Sunteți pe pagina 1din 35

Metode de restaurare

Analiza restaurarii turnului din Pisa


An IV, semestrul II, 2014-2015

Profesor : Mosoarca Marius


Echipa : Ciciu Ioana
Onicala Paula
Oprea Alexandra

...turnul din Pisa

...Turnul din Pisa, un simbol al Italiei?!


Astazi un linistit oras
universitar, Pisa era in
secolul XII cea mai
importanta republica
maritima a Italiei, mai
puternica decat Venetia.
In anul 1173, spre a
sarbatori triumful asupra
sarazinilor, in Sicilia,
notabilitatile orasului au
dispus construirea unui
turn inalt de peste 50 de
metri. Astfel a inceput
constructia Tunului ca o
campanila pentru
Domnul din Pisa, fiind
conceput ca un simbol
al bogatiei, mandriei si
bunastarii italienilor.

...arhitectura sau sculptura?!


Faimosul turn a fost
conceput de catre
arhitectul Bonanno Pisano
si avea sa devina cea mai
controversata structura
arhitectonica din Italia.
Aceasta
capodopera arhitecturala
a fost insa inaltata pe un
teren subred si in plus,
desi avea o greutate de
15.000 tone, nu dispunea
decat de o fundatie de 200
metri patrati. Rezultatul:
turnul a inceput sa se
incline tot mai mult,
ajungand, la sfarsitul
secolului trecut, in pragul
colapsului.

...istoricul turnului?!

Constructia turnului s-a desfasurat etapizat, pe parcrsul a 199 de ani, fiind


deseori oprita datorita terenului de fundare. Lucrarile de contructie ale primului
etaj incep in timpul unei perioade de prosperitate, fiind folosita marmura pentru
realizarea unor coloane, cu capitelui corintice, articulate cu arcade bogat
decorate.

Dup doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173,


cnd construcia ajunsese la etajul al treilea, datorit proastei caliti a
solului, constituit din noroi argilos i nisip, turnul ncepea s se ncline n
direcia sud-est. Timp de o sut de ani construcia a fost stopat. In 1272
munca se continua timp de aproape un secol sub indrumarea arhitectului
Giovanni di Simone care stabileste ca urmtoarele patru etaje vor fii
construite oblic, pentru a compensa partea nclinat. Construcia a trebuit s
fie ntrerupt din nou, din motive militare, pn n 1372, cand se finalizeaza
lucrarile la ultimul etaj, etajul clopotnitei, vizibil inclinat spre sud, 1.6grade
(133cm).

De-a lungul vremii, numerosi savanti au incercat sa ofere o explicatie


misterului Turnului din Pisa, analizand atat structura turnului cat si posibilele
solutii de remediere a problemelor solului, in incercarea de a stopa inclinarea
acestuia.

...cum a fost proiectat?!

Turnul are o nlime de 56 de metri i o greutate de 14.453 tone. Avand un plan


circular, cu diametrul de 15,5m aceasta se deosebeste de turnurile patrate
obinuite n Italia central i este ntr-un mare contrast cu turnurile ascuite din
nordul Europei. Fiind format din 14.200 de tone de marmur de Carrara, cu o
grosime a zidului la baz de 2,44m, numarand 296 de trepte pana la ultimul
nivel, turnul a fost proiectat s stea vertical.

n vrful turnului se gsesc cele apte clopote ale domului. Acestea sunt
acionate din precauie doar static, numai cu ciocane de impact
electromagnetic intern, i anume la prnz la ora 12 i naintea slujbelor
religioase.
Nume

An

Meter
Me ter

Diametru

Masa (ca.)

Ton de baz

Deschiderea
arcului

Assunta

1654

Ioan Petrus de
Orlandis

1.596 mm

2.600 kg

si2

Crocifisso

1818

Santio Gualandio
da Prato

1.436 mm

1.800 kg

do diez3

sud-est, jos

San Ranieri

1735

Pier Francesco
Berti

1.247 mm

1.150 kg

re diez3

sud, jos

Pasquereccia

1262

Locterineus de
Pisis

1.040 mm

1.014 kg

sol diez3

sud-vest, jos

Del Pozzo

2004

Fonderia Marinelli
di Agnone

942 mm

490 kg

sol3

Terza

1473

Antonio di Jacopo

817 mm

330 kg

si bemol3

Vespruccio

1501

anonim

572 mm

120 kg

mi4

nord-est, sus

vest, jos

sud-vest, sus
sud, sus

...cum s-a mentinut in picioare turnul?!


