Pstrvul indigen (Salmo trutta fario)

Rspndire: din vestul Europei pn la M-ii Ural, Africa de Nord

Descriere: corp n form de fus, turtit lateral, acoperit cu solzi mruni, brun pe spate, alb
murdar pe flancuri i burt; spatele i flancurile sunt presrate cu puncte negre sau brunnchis; capul lipsit de solzi, maxilare puternice prevzute cu dini (maxilarul inferior la
exemplarele btrne i n timpul boitei este deseori curbat n sus); nottoarele sunt
rotunjite, nottoarea codal scobit n tineree i dreapt la exemplarele btrne
Locul de trai i hrana: ape limpezi cu temperatura de 12-16oC vara i 1-3 oC iarna, are
nevoie de adpost, locuri de pnd (bolovani, rdcinile arborilor de pe mal, arbori
czui, cie, cascade naturale sau artificiale ; (suport perioade scurte cu ape tulburi);
Creterea: creterea este n funcie de bogia n hran a apei, hrnirea optim este cnd
apa are 14-16 oC, sub 2-3 oC hrnirea nceteaz; triete 10-12 ani
Reproducerea: maturitatea sexual la 2-4 ani; boitea are loc n octombrie-noiembrie;
icrele sunt portocaliu-glbui; la 1 kg greutate-corp o femel depune ntre 2200 i 4500
icre; perioada de incubaie variaz n funcie de temperatura apei
Pstrvul de lac (Salmo trutta morfa lacustris)
Pstrvul de lac nu este o specie aparte ci o form a pstrvului indigen adaptat, n timp,
la viaa lacustr.
Rspndire: lacurile alpine din Alpi i din peninsula scandinav; la noi apare n lacurile:
Tarnia, Beli, Colibia,
Descriere: corp scurt i gros, lit, acoperit cu solzi mari, argintiu pe flancuri i burt, iar
pe spate verde-oliv; flancurile sunt presrate cu pete mari coluroase n form de X de
culoare neagr;
-capul lipsit de solzi, mai mic dect la pstrvul indigen n raport cu restul trupului,
maxilare puternice prevzute cu dini ncovoiai nuntru;
- nottoarele sunt rotunjite, nottoarea codal scobit n tineree i dreapt la
exemplarele btrne are pete mici dispuse neregulat, iar cea dorsal are puncte negre
rotunde;
Locul de trai i hrana: ape limpezi i adnci ale lacurilor de acumulare, cobornd
frecvent la adncimi de pn la 40 de metrii; circul tot timpul n cutarea hranei i nu are
nevoie de adpost i locuri de pnd;
Creterea: creterea este rapid (mai redus dect la lostri, dar mai rapid dect la
celelalte specii de salmonide) n funcie de bogia n hran a apei; triete pn la 20 ani
Reproducerea: maturitatea sexual la 3-4 ani; boitea are loc n septembrie-octombrie, la
10 oC; icrele sunt portocalii, la 1 kg greutate-corp o femel depune cca. 2000 icre n
gurile afluenilor lacului sau la mal;

Pstrvul fntnel (Salvelinus fontinalis)

Rspndire: originar din izvoarele rurilor de pe coasta estic a Americii de Nord;
Descriere: corp mai rotunjit dect la pstrvul indigen, turtit lateral, acoperit cu solzi
mici; verde-msliniu brzdat cu dungi erpuinde portocalii pe spate, argintiu, portocaliu i
rou pe flancuri;nottoarele ventrale, cea anal i caudala sunt roietice i au la margine
o dung alb-lptoas brzdat terminal cu o dung neagr; nottoarea codal este scobit
n tineree i dreapt la exemplarele btrne;
Locul de trai i hrana: ape limpezi cu temperatura de 12-14 oC vara i 1-3 oC iarna; sub 4
o
C hrnirea nceteaz; este un pete activ, adpostul avnd rol secundar n viaa lui;
Creterea: creterea este n funcie de bogia n hran a apei, mai rapid dect la
pstrvul indigen; hrnirea optim este cnd apa are 14 oC;
Reproducerea: maturitatea sexual la 2-3 ani; boitea are loc n octombrie-noiembrie, la
7-8 oC; icrele sunt portocaliu-glbui, la 1 kg greutate-corp o femel depune ntre 2500 i
5000 icre; perioada de incubaie variaz n funcie de temperatura apei (140-180 zile); din
ncruciarea cu pstrvul indigen rezult pstrvul tigru, hibrizii rezultai sunt sterili
Pstrvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)
Rspndire: Originar din America de Nord (California);
Exist dou forme:
- pastrav curcubeu propriu-zis, stabil n apele de munte
- pastrav curcubeu cu cap de oel , care migreaz n ocean ca adult
Descriere: corp asemntor cu cel al pastrvului indigen, cu solzi mai mari, uor
cztori; Verde-cenuiu, uneori albstrui pe spate, argintiu pe flancuri, albicios pe burt.
Pe flancuri are o dung cu irizaii n culorile curcubeului (de aici i vine numele). capul,
proporional cu corpul, mai mic dect la indigen;
Locul de trai i hrana: ape limpezi cu temperatura de 15-19oC (optim de hrnire) i 1-3
o
C iarna; suport ape tulburi; are nevoie de adpost i prefer apa mai adnc; hrana este
constituit din larvele insectelor care triesc n ap
Creterea: crete mai ncet dect fntnelul; n pstrvrii devine apt de consum la 2 ani.
Reproducerea: maturitatea sexual la 2-3 ani; boitea are loc n martie-aprilie (ape
naturale) i ianuarie-februarie n pastravrii; perioada de incubaie variaz n funcie de
temperatura apei (30-60 zile)
Lostria (Hucho hucho)
Rspndire: n Romania este prezent n Dunre, Olt, Mure, Lotru, Jiu, Arge,etc.
Descriere: corp n form de fus, aproape cilindric, acoperit cu solzi mruni, protejat de
un strat de mucus.
- capul este turtit dorsoventral, gura mare tiat pn n spatele ochilor, cu dini puternici
pe maxilare i limb;

