Sunteți pe pagina 1din 7

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on printMore Sharing
Services
0
Relatia incipit-final in Morometii
CAMIL PETRESCU JOCUL IELELOR
Realizeaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti trasaturile simbolismului
Ciocoii vechi si noi caracterizarea lui Dinu Paturica
TIMBRU
Prezinta constructia discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau
basm cult), prin referire la doua dintre conceptele operational
Scrie un eseu de 2 3 pagini, despre relatiile dintre doua personaje ale unui roman
studiat, apartinand perioadei postbelice. In elaborarea eseului,
Evidentiaza rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand
lui George Bacovia
DIMINEATA
Alcatuieste un eseu structurat, de 2-4 pagini, in care sa evidentiaezi originalitatea
cu care a tratat Mihai Eminescu tematica iubirii si a naturii
TERMENI importanti pentru acest document
: : prietenia dintre lizuca si patrocle : creanga de aur scrigroup : referat creanga de
aur de mihail sadoveanu :
CREANGA DE AUR - MIHAIL SADOVEANU

In 1929, profesorul Stamatin organizeaza o caravana pe Obarsii pentru a


aduna pietre pentru colectiile sale. Intr-o dupa-amiaza, poposind langa o cascada, le
spune oamenilor sai ca va invoca spiritul batranului preot pagan care a trait pe
aceste locuri. In anul urmator, dupa moartea profesorului, in timpul altei expeditii,
se gaseste intre hartiile lui un manuscris adresat povestitorului. Povestea incepe in
al cincilea ciclu de la fericitul Zamolxe, cand lumea isi intoarce fata catre o noua
lege, cea a izbavitorului Hristos. Primind inchinarea catorva monahi ai lui Zamolxis,
Magul Deceneu hotaraste ca invatacelul sau, Kesarion Breb, sa plece in Egipt, intr-o
calatorie de initiere. Il sfatuieste sa nu mearga mai departe de Propantida si sa
coboare la Bizant, sa intre printre oamenii de acolo pentru a cunoaste imparatia
greceasca si oranduielile lui Hristos. Breb este indemnat sa ia atata aur cat ii
trebuie, sa coboare in vale sa-si ia un tovaras dintre daci, si sa plece catre Istru
pana la Calatis unde va gasi un grec sa-l duca peste mare. In mai, 787 de la Hristos,
Kesarion Breb ajunge in Bizant, in Arghiropatria si poposeste in casa unor egipteni.
Viziteaza templele lui Dumnezeu, sta de vorba cu jidovii si asiaticii, o vede pe
binecredincioasa imparateasa Irina, luptatoarea pentru Ortodoxie care iese din
Palatul sfant purtata in litiera, inconjurata de popor. In preajma ei se afla Stavrikie in
care Kesarion recunoaste semnul vulpii iar intre poporeni vede priviri strambe si
ranjete. Obisnuit sa citeasca pe chipurile oamenilor, recunoaste in imparateasa o
putere aspra si flamanda. Cand se intoarce din drum, in fata manastirii Pantelimon
vede un alai fara stralucire care asteapta la usa bisericii. Tanarul, impreuna cu
insotitorul sau dac, ajuta pe parintele episcop Platon sa deschida poarta manastirii.
Episcopul il invita pe tanar sa aiba o intalnire de prietenie cu el. La palatul
Elefterion, imparateasa Irina luase sub ocrotite toate icoanele preacuratei fecioare si
ale sfintilor si cere monahilor sa acopere cu aur si argint sfintele chipuri. Constantin,
tanarul fiu al Irinei, o insoteste fara prea mult entuziasm pe mama sa la slujba.
Dupa sfanta anafura, imparateasa se retrage iar Breb stie ca parintele Platon nu va
mai putea vedea pe vasilisa decat la hipodrom. Breb si slujitorul aau pleaca la
hipodrom unde, in tribuna, imparateasa isi primeste dregatorii si pe episcopul
Platon, caruia ii cere sfatul in legatura cu logodna fiului ei cu domnita Rotruda. Il
roaga sa implore sfanta Fecioara sa-i arate calea de a gasi cea mai potrivita fata
pentru fiul ei. Invita pe preot sa participe la Adunarea ecumenica de la Nikeea.
Episcopul il intalneste pe Breb, asa cum ii promisese si calatorul ii prezinta tara din
care vine, intentia sa de a ajunge in Egipt impreuna cu insotitorul sau si dorinta de a
afla totul despre noua credinta. Platon este impresionat de faptul ca il vede pe
slujitorul dac facand semnul crucii la trecerea prin dreptul unui sfant locas si este
fericit afland ca legea noua a patruns dincolo de Istru. Facand o analogie a numelui
slujitorului dac cu cel al fiului imparatesei care este un desfranat, Platon gandeste
ca fiul vasilisei care era mai degraba atras de lupanare si orgii decat de credinta
incat cu greu ar putea imparateasa sa-l aduca pe calea ortodoxiei. In timp ce
navigheaza pe tarmurile Bityniei impreuna cu calatorul Dac, Platon il sfatuieste da o
cunoasca pe logodnica lui Constantin pentru care primise semn de la preacurata.
Capitanul ii povesteste lui breb despre povestea ghicitorii nedezlegate si obiceiul
existent intre locuitorii oraselor Panaghia si Kefalu. Breb gaseste raspunsul ghicitorii

