Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Despre Biserică (Petru Rezuş)

    Încărcat de

    djsolo
    13 vizualizări10 pagini
    xgsgsgsgsaegeyhsehyashahahshshshshswhswhshshshdsjdjdhsgsgagaga

    Titlu original

    Despre Biserică (Petru Rezuş) (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    xgsgsgsgsaegeyhsehyashahahshshshshswhswhshshshdsjdjdhsgsgagaga

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări10 pagini

    Despre Biserică (Petru Rezuş)

    Încărcat de

    djsolo
    xgsgsgsgsaegeyhsehyashahahshshshshswhswhshshshdsjdjdhsgsgagaga

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    * BISERICA ORTODOXA Bicerica ortodoxa nw intra intre problemele Teologiel funda- mentale decat atunci c&nd este considerata ca organism religios si social, Numai dia aceste puncte de vedere va fi tratata gi aici problema Bisericl, punciul’ de vedere dogmatic san confe- sional ramanand rezervat Teologiei dogmatice. Temelia introducerit problemei Biser:cii ortodoxe in Teo- logia fundamentald va rémane numai tratarea anterioara a celor patra probleme fundamentale, Pe ele gi prin ele se va rezolva, se va introduce, se va extinde gi se va justifica materialul eccle- siologic in cadrele Teologiei fundamentale, ‘Altfel nu! Expunerea acestei probleme contureaza pe deplin si amu reste definitiv expunerile de pand acum. Biserica eregtind tn general, $1 cea oriodoxa In special, este o instMtutie diving, fnte~ meiatd pe ideale baze sociale i tncredinfata cu deplinatatea puterilor docirinale, Ea este defindtoarea, conservatoarea gh ex~ plicatoarea unic autonaata, 2 revelatiunli divine Intemeierea, existenta si fiinfa acestui organism religios $i social completeaza, cu ullime adausuti, expuneriie noastre apo- logetice de pana acum Biserica este astlel, me organism religios. Ea este tnlinfata de tasusi Dome! nostra lisus Hristos gi organizata pe baza re- ligioasd, ca defindtoare a tezaurului doctrinal s1 gardiana infai- Hibil& a tai, prin ferachia sa Biserica este, apoi, gl un organism social, Bazele sale de corganizare sunt cele mai ideale baze de organizare sociala, Numai aja prin Bisericd s'a putut inaugura inceputul uaei oui fomeniri Altfel, Biserica, desi institujie divina, nu ar fi fost viabita 1 of, ees, Christ. Apologatit, p. 186. 278 TEOLOGIA FUNDAMENTALA DEFINIREA Biserica’ este o institufie divind, intemeiaté de Domnul nostru lisus Hristos pe cruce, spre mantuirea tuturor eredincio~ silor ce-o compun: cler gi popor, sau ierachie couducatoare gi turma ascultatoare, care au aceeagi credin{ si se supun acelo- ragi sfinte taine. Daca se are In vedere numai caracterul wdsut al Biserici atunei Biseriea se poate defini gl ca o societate sau comunitate ‘a tuturor eredinciogilor ce au crezut, cred sau vor crede tn Dommnul nostri: lisus Hristos. Daca se are in vedere caracterul nevdsut al Bisericil, ea ‘este definita cao sociciate spiriluald, ypurtatoare a darurilor $i fa puterilor prin care transforma omenirea in imparatie a lui Dumnezeu“? $i una si alta dintre aceste definitit sunt unilaterale gi defectuoase. In definirea Risericii intr’ intemeierea sa, carac- erul siu, componenfa sa, unitatea credinfei gia celor gapte taine. Biserica se imparte, din punct de vedere al componenfei sale, In: Bisericd a Vechiului Testanient, cind cuprinde pe tofi cei ce au crezut