- Spatele este cenuiu-verzui,flancuri cenuii-argintii,abdomenul alb cu puncte

mici,cenusii
Locul de trai i hrana: partea mijlocie i inferioar a zonei lipanului, n zonele cu ap
adnc din bulboane i uvoaie; suport apa cu temperaturi de peste 20 oC, dar cu debit
mare; hrana este constituit din larve de insecte, insecte adulte, puiet de scobar, clean, iar
ca adult se hrnete cu pete, oareci, broate: pentru a crete 1 kg, consum anual 4-6
kg pete.
Creterea: crete mai repede dect celelalte specii de pstrv
Reproducerea: maturitatea sexual la 5-6 ani ) i la 7 ani n pstrvrii; boitea are loc n
aprilie , la 7-10 oC i dureaz 3-4 zile; icrele sunt portocaliu-glbui; la 1 kg greutatecorp o femel depune ntre 2100 i 3250 icre; n pstrvrii acestea se recolteaz la
mijlocul lunii mai. perioada de incubaie este de 25-35 zile
Lipanul (Thymallus Thymallus)
Rspndire: n multe ape de munte din Europa, lipsete n Spania, Portugalia, sudul
Franei, Italiei. La noi populeaz 62 fonduri de pescuit, cca 1000km lungime de ru
Descriere: corp alungit, mai lat dect la pastravi, acoperit cu solzi mari argintii dispui
regulat n form de hexagon; gura este mic, cu buze fragile, limba fr dini
Locul de trai i hrana: localizat n aval de zona pstrvilor n ape mai adnci, cu curent
mai domol;
hrana este variat: larvele insectelor care triesc n ap,, insecte terestre i
acvatice, icre i chiar puiet de pete;
Creterea: crete mai repede dect pstrvul indigen; la noi atinge maxim 2 kg
Reproducerea: maturitatea sexual la 2-3 ani; boitea are loc n aprilie-mai, la 6-8 oC,
fr a urca spre izvoare; la 1 kg greutate-corp o femel depune ntre 10000 i 13000
icre care sunt lipicioase; perioada de incubaie este de 20-25 zile i 180-230 grade-zile.
Coregonul (Coregonus albula i Coregonus lavaretus maraenoides)
Rspndire: lacurile adnci i reci ale rilor nordice i Rusia; lacurile de altitudine din
Europa
Descriere: corp alungit, asemntor cu lipanul, fr puncte negre, acoperit cu solzi mari
argintii care cad la cea mai mic atingere i spate verde-albstrui; gura este mic, fr
dini; nottoarele sunt mari, nottoarea codal cu vrfuri ascuite, puternic scobit;
Locul de trai i hrana: localizat n ape adnci i reci ale lacurilor de baraj; optim de
hrnire la 14-16 oC
Creterea: crete mai repede dect pstrvul; greutate maxim la noi cca. 3 kg.
Reproducerea: maturitatea sexual la 2-3 ani la C. albula i 3-4 ani la C. lavaretus;
boitea are loc n octombrie-decembrie, la 6-8 oC, fr a urca spre izvoare; icrele, de
culoare portocalie; la 1 kg greutate-corp o femel depune ntre 10000 i 15000 icre pe
prundiul de pe fundul lacului; perioada de incubaie este pn n luna aprilie.

MEDIUL DE TRAI AL SALMONIDELOR

- ape (ruri i lacuri) din zona montan;
- ape din zona colinar i de es dac ntrunesc condiiile cerute de salmonide
(temperatur, oxigenare, limpezime, hran).
Fonduri de pescuit: - un fond de pescuit este format dintr-un pru principal cu afluenii
si sau dintr-un afluent principal omogen dpdv al faunei piscicole;
- lungime 10-100 km (L=50 Km, Qmed<1m3/s, Sb<300Km2);
- exist 545 fonduri de pescuit n Romania ce nsumeaz 16616 km din care 10384 km
ape cu pstrv;
A. Biotopul - aceleai caracteristici hidrologice de natur fizic i chimic:
a.viteza medie a apei: 0.5-1.5 m/s;
b. adncimea medie a apei: 0.25-1.5 m;
c. coeficient de rugozitate: 0.7 pentru prundi;
d. debitul mediu: 1m3/s;
e. temperatura: 0-20 C;
f. pH: 6.5-8.5 (optim 7.5-8);
g. oxigen dizolvat: > 9mg/l;
B. Biocenoza potenialul salmonicol exprimat prin productivitatea piscicol (kg/km):

P BLh

P-productivitatea piscicol;
B capacitatea biogenic;
L- limea medie a apei curgtoare;
h habitat (raportul dintre suprafaa util ca adpost i hran i suprafaa total a rului);
Condiiile unei ape bune pentru salmonide
a. Temperatura:
- influeneaz pofta de mncare a petilor, perioada de hrnire, creterea petilor, perioada
de incubaie a icrelor, perioada de reproducere (6-8 C), starea de sntate a petilor;
- vara maxim 20 C, iarna minim 1 C;
b. Oxigenul:
- cantitatea de oxigen variaz invers proporional cu creterea temperaturii apei;
- o ap bun pentru pstrv trebuie s aib 6-8 cm3 oxigen dizolvat/litru (8-12 mg/l);
- coninutul de oxigen poate fi mbuntit prin amenajarea de cascade, pinteni, csoaie
etc.
c. Reacia apei (pH):