dar al roaga pe capitan sa nu vanda secretul celor din Panaghia. Capitanul a carui
intentie nemarturisita este tocmai de a vinde secretul se minuneaza de intuitia lui
Breb si cade in genunchi spre a fi iertat. Ajungand la Sakkandion, Platon isi schimba
hainele si intra in biserica imparateasca spre a se inchina dar Kesarion ramane
langa izvorul cu apa binecuvantata. Deoarece Kesarion ghiceste ca aducatorul unei
scrisori catre Platon este Teofan Chirul, acesta se minuneaza nestiind ca el fusese
unul din personajele ghicitorii capitanului de pe vas. Evenimentele prin care trece il
fac pe tanarul dac sa fie considerat a avea puteri demonice. Mergand spre
preafericitul Filaret, prietenul lui Platon, Kesarion si insotitorul sau sunt atacati si
pradati dar, fiind dezarmati de victimele lor, acestia se plang ca oamenii fac pomeni
pentru sfinti si monahi dar nu se gandesc la oamenii sarmani ca ei care sunt nevoiti
sa fure ca sa poata trai. Ajungand la casa lui Kir Agatocle, Breb ii spune pe nume
ceea ce il mira stapanul casei. Ii ospateaza pe oaspeti si le vorbeste despre oamenii
locului si credinta lor. Afla despre Filaret, considerat unul dintre cei mai bogati
oameni ai tinutului ca si-a daruit intreaga avere mostenita de la parinti si daruita de
sotia lui, pentru acte de milostenie. Ajungand la casa lui Filaret, Breb ii da scrisoarea
de la episcopul Platon. Ii spune ca vine din Dacia, caci acesta intelesese din
scrisoare ca este egiptean si el nu cunoscuse pana acum egiptean cu pielea alba si
cu ochii verzi. O cunoaste pe nepoata lui Filaret, Maria, careia ii da condurul rosu
promitandu-i ca in curand va primi si perechea lui. Pentru a alege mireasa pentru
Constantin, viitorul imparat, fusesera trimisi asemenea conduri prin dregatori care-i
probasera mai multor fete. Adunand toate pretendentele, marele logofat Stavrikie o
alege pe Maria. De la un cersetor, Breb afla amanunte despre viata patriarhului
Alexie si faptul ca Maria, aleasa lui Constantin nu este fericita. Platon spune
imparatesei Irina despre dezmatul fiului sau si aceasta hotaraste ca acesta trebuie
biciuit. Constantin promite sa se razbune pe imparateasa si pe eunucul care l-a
tradat. Preacinstitul Filaret refuza sa poarte straie bogate ca ruda apropiata a
imparatului si declara ca el a ramas tot cel de la Amnia. In urma unei rascoale,
Constantin este declarat imparat dar ramane acelasi desfranat si se razbuna pe
sfetnicii credinciosi fostei imparatese. Sotia lui Filaret moare dar tanara
imparateasa, Maria, fiica lui, nu poate veni la priveghi nefiind lasata de sotul ei care
pleaca la razboi. Invins de durere dupa sotia sa, moare si Filaret. Venita sa-si vada
pentru ultima oara parintele, Maria il intalneste pe Kesarion care ii declara
dragostea pe care i-o poarta de la prima lor intalnire. Constantin se desparte de
sotia sa, Maria, si o aduce la palat pe Teodora, iubita lui secreta pe care o numeste
imparateasa. Intors in Dacia, Kesarion participa la ultima intalnire cu Deceneu care
moare lasandu-l urmas. Este ultimul dintre slujitorii muntelui ascuns.

