Sunteți pe pagina 1din 13

Microscopul

Microscopul (grec. mikrs: mic; skopein: a observa) este un


instrument optic care mareste imaginea unui obiect observat printr-un sistem
de lentile. Cel mai rspndit tip de microscop este microscopul cu lumin
artificial, descoperit prin anii 1600.
Microscoapele pot doar sa mareasca structuri care sunt mai mari decat
lungimea undelor (unda luminoasa). Acestea pot obtine mult mai multa
putere de marire decat microscoapele standard ce folosesc lumina solara
pentru ca electronii au lungime de unda asociata mai mica decat cea a
lungimea de unda a luminii. Cea mai mare marire posibila este de 2 000 X
decat cea initiala. Microscoapele electronice moderne pot ajunge la
magnificari de aproximativ 1 000 000 X.

Cuprins

1 Istoric
2 Tipuri de microscoape electronice
o 2.1 Microscopul electronic cu transmisie
o 2.2 Microscopul electronic cu scanare
o 2.3 Microscopul electronic cu reflexie
o 2.4 Microscopul electronic cu scanare si transmisie

3 Alte tipuri de microscoape

4 Instrumente microscop

5 Concluzii

6 Bibliografie

Istoric
Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de ctre inginerii
germani Ernst Ruska i Max Knoll. Acesta era bazat pe ideile i
descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. Dei primitiv i
nepotrivit utilizrilor practice, instrumentul era capabil s mreasc obiectele
de patru sute de ori.
Reinhold Rudenberg, directorul de cercetri al companiei Siemens, a
patentat microscopul electronic n 1931, dei Siemens nu fcea cercetri n
domeniul microscoapelor electronice la acea vreme. n 1937 Siemens a
nceput s-i finaneze pe Ruska i pe Bodo von Borries pentru dezvoltarea
unui microscop electronic. Siemens l-a angajat i pe fratele lui Ruska,
Helmut s lucreze la aplicaii, n particular cu specimene biologice.
n acelai deceniu, Manfred von Ardenne a inventat microscopul
electronic cu scanare i un microscop electronic universal.
Siemens a nceput producia comercial a microscopului electronic cu
transmisie n 1939, dar pn atunci primul microscop electronic cu utilizare
practic fusese construit la Universitatea Toronto n 1938, de ctre Eli
Franklin Burton i studenii Cecil Hall, James Hillier i Albert Prebus.

Imagine a unei furnici la microscopul electronic cu baleaj

Desi microscoapele electronice moderne pot mri obiectele de pn la


dou milioane de ori, toate se bazeaz pe prototipul lui Ruska. Microscopul
electronic este nelipsit n multe laboratoare. Cercettorii l folosesc pentru a
examina material biologic (cum ar fi microorganisme si celule), diferite
molecule mari, probe de biopsie medical, metale si structuri cristaline, si
caracteristicile diferitelor suprafete. Microscopul electronic este folosit
extensiv pentru inspectia i asigurarea calittii n industrie, inclusiv, n mod
deosebit, n fabricarea dispozitivelor semiconductoare.
Cel mai puternic microscop din lume a fost anuntat la inceputul lui
2008. Transmission electron aberration-corrected microscope, prescurtat
"TEAM" atinge rezolutia de 0,5 ngstrm, in jur de 1 milion de ori mai mic
dect diametrul unui fir de pr.
Inventia microscopului electronic a fost posibila in urma unor studii
experimentale si teoretice in fizica si inginerie. Principalul concept pe care
microscopul electronic s-a format : electronii au unda asociata. Acesta a fost
ipotetizat de catre fizicianul francez Printul Luis Victor de Broglie in 1924.
In 1927, ipoteza lui de Broglie a fost verificata experimental de catre
fizicienii americani Clinton J. Davisson si Lester H. Germer si independent
de catre fizicianul englez George Paget Thomson. In 1932 inginerii germani
Max Knoll si Ernst Ruska construiesc primul microscop de transmisie
electronica. In 1938 Ruska si inginerul german Bodo von Borries
construiesc primul model al comercialului M.E.T. pentru Siemens-Halske
Company din Berlin, Germania. Inginerul englez Sir Charles Oatley a
inventat M.E.S.-ul. Ernst Ruska a realizat primele experimente cu ajutorul
microscopului electronic construit de el nsui, primul de acest fel din lume,
n care rolul razelor de lumin era ndeplinit de un fascicul de electroni ce
traversau mai multe lentile electronice. Primul microscop electronic putea
mri imaginea obiectelor doar de 400 de ori.