- influeneaz pofta de mncare, creterea i dezvoltarea petilor;

- o apa bun pentru pstrv are valoarea pH de 6-8;
d. Debitul apei:
- influeneaz densitatea petilor att pe praie ct i n pstrvrii;
- 250-500 l/s pentru 10-30 t/an;
- 5 litri/min pentru 10000 icre embrionate;
- 10-20 litri/min pentru 10000 puiei de 4-6 sptmni.
e. Limpezimea apei:
- o ap care nu se limpezete n 24 ore dup o ploaie de var nu este indicat ca surs de
ap pentru o pstrvrie;
- este necesar filtrarea apei care intr n casa incubatoarelor pentru a evita obturarea
orificiului de respiraie a icrelor de ctre impuriti.
f. Srurile minerale
- ape granitice (roci cristaline, granitice): foarte indicate;
- ape calcaroase (roci calcaroase): indicate, dar s aib coninut de CaCO 3 sub 100mg/l;
- ape magneziene - improprii dezvoltrii pstrvilor;
- ape feruginoase (au depuneri roiatice pe fund)- improprii dezvoltrii pstrvilor ;
- ape turboase (strbat mlatini cu turb-tinoave, au pH sczut) improprii dezvoltrii
pstrvilor;
Flora i fauna apelor de munte
- flora i fauna constituie hrana de baz a salmonidelor;
a. Flora:
- slab reprezentat, mai dezvoltat spre maluri dect pe firul apei;
- algele, muchii, fanerogame
b. Fauna:
- mai numeroas n ape cu curent lin i fund format din pietri;
- zooplancton: Bosmina, Daphnia, Cyclops;
- insecte din ord. Trichoptera (carabeii), Plecoptera i Ephemeroptera;
- viermi i molute (rme i melci);
- crustaceii (Gamarus-ltuul);
- petiori (zglvoaca, boitea, grindel).
Zone piscicole
- exist trei zone: pstrvului, lipanului i scobarului;
- zona pstrvului: izvoarele reci i praiele din pdurile de rinoase i foioase unde
albia este instabil, are lime i adncime mic, panta pronunat, temperatur i debit
constante, bogat n oxigen dizolvat, cu flor i faun slab reprezentat; specia dominant
este pstrvul.
- zona lipanului: poriunile mijlocii ale apelor de munte, cu albii mai stabile, cu fund
acoperit cu pietri i nisip, curent lin, cu ap ce se tulbur mai des, cu temperatur mai

sczut iarna i mai ridicat vara, cu flor i faun bogat (muchi, alge, fanerogame,
larve). Specia dominant este lipanul.
- zona scobarului: partea inferioar a rurilor de munte, albii late, apa adnc, fund
nisipos, chiar mlos, panta lin, viteza apei redus. Apa nghea iarna, iar vara urc peste
23 C. Specia dominant este scobarul.
- Pe anumite ape ntre zona lipanului i zona scobarului exist zona lostrie
RIDICAREA PRODUCTIVITII PISCICOLE A APELOR DE MUNTE
- cauzele depopulrii apelor de munte: despduririle, braconajul, poluarea;
Lucrri de refacere a efectivului piscicol pe cale artificial
Lucrri de amenajare a albiilor
- se urmrete creearea condiiilor optime de dezvoltare a salmonidelor;
- cascade: podite, simpl, din piatr;
- pinteni: simplu, capr, csoaie;
- arborele ancorat;
- capra;
- trectorile (scri pentru peti);
Repopularea apelor de munte
Se realizeaz cu:
1. icre embrionate,
2. peti aduli, pentru pescuit sportiv
3. puiet de 5-6 luni, crescut n toplie de primvara pn toamna.
Transportul puieilor:
- se transport n bidoane, saci de plastic sau hidrobioane;
- nu se mai hrnesc puieii cu 48 ore naintea transportului;
- temperatura apei s fie ct mai sczut (5o C), s nu depeasc 15o C;
Se pot transporta timp de o or:
- puiet de 5-6 sptmni, 1000-2000 buc. la 10 litri de ap, fr oxigenare sau 2000030000 buc. n hidrobioane de 100 litri cu oxigenare;
- puiet de 5-6 luni, 50-100 buc. la 10 litri de ap fr oxigenare i 1000-3000 buc. n
hidrobioane de 100 litri cu oxigenare;
- puiet de 4-6 sptmni, 1500 buc. sau de 5-6 luni, 500 buc. n pungi de polietilen
de 25 litri cu 1/3 ap i 2/3 aer.

