si provenienga lajului de strangulare (sfoara, cablu, sirma ere) mater escrisi si localizatd cianoza extremitagil Pe Kinga sanqul de strangulare trebuie d inclusiv petesiile oculare si ale mucoasei bucale. cefalice, Totodati trebuie stabilita corespondenga dintre sangul de strangu alare si lap de strangulare, eventual prin expertizi trascologici. La omucidere — forma cea mai des intilnicd, pledeaza leziunile traumatice generale si locale (la nivelul sangului). iderilor capetele libere ale layului se pot gisi in méinile In cazul_ sin cadavrului sau legate de picioarele acestuia Sugrumarea (crangularea cu méinile) Este asfixia realizatd prin compresiunea gitului victimei de citre mina agresorulu 46 Practica medi . Nu poati omorul musculari scade « comprimarea gitults (scaun, masi, pat ete La cercetarea lo evidengia si fixa leziu profilului genetic de Sugrumarea se j acfiunii mainii agres pe git corespunzi agresorului'®', Daci externe sau lipsese Daci vietima a xterioare ale sugre mucoasei cavitayii be Eventual se pot cadavrului. Sunt situagii in ¢ sului, caz in care v Compresiunea tor Este asfixia mec sin comprimarea to Compresiunea te morfii prin asfixie «pului agresorului 5 Acest gen de as Janse, pribusiri de La examinarea ca amatice. Cu privi 2a, LL: Astir Nicoleta-Elena Buzatu Criminalistick Practica medico-legali subliniazd ci aceasta nu poate fi decit consecinta omorului. Nu poate fi sinucidere intrucit odata cu pierderea cunostingei forta musculara scade consecutiv cu incetarea_comprimarii. Este posibilé 2 sanqului contribuie la ui urmeaza_ regulile sii fecale, sperma), dar g comprimarea gitului pe o suprafayi duri, cum ar fi marginea diferitelor obiecte (scauin, masi, pat ete.) La cercetarea locului faptei, in afara activitiyilor cu caracter general, se vor evidengia gi fixa leziunile existente pe cadavru. Se vor tidica probe pentru stabilirea profilului genetic de pe gicul si palmele victimei si depozitul subunghial al acestcia. Sugrumarea se poate face din fai sau din spate, lisind semne caracteristice 9 Lateral x respiratorii superioare; za cu ajutorul unui lag ¢ ori, acesta riméne le actiunii mainii agresorului: echimoze ovalare, excoriayii semilunare, un pe git corespunzitor interspafiului dintre policele si indexul n 2 omuciderii. Se intélnese agresorului'®, Daca acesta a purtat manusi, scade intensitatea acestor semne sxterne sau lipsesc. in cazull a efectual Daca victima avea gitul acoperit cu un fular, sal, cravat ete. semnele n evidenyd a semnelor cxterioare ale sugrumarii lipsesc, existand leziuni numai in zona gurii si a niucoasei cavitagii bucale, precum si in gesuturile profunde ale gitului. care este situat in treimes Eventual se pot ridica urme papilare de pe piclea din zona gatului si a feyei adancime uniforma peste adavrului Sunt situafii in care se asociaz sugrumarea cu sufocarea prin astuparea gurii si in jurul acestora, ; 2 picioarelor, in special @ asului, caz in care vor exista leziuni De asemenea, se va descrie bre (sfoara, cablu, sirma ete slizatd cianoza extremitaga f ul de strangulare si Lapa Compresiunea toraco-abdominala Este asfixia mecanica realizat prin blocarea compliantei toracice, executata 1n comprimatea toracelui si abdomenului Compresiunea toraco-abdominali este una din modalitigile rare de producere morgii prin asfixie. Aceasta se realizeazi prin apisarea cu genunchii si greucatea iedeav leriunile traumation zpului agresorului pe abdomenul si toracele vietimei, Acese gen de asfixie se poate realiza accidental, in cazul surpatilor de maluri, Brului se pot gasi in a . pot g prabusiri de ziduri, risturnare de vehicule ete. a examinarea cadavrului pot fi descoperite atit leziuni de anoxic cat si leziunt sumatice, Cu privire la leziunile de anoxie predomina staza foarte intensi, lui victimei de catre mana 61 Groza, LLL Astitistoae, V.— op. cits p. 94. Nicoleta-Elena Buzatu petesile si singele de culoare neagri datorate tulburirlor circulatorii si anoxiei treptate, Leziunile caracteristice compresiunii toraco-abdominale sunt fracturile costale, contuziile pulmonare, rupturi de splini, de ficat, fracturi sternale, cu leziuni mediastinale. Descrierea leziunilor descoperite pe corpul cadavrului face posibila explicarea mecanismuluii de producere a mortii si diferengierea omorului de alte forme de moarte violent. Sufocarea Este forma asfixiei mecanice care se realizeazi prin astuparea orificilor respiratorii externe (nasul, gura) fie cu mana, fie cu ajutorul unor objecte mo (perna, prosop, fular, batista etc.) La examenul cadavrului se observa atit leziuni de anoxie, cit si leziuni traumatice, fn cazul omuciderii semnele caracteristice ale sufocarii se vor situa in jurul buzelor, la nivelul limbii. In cazul fn celor dou’ orificii, pe mucoasa vestibular te moi, semnele exterioare pot lipsi, inst vor 8 care au fost folosite obi concludente vor fi semnele interne de asfixie $i mai ales examenul necroptic atent al laringelui, traheei si bronhiilor. cvidensiaza cazuti cand sufocarea cu obiecte moi # Practica medico-legala putue fi demonstrati prin descoperirea in cavitatea bucalé sau in orificile nazale de resturi mici din materialul cu care s-a actionat pentru obstruarea calles respiratorii: fragmente textile, fulgi etc Cu ocazia cercetitii locului faptei trebuie ciutate si evidensiate si alte leziuni localizate pe mucoasa labiala darorate comprimarii buzelor pe danturd, sub forme infileratelor sanguine si pe limba, constind in mici sufuziuni sanguine Pe corpul victimei pot rimine echimoze si excoriasii pe membre ce denoti existenga luptei acesteia cu agresorul. Examinarea locului faptei $i cisiv la elucidarea mecanismului ambiantei acestuia contribuie uneori producere a morfi Modalitatea accidental de sufocare se poate realiza prin pungi de plasty ive aplicate pe nas si guri ori prin ciderea im aplicate peste cap sau benzi ad depozite de materiale pulverulente (find, nisip etc.) 148 Criminalistict Prezenga cc in cavitatea bi excoriagiilor i diferensicrea or Ocluzia ori Este asfixia in laringe sau n Examinare avitigii bucale perioada cat co In cazul or eziuni la nive orfate a unui ocalizate pe m xcoriatiile con Inecarea (sx Este asfixia pitrunderea 1 Aceasta fac edico-legal, i orului prin i Pentru omi puteau fi au fn cazul si cui. Accidentele cd etc, Dupa sosir cigi de ur operit, cat s Nicoleta-Elena Buzats circulatorii si anoxiel ninale sunt fracturile fracturi sternale, ct eo ce posibila explicares Jui de alte forme de prin astuparea orificiilor gjutorul unor obiccte mol noxie, cat si leciuml rii se vor situa in juni Be nivelul limbii. In cazul i pot lipsi, insi vor & -camenul necroptic ate wfocarea cu obiecte moi # 1a sau in orificiile nazs pentru obstruarea caller fe si evidengiate si alte lezium erelor pe danturd, sub forma be juni sanguine, orace, fape Featii pe membre § Beaminarea locului faptei si idarea_mecanismului €& frealiza prin pungi de plas kes sigur’ ori prin ciderea Prezenta corpurilor pulverulente se constat, cu ocazia cercetri locului faptei, in