Tipuri de microscoape electronice


Microscopul electronic cu transmisie
Forma original a microscopiei electronice, microscopia electronic
cu transmisie implica o raz de electroni la tensiune nalt emis de un
catod, de regul filament de tungsten, i focalizat de lentile electrostatice i
electromagnetice. Raza de electroni care a fost transmis printr-un specimen
parial transparent pentru electroni transport informaie despre structura
intern a specimenului n raza care ajunge la sistemul de formare a imaginii.
Variaia spaial a acestei informaii ("imaginea") este apoi mrit de
o serie de lentile electromagnetice pn cnd este nregistrat la coliziunea
cu un ecran fluorescent, plac fotografic, sau senzor de lumin cum ar fi un
senzor CCD. Imaginea detectat de CCD poate fi afiat n timp real pe un
monitor sau transmis pe loc unui calculator.
Rezoluia unui microscop electronic cu transmisie este limitat n
principal de aberaia de sfericitate, dar o nou generaie de sisteme de
corecie a aberaiilor a avut ca efect depirea parial a aberaiilor sferice
i creterea rezoluiilor. Coreciile din software ale aberaiei de sfericitate
pentru microscoapele electronice cu transmisie de nalt rezoluie a permis
producerea unor imagini cu rezoluie suficient de bun pentru a evidenia
atomi de carbon n diamante, aflai la distane de doar 0.89 ngstrmi (89
picometri) unii de alii i atomi din silicon la distane de 0.78 ngstrmi (78
picometri), mrind de 50 de milioane de ori. Capacitatea de a determina
poziiile atomilor n cadrul materialelor a fcut din acest tip de microscop o
unealt important pentru cercetarea i dezvoltarea din domeniul
nanotehnologiilor.

Prin utilizarea grafenului ca purttor de specimen rezoluia acestui tip


de microscop a putut fi mrit recent (2008) n mod foarte eficient. Vezi
articolul Grafen.

Microscopul electronic cu scanare

Microscop electronic cu scanare la Institutul de Geologie al


Universitii din Kiel, Germania, n 1980. Coloana din mijloc produce fluxul
de electroni, iar specimenul este plasat la baz
Spre deosebire de MET, unde raza de electroni la tensiune nalt
formeaz imaginea specimenului, microscopul electronic cu scanare [9]
produce imagini prin detecia electronilor secundari, cu energie sczut,
emisi de pe suprafaa specimenului datorit excitrii acestuia de ctre raza
principal de electroni. n MES, raza de electroni parcurge ntreg
specimenul, detectorii construind o imagine prin maparea semnalelor
detectate la poziia razei.
n general, rezoluia MET este de regul cu un ordin de mrime mai
mare dect cea a MES, dar, datorit faptului ca imaginea produs de
microscoapele cu scanare se bazeaz pe procese de suprafa i nu pe
transmisie, este capabil s vizualizeze probe mai mari, i are o adncime de

penetrare mult mai mare, producnd astfel imagini care sunt o bun
reprezentare tridimensional a probei.

Microscopul electronic cu reflexie


n plus, exist i microscoape electronice cu reflexie (MER). Ca i
MET, aceast tehnic implic raze de electroni incidente pe o suprafa, dar
n loc s foloseasc electronii transmii, sau cei secundari, se detecteaz raza
reflectat.