Numrul de puiei introdui la km de ru:

N 20 B L
N- numr de puiei de 5-6 luni (cnd se scot din toplie);
B- capacitatea biogenic;
L- limea medie a apei
Se introduce numai diferena dintre petele considerat ca existent n ap i cel rezultat
din formul. n cazul populrii cu puiet de 3-4 luni, rezultatul se nmulete cu 4, iar
pentru populare cu puiet de 2 luni, rezultatul se nmulete cu 4.
INSTALAII PENTRU CRETEREA PSTRVULUI
Condiiile necesare amplasrii unei pstrvrii
- condiii tehnice: sursa de ap
- condiii comerciale: aprovizionare cu hran, desfacere asigurat
- condiii topografice: teren corespunztor, diferen de nivel ntre captare i terenul
de amplasament.
.
Sursa de ap
- cantitate mare de ap, rece, temperatur constant, bogat n oxigen dizolvat, curat,
izvoare ntr-un bazinet bine mpdurit fr exploatri.
Temperatura i oxigenul dizolvat
- optimul de dezvoltare (hrnire) pentru pstrv este cnd temperatura apei este de:
- 12-14 o C, la pstrv fntnel;
- 14-16 o C, la pstrv indigen;
- 15-19 o C, la pstrv curcubeu.
- o pstrvrie care are ca scop o producerea puietului pentru repopulare (pstrv
indigen) se va amplasa acolo unde sursa de ap nu depete vara 18 o C;
- o pstrvrie de consum nu se va amplasa acolo unde sursa de ap depete vara
22-23 o C;
- temperatura apei n perioada de incubaie nu trebuie s scad sub 5 o C mai ales la
pstrvriile de consum (pstrv curcubeu);
- temperatura organismului salmonidelor este cu 2-3 o C mai ridicat dect a apei n
care triesc;
- variaiile brute de temperatur sunt duntoare pentru salmonide, puieii de o var
mor cnd temperatura apei se schimb brusc cu 3-4o C
- lipanul i coregonul se dovedesc cei mai sensibili la variaia coninutului de oxigen,
nu rezist cnd acesta scade la jumtate;

Reacia apei (pH), alcalinitatea, duritatea, coninut n CO2, originea apei

- reacia apei este exprimat n funcie de concentraia acesteia n ioni de hidrogen:
acid, neutr i alcalin;
- o valoare a pH-ului apei ntre 7 i 8 indic o ap bun pentru salmonide;
- pH- ul mai mic de 6 sau mai mare de 8.5 este impropriu pentru salmonide;
- apele cu alcalinitate 0 (coninut de Ca i Mg) sunt bune pentru salmonide;
- o ap cu duritate cuprins ntre 2 i 15 este propice pentru salmonide;
- apa lacurilor de acumulare sunt recomandate pentru alimentarea pstrvriilor
deoarece:
- au temperatur relativ constant
- sunt bogate n oxigen dizolvat i sruri dizolvate;
- nu conin gaze nocive, CO2 i azotai sau sulfai;
- asigur debit constant i ap limpede.
Debitul apei
- determin productivitatea posibil la unitate de suprafa (n corelaie cu
temperatura apei);
- se consider necesare 500-1000 litri/s la un ha luciu de ap sau 1-2 litri/minut pentru
1 kg pstrv producie;
- 30-60 litri/minut pentru 10000 puiei de 2-3 luni i dublu pn n toamn;
- cu ct temperatura apei este mai sczut cu att debitul necesar este mai sczut;
Limpiditatea apei
- salmonidele spre deosebire de ali peti (crap, caras, lin) suport greu perioade lungi
cu ap tulbure;
- cu ct petii sunt mai tineri cu att suport mai greu apa tulbure;
- apa tulbure duneaz icrelor prin depunerea unui strat de ml care obtureaz
micropilul, iar icrele mor prin asfixie;
Terenul
- plan sau puin nclinat, substrat din roci impermeabile (dac bazinele se sap),
nsorit, nafara gurilor de ger, n bazinete unde nu se fac exploatri;
- bazinele se vor dispune perpendicular pe ru;
Accesibilitatea
- locuri accesibile pentru a putea face aprovizionarea cu uurin cu hran, materiale,
pe trasee turistice, s aib accesibilitate auto i s poat fi conectat la reeaua
electric.

Clasificarea pstrvriilor
- pstrvrii de repopulare: permanente(au cas de incubaie i bazine pentru
reproductori) sau volante (au staie de incubaie i funcioneaz de toamna pn
primvara);
- pstrvrii de consum: produc pstrv curcubeu i fntnel de la stadiul de icr pn
la 1-2,5 ani cnd se valorific; au cas de incubaie i bazine de cretere pentru
pstrvul de consum i pentru reproductori, buctrie-magazie, grupuri frigorifice
pentru deeuri de abator.
- pstrvrii mixte: repopulare i consum;
- marea parte a pstrvriilor permanente de repopulare au fost transformate n
pstrvrii de consum;
5.3. Prile componente ale unei pstrvrii
5.3.1. Instalaii principale
5.3.1.1. Priza de ap (opustul)
- baraj de zidrie, csoaie din lemn umplut cu piatr sau cascad podit, cu rolul de a
capta apa i de a o ridica la un nivel astfel nct s intre pe canalul de alimentare;
- trebuie s fie solid (pentru a rezista la viituri), s asigure debitul necesar n
pstrvrie, iar n caz de secet s poat capta ntregul debit, s asigure o pant
corespunztoare canalului de alimentare i s nu fie costisitoare;
- gura canalului de alimentare va fi prevzut cu subr pentru reglarea debitului ce
intr pe canal i cu un grtar (grebl) pentru reinerea materialelor transportate de ap
(bolovani, lemne, rdcini).
5.3.1.2. Canalul de alimentare
- poate fi din dulapi de lemn, ulucuri, tuburi de azbociment, beton, material plastic,
zidrie de piatr;
- panta canalului 0.5-1.0/100 m, s creasc progresiv;
- s asigure debitul necesar pentru pstrvrie, plus 10%;
- s fie construit n debleu (sptur) i s fie acoperit cu dale peste care s aib aezat
un strat de pmnt de 0.5 m, pentru a evita ngheul apei;
- s fie prevzut cu bazine de control cu 0.5 m mai adnci dect fundul canalului
pentru curarea impuritilor aduse de ap;
- dac pe traseul canalului sunt izvoare calde, ele vor fi captate i introduse n canal.
5.3.1.3. Bazinul de distribuie