Suprafaa de sprijin pe sol joac un rol extrem de important n mentinerea n
pozitie verticala a diverselor obiecte sau constructii.Pentru noi, oamenii,
aceast suprafa de sprijin este dat de felul n care ne poziionm picioarele. Cu
ct mrim distana dintre tlpile noastre, cu att ctigm la capitolul stabilitate.
Dac un obiect nu are stabilitate, se poate rsturna extrem de uor. Dar care este
regula care i confer stabilitate unui obiect aflat n poziie vertical sau unei
construcii? Ideea este c un obiect se va rsturna atunci cnd centrul su de
mas va ajunge ntr-un punct care, ducnd perpendiculare pe sol, se va afla n
afara suprafeei de sprijin.

Pentru a crete stabilitatea unei construcii este


ntotdeauna nevoie de o suprafa de sprijin ct
mai mare, lucru care face aproape imposibil
deplasarea centrului de mas al edificiului n afara
suprafeei de sprijin. De pild, celebrul Turn Eiffel
din Paris a fost proiectat astfel nct baza sa are o
suprafa mare, iar vrful este de dimensiuni
reduse. Dimensiunile parii inferioare a turnului i
confer acestuia o suprafa de sprijin
considerabil, iar geometria sa pe vertical
poziioneaz centrul de mas al construciei mai
aproape de sol, fcnd practic imposibil
doborrea construciei, chiar n condiiile n care
vnturi extrem de puternice ar deplasa temporar
centrul su de mas spre marginile suprafeei de
sprijin. n cazul Turnului din Pisa, explicaia pentru
meninerea sa n picioare este similar. Dei
vrful su s-a deplasat n timp cu 3,9 metri fa de
locul unde ar fi fost dac turnul era perfect
vertical, proiecia la sol a centrului de mas al
construciei s-a meninut ntotdeauna n
interiorul suprafeei de sprijin.

Dupa finalizarea constructiei, arhitectii constata ca turnul continua sa se


incline, din ce in ce mai mult, datorita solului inca instabil. Acest lucru
genereaza o serie de controverse si solutii ce vor raspunde la intrebarea:
DE CE NU CADE TURNUL?

...restaurare continua?!
1817
Doi arhitecti britanici folosesc fir cu plumb pentru a determina inclinatia fundatiei
ajunsa atunci la 5 grade.
1838
Arhitectul Alessandro Della Gherardesca a decis ca este o idee foarte buna sa
sape in jurul turnului o poteca pentru plimbare, astfel incat vizitatorii sa poata
vedea indeaproape modelele incrustate pe zidurile turnului, prelucrate in frumosul
stil romanic. Acest sant in jurul bazei turnului aduce la lumina treptele fundatiei si
plintele stalpilor ingropate.

1859
Masuratorile facute de Frenchman Ruhault de Fleury dezvaluie ca exacavarile lui
Gherardesca din 1838 au dus la o serioasa marire a inclinatiei. Santurile sapate
au adunat apa, rezultand marirea inclinatiei cu 0,5 grade.
1911
Incep masuratorile precise ale inclinatiei folosind un teodolit. Aceste masuratori
sunt repetate anual din acel moment, inregistrand intr-o baza de date, informatii
importante despre inclinatia turnului.
1928
Se adauga 4 statii de citire a nivelului in jurul plintei bazei turnului pentru
monitorizarea schimbarilor inclinatiei.

1934
In lista celor care s-au incapatanat sa aduca turnul pe drumul cel bun, cel vertical,
nu s-a terminat. Benito Mussolini a fost urmatorul care si-a incercat norocul.
Acesta a ordonat ca baza de constructie sa fie umpluta cu beton, cu gandul ca
acesta sigur va intari solul si va stabiliza procesul de declin. Insa betonul s-a
aratat neputincios, scufundandu-se in solul argilos. Turnul si-a continuat declinul.
Inginerii instaleaza fir cu plumb si boloboc pentru a masura inclinatia de nord-sud
si est-vest a turnului. S-au sapat 361 perforatii in fundatia de piatra a turnului si au
injectat 200 tone de beton.Scopul cimentarii a fost de a intari fundatia de piatra,
dar, in schimb, a dus la o crestere brusca a inclinatiei turnului de 1,5 cm.