cavitatea bucali si fosele nazale. Pot exista leziuni de tipul echimozelor si coriatiilor in diferite paryi ale corpului, interpretarea lor conducind la diferensierea omuciderii de accident. Ocluzia orificiilor respiratorti prin alte corpuri strdine Este asfixia mecanica care se produce datorita patrunderii unor corpuri striine in laringe sau mai rar in trahee. Examinarea cadavrului poate evidensia leziuni iritative la nivelul mucoasei cavititii bucale si reacyii inflamatoare. Acestea din urma sunt conditionate de nerioada cat corpul strain a fost in contact cu laringele sau traheea In cazul omorului savarsit prin aceasti modalitate de asfixie, vor fi evidengiate cziuni la nivelul limbii si luxagii la nivelul danturii ca urmare a introducerii ‘orfate a unui corp stréin, De asemenca, prezenga altor leziuni traumatice ocalizate pe membre, in jurul cavitiqii bucale, pe buze, cum ar fi echimorele si sxcoriagiile confirma lupca dintre victim’ gi agresor. Inecarea (submersia) Este asfixia produsé prin obstruarea orificiilor respiratorii cu substange lichide pitrunderea ulterioard 2 acestora Gaile respiratorii, in alveole si chiar in singe. ‘Aceasta face parte din categoria mortilor violente intalnite relativ frecvent. sdico-legal, inecul poate fi accidental, sinucidere, omucidere sau disimularea morului prin inec. Pentru omucidere pledeazi existenga leziunilor traumatice cu caracter vital ce u puteau fi autoproduse fn cazul sinuciderii esentiale sunt antecedentele si modul de producere al ecului Accidentele urmate de inec se tlnesc in stirile de besie, prin inec in apa ic ete. Dupa sosirea echipei de cercerare la faya locului, trebuie efectuate citeva sivitiyi de urgengi. Astfel, cadavrul va fi fotografiar atic in locul unde a fost scopetit, cit si imediat dupa scoaterea din apa. Nicoleta-Elena Buzatu Criminalistica In cele mai multe cazuri cadavrul este purtitor de urme importante, fiind supus unor modificari rapide in contact cu aerul, pregitirea examinarii trebuie si aibi loc inainte de scoaterea lui din apa fel incit si fie posibili examinarea de urgengi a acestuia, La examinarea cadavrului se pot gisi leziuni datorate apei (aspectul de "piele de gisca” survenit la contactul cu apa rece, cind are loc contracfia muschilor pilocrectori;_macerarea pielii, cunoscuti si sub denumirea de "mana de spilitoreasa” — este un proces particular al cadavrelor scoase din apa), leziuni provocate de vietigi acvatice (pesti, raci, pisiri, lipitori, insecte acvatice etc), leziuni de puttefactie (incep de la cap si se continua la torace unde apar pete rosiatice), leziuni de lovire (fracturi craniene ori ale membrelor, rupturi musculare, plesnirea organelor) Pe adavru pot fi descoperite si leziuni specifice strangulirii, sufocirii lovirit cu anumite corpuri din categoria agensilor craumatici ori urme caracteristice armelor de foc. Astfel de leziuni demonstreazi existenta omuciderii si se constituie in argumente serioase pentru inlaturarea versiunilor de sinucidere sau accident. © atengie deosebité se va acorda obiectelor personale sau de vestimentatie zia desfigurisii cercetarii descope: re cu 0 Problemele medico-legale care se ridici cu privire la cadavrul scos din ap§ sunt urmatoarele: cauza morgii, data morgii si data inecului, explicarea mecanismulu de producere a diferitelor leziuni prezente la cadavru, a caracterului vital sau poste mortal al acestora, identificarea cadavrului prin amprenta digitala a piel detasata de pe de sau pe baza formulei dentare etc. 6.3 Omorul savarsit prin impuscare Omorul comis prin impuscare prezinti o serie de particularitigi generate de urmele care rman in cimpul infracyiunii si interpretarea acestora, cu efect pe line orului si a instrumentului creator. identificirii criminalistice a faptu Folosirea armelor de foc o intilnim atit la omucideri, cat si la sinucideri sam accidente. Arma de foc este definiti ca fiind acel dispozitiv, instrument a clea functionare determina aruncarea unuia ori mai multor proiectile, substamte aprinse sau neutralizare' Tipurile d care pot fi ut precum si oric ori distruge d: proiectil sau ci armele confecs neutralizare; a raritagi ori prez nstitutele de disporitivele ca In scopul s edere criminal Prin urme uman si pe an chimice care ins Urmele pri atrare, canalul perforare si pit ‘tremitatile car b numele de” In funcyie d ca 0 forma ror rma de fanti, < va lipita de co Berchesan, * Pentru deta ra Licle Star, B NA. Arm: ‘ormirii lor de c Micelaru, V Berchesan, V Nicoleta-Elena Buzatt urme importante, fiind 2 examinarii trebuie je posibila examinarea de ci (aspectul de "piele < contractia muschiloz wmirea de "mind de ase din apa), leziunl wi, insecte acvatice ete Ia torace unde apar pete lor, rupruri muscular engulirii, sufocirii, lovirit ori urme caract muciderii si se constivulie dere sau accident. le sau de vestimentatie E: wvrul scos din api s explicarea mecanismuli crerului vital sau post Fes digital a piel deta Be particularity’ generate de fees acestora, cu efect pe line i, cit sila sinucideri sam ezitiv, instrument a cin feultor proiectile, substan Criminalistca aprinse sau luminoase ori impristierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare'™ Tipurile de arme incluse in categoria armelor de foc si in legislayia in materie care pot fi utilizate la sivirsirea infractiunit de omor, sune™®: armele milicare, precum $i orice instrumente, piese ori dispozitive destinate a imobiliza rani, ucide ori distruge daca prezinta caracteristicile unei arme militares armele de tir — cu oroiectil sau cu aer comprimat; armele de vanitoare — cu glong, alice sau mixte; armele confectionate special in scopul impristierii gazelor nocive, iritante sau de neutralizare; armele ascunse; armele de panoplie, inclusiv cele care constituie raritigi ori prezintd o valoare istoricd!, documentari sau artisticd, recunoscute de nstitutele de specialitate; armele de recuziti; ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care pot constitui si por funciona ca arme de foc. In scopul stabilirii naturii moryii prin impugcare, se vor cerceta din punct de edere criminalistic si medico-legal urmele principale si cele secundare ale trageri Prin urme ale armelor de foc se ingeleg acele modificiri ce apar pe corpul tan si pe anumite obiecte, ca rezultat al fenomenclor dinamice, termice si himice care insofesc impuscatura Urmele principale: arma, cartusele, tuburile, gloangele, dar si orificiul de rare, canalul si cel de iesite daci existé. Proiectilul formeaza prin acriunea de erforare si pitrundere fesuturi un orificiu de intrare si un canal, ori, la xctremitigile canalul i, un orificiu de intrare si un orificiu de iesire, cunoscut gi ’b numele de "rani impuscati oarba"™, In functie de inclinarea si distanga de la care s-a tras, orificiul de intrare va a o forma rotunda in perforarile perpendiculare, ovalé in perforitile oblice si in mi de fant, stelata ori neregulata in cazul tragerilor de la distangé mici ori cu ava lipita de corp. Berchesan, V.