- se construiete la intrarea canalului de alimentare n pstrvrie;

- servete pentru reglarea debitului n bazinele pstrvriei i casa incubatoarelor i
amestecarea apei din pru cu cea de izvor;
- la canalele din tuburi sub presiune rolul bazinului este preluat de vane;
5.3.1.4. Bazinul de decantare
- este necesar acolo unde alimentarea casei incubatoarelor se face cu apa din pru;
- nu se utilizeaz iarna;
- se amplaseaz astfel nct s alimenteze i trocile i bazinele pentru puiei;
- pentru 300000 icre sau puiei dimensiunea bazinului va fi de 5 x 10 m i adnc de 1
m;
- este prevzut cu orificiu de evacuare i curare i despritoare pentru ncetinirea
vitezei apei.
5.3.1.5. Canalele de admisie
- conduc apa din canalul de alimentare la bazine;
- pentru reglarea debitului necesar fiecrui bazin la inseria cu canalul de alimentare
sunt prevzute cu bazinae de 0.5 x 0.5 m i uber (la canalele din tuburi sub presiune
rolul uberului este preluat de vanete);
- sunt construite din azbociment sau dulapi groi de 5 cm;
- se va asigura o cdere a apei n bazine de cel puin 50 cm pe o platform nclinat ce
asigur oxigenarea apei i mpiedic intrarea petilor pe canalul de admisie;
5.3.1.6. Bazinele
- exist bazine: pentru puiei, reproductori, pstrv de consum, circulare, de
carantin, de experimentare, pescuit sportiv;
a. Bazinele de puiei
- necesare n toate tipurile de pstrvrii;
- sunt de regul din beton (neinicat din pmnt), cu adncimea de 0.3-1.0 m (crete
progresiv de la admisie la evacuare), raportul dintre laturi este 10/1, suprafaa 20-60
mp (10-20% din ntreaga suprafa de bazine).
- pot fi i circulare cu diametrul de 2-3 m, adncime prograsiv spere centru 0.4-0.5
m.
- 5-6 pentru 1-5 tone, 10-12 pentru 5-10 tone capacitate;
b. Bazinele pentru reproductori
- construite din pmnt sau beton cu fund din pmnt acoperit cu pietri, au suprafaa
de 100-200mp, adncimea de 1-2 m, raportul dintre laturi 10/2;
- capacitatea 1-2 mp/kg reproductor, ele reprezint pn la 10% din suprafaa
bazinelor pstrvriei.
c. Bazine pentru pstrvul de consum

- construite din pmnt, zidrie sau beton cu fundul din pmnt acoperit cu pietri, au
200-500 mp, adncime 1-2 m, raportul dintre laturi 10/4-10/5;
- reprezint 60-70% din suprafaa bazinelor pstrvriei.
d. Bazinele circulare
- construite din beton cu pereii nclinai la circa 1/8, au diametrul de 6-12 m, iar
adncimea de 1 m;
- alimentarea se face perimetral din canalul de alimentare, iar evacuarea prin centrul
bazinului;
e. Bazine de carantin
- se construiesc din beton pentru a fi uor dezinfectate i pentru tratarea petilor;
- n ele se parcheaz petii i puietul adui din alte pstrvrii;
- se construiesc n partea din aval a pstrvriei, izolate de restul bazinelor, admisia i
evacuarea apei fcndu-se separat pentru fiecare bazin;
- sunt n numr de 2-3 i au forma celor pentru creterea puietului.
f. Bazine pentru experimentare
- sunt din beton, au dimensiuni reduse 1x3x0.75 m;
- se folosesc n cazul testrii unor reete de hrnire, tratamente, comparaii etc.;
g. Bazine pentru pescuit sportiv
- 1-2 bazine de form circular construite la intrarea n pstrvrie sau nafara
acesteia;
Toate bazinele vor fi prevzute cu umbrare (platforme de scndur), amplasate la
suprafa sau submerse, pe 5-10 % din suprafaa bazinului.
5.3.1.7. Clugrul
- servete la reglarea nivelului apei din bazine i la evacuarea acesteia;
- se construiete din lemn sau beton, n interiorul sau exteriorul bazinului;
- este prevzut cu suber sau vanete pentru golirea i reglarea nivelului apei n bazine;
- vara se va evacua apa de la suprafa, iarna apa de pe fundul bazinelor
- bazinele circulare au clugrul construit n corpul digului, apa ajungnd la acesta
printr-un tub care pleac din centrul bazinului, pe sub fundul acestuia, dintr-o groap
de pescuit de 100 x 50 x 50 cm prevzut cu grtar de fier.
5.3.1.8. Groapa de pescuit
- bazina n interiorul sau exteriorul bazinelor pentru reproductori sau pstrv de
consum cu dimensiuni de 0.75/0.75/0.50 m, coronamentul fiind situat la nivelul
fundului bazinului;
- servete la prinderea mai uoar a petilor i la evitarea rnirii acestora;
5.3.1.9. Canalul de evacuare
- servete la strngerea apei din bazine i la evacuarea acesteia n albia rului;
- va fi proiectat s poat evacua apa din casa incubatoarelor, bazine i instalaii anexe
plus 25% din debitul instalat pentru eventualitatea evacurii unor bazine.