in Domnul nostru lisus Hristos, inainte de ve- nirea Sa, gi tn: Biseried a Noulut Testament, care este comuni- tatea tuturor celor ce ered in Domnul nostri lisus Hristos, dela venirea Sat Biserica se mai imparte in: 1, Biserica Iuptdloare, care este inca in fapté pe pAmant cu cdstigarea mantuiri, sau suferd pe- ‘depsele de dupa judecata particulard gi se numeste atunci sl B. palinsiloare sau suferitoare §{ 2. Bisericd triumfaloare, care se bucura de fericirea harazita dreptilor i stintilor im ceruri. Biserica orlodoxa pune accentul adevarat gi pe caracterul viiut si pe cel nevézul, cat gi pe diferitele feluri de credinciogi ce-o compun. Legiturile de unire intre aceste stiri diferite sunt Tegaturile dragostel nemucitoare.* 41 Dela denumisea grocsascl: dexyata (xvgue) dela substantive elrele aviv ean fist, lar dla adject teemoni gemanici: Kin, church ydiserica™ ‘oasrh aro alt terminologe, ca dev dela Basilica lin 2 CE Andrusos, 0c, pp. 280 99.5 288 8 CE, Comorogas, op. gam p. 816, 4 Conslté vedere rom, catnies asupte noun i doctrine! Bisel oto oxo la: Th, Spaci, Gonceptur at dovtrina de Hestesa juxla theclogion orient port, in Oreotalia ebvistana, Set. If, 2, Romae, 1923, {BISERICA ORTODOXA 519 INTEMEIEREA Biserica a fost intemelata’ de Domoul nostru lisus Hristos pe cruce. Insugi Domnul nostru.lisus Hristos stabileste toate ‘elementele de componenf& ale noului organist religios, pe care-1 fnflinfeaza pentru omenitea ce era chematd 1a Evanghelie El a oferit, aga, 0 doctrina vie si eterna, a stablit con diqile de admitere tn noua societate, sistemul de viafa al acestet societal, c&t si componenfa sa. Biserica, nou infiinatt de Dommul nostru lisus Hristos, este organizeta pe base sociale, in forma unel comunilaji sociale, sau in forma unei societafi. Ea se ‘eompune din oameni, care se supun unor legi de organizare, pe care le respectd, etc. etc. Noua socivtate nu copiaza vec sis tem social al sinagogilor. Contra sinagogilor si a spititului ce domnea in ele se propunfé, nu rareorl, Domnul nostra tisus Hristos# VIZIBILITATEA Biserica intemeiat& de Dommul nostru fisus Hristos este vi- ziblla, Flind o societate omeneascd perfecta, Biserica se compune din membrii vii, din conducdtori vii; ea dispune de legi de or- ganizare gi de mijloace de convingere si conducere. Toate acestea ne alestd caracterul vizibil al Bisericii Natural, cd, alaturi de aceste clemente concrete vizibile, Biseriea este formata si din elensente interne, invizibile si spirl- tuale, Acestea sunt: credinfa interna, speranfe, dragostea gi ‘gratia sfinfitoare,* sau toate darurile si puterile cu ajutorul carora Biserica transforma omenirea ta impardjie a lui Dumnezeu.* Privitt din punct de vedere al scopului, iarasi putem dis~ stinge in ea cele dowd aspecte: uniunea sfinfilor cu Domnul, prin credinfé, constitie aspectul intern, iar legatura lor cu Bise- rica, manifestati in marturisirea credintei, in impartagirea cu st Taine gi in supunerea subt ierarhie, constitue aspectul extern.