~ op. et, p. 153 Pentru detalii, a se vedea Berchesan, V.; Ruiu, M. — Tratat de tebnicderiminaistict ura Lite Star, Bucuresti, 2004, pp. 372-377. “NLA. Armele de panoplie sunt arme de foc devenite nefunciionale ca urmare a sformarii lor de citre un armurier autoriza Macelaru, V. ~ Balitca judiciand, Edicura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1972, p. 59. 66 Berchesan, V. ~ op. cit, p. 154. 51 Nicoleta-Elena Buzaru rien jerdere de substanya, avind forma stelatd, Orificiul de iegire nu prezinta romboidala, in fant sau neregulata. vocate de gaze, arsurile, tatugjul: direcyiei din care sa tras, a J cruciforma, Urmele secundare: rupeurile pr Examinarea are drept scop stabilirea distangei si posibilitiyi de aurolezare in condiile in care a fost ve in urmitorii cermeni'®: impuscare cu it cadavrul. Exprimarea distangei de tragere se fac impujcare in limita factorilor complementari eava lipita (descdrcare absolut), |, impuscare in afara factorilor dari) ai impuscaturii (descircare relativa), le departe). tun accent deosebit se va pune pe ru examinari balistice complexe in ilitagii de declangare accidentala, @ (secun complementari ai impusciturii (descircare d Cu prilejul cercetirit locului fapeei, descoperirea armei si a munigiei trase pent vederea identificirii armei, a verificirii posib ndari, mai ales a celor de funingine, pe mainile descoperiii urmelor factorilor secu! si pe hainele persoanei care a tras. stabileasci aceste elemente pentru a putea diferent cidere sau accident. Este important si se “omuciderea de sinucidere sau disimularea omorului prin sinus periti la locul faptei, dupa fixarea pris fn cazul in care arma a fost descoy elementele sale constructive: tipul fotografiere, aceasta se descrie in raport cu vvorklul, calibrul lungimea tev, inscripgionarileexistente pe ea etc. De asemeies ce va preciza pozigia armei fayi de cadavra gi fash de obiectele din jur, directia care era orientatd si daci era sau nu asigurata. Idlentificarea armei se certified prin caracterele orificiului d { modificirile imprimate pe cartus de percutes fe intrare, calibrul caracteristicile proiectilului inchizitor si a ghearei extractoare. sine cont de urmacoatai La examinarea preliminara a armei se va comandiri: ~ verificarea armei daca este sau nu incarcaté; ea oticirui accident precum si pentru a nu dis «= prudenga pentru evitar eventualele urme digitale ori de alta natura; «= verificarea daca s-a tras recent cu armas are toate piesele componente: constatarea daca arm: Groza, LL. Astaristoae, cit, p. 84 = respectarea ct armi. Cercetarea locu ridicarea tuburilor, impuscituri. Aceste urme st produc ati in fea astfel: = urmele rezult incrares acfiur = urmele rezult de arderea pu - urmele de fe existente pe f sera fin circu = urmele de pul acioneazi ca depunindu-s - urmele de uns. Diferenticrea © m at fi: localiza zenga armei in t stenga fumului pica Practica medic impuscarii, ast nbre, spate etc * Ruiu, M. - sti, 2012, pp. In acelasi sens Nicoleta-Elena Buzati : : ind forma stelati ) : beci din care s-a tras: eavrul. 7. impuscare CB ferorilor complementatt sorilor in afara fa i Keoscbi se va pune PE fei balistice complexe Geclansare accidental, # sningine, pe maine a pencru a pucea difes | sinucidere sau accident Bptei, dupa fixarea Pa fe sale constructive: SP De asemene pre pe ca et bicctele din jur, directi# = Jui de intrare, calibra fine cont de encru a nu dist cum si ps lentes ~ respectarea cu stricteje a regulilor de conservare a urmelor descoperite pe armi. Cercetarea locului faptei"* va continua cu ciutarea, descoperitea, fixarea si ridicarea tuburilor, proiectilelor si cartusclor, De asemenea, trebuie acordata aceeasi atengic si urmelor secundare ale impuscaturi. ‘Aceste urme sunt rezultatul acfiunii fenomenclor termice si chimice care se de aceasta. Se clasificd produc atat in feava armei cit si la o anumité distany sstfel: - surmele reeultate din actiunea flacirii care se gisesc in jurul otificilor de arsuri pe haine, par si pieles incrare; acfiunea flacirii se concretizeaz’ in = urmele resultate din acfiunea gazelor se dacoreazi presiunii acestora, generate de arderea pulberii in interiorul yeviis - urmele de faningine sunt rezultavul arderii pulberii, 4 care se depun in jurul orificilor de intrare sub forma unui reziduurilor si unsorii existente pe feav' serat fin circular sau oval - urmele de pulbere nearsa (catuaj) sunt particule de pulbere incomplet arse ce actioneazi ca niste proiectile cu vitezi inigiala mare si 0 forta vie propric, depunandu-se in jurul orificiului de intrares ~ urmele de unsoare se depun de asemenea in jurul orificiului de intrare. Diferentierea omuciderii de sinucidere se face ginand cont de anumite criterii 1 ar fiz localizarea leziunii, distanga la care se giseste arma fagi de cadavru, mina cadavrului, inliturarea imbricimintei in zona impuscaté, ga armel i cena Famului pe mana victimei ori pe degevul ardcitor si in palma acesteia, cazuti de simulare ori disimulare'® a Practica medico-legala semnaleazi si npusciturile atipice in ceafa, impuscirii, astfel de cazuri intdlnindu-se la fr bre, spate ete Ruiu, M. ~ Inved sti, 2012, pp- 107: In acelagi sens, a se vedea Ruiu, M. ~ op. cit, pp- 279-28: varea omorului sivirsit ou arme de for, Edivara Universul Juridic, Criminalistics 6.4 Moartea violenta determinata de alti factori Moartea violent @ unei persoane poate fi produsi nu numai de agresiuni de genul celor mengionate anterior, ci si de alfi agenyi cum sunt: ~ agenti fizici — energia termicd (frigul i caldura), radiagii ionizante, energie electricas = agengi chimici — intoxicayii cu monoxid de carbon, acid cianhidric si detivatii sai, opiacee, pesticide, alcool etilics = agengi biologici — leziunile si moartea pot fi produse prin acfiuni traumatice lezionale ale unor animale, insecte, microbi, ciuperci etc.s - agengi psihici — moartea intervine rapid dupa emo intense — fricé, bucurie excesiva, supirare, Cercetarea ficuta de echipa la faja locului si actele ulterioare de urmarise penali trebuie si fie indeplinite cu atenie, minutiozitate si constiinciozitate, asta incit si nu fie omis nici un clement de fapt sau imprejurare care si serveasca la solusionarea cauzel Tratarea unor aspecte mai importante de naturi si particularizeze cercetarea omorului in funcgie de mijloacele folosite de agresor are rolul de a subline diversitatea problematicii la care trebuie si se circumscrie activitatea echipei de cercetare la fata locului in fiecare caz in parte. 