In acest eseu voi prezenta, in lumina textului lui Boethius relaia dintre bine si ru si

impactul pe care aceste doua concepte l au asupra omului, oamenii buni fiind mult mai
puternici ca cei slabi.1
Boethius i prezinta lucrarea sub forma unui dialog cu tente literare intre el nsui si Filozofie,
ncercnd sa afle cum este posibila existenta rului din moment ce exista o entitate superioara
buna nsi prin esena sa. Rspunsul filosofiei face trimitere la nvturile dogmei cretine,
conform creia nici o fapta buna nu va rmne nerspltit, aa cum nici rutatea nu va rmne
nepedepsita.
Toi oamenii au dorina de a ajunge la adevrata fericire, ns oamenii nelegiuii nu vor
putea vreodat sa ajung la ea, pentru ca ei caut aceasta fericire in locurile si prin aciunile
nepotrivite. Ei sunt ostracizai de la a atinge binele suprem si fericirea perfecta, fiind astfel
exclui de la tot ce exista cu adevrat, trind ntr-o lume artificiala. Oamenii care nfptuiesc
rul dein puterea doar asupra posesiunilor fizice si asupra corpurilor, comparativ cu oamenii
buni care au deplin control asupra minilor si sufletelor lor. Oamenii rai i pierd, ncet, ncet
umanitatea si devin asemenea animalelor, fiind ghidai doar de ctre dorinele lor, deoarece
binele este prezent in natura fiecrui om, fiind la latitudinea fiecruia daca si-l va apropia sau l
va ndeprta gradual.2
Problema binelui si rului da natere unei alte discuii, si anume cea a liberului arbitru,
Boethius ntrebndu-se cum poate acesta exista, avnd in vedere ca Dumnezeu are control
asupra evenimentelor, impunnd ordinea si binele asupra acestora, astfel inhibnd aleatoriul.
Prin judecata proprie, un om este capabil sa i aleag el nsui destinul, astfel trebuind sa existe
liber arbitru, deoarece fr acesta nu ar putea exista raionalitatea. Aa cum am mai spus,
oamenii sunt capabil sa i aproprie sau sa ndeprteze binele pentru a ajunge la fericire, ei
fcnd acest lucru prin intermediul raiunii. Deoarece Dumnezeu este nafara timpului aa cum
oamenii l percep el nu privete lumea ca pe o desfurare cronologica de evenimente, astfel
fiind incorecta aseriunea conform creia liberul arbitru nu poate exista deoarece Dumnezeu
deja tie ce se va ntmpla, conceptul sau de cunoatere fiind diferit fata de cel din planul uman,
el percepnd lumea ca un ntreg, fiind un observator al tuturor cunotinelor si alegerilor umane
de la nceput si pana la sfrit.

Boethius, Consolatio philosophiae, IV, V

Marenbon, John 2010. "Anicius Manlius Severinus Boethius", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall
2010 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL = http://plato.stanford.edu/archiv/fall2010/entries/boethius/
2

In concluzie, pot susine ca atingerea fericirii perfecte este posibila si ca, dei prin textul
lui Boethius disputa dintre bine si ru nu este rezolvata in totalitate, argumentele prezentate de
acesta pot fi folosite pentru extragerea unor nvturi aplicabile in modul in care fiecare dintre
noi i desfoar zilnic viaa.