« 1 Mak, 9, 45 12,9 9945 15 4 e993 16, 1 a0 22 15 sa; 23,1 a00 Mary 7 1 s90i 8 10-499. Luc, 8 21 sa; 1) 97 saa.5 10, 14 29.3 te 2 Suelu, 6, é» Vol Il, p. 60; Brinsiann, 0, ¢, It Bd, p. 183 sgg.; Sohule tes, 0. cy p. 145 sais Wober, Christ, Apologtit, p. 298 59, 2°CE, Andeutsos, 0. cp 288. “A Biden, a 580 TEOLOGIA FUNDAMENTALA. Cu concepjia ortodoxd despre Bisericd nu consun’ aftr mares numai a invisibilitapi Bisesicii, c& adic Biserica ar fi ‘numal societatea celor drepfi, sau a celor ce fac numal fapte bune, sau numai a sfinfilor.t Incontestabil, ci Biserica este in- temelatd tn vederea sini scop einéuamente spiritual, dar toate elementele sale externe atestd, aldturi de caracierul invicibip, intern sé spiritual si cavacterul formal extern, vicibil $i conerel Acest extern, vizibil i concret, contureazd pe deplin nofiunea ortodoxa a Biseriil Biserica a fost Instituita pentru oameni, ea este compusa din ameni si exista intre oameni. Fenomenalitatea Bisevicit se mai vadeste sl prin conducerea sa ierarhicd, vie gi concretd; ea s¢ mai vadeste $i prin semnele concrete, prin care se tmparta- seple gratia stinfitoare: sf, Taine.? Renunfind la caracterul_vizibil al Biserie, transtormim aceasta institujie din sociald, tntr'una complet spirituald. Aceast& transformare arbitrard ar ingrewia mult munca subiectiva de tne Susire a mantuici, intrucdt mijfoacele ideale de tueru omenese suit mijloacele vizibile.* oNu trebue, astfel, mult argumentare, spre a dovedi, cf dintre aceste doui aspecte, cel care distigge si caracterizeazd Biserica, dupa principtile ortodoxe, este cel vBeut gi extern lisus Hristos a tntemeiat Biserica, facdndu-Se trup si petrecand Iintre oameni, credinfa se marturiseste extern, sf. Taine, care im- Parlagesc aru! nevizut, sunt scmne sensibile Dar nu numai acestea, ci gi ierarhia, care guverneaza Biserica, este ceva vazut $i deriva dela Apostoli, prin succesiune canonica si confirmare istoricd. In sfarsit, $i membrii Bisericli sunt vazuti, nu au adicd aceast& calitate numai cei piogi gt virtuosl, ci gi cei legafi nu- mai extern de Bisericd, nu si intern de Intemeietorul eft.* | Consul: A, Kreoss, Das protatantiche Dogma vom der xnsichbaren: Kirche, Gothe, 1878, pp. 13 s09.; 86 599; Hettinger, Fund. Thiol, p 488 sq. 2 Cr, Felder, Apologetic, 1.1, p. 20-99 3.Cl. A. Strob, De eclesia Chit, t Meni. 19 4 Andeatsos, 0. €, 9. 2 . 380 5. IBISERICA ORTODOXA 581 CALITATILE Calitifile Biserleli sunt: a) un#atea; b) sfinfenia; ) ecu menicitatea $i d) apostolicitatea. a) Unitatea, Biserica inflinjat& de Domnul nostru lisus Hristos este una, dup& cum unul este corpul séu? si unica turma sa, pe cate 0 conduce.* Domoul nostru lisus Heistos nu a Infinfat mat multe Bise~ rici, ef numai una, acordandu-i clemente fiinfiale unitare, 87a de care, sau prin a cror fragmentare, insdgi Biserica ar fi nimi- citd. Aceste elemente fiinfiale unitare sunt credinja $1 conducerea De aceea si cei ce se indepartau dela credinti sau dela conducere erau 51 sunt cousiderafi eretici gi schismatici, despar- {fifi de trunchiul unitar al Bisericii. In unitatea’ Bisericit sta, deci, trainicta sa neclitinala, tn fragmentarea Bisericit st& disolvarea $i macinarea sa ireparabilt Faji de marea desbinare intre frafii de aceeasi credinfa, Biserica ortodoxa necontenit se roaga, prin ecteniile sale: Pentru sunivea tatuvor, Domnului si ne rugdm".? ) Sfinfenia, Biserica este sfanta prin Intemciclorut sau, care este Ful tut Dumnezeu gi Dumnezew adevarat; prin invila- tura sa de origine divind si prin scopul sdw, care este mantuirea tuturor ly virtutea acestel calitifi, cei ce compun Biserica se nu- imese sting, adic membri ce Sau sfinfit, prin comuniunea lor