7. Particularitagi ale cercetarii omorului in cazul cadavrelor dezmembrate sau al cadavrelor nedescoperite Cadavrele dezmembrate Descoperirea unor cadavre fragmentate prezinti dificultigi serioase i cercetare, Problema centrali este identifi stora. Un rol important 0 2 area ai expertiza medico-legala, La descoperirea unor piese ale unui cadavru, se cere si stabileasci daci acestea aparyin accluiasi corp, sexul, varsta, talia aproximativag cauza posibilé a mortii, data la care a survenit etc. In cazul in care s-a descoperit un craniu se poate incerca reconstructia facia Aceasta a fost definita in literatura de specialitate” ca flind 0 mecoda ” Dinu-Driginescu, H.; Bidulescu, A. — Reconstructia facial 3D. jaa Criminaligilor din Rominia si Instirurul de Criminalisticd, Bucu criminalstca, Bs 2013, pp. 10-11 154 ctiminalistici de persoanei, pornit craniului. Metoda are k muschii sau grupe Dupa mattis. privind sexul, vir misurare a grosit modeleazi musch slterior se mediati Exista si posit afractorul nu a ¢ cest luctu. Totodata, se escoperitea nor cerventii chirurgi Organul dew portindu-se la sp Sub aspect ti gmentele si se va gropate, cit si dis Se va lua in cal Se va realiza gmentele pentru ari ete Cadavrele neide Cadavrele nedes In cazul in care proceda la stré cul urmaritii pen Idem, Nicoleta-Elena Buzata ui numai de agresiuni m sunt atii ionizante, energie n, acid cianhidric $i produse prin acriuni crobi, ciuperci etc.; cense — frici, bucurie i ulterioare de urmirise si constiinciozitate, astfel E F care si serveasca la rticularizeze cercevarea are rolul de a sublinia ¢ activitatea echipei de = dezmembrate | | | | e. FS dificultayi_serioase 4 Un rol important 0 ai Pisnui cadavru, se cere sia [arsta, talia aproximati Pe: Ee ca fiind o metoda ® 2 reconstrucyia facial Bie 3D. Modelajul sculpeuraliam Bt de Crimin, Bucureaam Criminalisi criminalistis de identificare 2 persoanei prin tehnica reconstruitii fizionomiei persoanci, pornind de la forma si particularitiyile clementelor anatomi craniului. Metoda are la baz corelatii obiective ce se stabilesc intre oasele craniului si muschii sau grupele de muschi ale fei Dupa matrigarea craniului si obsinerea primelor informagii antropologice privind sexul, virsta si rasa persoanei decedate, utilizand distangiere standard de misurare a grosimii gesuturilor aplicate in anumite puncte antropometrice, se modeleazi muschii si elementele faciale, realizandu-se un portret al victimei, care ulterior se mediatizeaza in vederea identificarit!” Exista si posibilitarea identificirii pe baza desenelor papilare in cazul in care nfracrorul nu a distrus amprentele sau daci starea de putrefactie mai ingiduie acest lucru Totodati, se va examina cu atensie fiecare fragment de cadavru pentru descoperitea unor eventuale semne particulare: cicatrice, tatuaje, malformati, aterventii chirurgicale etc, Organul de urmirire penali se va conduce dupi accleasi reguli generale, aportindu-se la specificul acestor cazuri Sub aspect criminalistic vor fi cercetate ambalajele in au fost gisite agmentele ji se va stabili provenienta, modul in care au fost aduse, camuflate sau igtopate, cit si distanga gi locurile unde au fost impristiate Se va lua in calcul si folosirea cainelui peneru a gisi toate fragmentele Se va realiza o harta pe care se vor trece locurile unde au fost gisite ;gmentele pentru raportare la mijloac le de transport, la caile de acces, posibilele nerari etc. Cadavrele neidentificare vor fi luate in evidenga pe baza unor fige speciale. Cadavrele nedescoperite In cazul in care existé convingerea cA persoana a fost victima unei omucideri, va proceda la stringerea de probe care si conducé la identificarea autorului in drul urmitirii penale. Nicoleta-Elena Buzatw Criminalisti ‘Anche penalé debuteasd dupl obyineres danelor care fie ori vesianiy potrivt cireia persoana dispirucé este vietima unui omor Tnvestigarea in atfl de cazuri va incepe dupa ce a fos efecuate investiga complete la domiciiul, locul de munei/scoul, tn cercul rudelor si al ptietenilor, la gpitale, daci persoana nu a fost sepinut si condamnata pentru © infractiune ete. Daci in evidenta exista cadavre neidentificate cate prezinti caraceristic aseminitoare persoanel disparute, se vor face examiniri comparative $i eventual prezentarca pentru recunoastere pe bara forografil sau a altorsemne partic indicate de rude. Nicoleta-Elena Buzat fee fac credibila versiunea ctuate investiga or si al prictenilor, la ecru o infracyiune ete fee previnta caracteristic arative si, eventual cor semne particulate Criminalistics CAPITOLUL XV METODOLOGIA INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER 1, Nogiuni introductive Circularia pe drumurile publice din fara noastri este reglementati prin .U.G. nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulayia pe drumutile publice, publicati in M. Of. nr. 958 din 28 decembrie 2002, republicata in M. Of. nr. 570 din 3 august 2006, cu modificirile ulterioare. Potrivie cestui act normativ controlul, supravegherea, rispunderea pentru sarea misurilor de asigurare a securitagii circulayici revine Iucritorilor poligiei utiere, Drept consecingé, cercetarea accidentelor de trafic rutier va fi efectuata de celeasi organe care au sarcina de a stringe probele cu privire la existenya afractiunii, dacé accidentul intruneste elementele constitutive ale acesteia, la Jentificarea fiptuirorului si la stabilirea rdspunderii sale pentru a se constata daca ste sau nu cazul si se dispuna trimiterea in judecati. Intrucit activitarea de rmirire penalise desfisoari sub supravegherea procurorului, dupa terminarea rcetarii, acesta va primi dosarul procedind la verificarea lucratilor urméririi cnale, pentru a se putea pronunga asupra acestora. Accidentul de circulagie continua si se manifeste ca un fenomen dinamic si omplex, producitor de consecinfe grave, ce ating limitele suportabilitigi sociale’ Accidentul de circulayie a fost definit in literatura de specialitate'” ca fiind un eniment produs pe drumurile publice, constind in coliziunea a doud sau mai ‘Alecu, G.— Criminalstica. Elemente introductce, Edicura Ex Ponto, Constanta, 2001, p. 137. 157 Nicoleta-Hlena Buzatt T vchieul cu un obstacol, lovirea sau cilearea pietonilor gritiqi corporal oti moartea une persoane, multe vehicule, ori a unui a. avind ca revultat vatimarea inte gube materiale, precum si stanjenirea circulatcl pagt PI i Ca factori favorizangi ai accidentelor de erafic rut din sipeimana, condigile meteorologice ier pot fi enumeragi: mediul (urban sau rural), sezonul, ziva acestora existi 0 boguta literaturi de Su privire la cauzele producer {in circulatia rutiera, se apreciaza ¢ de factor, aflayi freevent specaltate. Potrivi strucrurit factorilor implica trei categorii important ca sunt provocate de actiunea a jntr-o anumiti interdependengi: factorul uman (excesul de vitexi, neatentia si neasigurarea.prioriyii de trecere nic (defecyiuni ale sistemului de (starea_carosabilulut pietonilor, depasireaneregulamentari conducerea suid influenga bauturilor alcoolice), teh fran de semnalizare) si. rutier indicatoarele, refugiile, drumurile neiluminate re, directie, iluminare si intersectile, podurile inguste, monotonia unor cai rutiere). Metodologia investigirii accidentelor de trafic rutier previnta parcicularitii ce priveste: = cercerarea locului fapteis = primul ajuror acordar victimelon _ stabilirea alcoolemiei conducitorului autos = stabilirea vitezei aurovehicululuis = ascultarea martorilor ocularis procesului-verbal de cercetare a loculu faprel = intocmir 2, Particularitiyile cercetirii locului faprei 1a de fata locului in cxzul accidents fin acceptiunea de loc al savarsri faptei sa de trafic rutier, se vor avea in vedere: 4 in care a avut loc evenimen neul (locul impacts = segmentul de cale rutic hicul-autovehicul, autovehicul-alt obstacol I rovehicul, de pe scari ori din remeas rnea din carosabil pe care a fost cararé victima, raseul parc aurovehicul-pieton, autoveh in care a cizut insofitorul din ai porgius Ee #3 Sucin, C.