Microscopul electronic cu scanare si transmisie


MEST combin nalta rezoluie a MET cu funcionalitile MES, permind
folosirea unei game de tehnici de analiz imposibil de atins cu MET convenionale.

Microscop binocular profesional

Obiective de microscop

Oculare de microscop

Schema optica a sistemelor binoculare folosite la microscoape

Tipuri

microscop cu lumin artificial:


o microscop cu lumin polarizat
o microscop fluorescent
o microscop cu contrast de faz
o microscop de contrast prin interferen
o microscop cu lumin catodic
o microscop confocal cu laser (Confocal Laser Scanning
Microscope, CLSM)
o 4Pi-Microscop
o microscop de contrast i reflexie
o microscop cu imersie
microscop roentgen
microscop electronic
microscop cu neutroni
microscop cu unde ultrascurte
microscop cu for atomic (Atomic Force Microscope, AFM)

Instrumente microscop
Plecnd de la legile geometrice ale Reflexiei si a Refraciei, au fost au
fost inventate numeroase instrumente optice ( lup, ochelari, microscop,
telescop ) pentru a mari capacitatea de vedere a ochilui liber, cu alte cuvinte,
pentru a-l ajuta s vada ceea ce este pre mare sau prea mic. Lentila convex
sau concav este elementul de baz a tuturor acestor instrumente.Aceast
bucat de sticl sau de plastic , cu suprafeele curbate, modific traiectoria
razelor de lumin care o traverseaz. Lentila redirecioneaz razele de
lumin venind de la un obiect, formnd o imagine.

Lentilele convexe :
Lentila convex este mai gros in centru dect pe margini. Lupa este o
lentil convex. Ea are un efect de convergen: concentreaz ntr-un punct
razele luminoase paralele care o strbat. Acest efect poate fi demonstrat
printr-un experiment foarte simplu. Lumina soarelui se propog sub form
de raze paralele. Dac pe traiectoria acestora plasm o lup, razele se vor
aduna formnd o mic pat luminoas pe care o putem vedea pe o foaie de
hartie aezat la o distan potrivit. Aceast pat nu este altceva dect
imaginea soarelui. Atunci cnd un obiect este situat la mic distant de o
lentil convex, aceasta va da o imagine mrita a respectivului obiect. Astfel
pe un ecran putem proiecta imaginea mrit a unui diapozitiv. O lentil
convex se caracterizeaz prin capacitatea de a mri o imagine.

Lentilele Concave :
Mai subtire n centru dect pe margini, lentila concav va produce un
efect de divergen: razele de lumin paralele care o strbat vor fi
deviate astfel nct s se deprteze unele de altele, ca i cum ar
proveni dintr-un punct situat n spatele lentilei. Observatorul care
privete un obiect printr-o lentil concav vede o imagine a acestuia
mai mic dect este ea n realitate. Aceast imagine nu poate fi
proiectat pe o foaie de hrtie. Ea se formeaz n ochiul
observatorului. O astfel de imagine se numeste imagine virtual.
Cel mai simplu microscop este format din doua lentile convexe
suprapuse, ocular i obiectiv. Obiectul care trebuie observat este puternic
iluminat i privit prin transparen. Lentila convex a obiectivului produce o
imagine a obiectului, care este la rndul ei mrit de lentila convexa a
ocularului. Cele doua lentile i insumeaz puterile de mrire, ceea ce
produce n final o imagine foarte mrita a respectivului obiect. De cnd a
fost inventat, prin anul 1509 microscopul a fost folosit de biologi i naturiti
pentru observarea obiectelor foarte mici.

n principal, evoluia microscopului a urmrit:

obinerea unor mrimi liniare n domenii ct mai extinse;


obinerea unor imagini clare;
nregistrarea imaginilor observate;
observarea comod a imaginilor;