intim& cu trupul lui Tisus. Calitatea aceasta, Biserica a pus-o tn 7 fo 188 2 an 10708 $ Ania tgs do nara, pn cam pvr us ron. a emma: oer ult des lies Chri Pais, 80 Foun, Lip gracriode orn ay Psi 1003904 1 nnumoes nt dsghr ot hme grey Yas 8 tm i es sprie @ Or Pa 1 Cay Le potlone Catlin itn es iss, Puy, 18 us Done te eg, Pate, 108 Ml Morelia exo oat A, Rademacher, Die Wielerercinigang der clriiichen Kirche, Bonn, 1857. ‘TEOLOGIA FUNDAMENTAL practica vietii sfinjilor s&i, a céror pleiadd a schimbat pe deplin Sta devin al fot ti, oro eta Tor pa ©) Ecamenicttatea. Biserica este universal réspandita sau ecumenicd, at&t din punct de vedere spafial cantitaiie, cat gi din punct de vedere man calilati. f In crestinism, Bisericd ecumenicd tnseamna Biserict a toat& Jumea, Biserica universal sau si catoticd. Ecumenied, in con= cepfia crestind, era Biserica lui Hristos, care era réspandité inv tot imperiul sau lumea civilizatd de atunci, dar care ia acelagi timp, prin consensul tuturor ramurilor et era sia asupra punc~ telor de credin{é. In fafa acestei Biserici, care se gisia tu co sens general sau ecumenic in toate ramurile ei din Rasdrit gt Apus, stateau micile fracfiuni de eretict sau sectari, care iegeau din ecumenicitatea Bisericii. In contrast sau in raport cu aceste: mici fractiuni, Biserica cea mare, Biserica imensei majorititi a crestinilor din toata lumea era: cafolicd, ecumenicd, adict ortodoxa.* i De aceea, ortodoxia, alaturi de ecumenicitatea spafiala sau orizontala,* pre{ueste si ecumenicitatea doctrinala sau verticala. [A Rademacher, Der rligise Siw unserer Zeit nd der okumenische Ge- danke, Bona, 1938, M.G. Conger, Clritieus désunis, Principes din ocuménisme calkoigne (Wnam’sanetam, 1), Pats, 19975 ete, te _ Consult apo, tot fn eceeastchestiune, gl serietie mal noul ale protestanior. Dr, Oldham et Ds. Wisser'T Hooft, La mission de Vise dans le monde, Ia, Girision Path nt fe modern Steir oni) sproaty ont 1937, o 1, Die Riche Chri wt die Wal der Nation, Us Notions, Lip, 1098; ee. Dial, Die reenter acaenicen Repo, idan, O97 Weed, Greaifeaer de gtonoirlig Bonnett Gopi, Btn 10m W. Mans, Die soe wad wirtchaflice Onduag i Oemenaher S Berlin, 1937 ; ete, etc. oi Pe 1 0. Bucevsei, ast. Rowmenicifte, to sCinczec de ant de existent tah Jub. st Asademieloxtodoxe, Cornu, 1985, p. 102. 2 Veal: Specht, oc, p. 387 sq ; Stravbinger, Feud. Teoh p. 295 e445 Beuasmann, 0, ¢, I Bd, p. 176 sq, Ain BISERICA ORTODOXA Biserica ortodoxa nu face din ecumenicitate 0 categorie spafiala si nu are nevole pentru exprimarea el de-o organizajie mondial juridica. Ecumenicitatea, dup’ conceptia Bisericii ortodoxe, trebue fntalnita gi fo cea mai micd parobie, in cea mai micd celula din organismal cregtinismului universal; ea nu-t In funcfie de ras- pAndirea crestinismului peste tot pamantul. Raspindirea aceasta fe pentru ortodoxie consecinja gi nu fundamentul ecumenici- tail sale. 4) Apostoticitatea, Biserica ortodoxd este tradifionald prin excelenfi. Ea este pistritoarea i plzitoarea adevaratl a cre dinfei si a conduceri, aga dupa cum frau fost facredingate de atte stint apostol. Biserica ortodoxt mu a modificat, nu a Gnnoit, nu a adaus wimic dotrinei tradjionsle, peste normele adevirate gi organice de desvoltare dogmatics ecumenic&. Una in credinfa si una in conducere, Biserica mai este tradifonal-apostolic