— ap tp. 640. Criminalistca aurovehicul p oprire)s = porgiunile de autovehiculul = locurile in c abandonat sa unde a fost d = caile folosite Cereetarea loct « stabilirea img ~ descoperirea, accidentului, Primele masuri re se deplasea + acordarea pri asigurarea_F conservare a + inlavurarea p identificarea raportarea = descongestic Pregatirea cer - verificarea « primul la fae ~ delimitare: = obginerea 1 nimentuluis ~ stabilirea s arsul cercetari Stancu, E.~ ® Stancu, E. - Nicoleta-Elena Buzat area pietonilor moartea unei persoane, por fi enumerari: meditil metcorologice bogata literaturit de Slotia rutieri, se aprectaza factori, aflagi frecvent de vitezi, neatengia joritigit de trecere cfiuni ale sistemului de (starea_ carosabilult umurile neiluminate zinta particularitagt i J/ui tn cazul accidentelam | | t Eeenimentul (locul impact festovehicul-alt obstacol, lees pe scari ori din remonemy ctima, trascul parcirs ae Criminalistict autovehicul pe carosabil din momentul impactului sau al coliziunii pana la oprire)s ~ portiunile de teren invecinate de drumul public (locul unde a ajuns autovehiculul sau parti din acest lupa accident); ~ locurile in care s-au descoperit rezultatele accidentului (locul unde a fost abandonat sau ascuns autovehiculul: ateliere mecanice, curti, garaje si locul unde a fost des coperit corpul victimei)s - caile folosite pentru fuga de la locul accidentului. Cercetarea locului faptei este orientata in dou’ direcyii importante’ - stabilirea imprejuririlor de loc, timp si mod in care s-a produs accidenculs = descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor formate cu ocazia producerii accidentului. Primele masuri la locul accidentului sunt luate de echipajul de poligie rutier’ re se deplaseaza cu operativitate si pana la sosirea echipei complexe sunt: - acordarea primului ajutor pentru salvarea victimelors - asigurarea pazei locului accidentului si Iuarea misurilor necesare de conservare a urmelor; ~ inkiturarea pericolelor iminente: ~ identificarea tuturor persoanelor implicate in accident si a martorilor oculari; - raportarea evenimentuluis ~ descongestionarea circularici si asigurarea fluengei traficului rutier. Pregtirea cercetérii locului accidentului consti in". - verificarea si completarca misurilor luate initial de lucritorul de politie sit primul la fafa locului, indeosebi de protejarea si conservarca urmelor; = delimitarea exacti a locului fapteis ~ objinerea unor prime informayii cu privire la imprejurarile de produere a imentuluis = stabilirea sarcinilor si a metodelor tchnico-stiingifice care vor fi aplicate pe cursul cercetirii, precum sia locului de unde incepe cercetarea. ~ op cit, 2002, p. 609. op cit, 2002, p. 610. * Stancu, ® Stancu, E, na Buzate Desfaswrarea cercetarii locului faptei Faza statica fin aceasta farA se procedeazi la examinarea si fixarea asp jare operative de orientate ectulusi de ansamblu 2 Jocului accidentului, executindu-se fotografi judic fi ale obiectelor principale si masuritori forografice, schira, forogra dintre autovehicule omocirh ox vor cal peace & sepcrEe: > distangi ddintre victima gi vehicul, dintre acesta $1 uurmele descoperite Un alt aspect asupra clruia tebuie sé se concenteit organul de urmarite Lal surptinderii unor evenuale Imprejurisi neBativ® ale accidentulit Faza dinamica Este cea mai complex etapi, in care se (re a examinarea amanunfita © Jocului accidencului avand ca scop descoperitei fixarea, ridicarea si interpreters emelor accidentufu, Se vor executa de asemencs, FOE afia obiectclor principale si forografia de detali. Se vor ciuta urmatoarele categorii de urme carme existente pe corpul siimbricimintea vierlmet ‘arme lisate de pneurile aurovehiculelors urme biologice: tarme sau pete de ulei, vaselina, benziné, motorina sau alte substanges ¥ teme provenite din spargerea farurilor, IanrerncoF de pozitie, a geamile sau parbrizelors vieme de sol, pargi din caroserie, ornamence de Pe autovehicul, garnitiam cauciuc. xaminarea si interpretarea urmelor descope rite la locul accidentului Prin examinarea si interprerarea acestora este PO sa se rezolve mai probleme imporeance, cum ar fi ~ stabilirea tipului de vehicul; = determinarea dit leplasare a aurovehiculului ~ stabilirea vitezei de circulagie Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin proces-verbal, forografiers: = inregistrare videomagnetici 5 ilmare 160 pectului de ansamblu @ operative de orientaré afice. dintre autovehicule organul de urmi tive ale accidentulu minarea amanungita = fe cidicarea 3i interpretan a obiectelor princip sau alte substanye, Vopsem — flor de pozitie, a geamusila stovehicul, garnicuri accidentului bsibil sa se rezolve mai mile alului; verbal, forogeafiere, sci 3. Efectuarea actelor de urmirire penal fn functie de particularitiyile ficcirui caz se vor efectua acte de urmarire jenalé cum sunt: ascultarea martorilor, ascultarea persoanelor implicate in Pp 'P accident, dispunerea, efectuarea si valorificarea constatirilor tehnico-s dingifice si a expertizelor judiciare. De asemenea se vor dispune si alte acte de urmarire penalé: reconstituirea, perchezisia, confruntarea ete 1. Ascultarea martorilor, in primul rind a celor oculari, ajuté la completarea sau clarificarea unor aspecte cu privire la imprejurarile in care s-a produs aceidentul (viteza de circulasie, comportamentul victimei, respectarea regulilor de circulagie ete.). Organul de urmirire penali trebuic si find seama de condigiile obiective si ubiective care ar fi putut influenga procesul de percepgie, cum ar fi: distanga, atensitatea iluminirii, condigiile meteorologice, rapiditarea cu care se petrec ceste evenimente, concentrarea atengiei etc Ascultarea martorilor este deosebit de utila in cazul in care conducaorul ato a pirisie locul accidentului. Astfel, se pot obsine date de identificare a atoturismului, cum ar fi numarul de circulayie rutieri, marca acestuia, sloarea etc 2, Ascultarea persoanelor implicate in accident, adica a conducitorilor auto si a ctimelor, se va efectua cu maxima operativitate, insi trebuie si se yind cont de rea de soc in care se afla Frecyent, cei care sunt implicagi in comiterea accidentului neagi ci au incalcat gulile de circulagie, dnd vina pe ceilaly, in primul rind pe victima 3. Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatirilor tebnico tiingifice si a pertizelor judiciare Constatitile tchnico-stiingfice si expertizele criminalistice cele mai des callice: = expertizele traseologice; = expertizele chimice: = expertizele biocriminalistices stizele dactiloscopice. Nicoleta-Elena Buzatu Crimminalistica Problemele specifice conseatdrt si expertizei tebmice auto sunt urmitoarele'™ « stablirea vitezei de circulagie a autovehiculelor inainte de impacts _ determinarea timpului de oprires autovehicululuis - stabilirea spasiului de oprire a afla autovehiculul in momentul angajarit - determinarea distangei la care se pietonului sé traverseze drumuls - stabilirea vitezei si spagiului de frinares Jor produse de autovehicule. cawa mori, mecanism persoanei, determinares ~ evaluarea daune Expertica medico-legala va stabili: wal de formare a Jeziunilor, eventuale afectiuni care au concurat la decesul alcoolemiei etc. In mod obignuit, ocupangit unui autovehicul por fi supusi la dowd meranisme lezionale: prin soc direct (proiectare sau ejectare), eu impacturl prin forgele re mecanismul lezional specific craumatologiel cinetice si vibratorii create, apai rutiere ca urmare a acccleragiei si deceleragiei bruste pieconi apar prin lovire directé prin mecanisme isme complexe (lovire-cadere Leziunile la simple (lovire, cileare, tarire, comprimare) sau 2 unor mecan lovire-proiectare, lovire-cidere-cileare, lovire-cadere-tirire) 4, Reconstituirea este destinat determinarii sau clarifi a fost perceput de catre martori. in ri imprejuritilor care au favorizat accidentul, a condifiilor in care rebuie si se desfigoare in aceleasi condigii de loss limita posibilitayilor, aceasta t timp, distang, condiyii meteorologice, vizibiltae etc. cas fapea real Se desfisoari in prezensa a dispozigiilor privitoare la prezeny Desfigurarea reconstituirii se ¥ jnvinuitului sau inculparului, cu aplicares corespunzitoare a pirilor si a martoriloe asistenji in cazulcercetirii locului faptei. consemna intr-un proces verbal. eazi in cazul pirisirii locului accidentului penta 5 Perchezitia se efectu descopetirea autorului, aurovehiculului si a unor mijloace materiale de proba tin alte locuri (curyi, garaje, ateliere), incercind sj Autovehiculul poate fi parcat repate pe ascuns pentru a infitura urmele tipice de pe caroserie. jan, L Chiper, M.— op. cit, pp. 423-424 ia se vedea Ci 6 Confruntarea conducitorilor autovel martori, Organizarea ¢ pregitirea in circulasia Declaragiile date ¢ verbal Nicolera-Elena Buzats Criminalistici eo sunt urmatoarele’”*: 6 Confruntarea serveyte la inliurarea contradicyilor din declaragile conducitorilor autovehiculelor antrenate in accident, intre acestia si victime sau fete de impact; in functie de cunostingele si martori, Organizarea confruntirii trebuie si se faci pregitirea in circulatia rutieri a celor confruntayi. if in momentul angajéeil : Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneazi intr-un proces: verbal. nismul de formare @ oanei, deverminarea pusi la doua mecanisme fe impacturi prin foryele be specific. eraumacologiei nisme simple (lovire F complexe (lovire-cidere seput de citre martori. In n aceleasi conditii de loc ke si fapra real. mnculpatului, cu aplicarea : ilor si a martorilor : a reconstituirii se V8 accidentului pentr ace materiale de prol ateliere), incercind 163 Nicoleta lena Buzatu CAPITOLUL XVI METODOLOGIA INVESTIGARII INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL TRAFICULUI DE DROGURI 1, Nofiuni introductive fin sensul dat de conventiile internazionale, prin drog se intelege 0 substanga din cele supuse controlului prin Convengia Unici asupra stupefiantelor din 1961, precum si una din substanele psihotrope al ciror control este previzut de Conventia din 1971. Conform art. 1 din Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului si consumului licie de droguri'”, dragurile sunt plantele si substangele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante $i substante, inscrise in tabelele I-III din lege. Drogurile de mare risc sunt inscrise ia tabelele I si II din lege, iar drogurile de risc sunt inscrise in tabelul nr. II din lege. Subscriem la aceasta definitie legalé Vorbirea curenta desemneazi prin draguri produsele si substangele stupefiante sau toxice, definite ca atare si prohibite de legislaiile nationale gi internayionale. ermenii drog licit si drag ilicit au fost utilizasi din momencul incriminaria prin lege a substangelor psihotrope."” In literatura de specialitate si in practicd exist numeroase clasificiri ale drogurilog avind la bari difetite criterii de ordin stiingific, juridic, medical 5a. intrucit majoritatea substanfelor incluse in clasa stupeflantelor sunt naturale si nu cxisté @ nomenclatura sistematizati, iar drogurile nu por fi grupate in clasificiti strice. in 3 august 2000, cu modifcirile ulterioae. fe, EdituraSitech, Craiova, 2009, p. 27. 7” Publicati in Monitorul Oficial ne. 3 8 Tone, C. — Drogurile Criminalistica Acest fapt diferite ale gru chimica a acest Legea nr. droguri clasific 1, Droguri codeina, opiu, f 2. Droguril meprobamate 5 Principalele droguri sunt ui mescalina, ecsta prohibite legal - in forma pura s Onganizayiei Na Organizayici Nay rezenta o ame de substangele en 2. Accepyiui droguri fa mpore ed ccepfiunea de lo = locurile dir medicamen acestora; erchegan, \ Berchesan, \ fifi iunilor din don Criminalisticd, As reetarea la fata loce suri, in ays, L al Work Perspect versitigi de Nicoleta-Elena Buzatu TTIUNILOR DIN ROGURI ingelege 0 substan fiantelor din 1961 ol este previzut de 100 privind combareres « plancele si substangel hrin asemenea plante e rise sunt inscrise i ns tabelul nr. IIT din lege si substangele stupefia fonale si internasionale in momentul incriminast base clasificiri ale drogurils dic, medical sa. intruciie aturale si nu exist bin clasificari strict. modificirile ulterioare Sitech, Craiova, 2009, p. 27 : : : Caiminalistes ‘Acest fapt se datoreazi atit multitudinii acestor substange, a caracteristicilor ilor de a corela gruparea dife chimicd a acestora cu efectul produs asupra organismului uman. Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri clasifica drogurile in dou mari categorii heroina, mescalina, morfina, amfetamina, cocaina, ale geupirilor chimice specifice, cat si dificult 1. Droguri de mare rise: codeina, opiu, phencyclidina 5.2. 2. Drogurile de risc: canabis, rezini de canabis, ulei de canabis, diazepam, meprobamate 5.2. Principalele categorii de stupefiante care se intilnesc frecvent in traficul de droguri sunt urmitoarele: opiul, morfina, heroina, canabisul, cocaina, L.S.D., mescalina, ecstasy, dar si anumite tipuri de plante si substange care nu sunt prohibite legal - substange psihoactive noi (substanfe narcotice sau psihotrope noi in forma pura sau in preparat, care nu sunt reglementate de Convengia unica a Organizayiei Natiunilor Unite din 1961 privind stupefiantele sau de Conventia Organizatiei Nafiunilor Unite din 1971 privind substangele psihotrope, dar care pot reprezenta o ameningare la adresa sandtigii publice comparabila cu cea reprezentati de substangele enumerate in aceste conventii (Decizia 2005/387/JAI a Consiliului) 2. Accepriunea de loc al faptei in cazul traficului si consumului ilicit de droguri In raport cu modalitigile normative de comitere a unor astfel de fapte, in sccepfiunea de loc al faptei, intra urmatoarele'™: ~ locurile din fabricile ori unitigile care produc, prepara ori condiyioneaza medicamente ce congin droguri de rise sau de mare rise si imprejuririle acestoras ” Berchesan, V.s Plecea, C.