5.3.1.10. Casa incubatoarelor

- folosete la incubarea icrelor i producerea puietului necesar pentru repopulare sau
consum;
- cldire din zidrie de piatr cu mortar de ciment n care la demisol funcioneaz casa
incubatoarelor, iar suprateran locuina pstrvarului;
- casa incubatoarelor va fi ngropat cel puin 1.5 m n pmnt pentru a evita
nghearea apei din incubatoare;
- alimentarea se face cu ap de izvor sau pru trecut prin bazinul de decantare i
filtru, temperatura apei trebuie s nu fie mai sczut de 5oC i mai ridicat de 15oC;
- debitul necesar pentru 10000 icre este de 3litri/minut la embrionare, 5litri/min de la
embrionare la ecloziune i 7 litrii/minut pentru 10000 puiei inui n incubatoare;
- n casa incubatoarelor se afl: filtrul, ulucurile de distribuie i de evacuare,
postamentul i incubatoarele;
a. Filtrul:
- este de dou feluri: filtru dublu i filtru cu 4 compartimente;
- Filtrul dublu este din beton armat, are trei camere, dou pentru filtrare i una pentru
alimentare. Materialul filtrant se aez pe un grtar i este dispus n 4 straturi filtrante
(pietri de 3 dimensiuni i nisip de 0.5-0.2 cm).
- Filtrul cu 4 compartimente se construiete din beton cu limea de 1 m i nlimea
de 1.2 m.
- ca material filtrant se poate utilza i mangalul de boc;
- filtrele se cur dup nevoie, mai des primvara;
b. Ulucurile de distribuie:
- sunt din lemn sau beton i alimenteaz separat fiecare rnd de incubatoare;
- cderea apei din ulucuri n incubatoare este de cca 20 cm pentru a o oxigena, iar
trecerea se face printr-un robinet care regleaz debitul.
c. Ulucurile de evacuare:
- capteaz apa ce iese din incubatoare fiind aezate 5-10 cm mai jos dect fundul
cutiei exterioare a incubatoarelor i o conduc n canalul de evacuare.
d. Postamentul:
- servete ca suport pentru incubatoare, este din beton i este amplasat pe marginile i
mijlocul casei incubatoarelor;
e. Incubatoarele:
- servesc la incubarea icrelor de la fecundare pn la ecloziune;
- Incubatorul WACEK-Universal: dou cutii, cutia exterioar de 60-70 cm lungime,
50-60 cm lime i 30 cm nlime, iar cutia interioar 55-65 cm lungime i 48-58 cm
lime i 25 cm nlime; Cutia exterioar este din plastic, tabl, lemn sau beton, iar
cea interioar din lemn, tabl sau plastic i este prevzut cu urechi care nu-i dau
posibilitatea s se aeze pe fundul celei exterioare rmnnd un spaiu de 5 cm. Cutia
interioar este prevzut cu doi perei despritori prevzui cu site sau perforaii

rotunde de 2mm. Poate funciona cu curent ascendent sau descendent n funcie de

poziionarea cutiei interioare n cutia exterioar.
- capacitatea unui incubator Wacek-Universal este de 10000-12500 icre pstrv puse
pe un singur rnd;
- Incubatorul cu curent lung: troac din lemn sau beton lung de 2-3 m, cu limea
de 0.35-0.45 m, iar adncimea de 0.2-0.3 m. n interiorul acesteia se aeaz 4-6 cutii
interioare n form de leagn cu fundul i laturile dinspre intrare i ieire din tabl
perforat cu orificii de 2-3 mm lime i 1 cm lungime, care permit circulaia apei de
la un capt la altul al trocii prin incubatoare. Cutiile interioare au 0.3-0.4 m lime i
0.6-0.7 m lungime. Pentru a realiza n incubator un curent ascendent, trocile sunt
prevzute cu vanete. Dup ecloziune alevinii ies n troac prin orificiile cutiei
interioare.
- au avantajul c puietul poate fi crescut n cutia exterioar;
- ntr-o troac se pot incuba pn la 60000 icre;
- au dezavantajul c apa ajunge la ultima cutie cu icre srcit n oxigen, iar dac n
prima cutie cu icre apare vreo boal aceasta se transmite i celorlalte cutii din troac;
- Incubatorul Zug (Weiss) : este folosit la incubarea icrelor care au tendina s se
lipeasc (coregon, lipan) avnd capacitatea de 40000-50000 icre;
- este un vas de sticl, sub forma unei plnii de 6-7 litrii i se aez vertical cu vrful
n jos. Admisia apei se face printr-un furtun introdus ntr-un dop de plut sau cauciuc,
iar evacuarea ei se face prin partea superioar peste marginile vasului. Datorit
curentului vertical icrele sunt meninute tot timpul n suspensie.
opronul pentru troci
- dupa eclozare puietul se muta in trocile adapostite sub opron;
- pot fi din lemn, plastic sau beton, cu dimensiunea de 200x60x30 cm si sunt prevazute cu
capace din lemn pe 50% din suprafata lor;
- la capete sunt prevazute cu perete despartitor din tabla perforata;
- debitul necesar pentru 5000-10000 puieti de 5-6 saptamani pe 1m 2 troaca este de 30-60
litri/min.
Locuinta pastravarului:
- construita astfel incat sa permita supravegherea intregii pastravarii;
- in incinta se va prevedea un laborator-farmacie (balanta electronica de precizie,
microscop, cilindri gradati, eprubete, pipete, substante antiseptice, medicamente uzuale in
bolile pastravului);