ROMANUL ISTORIC - MIHAIL SADOVEANU - CREANGA DE AUR


Literatura romana

DOCUMENTE SIMILARE
+ Font mai mare | - Font mai mic

ROMANUL ISTORIC - MIHAIL


SADOVEANU - CREANGA DE AUR
Context literar. Creanga de aur (1933) este un roman
traditional
ca si romanul Baltagul (1930) al aceluiasi autor. Din
punctul de vedere al continutului, romanul traditional
evidentiaza originalitatea noastranationala prin interesul
pentru social, istorie si natura si prin atentiaacordata
miturilor, datinilor, folclorului.
in ceea ce priveste tehnica narativa, romanul
traditional respectaconventia naratorului omniscient si a
textului accesibil.
Romanul traditional romanesc a fost inaugurat in
secolul al XIX-lea de romanele lui Dimitrie
Bolintineanu, Manoil si Elena si a fost reprezentat,
printre altii, de Duiliu Zamfirescu, cu Viata fa
tara si Tanase Scatiu sau de loan Slavici cu Mara.

Share on facebookShare on
twitterShare on emailShare on
printMore Sharing Services2
PERIOADA DE TRANZITIE DIN
CREATIA EMINESCIANA
SCRIE UN ESEU DE 2 3 PAGINI,
DESPRE PARTICULARITATILE
NUVELEI, PRIN REFERIRE LA O
OPERA LITERARA STUDIATA
La tiganci - Particularitati ale prozei
fantastice la Mircea Eliade
SCRIE UN ESEU DE 2 3 PAGINI,
DESPRE RELATIILE DINTRE DOUA
PERSONAJE ALE UNUI TEXT NARATIV
STUDIAT, APARTINAND LUI ION
CREANGA
Viata si activitatea literara a lui VASILE
ALECSANDRI
Sara pe deal - sentimentul iubirii si al
naturii
Adresabilitate si stil in prefetele si
epilogurile tipariturilor romanesti din
secolul al XVI lea
Caracterizarea personajului principal din
romanul Ion de Liviu Rebreanu
LATINA VULGARA
Prezinta particularitatile de structura si de
expresivitate caracteristice simbolismului,
intr-o poezie studiata

TERMENI importanti pentru


acest document

Specificul speciei. Creanga de aur este un roman


istoric, dar si oparabola. Elementele care il definesc : romanul creanga de aur de mihail
:creanga de aur roman
astfel siint cele care apartinspatiului mitologic si care sadoveanu
mitic : semnificatia titlului creanga de aur de
prezinta o simbolistica bogata, conferind textului o mihail sadoveanu : semnificatia titlului creanga
atmosfera
de
basm
oriental.
De de aur :
aceea, Creanga de aur poate fi considerat un roman
mitic.
Titlul. Creanga de aur, amintita si in Antichitate de
Vergiliu (in Eneida),era, concret, o ramura de vasc. Planta creste incolacita pe stejar si
simbolizeaza intelepciunea unita cu forta. (Alexandru Paleologu).
Tema centrala a romanului este dragostea.
Rezumat
Dupa disparitia geologului Stamatin, autorul primeste un manuscris, ce-i fusese adresat si care
cuprindea o poveste de dragoste. Actiunea incepe in anul 780.
Tanarul monah Kesarion Breb este trimis de al treizeci si doilea Decheneu, preot al lui
Zamolxe, in Egipt, la un templu, sa se initieze in tainele lumii. Tanarul se va opri si la Bizant
pentru a cunoaste legea lui Hristos (crestinismul), invatatura care se raspandea cu marerepeziciune.