in credin{a gi in conducere, ridicdnd la o valoare unied doctrina divind péstrata de ea in cadrele traditet Mogmatice ortodoxe. Calitiile Bisericli se completeae’, astel, feciproc. gl colaboreaza la conturarea unel instituii eu virualt= tai unice de existenja gi tueru. IERARHIA Biseriea ortodoxa este condusd de o organizatie exteraa $b viaibila numité ferarhie. Aceasté ierarhie este formata din tret trepte: diaconil, presbiterii gi episcopil, Ea a fost instituité de fnsugi Domnul nostra lisus Hristos, sore a continua activi- fatea sa soteriologica oblectiva. spre 0 universala impropriere subiectiva In virtutea acestei puteri Incredinfat& exclusiv ferarhiel saw magisteriului, numai ierarhia poate predica, cu deplina autori- zajie, sfanta Evanghelle, numai ierathia poate conduce turma Credincioasd spre mantulre, aumai ierarhia poste administra sfintele Taine, lerarhla, aceasta organizafie fnireitd, cu neintre~ rupta succesiune apostolicd, este ajezata gardiant intolerantd la porfile tezaurulai doctrinal gt soteriologic al Biserltl 1 Bucevsci, art. Zoumewictate,p. 102 53. Central sl caput vazut al acestel ierarhil dintr'o anumitd Fegiune @ Bisericil si conditia indispensabild a existenfii Bless Ce Geaatece: Al hlrotoneste preofi gi diaconi, este episcaral™ Geared st caput vazut al Biserict tnsa, nu este nie! ceraral aga Gud cum sus{ine cesarisne! 1 nicl mulfimea sau poporu, dua Cum pretinde muttitudinismmud protestant. Toate cele trl trepte corespund treptelor apostotice, care SHrose piiamelate de Tnsusi Domnal nostra lisus. Hritos. Girora El le-a incredinjat deplinatatea puterii. In Blseriea ort’. dloxd, infaitibiitatea nu este acordatt’ unei singure ersoane, Cuce grad lerarhic ar avea.* Numai episcopatul, tn totalitatea, lot Gate inlallibl. Acest episcopat este asistat in activilatea lui doe, ‘Pinal, atunci cAnd este adunat in sinoade ecumentce, de cave Dulvat Sfaul, principial oricdret stinjir gi -conducdteral inspre tot adevirol Aceast® asstenj& prin veacurl da autorltates vat remand tit Srganulai prin care se pronunfA. Biserica: erarhia, adimatd In sinoade ecumenice, cat igi fnsigiadevérutilor pred, ‘ome de aceasta erarhie subt forma de dogme de credinjis zInsofirea prin veacuri a Stantulul Duh trebue tnfeleast criodox, ca simpla insofire extern de paza asupra terauralat Tah Prin feirea tol de eres; de conducere a teraihiel spre adevar si feritea ei de greseald. Dupt cum jure divine cate i soenlarea Biserici prin ferarhll ei tm sinoade, tot ape juce diving ‘este $1 aceastt conducere iofailbila a Biserlh, srfe Veacurt, de Duhul Stint. Tradifia dogmaticd tnstsi refuzd acti. Narea revelatorie a Stantului Duh. lerathia nu face decd ea predee, in norme traditionale, tezaurul dogmatic, in fecunditater {st nesleitt de toate secolele; tn aceasta activitate de dence Gre gterarurlor ain tecaurul revelat, intervine activitaiea riguitoare si conducétoare a Sfantului Duh. Contrarul —- sere Males tevelatorle Sitntulal. Dali — ar dues ‘apre o levers PANG $1 supusi mecante novilor adevarus, ce le primeste 1 Andrutses, 0. 