CRESTEREA REPRODUCATORILOR
Procesul de productie dintr-o pastravarie incepe de la icre si se termina cu
valrificarea pastravului ajuns la greutatea de 200-300g/buc.
-

Alegerea reproducatorilor:
la pastravul indigen si lostrita, reproducatorii se prind din liber (sept.-oct.,
respectiv aprilie), se mulg, iar mai apoi se elibereaza;
puietul obtinut se tine in incubatoare sau troci pana la 4-5 saptamani (pana cand
punga vitelina s-a resorbit in proportie de 2/3) apoi, fara a-i hrani, se intorc in
toplite, unde se cresc pana toamna in densitate redusa 3-10 buc/m2;
puietul de lipan si lostrita se introduc in toplita dupa 5-6 zile de la ecloziune;
se aleg toamna dintre puietii cu cea mai rapida crestere (10cm si 10g/buc.) si se
transfera in pastravarie;
se verifica, prin sondaj, organele interne ale puietului, retinandu-se ca viitori
reproducatori, puiet din lturile sanatoase testate;
reroducatorii se pot alege si din pastravii adulti, alegandu-se cei cu cresterea cea
mai mare;
alegerea reproducatorilor pentru viitor se face prin retinerea celr care au dat la
mulgere cantitatea cea mai mare de icre/kg corp;

Hranirea puietului destinat reproducatorilor

-

trebuie sa-i asiguram un debit dublu fata de ceilalti puieti si densitate mica;
hrana administrata este umeda, din organe interne de bovine in amestec cu fainuri
vegetale si morcov ras, cristalide sau hrana granulata speciala pentru cresterea
reproducatorilor;
hranirea se face zilnic, 6 zile pe saptamana, putin si des, pentru a permite o
dezvoltare uniforma a puietului de pastrav;

Diferentierea si proportia dintre sexe

-

diferentierea dintre sexe se face dupa coloritul pestilor, la masculi culorile fiind
mai aprinse;
femelele au orificiul genital mai umflat, rosiatic si burta mai plina;
masculii au maxilarul inferior curbat in sus;
laptii unui mascul pot fecunda icrele a 2-3 femele, dar proportia dintre sexe nu
trebuie sa depaseasca 1x2;
perioada de depunere a icrelor si fecundarea lor dureaza mai multe zile;
icrele de pastrav curcubeu si fantanel nemulse, se resorb facand ca femelele
respective sa devina sterile in timp;

Varsta, talia si perioada reproducerii

pastravii si lipanul devin maturi sexual la 2-4 ani, iar lostrita la 5-6 ani;
la curcubeu, la 3 ani, 15% dintre reproducatori sunt sterili, iar la 6-7 ani, 50-60%;
icrele recoltate de la femelele batrane (6 ani) si fecundate cu lapti de masculi tineri
(2 ani) dau un procent mai mare de masculi;
cele mai bune-viabile icre sunt date de femelele care au greutatea cuprinsa intre
300-500g/buc.;
la indigen, recoltarea icrelor se face din octombrie pana in ianuarie la curcubeu in
martie-aprilie (pentru specia Shasta);

Numarul de icre/kg corp

-

depinde de specie, calitatea si cantitatea hranei, lungimea perioadei de hranire

dintr-un an, varsta reproducatorilor, rapiditatea de crestere, conditiile de mediu;
varsta optima de reproducere este la 4-5 ani, iar greutatea 300-500g;
pastrav indigen 2500 buc;
pastrav fantanel 2500 buc;
pastrav curcubeu 2500 buc (3000 buc);
lipan 13000 buc;
lostrita 2000 buc;

REPRODUCERE ARTIFICIALA
Operatiuni pregatitoare
-

dezinfectarea incubatoarelor cu verde de malachit (5g/1m3 de apa);

dezinfectarea bazinului de decantare si a filtrului;
revizuire instalatiilor de admisie a apei din casa incubatoarelor si functionarea in
gol a acesteia timp de 10 zile;
sortarea reproducatorilor cu varsta de 3-5 ani si valrificarea celor mai batrani de 6
ani;

Recoltare si fecundarea icrelor

-

se extrag intr-un interval de 8 zile de la maturare;

metoda de fecundare utilizata este fecundarea uscata care consta in mulgerea
icrelor intr-un vas uscat si apoi amestecate cu lapti fara apa;
mulgerea se face manual sau folosind metoda presiunii hidrostatice (aer introdus in
cavitatea abdominala sau manon de cauciuc in care se introduce pestele). Se mulg
3-4 femele, icrele fiind amestecate, in vas, cu laptii recoltati de la 1-4 masculi. Se
lasa timp de cateva minute apoi in vas se toarna cu cana apa si se lasa 10-20

minute cu vas cu tot in apa din casa incubatoarelor pentru egalizarea temperaturii.
Se spala apoi icrele si se aseaza in incubatoare;
spermatozoizii salmonidelor au in apa o viabilitate cuprinsa intre 30-90 secunde.
Recoltati fara apa, pot fi pastrati la frigider la 5oC intre 3 si 10 zile;
icrele sunt viabile in apa cca. 25 minute;
mulgerea se face in locuri ferite de vant si soare, fara a patrunde apa in vas;
mulgerea se face pentru o femela in mai multe reprize, intr-un interval nu mai
mare de 8 zile;