— ep. cit p. 66. 18 Berchesan, V. — op. cit, pp. 261-262. A se v¢ lea $i Goga, D. — Aspecte ale investigiri ifice criminalstice in cazul traficului de droguri, in Invest tanilor din domeniul crimei organizate, Voluroul celui de-al XU-ea Simpozion internasional lor din Rominia, Bucuresti, 2010, p. 161; Grofi, N wil de trafic Criminalistici, Asociayia Criminali sate defasurata in cazul investigait inf rguri, in Mays, Li; Tomigi, M. ~ Selected Proceedings of the First International Conference on ial Work Perspective son Quasi-Coerctive Treatment of offender, 4-5 noiembrie 2009, Edivura iniversitgil de Vest, Timigoara, pp. 193-194. reetarea la fa 165 Nicoleta-Elena Buzatu laboratoarele de analiza chimica si control a unor astfel de medicamente si locurile invecinate acestoras unititile de invayimént cu profil medico-sanitar (uman sau veterinat) si chimic care utilizeaza in procesul de invagimant substange din categoria drogurilor sau precursorilor unititile medico-farmaceutice (spitale, policlinici, dispensare umane sau veterinare, farmacii) care lucreazd, elibereaz’ ori prescriu medicamente ce au in continut droguri; depotitele de materii prime ori de produse intermediare sau finite, precum si zonele inconjuratoarc firmele de comert exterior autorizate si efectueze importul sau export substantelor incluse in categoria drogurilor terenutile cultivate cu plante din care se extrag droguri si zonele inconjuratoare; punctele de trecere a frontierei, inclusiv zonele limitrofe, precum si zona d& frontiera pe unde s-au introdus drogurile ori s-a incercat introducerea lor locuingele, locurile amenajate si locurile de cazare si distractie (hotels moteluri, campinguri, restaurante, baruri, discoteci, cazinouri etc.) pus dispozigie pentru consum ilicit de droguri sau unde s-a tolerat un asem consum; porturile, aeroporturile, staile de cale ferata, autogiri etc. unde s- fees vnzarea-cumpirarea sau alte operagiuni cu droguri de rise sau mare rise mijloacele de transport (auto, feroviare, navale si aeriene) folosite peaaa transportul drogurilor; locurile unde se produc, se fabrici, se vind etc. precursori ori echipamesiag sau materiale in scopul utiliziri lor la cultivarea, producerea sau fabricatam ilicité a drogurilo - unitigile scolare, ciminele, campusurile universitare etc, unde se semnaieaaay consum si operatii interzise privind circulayia drogurilor etc 3. Particularicégile cercetirii locului faptei in cazul traficulls consumului ilicit de droguri Pentru descoperirea si ridicarea mijloacelor materiale de proba importane il are cercetarea locului unde a fost sivarsia infracyiunee. 166 Ec special) ntrol Jena Buzat Criminalistca rent Cercetarea se face dupa regulile cunoscute, respectind cu strictete regulile Bde medicame inte si use de practica organelor judiciare. inscituite de tactica criminalistica si imp Echipa de cercetare trebuie si fie dorati, pe ingl trusa ctiminalistica cu truse pentru testarea stupefiantelor; sonda de din auroturisme, truse cu reactivi 1a verificarea locurilor grew accesibile ascunse stupefiantele drogurile sau substangele specializate, cum ar fi: control (periscop) pent aparatura radiografieri unor obiecte i Este interzis ca politistit si testeze, prin gustare, ful intoxicarii sau decesului, n care sun ensare umane Sale Bs feu dicamente ce a0 In cazul unei descoperite, intrucit exist pericol ccruati cu aparatura specific, trusa narcotest sau sau finite, preeum substange toxice, testarea va fi efe in laborator. smportul sau exports Dana luarea misurilor pregiticoare trebuie desfigurate _urmitoarcle — imp - preg i pista Frag droguri si Te Tuarea de urgensa a masusilor de increrupere a activitayl inftactionale si de prevenire a intoxicagiilor cu drogutis asupra persoanclor implicate in traficul si ecum si 7008 yrecum $i 7 = efectuarea percheritiei corporale fici corp patrof : Peccar ineroducerea lO consumulilicit de droguris Bie si distracyie (hotel = cauarea, descoperirea, fixare si ridicarea drogurilor ce au facut obiecr fei, cazinouri etc) POR traficului sau consumului ilicit de droguris c s-a volerat un asec — examinarea corpului pesoanelor implicate in consumulilcic de drogur si vridentierea urmelor de ingepituri, crust, cicatrice ete. pe membrele nde 2 eee. superioare si inferioare; Be cesesd folosite pea = chutarea, descoperitea rlevarea, fixarea si ridicarea ator caregorit de urme indeosebi urme papilare pe ambalajes Fo cccursort ori echipamiegs — cxaminarea mijlocului de transport folosit pentru transportul drogurilor: au bia = examinarea incéperilor si a locurilor deschises producerea ror matetialelor descoperite. ‘a cercetarli locului faptei se va pune accent pe": = ridicarea tut In faza static salvarea eventualelor victime intoxicate cu stupefiante; i Berchegan, V. — op. cit, pp- Carjan, Li Chipers M.~ 6p 6 joa ji probasiunea judiciard, ¥ abilirea adevirului, Editura "Luceafirul 468. Penteu mai multe detali, a se vedea Isac Rolul si contribuyia_probelor 2005. pp. Tnvestigqarea odor proba, lis Bucuresti ve gi medico-legale in st fe materiale de + infracyiunes 167 Nicoleta-Elena Buzatu Crimina efectuarea forografierii sau filmirii judiciare operative pentru evidentierea stupefiantelor, a locurilor in care au fost ascunse: - descoperirea obiectelor corp-delict si a urmelor vizibile cefectuarea perchezitiei corporale asupra persoanelor gisite la locul fapteis darea spre prelucrare a urmelor de miros cijinclui de urmirire. dinamicd a cercetirii locului faptei se vor intreprinde urmatoarele examinarea de cétre medic a persoanelor suspecte ci sunt sub influenga drogurilor, in vederea recoltirii probelor de singe si urinas examinarea minutioasi a imbricimintei, bagajelor, coletelor sia al obiecte identificarea ascunzatorilor minarea continutului real al unor conserve, alimente, bauturi alcoolice # ricoritoare; se vor fixa prin fotografiete si filmari de detaliu: urmele de injectie, rest pulberi, pipe, figiri, notige, agende, inscrisuri ete. gisite asupra persoanciae suspecte, precum si obiectele gisite in ascunzitori = se acorda atentie deosebita ambalarii si ridicarii corpurilor delle pistrindu-se, pe cit posibil, ambalajul original pentru a se contaminarea probelor; cele suspectate ci ar consine solvengi volatili Wem ambalate in containere etanseizate; ~ toate pachetele vor fi sigilate si apoi etichetate Drogurile descoperite trebuie descrise in detaliu (forma, aspect, cule rezultatul testarii cu trusa de reactivi). Totodata se descriu si ambalajele in nea fost descoperite si inscrisurile existente pe a‘ De asemenea, drogurile trebuie cautate si in bagaje, precum si in obiect alimentele in care acestea por fi ascunse sau disimulate. Tinuta vestimentars = examina cu atengie intrucit se poate pune in evidengi existenja droge impregnate in esituri. Se vor ciuta instrumentele gi obiectele utilizate consumul de droguri (pipe, seringi, fio Ls Chiper, M.