1990
Cu turnul intr-o continua inclinare anuala, Guvernul Italian restrictioneaza accesul
publicului in turn, provocand reactii intense ale oficialilor din Pisa, care se tem de
o scadere a turismului, cu influente asupra economiei locale. Motivul inchiderii a
fost colapsul din 1898 al turnului din Pavia.
Masurile luate de catre autoritati pentru a usura greutatea turnului a fost
inlaturarea clopotelor si ancorarea nivelui 3 cu cabluri de sutinere la cateva sute
de metri departare.

1992
Comisia din Pisa stabilizeaza baza din piatra prin infasurarea ei cu tiranti de otel
acoperiti cu plastic pana la etajul 2. Aceasta interventie inchide multe crapaturi si
previne colapsul prin flambaj.
1993-1994
Burland a propus dispunerea unor contragreutati de plumb, cu un total de 600
tone, la marginea nordica a turnului, pentru a contrabalansa inclinatia. Astfel
intre mai 1993 si ianuarie 1994, turnul s-a indreptat cu 1,5 grade. Italienii nu au
fost de acord, pentru ca astfel s-ar fi stricat aspectul estetic al monumentului.

1995
Dupa decizia de a inlocui contragreutatile din plumb cu un sistem de ancorare prin
cabluri, la o adancime de 40m, comisia din Pisa incepe prin a ingheta pamantul cu
nitrogen lichid pentru prepararea montarii cablurilor. Indata ce se dezgheata solul,
turnul incepe iar sa se incline. Lucrul acesta incepe intr-o noapte din septembrie,
pe care comisia a denumit-o Black September. Operatia este imediat oprita, iar
cautarea urgenta a unei solutii permanente incepe din nou.

1996
In martie, inginerii reusesc sa aplice o metode de extragere a solului si
reducere a inclinarii cu succes. Prin forarea inclinata a solului sub baza turnului
se creaza cavitati care se inchid lent, datorita tasarii turnului. Din motive
politice, metoda nu va fi aplicata pentru urmatorii 3 ani.
1998
In decembrie, inginerii instaleaza cabluri temporare, care pot fi tensionate
pentru a stabiliza turnul in dentrimentrul miscarilor ce pot aparea in timpul
lucrarilor de consolidare.

1999
In februarie, inginerii incep procesul de extragere a solului, folosind gauri de
foraje cu diametrul de aproximativ 5 m, excaveaza o parte din sol intr-un pas
foarte incet (20km la 2 zile). La mijlocul lui iunie, turnul s-a indreptat cu aproape
2,5 cm la partea superioara cu o indreptare continua de-a lungul timpului. Pana
la sfarsitul lui august, s-a indreptat cu inca 4 cm. Rezultatele extractiei solului au
fost asa de bune incat pe 14 septembrie, muncitorii indeparteaza 3
contragreutati de plumb, in anticiparea indepartarii tuturor contragreutatilor pana
la sfarsitul procesului de excavare. Urmatorul pas va fi aprobarea comisiei
pentru extragerea deplina a solului care va permite stabilizarea permanenta a
turnului.
Pentru aceste operatiuni s-au folosit ''suruburi'' fara sfarsit de dimensiuni
impresionante, pentru a fora pamantul. Simultan, tehnicienii monitorizau
permanent cei 120 de senzori plasati in jurul turnului. Dupa extragerea a
aproape 100 tone de pamant, turnul a revenit la inclinatia avuta in secolul XIX.
Dar Burland stia ca si aceasta solutie este temporara.