in mai 787, Kerasion Breb, la intoarcerea din Egipt, se opreste la Bizant. Aici il cunoaste pe
parintele Platon de la Sakkoudion si afla despre incalcitele primejdii care amenintau imparatia.
La cererea Irinei, imparateasa Bizantului, slujitorii incep sa cautemireasa pentru Constantin,
fiul ei, care trebuia sa ajunga imparat. Cu ocarte de la sfintitul episcop Platon, magul ajunge la
casa cuviosului Filaret si a Teosevei, unde o cunoaste pe Maria, nepoata ior. Cu ajutorul unui mic
condur, cusut GU fir de argint, Kesarion o peteste pe Maria pentru imparat. El se indragosteste de
fata, dar cum trebuie sa ajunga al treizeci si treilea Decheneu, iubirea ii este interzisa. Dragostea
pentru Maria este o incercare suprema pentru egiptean', pe care el trebuie s-o treaca pentru a se
initia in secretele vietii.
Maria ajunge sotie a depravatului imparat Constantin, dar dragostea ei spirituala pentru Breb
ramane neatinsa.intalnirea de la distanta, in amurg, o privire la hipodrom si despartirea sunt scene
pline de poezie care ii unesc pe cei doi, ca o creanga de aur care va luci in sine. in afara de
timp'.
Structura - compozitie. Cartea are 17 capitole. Actiunea este o inlantuire de nuclee narative,
care alterneaza in cele doua planuri real si fantastic. Romanul incepe in august 1926 pentru a se
termina in anul
136, din ciclul al cincilea, dovada ca nu intereseaza decat pretextul literar, cadrul pe care il
creeaza scriitorul. in acest univers regasim fuzionand motive istorice si mitice, filozofie si
dragoste, repere religioase si aventura, coborarea in infern si iesirea la lumina'.
Daca primul capitol e realist si cuprinde motivul manuscrisului, cel de-al doilea este mitic, prin
descrierea muntelui in care traieste Decheneu, prezentare care aminteste de insula lui
Euthanasius din nuvela lui Eminescu Cezura. in capitolul IX este reluat basmul Cenusaresei, iar
in capitolul XIII (Soarta celor tari ai lumii e una cu soarta miseilor) sunt descrise moravurile
epocii.
Romanul se structureaza deci pe aceste trei planuri: mitul, basmul si istoria, fiecaruia
corespunzandu-i un timp si un loc specific.
Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Autorul pare un erudit, bun cunoscator al
unor practici arhaice, magice sau religioase, desi nu citise - dupa propria marturisire - cartea
monumentala (in 12 volume) a lui George Frazer, Creanga de aur.
Naratiunea la persoana a IlI-a, naratorul omniscient, care a selectat istorisirea' dintr-un
manuscris ce i-a fost incredintat, personajul principal, care ajunge ca strain' intr-un Bizant din
secolul VIII, simbolismul si generalizarea pastreaza povestirea in cadrul traditional.
Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele
Kesarion Breb, personajul central, are, prin nume, o natura duala. Kesarion (din
lat. caesar=cezar, imparat) sugereaza formatia sa spirituala dominanta, iar breb este numele unui
animal rozator inrudit cu castorul, care traia odinioara si in tara noastra', aluzie la
legatura omului cu natura si cu mitul.
El este ales sa fie al treizeci si treilea Decheneu, dar mai intai trebuie sa se initieze in misterele
egiptene si in religia crestina. Portretul lui spiritual (din capitolul III) este alcatuit de invatatorul
sau: putere si agerime in trup', ascutimea spiritului', infranare', treaz cu
spiritul', citeste cu usurinta in oameni si in lucruri', gata sa desfaca din el puterile cele
tainice'. in capitolul al IV-lea, naratorul insusi il prezinta, in maniera directa, fizic: intre acei