Un microscop este alctuit din urmatoarele elemente:


obiectiv;
ocular;
sistem de iluminare;
sistem de nregistrare;

Obiectivul
Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu,
este un sistem optic convergent. El este plasat n imediata apropiere a
obiectului observat la o distan cu puin mai mare dect distana sa focal.
Microscoapele de cercetare sunt prevzute cu mai multe obiective prinse
ntr-o montur care se poate roti. Pentru mbunatirea calitii imaginii la
microscoapele destinate obtinerii unor mriri foarte mari, ntre obiect i
obiectiv se pune un strat fin de lichid (ex: ulei de cedru). Un astfel de
microscop se numeste microscop cu imersie.

Ocularul
i ocularul este un sistem optic convergent. Atunci cnd este folosit
pentru a furniza imagini virtuale, are o comportare asemntoare unei lupe.
Rolul de obiect l joac imaginea furnizat de obiectiv. Unele microscoape
sunt prevzute cu oculare de schimb utilizate pentru a obine mriri diferite.
Majoritatea microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a
permite observarea binocular. Unele oculare sunt prevzute cu sisteme care
permit msurarea distanei ntre diferitele detalii ale imaginilor observate.

Sistemul de iluminare

Sursa de lumin poate fi artificial (lampa separat sau inclus n


microscop) sau natural. Condensorul este un sistem optic convergent care
asigur iluminarea uniform a probei.

Sistemul de nregistrare
Cea mai simpl nregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui
aparat de fotografiat montat pe ocular. Un astfel de sistem prezint
dezavantajul c ocularul este astfel ocupat. Pentru a evita aceasta situatie,
microscoapele moderne au un sistem de divizare a fascicolului de lumin
astfel ncat o parte din aceasta se propag spre ocular, iar cealalt parte este
redirectionat spre un aparat de fotografiat. Marimea furnizat de un
microscop optic este limitat teoretic la aproximativ 3000 de ori (se pot
distinge astfel detalii de pn la aproximativ 0,25m).

Concluzii
Un microscop electronic este un tip de microscop care folosete
electroni pentru a ilumina specimenul i a crea o imagine mrit a acestuia.
Microscoapele electronice au rezoluie superioar microscoapelor cu
lumin, i pot mri de mult mai multe ori imaginea. Unele microscoape
electronice ajung s mreasc de 2 milioane de ori, pe cnd cele mai bune
microscoape cu lumin mresc de 2 000 de ori.
Se stie ca puterea separatoare a intrumentelor optice este invers
proportionala cu lungimea de unda a radiatiei utilizate. Microscoapele optice
nu vor putea da imagini clare ale unor obiecte cu dimensiuni mai mici de
circa 0,15 m. Puterea separatoare a putut fi sensibil marita cu ajutorul
microscopului electronic, deorece lungimea de unda a undei asociate
electronului este mult mai mica decat a radiatiilor vizibile sau ultraviolete
utilizate de microscopul optic.
Din punct de vedere constructiv, microscopul electronic are o
structura mult mai complexa decat microscopul optic. Totusi, partile
principale ale microscopului electronic indeplinesc aceleasi functii ca si

lentilele microscopului optic. Ele sunt magnetice sau electrice, dupa cum
devierea fasciculului de electroni are loc intr-un camp magnetic sau intr-un
camp electric.
Ulterior s-au construit si alte microscoape protonice si ionice care au
condus la mariri de 10 -15 ori mai mari decat cele obtinute cu microscopul
electronic. Cu ajutorul microscopului ionic s-au obtinut fotografii clare ale
pozitiilor atomilor in reteaua cristalina.

Bibliografie
http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/jurnalulnational/microscopul-317304.html
http://curcubeu.ro/index.php?artid=28
http://www.maglavais.ro/articole/curiozitati/La_microscop.html
http://wikipedia.org

http://optik.uv.ro/photo.html