2003
Dupa ce studiase timp de doi ani panza freatica din zona, inginerul britanic a
adus si rezolvarea finala a problemei: el a introdus un nou sistem de drenare a
apei de sub partea de nord a pietei in care se afla turnul. Rezultatul a fost cel
asteptat: pana anul trecut, turnul nu s-a mai clintit nici macar un milimetru si
expertii opineaza ca nici nu se va mai inclina, in urmatoarele secole.
Turnul din Pisa a fost astfel salvat...

n cele din urm, reducerea cu 2,5 centimetri a gradului de nclinare a turnului,


din ultimul deceniu, reprezint o victorie pentru comunitatea din Pisa.
Presiunea la care este supus construcia crete cnd aceasta se inclin,
deoarece pereii i fundaia au fost proiectate astfel nct greutatea lor s se
distribuie pe vertical i nu n lateral, cum se ntmpl acum. Exist chiar
pericolul ca pereii exteriori s cedeze la un moment dat, iar turnul s se curbeze
undeva spre mijlocul su, asta n cazul n care lucrrile de restaurare nu vor
continua i ele.
Potrivit expertilor, monumentul poate fi considerat "in sigurata" pentru
urmtoarele dou-trei secole.

Studii istorice i investigaii tiinifice au fost realizate timp de zeci de ani, intr-o
cartografiere complexa, precum si grafice ale diferitelor forme de alterare pe
mai mult de 7.000 de m2 suprafeelor externe i interne ale turnului pentru a
putea fi stabilite metodele corespunzatoare de restaurare.
Au fost eligibile urmatoarele intervenii de conservare: 11 sisteme de curare ,
5 metode de consolidare, 18 tipuri de mortar pentru chituire i tratamente
specifice pentru metale.
Restaurarea a peste 7.300 de metri ptrai de suprafa de piatr a Turnului a
costat aproximativ 6 milioane euro, alocate de Uniunea European, Ministerul
Patrimoniului i Culturii.

Monumentul cunoscut sub numele de Piaa Miracolelor, a fost nregistrat de


ctre UNESCO n 1987 pe Lista Patrimoniul mondial.
Elementele originale, realizate n principal cu marmura St. Giuliano i piatr
cenuie Filettole, au fost progresiv nlocuit folosind marmura alba de Carrara.

Lucrarile de restaurare executate la nivelul turnului au avut in vizor suprafeele


de piatr ce au fost afectate de diferite forme de degradare cauzate de
expunerea la agenti de deteriorare si stres mecanic si factorul uman. n
special, pereii vestibulului i ai scrilor, formati din blocuri de forme regulate
de diferite tipuri de piatra au prezentat depozite, cruste si pete negre in zonele
care nu sunt supuse la factorii meteorici.

Prezenta calcarului si a oxalatilor a fost raspandita la nivelul suprafetei pietrei. Au


avut loc deteriorari, in special la colturile si marginile blocurilor, datorita dezintegrarii
pietrei. De asemenea, inclinarea turnului a constituit un factor suplimentar de stres
mecanic, cauzand prejudicii peretilor, precum fisuri si exfolieri.

Restaurarea, dup eliminarea mecanic a depozitelor de suprafa inconsistente, sa realizat mai intai printr-o interventie de pre-consolidare la nivelul zonelor cu
exfoliere puternic, urmata de plombe temporare i glazuri, cu scopul de a preveni
prabusirea fragmentelor mai deteriorate. Toate suprafetele au fost supuse unui
tratament de dezinsectie prin pulverizare i/sau injectarea localizat de biocid cu
spectru larg i cltire ulterioar. Zonele acoperite cu cruste de calcar (tavane, pereti,
trepte), depozite de concretiuni au fost mai nti curate cu comprese solvent, i
apoi cu substante bituminoase si mortare, iar mai apoi folosind ustensile precum
scalpeli, vibroincisor, microfreze conice.

Printre elementele necorespunztoare de pe suprafaa de piatr se numara


si reziduurile de cauciuc si rasini, graffiti realizate cu culori sintetice,
elemente metalice de natur diferit (pene de cupru, dibluri metalice, cuie).

Diferitele elemente metalice prezente pe veminte au fost, n general, eliminate


folosind unelte manuale i microfreze electrice, iar cele care au fost pastrate ca
facand parte din structura peretelui (de exemplu, console, pene inserate ntre
segmente, sigilii), au fost mai nti curate mecanic pentru a elimina oxizii i
apoi tratate impotriva ruginii si protejate cu rasini acrilice.

...bibliografie
http://www.coobec.it
http://www.pbs.org
http://home.eng.iastate.edu
http://news.discovery.com
http://madridengineering.com
Informatii detaliate si explicate se gasesc in linkul de mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=3gTq4WggLp0