levantini, jidovi si asiatici, el era deosebit prin albeata obrazului si prin ochii lui de culoarea
cerului rasfrant in apa muntelui, o privire ascutita, tare si statornica, patrunzand dincolo de
suprafata lucrurilor'.
invatatura lui timp de sapte ani in Egipt ramane tainica. Se intelege ca s-a maturizat prin
cunoastere si autocunoastere, dupa cum pricepe alcatuirea lucrurilor si firea oamenilor. Viata in
Bizant este o proba a virtutilor magului. Cunoscand-o pe Maria, care va deveni sotia luiConstantin, imparatita', Kesarion este fascinat, de frumusetea ei. Iubirea lor se reduce insa la
gesturi si priviri, pentru ca eroul are forta
de a rezista tentatiei. Drumurile lor se despart, fiindca Maria, imparateasa ramasa fara sot,
trebuie sa se retraga in insula Principilor, iar el, initiatul trebuie sa-si respecte legamantul de a
ajunge Decheneu.
Simbolul acestei iubiri sacrificate, ii spune Ke'sarion Mariei, va fi creanga de aur, adica eterna
lor contopire spirituala.
intors in Dacia, dupa o vreme, Kesarion urca in pestera, pentru a deveni cel din urma
Decheneu.
Maria este simbolul frumusetii din basm, aleasa pentru un destin de exceptie, dar traind o
tragedie.
Frumusetea ei il impresioneaza de la inceput pe Kesarion: Avea par negru si greu, ochi mari,
adumbriti de gene lungi. Rotunzimea obrazului era delicata si a soldurilor plina'.
Dupa casatoria cu Constantin, Maria traieste din plin o iubire ascunsa pentru calatorul venit de
departe. Dupa ce si Kesarion ii marturiseste dragostea si se despart, Maria se calugareste.
Personaj construit dupa' tiparele basmului, Maria ramane unita cu Kesarion Breb prin creanga
de aur si prin acelasi destin.
Particularitati stilistice. Stilul este arhaizant si ceremonios, incarcat de simboluri, intr-o
tonalitate linistita, specifica scriitorului. Descrierile sunt dense, cuvintele au o incarcatura
tainica, oraculara, epitetele sunt numeroase, hiperbola e folosita fara ostentatie: Viata domnului
lumii era subt armele lor; plimbarile in cetate, petrecerea in hipodrom se indeplineau sub
fulgerele de aur ale acestei ostimi fara pareche in lume'. ,
Receptare critica
Un mistic este deci propriu-zis un om stiutor si tacut. Asa cum ni-l arata Sadoveanu pe
Kesarion Breb.'
(Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea catre sine al lui Mihail
Sadoveanu)
Un univers miraculos, vechi, cu prelungiri in existenta contemporanilor, se recreeaza
incepand cu lumile dinCreanga de aur si continuand cu Noptile de Sanziene.'
(Ion Vlad, Povestirea. Destinul unei structuri epice)
Fragment semnificativ comentat
Imparatita se retrase, redicandu-si bratele la frunte.
- Vai mie, suspina ea. E adevarat deci ca ai stat in templele egiptenilor?
- intr-adevar, acolo am cunoscut lumina. Aflarea acestui lucru, marita Doamna, nu trebuie
sa-ti aduca mahnire, lata, ne vom desparti. Se va desface si amagirea care se numeste trup. Dar
ceea ce e intre noi acum, lamurit in foc, e o creanga de aur care va luci in sine, in afara de timp.

Imparatita veni si-si pleca fruntea pe umarul egipteanului. '

Dialogul dinte Kesarion Breb si Maria are loc in capitolul al XV-lea. Este ultima lor intalnire.
Dupa ce-i marturisise imparatesei iubirea, egipteanul' ia asupra lui povara nefericirii lor. El
cunoscuse in templele de pe Nil lumina', deci cunoasterea de sine. Hotarat sa depaseasca
dragostea fizica (trupul'), intre ei ramane - spune Kesarion - creanga de aur, care ii va uni ., in
afara de timp '.
Gestul final, cand ea isi pleaca fruntea pe umarul Iui, intareste semnificatia iubirii spirituale.
Pasajul contine cateva simboluri: ,,lamina', lamurit in foc', ,,creanga de aur', care trimit la
sensurile ezoterice ale cartii. (G.A.)