65 p. 306 2 Ct. Duptessy, 6, ¢y Ll, p. 157 a, 5 Anvs compltl lips do bae scptuisice neotestamentare pena sue Las rt beoah weal: H.L Cojocaen, Hae princi fat Bebe ae prot ein de arapt vin dnp Nont Testament? Sia, 1800, 4 Rezuy, Tra dag. ort, p. M90, BISERICA ORTODOXA vexterior tezaurului revelat, perfectibil gi'n_evolujle. Valoarea ine a al eur tt au pe nee aes unui organ previzut eu suma tuturor calltailor, are sa asigure buna pastrare, paz’, invajare si predare a acestul Nena fpopatown oredr fan deca pi lerarhice gi explica adevaratele raporturi dintre Biserica condu- itoare gl cea ascultétoare. Acest episcopalism este viu in Bise- Hea ortodoxd; el se manifest, ordinar gi zilnic, in ecclesia dis- persa gin consensurile ef, Lipsa organulul principal de oficiali are: sinodul ecumenic nu desfinfeazA aceasti jerarhie, ea se ‘manifesta necontenit, condust ,ordinar $i zilnic" de catre Duhul ‘Sant In agteptarea tndeplinrt condiilor formate. de finere a acestu! sinod, Biserica ortodoxa igi urmeazd, nestingherits, calea sa? INFAILIBILITATEA Biserica intemeiaté de Domnul nostru lisus Hristos a fost fincredintatd cu mantuirea subiectiva a tutregului neam omenese. Spre aceasta Domnul nostru lisus Hristos a previzut-o cu puteri uunice de lucru, acordadu-i tezaure doctrinale 1 soteriologice Reprejuite si instituindu-i o pazd vigilenta gi intolerants, subt veacuri, ierarhia, Fiind ths, compust din trup omenese si condus& prin mints omeneasca, Biserica sar fi putut compromite bazele sale iniiale 91 scopul siu universal-cosmie. Prin aceasté comprom ee sar fl rulnat soteriologla subiectvs a intregii_ lum. Din aceasta cauz8, Domaul nostru lisus Hristos a previzut Bise- rica Sa, fufinjata aici pe pamfnt, din oameni gi pentru oameni, eu infaiibititate if Subt infailibilitatea Bisericti se infelege acea prerogativs, ‘Ampartagité ei dela Dumnezeu, in puterea careia nu poate ea 1 Rezus, Trad, degi, ort, p. 179 sg . 2 Aspe eres! chestn coms Rasa, Trad depo, p. 170 a ‘Gt Tues do Ie Briere, ‘ur. Zytise im DAT, col, 1296 a99.3; Che Quenet, inns Si Rieter Pai, 1988, p. 100 93 J. Bouse Lim de TE tf sehisme gree, Pais, 1018, p. 359 sq9.; H, Porreyrs, Enirctins sur U'Bgtse calor Yigue, IW 6a, Paris, 1801, pp. 9 sq; 720 399.5 oe 386 ‘TEOLOGIA FUNDAMENTALE nicicand s& rataceascd, sau si se abati dela adevar, in conser- varea §i propunerea revelafiunii dumnezeiesti, sau in adminis trarea religiuil cregtine.* Infailibilitatea Bisericlt este reala ata din punct de vedere al organulut sin de conducere — éerar~ ia —, cAt si din punet de vedere al obiectului — adendtrurite revelate Autor, principiu sau cauzé eficienta a infailibilitayii nu sunt foamenit, ci insusi Domnul nostru lisus Hristos, sau insugi Dumnezeu, care pastreaz’ doctrina Sa in Biserici to Intregimea si deplina sa curijie, ferind-o de ritacire, prin Duhul Sdu cel Sant Despre intailiblitatea Bisericii s'a pronunfat insusl Domoul nostru lisus Hristos, efnd a ais: Pe aceasta piatrd coin zidi Biserica mea si nici porfile iadului nm 0 vor fuvinge’? iar in alt loc adaogi: ,Datu-nui-s'a toutd pulevea in cer si pe pimdt, deci mergérd, invdjati toate neamurile, botexinducle in wmele Taldlud $i al Fiului sé al Duhului Sfant, invdldnduele si pam zeascd toate cdle aus ‘pornucit voud si ial en cit voi sunt fn foate zilele, pnd la sfargited veacurilor* & Principiul actual al infalibilitajil, care conduce Biserica, supranatural subt timpuri, spre tot adevarul, este persoana a treia a sfintei Treimi: Duhul Sfént. Despre acest calauzitor etern gl indefectibil al Bisericii spune apostolul: .