— 9p. cit, p. 468. Se preluer Co Nicoleta-Elena Buzats Criminalistica © pentru evidengieres ite la locul fapreis urmirire, reprinde urmétoarele © ci sunt sub influe Flor, coletclor si a alto mente, biuturi alcoolice # frncle de injectie, resturi de f gisire asupra persoanclae Bcirii corpurilor delicae final pentru a se cviae ki olvengi volatili w | (forma, aspect, culosme fiu si ambalajele in care a precum si in obiectele sa Tinuta vestimentara se ni existenta droguriiee obiectele utilizate pent Se vor ridica toate materialele folosite de fipruitori la fabricatea, extragerea prelucrarea, éxperimentarea ori consumul de droguri (aparaturi, materi prime, rejete cu timbru sec etc.), acestea sunt supuse confisciri, neru descoperirea drogurilor se vor folosi si ciinil special dresati in aces Precursori, P sens. Controlul medical efectuat de personalul calificat de specialitate a tuturor Pesoanelor care prezintd simpromele unui consumator de droguri, exist suspiciuni cd ar consuma, sau la care } se impune atit pentru recoltarea probelor ologice cit si pentru luarea unor masuri medicale. Gevceranma loco fig np va. finale pein fcheteren nat paocen-ecbal lx ate se pot atasa fotografi, schige, desene, filmul sau inregistririle pe band ideomagnetica ‘4 Moduri si sisteme de operare folosite de traficangii de droguri 4.1. Modalivapi de ascundere a drogurilor Din datele oferite de OIPC - INTERPOL gi din Practica organelor Politiei ‘oméne specializate in combaterea criminalitigi in domeniul drogurilor rezulti tmitoarele moduri de operate folosite de infiactori pent ru mascarea, ascunderea traficarea drogurilor!** 4.1.1 Metode de ambalare sau disimulare in vx ederea traficirii Acestea sunt’; a) fabricarea mijloacelor de ascundere a drogurilor (cutii, etichete etc.) la bricile de conserve, Inlocuindu-se produsele alimentare cu drogutis >) producerea pe calearzanalé« mijloacelor de ascundere(capace, cut, eticheve " Stancu, E.~ op. cit, 2002, pp. 626.631: J: Moduri de operare inedice wilzate de tra vidrog nr. l, Compania Tipo: lea, S.~ op. cit, p. 167 si urm. Tuhagu C. cant de droari, in Buletinul Informatv al Polite tis 1991; Suceavi, I. ~ Flaglulstupeflancelor, Edicura 986; Berchesan, Vij Pletea, C. — op. cit. p. 198 gi urmy eG Incriminarestrafiulu fi consumudui de drogur, Ediata Buropols, Constants 2004 195-206 " Cijan, Li Chiper, M.— op. cit, p. 461 Buew nisterului de Interne, Bucuresti Nicoleta-Elena Buzatu Criminalisties lor de conserve cu droguri, fie prin 2 produsului alimentar ale cut dupa golirea ¢) inlocuire: deschiderea normald a cutici, fle prin efeccuarea une? orificii care, 3 drogurilor vor fi cositorite ort continutului si introducerea prin taierea transversal az cutie’ si confectionarea altui capact efiante - cocaina dizolvata in alcool 4) imbibarea fesiturilor cu stup 1 se imbiba pe obiecte de lenjeries «) folosirea sistemului postals £) folosirea curierilor. fice unor droguri ite i ingenioase metode de mas. estora de citre cainii de de®, re a mirosurilor spe 4.1.2 Metode de masc Traficantii recurg la difer care a mirosurilor a preveni depistarea 2c specifice unor droguri pentt Metodele folosite sunt urmatoars urmirire specializagi in asemenca operat —ambalarea in container¢ in chise ermetic; ie sau canistre de tabla in care sau impachetarea in cartoane special moliilor (in special pentru transportul introdus pesti uscafi sau bile contra marijuanei); 1 usturoi pentru derucarea sntroducerea in colete a unor esenfe de ceapa s cainilor specializayi lr dispocitive folosite pentra nibilare a diferitel 4.1.3 Metode de evitare sau an depistarea drogurilor Jin functie de complexitate punceele de trecere a frontier, aver” 4 si modernitatea misuilor de supraveghere dela colul bagajelor de calatoris re disporitivele cu raze M sau hirtie indigo AWACS - dispositive cu raze X pentru cont _ percheritionares coletelor suspecte, fn canutile in cal Pau dau reaultat ca urmare a invelisii drogurilor in staniol (aparaturi de control, avioane aanelor, clicopterelor si naveles folosirea unor tehnici sofisticate avertizare eimpurie) peneru controlulavio cransporti drogut maritime care 4.2, Locur 421 Inm In functie 2) Mijloac ascunde in pla Autoturisr frontie bagaje sim: Verificirile au modul de arar se mascheazi aceste mijloa obiectul livrir b) Vagoat compartimen ©) In avic complicitatea d) Pe va alvare etc. 42.2In Droguri = in cavii = in obi pci, pantof = ascunze coafur - plicute cu brat ieminalistict Nicoleta-Elena Buzat u droguri, fie prin 4.2, Locuri de ascundere a drogurilor eii care, dupa golirea fein tiicrea transversal 4.2.1 In mijloacele de transport In functie de tipul de mijloc de transport, drogurile pot fi ascunse in Icool se imbibi a) Mijloace de transport auto. Ascunzitorile sunt special amenajate sau se pot alcool se imbiba ascunde in plafon, tapiseria scaunelor, faruri, bord, torpedo, roata de rezerva etc. Autoturismele suspecte sunt date, de regula, in consemn la puncrele de frontier dar vamesii pot sa se sesizeze si dupa aspectul general al autoturismelor, : : . : bagaje si mai ales dupi starca de nervozitate ori de emoyie a pasagerilor, V modul de aranjare a bagajelor si mirfurilor care poate oferi indicii ci se ascund sau rile au la bazi atat comportamentul general al pasagerilor si goferilor cit si scare a mirosurilor se mascheazi droguri in cazul autobuzelor si autocamioanelor. Nu de puyine ori a de citre cAinii de stoarele'* aceste mijloace de transport sunt insogite” de investigatori acoperiti ori fac urmitoarele’ y P " ig P F | obiectul livriri supravegheate | ee b) Vagoanele de cale ferata oferi multiple posibilicifi de ascundere: in toalete, | compartimente ori chiar in instalagile exterioare ale vagoanclor. c) In avioane, pe King’ bagaje pot exista numeroase locuri de ascundere, cu curoi pentru derutares complicitatea personalului de bord sau din aeroportuti. d) Pe vapoare: in dulapuri, rafturi, magaaii, lizi ftigorifice, elice, colaci de salvare etc. itive folosite penta ae 4 4.2.2 In obiecte de imbracaminte sau pe corp flor de supraveghere de la Drogurile pot fi ascunse"™: cavitapile anatomice ale femeilor si barbarilor; = in obiecte de imbri | yminze: reverul hainei, epoleyi, interiorul cravatei, Bee dispozitivele eu rail buzunare, ciptuscali, cataramele curelelor, sligul si mangetele pantalonilor, palari, iol sau hartie indigo sepei, pantofi, tocuti false; frol, avioane AWACS. licopterelor si navel ~ ascunzatori realizate in siculeyi fixagi pe abdomen, corsete, sutiene, proteze, coafuuri; - placusele de canabis pot fi modelate sub forma de talpa interioara si acoperite cu brangul din piele; 8 Seancu, E,— ap. cit, 2002, pp. 628-629. "9 Idem. Nicolera-Elena Buzatu Criminalistici Tha obince de uz casni pi pero: vale ca fund dul, gengl ghivece de Boxy tablouri, cirg, juciri, umbrele, bastoane, stilouri, erui, pudriere, rujurh spray-uri, luménari de ceara sau parafin’ et