$? eu voi ruga pe Talal si alt mdngdictor va da voud, ca sd vamiie cu voi in dlern.., acela vd ua invdfa pe voi toate si vd va aduce aminle de toate cite viam vorbit*.* Cu un astfel de conducator supranatural, Biserica lui lisus Hristos isi are garautata infailibilitatea Sa subt timpuri_ gi oameni. Prin aceasta injaiibilitate, Biserica rimane unica §i leala societate intemeiatd aici pe pamant, care cuprinde intre idurile sale vazute adevarul suprem gi viu, care ne ofera calea 1 Comorogae, 0. €, p. gem. p. A 2 1b, p20. Cl. Brunemann, 0, ¢, I Bd, p. 140 299 3 Mat, 16, 18 4 Mat, 28, 18 5 Joan, 14, 16, 26 BISERICA ORTODOXA ost eel sigur’, spre intrarea triumfatoare gi definitivd intre zidurile ne- vizute gi spirituale ale Imparifiet ceresti FORMA DE GUVERNARE Forma de guvernare a Bisericli ortodoxe este aristocratica, adied guvernarea Bisericii o exercita episcopii adunat!_ tn sinod, care impreund formeac’ suprema conducere vazuti, iar condu~ cerea de toate ilele a sufletelor, pe cArdrile mantuiri, 0 fac preofii, ca delegafi ai episcopulul+ Forma de guvernare a Bisericii ortodoxe nu este, ase, nick mouarhicd absolutd, deoarece atunci conduce in mod abso- lutist 0 singura persoand si nici ollocraticd sau denrocraticd, deoarece atunci conduce masa popular’, fara rafiune si fara alte considerente autoritative. $i una gi alta dintre aceste forme tunilaterale de guvernare compromit fiinfa si scopul Bisericii, vi- ciind doctrina si nerealizdnd mantuirile subtective Biserica ortodox’ fine seama de elementul laic constitutiv giel considera ta aciele sale de guvernare materiald, dar nu doctrival-spirituald. Laicit particip’, astiel, la 1 apastolat tac efectiv gi auxi- Jiar apostolatulul clerical prin excelenf8, prin opere de asistenta socialf, sau prin colaborarea util economicd.* Prin felul acesta de colaborare se pastreazd gi legaturi stranse intre ierarhie gi popor, indeplinindu-se mult dorita fuziune dintre toate compar timentele Bisericil. RAPORTUL INTRE BISERICA §! STAT Biserica ortodoxd este anlonioma* gi autocefaia. Ea nu ad- mite inirusiumi streine in doctrina si organizarea sa. Acolo unde statul a intervenit, prin acfiuni de autoritate, in viafa Bisericiiy 1 Cf, Spec, 0. cy ps 919 #9.5 A. Tenquerey, De wera religion de ecclesio, Kilt ody Romae, 1910, p48 gg; Strubinges, Fund. Theo, p. 290 293 2 Mibiltsen, Blom, de fk ores p. 09-34 13 Asupra epertrlor dopmatice gl canonize oxtodoxe dintre Bistieh ql mi~ consulih: L. Slan, Mires ie Bisa, Sibia, 3999. “4 Coosutd asopre autonomies: Hetinges, Find. Tho, p. 492 sa, TEOLOGIA FUNDAMENTALA s'a inregistrat divorf iremediabi depling intre Bisericé gi Stat. Biserica ortodoxa este tn deplin acord gi colaboreaza int’ de~ lind armonie cu Statut nafionai.* Biserica ortodoxa intemeindu-se pe entitaji nationale, granijele de manifestare, cdt gi interesele mal apropiate coincid gi la nafiunea ca atare sila Biserica orto~ doxa gi aulocelald respectiva Statol nafional nu se tmpaca tnsi, cu tendinjele interconfe- sionale $1 internajionale, care sunt centrifuge gi eterocentrice. De aceea, unde Statul nafional s'a lovit de astiel de tendinfe, din partea Bisericii crestine, s‘au intamplat ciocniri vehemente cu serioase urméri pentru ambele parji. Cunoseuta este, astfel, captivitatea contemporand din Vat can a papit, care a coincis cu victoria nafionat-fascistd tn alia:

    S-ar putea să vă placă și