Fazele de dezvoltare si verificare a fecunditatii

-

in primele 24 de ore de la fecundare, icrele sunt rezistente la miscari (pot fi

transportate sau introduse in rau in cutii Vibert);
embrionul apare dupa 8 zile (curcubeu), 15 zile (indigen) de la fecundare (cand
se acumuleaza 100o zile;
icrele nefecundate se albesc in primele 24 ore de la fecundare. Verificarea
fecunditatii icrelor se face prin introducerea icrelor in otet de vin alimentar de 9 0.
Icrele nefecundate apar transparente sau cu un punct galben in forma de clopot. In
icrele fecundate, embrionul se opacifiaza si apare ca o virgula;
dupa trecerea acestui interval, icrele sunt sensibile la miscari;
dupa 1500-2000 zile in icr apare ira spinrii si apoi ochii puetului (doua puncte
negre);
dupa 3300-4000 zile (30-60 zile la curcubeu si 100-200 zile la indigen), icrele
eclzeaza intr-un interval de 250-500 zile;
resorbia sacului vitelin are loc intr-un interval de 1500-2200 zile;

Ingrijire icrelor
-

in primele 5-10 zile dupa fecundatie, icrele moarte se scot cu pipeta;

dupa 8-15 zile de la fecundare pana la formarea embrionului se recomanda a nu se
mai umbla la icre numai daca exista pericolul infectarii cu Saprolegnia, datorita
procentului ridicat de icre moarte;
pentru prevenirea infectariicu Saprolegnia, incepand cu a doua zi dupa fecundare,
icrele se trateaza prin bai cu verde de malachit (5 g/10 litri de apa, timp de 30 de
minute, obligatoriu de doua ori pe saptamana);

Pierderi in timpul incubatiei

-

cauze: icre si lapti nematurate, icre mulse prea tarziu, neegalizareatemperaturilor

icrelor cu apa din incubatoare, manipularea necorespunzatoare, netratate
corespunzator cu verde de malachit;
3-5% la indigen, 5-10% la curcubeu si 10-20% la fantanel;
pierderile admise sunt: 20% la indigen, 25% la curcubeu, 30% la lipan si lostrita;

Accesorii pentru ingrijirea icrelor

-

termometru, pipeta de cauciuc pentru curatarea icrelor moarte, pana de gsc

pentru miscarea usoara a icrelor, minciog de tifon, furtun pentru curatarea mlului;

Numararea icrelor
a) numararea icrelor pe suprafata de incubator (pe 1cm 2 intra 4-6 icre); suprafata
incubatorului Wacek este de 2300 cm2;
b) metoda Schillinger: se numara icrele care dislocuiesc 10cm 3 de apa, apoi se
extinde la un volum de apa dezlocuit mai mare;
c) metoda cantaririi: se numara 1000 icre si se stabileste greutatea lor, apoi se extinde
la o greutate mai mare (13.000 14.000 icre/kg);
Livrarea icrelor embrionate
-

dupa aparitia ochiului embrionului, icrele pot fi transportate (pana la 4-5 zile);
stabilirea viabilitatii icrelr se stabileste prin trei metode:
a) scoaterea icrelor din incubator cu un furtun din care cad de la inaltimea de
0,5m. Icrele neviabile se albesc;
b) introducerea icrelor intr-o solutie de apa cu sare/zahar (1kg/10 litri). Icrele
moarte vor pluti la suprafata cateva secunde;
c) introducerea in otet de vin (icrele neviabile devin transparente). Metoda se
foloseste la stabilirea viabilitatii diferitelor loturi (proba este de 10-20 icre);

Transportul icrelor
-

se face in primele 24 ore dupa fecundare sau dupa embrionarea lor;

se face pe rame cu tifon de 20x30 cm, pe unul sau doua randuri (2500-3000 icre)
sau pungi de plastic;
ramele se transporta in ladite izoterme din polistiren sau lemn cu gheata;
temperatura din interiorul lazii trebuie sa fie de 5-100C si umiditatea permanenta;
nu se transporta icrele embrionate care au acumulat 3000 zile;
la destinatie se va face egalizarea temperaturii icrelor cu a apei din incubatoarele
unde vor ecloza;
pierderile cu transportul nu trebuie sa depaseasca 2%;

Ecloziunea puietilor
-

puietii eclzeaza timp de mai multe zile avand punga vitelina;

resorbtia pungii viteline se face in functie de specie si temperatura apei: 40-45 zile
la indigen, 20-25 zile la curcubeu, 6-7 zile la lostrita;
dupa eclziune, cutia interioara a incubatorului se deplaseza spre evacuarea apei
pentru a creea un curent ascendent in incubator, spre a nu presa puietul pe sita;
pana la inceperea hranirii, puietii se pot mentine in incutoare, sau se transfera in
troci (10.000 buc/m2);
CRESTEREA PUIETULUI DESTINAT CONSUMULUI

Trecerea si cresterea puietului in troci:

-

la resorbtia pungii viteline in proportie de 2/3 (coincide cu ridicarea puietului la

suprafata incubatorului), puietul se transfera in troci;
densitatea in troci este de 10.000 buc/m2 in prima luna, 5000 buc/m2 in luna a
doua;
debitul in troci este de 30 litri/min in luna a doua (a treia luna a vietii puietului);
trocile sunt amplasate sub opron pentru umbrire;
transferul din incubatoare in troci coincide cu inceperea hranirii puietului;
hrana la inceput (umeda) este reprezentata de glbenu de ou, branza de vaci,
creier, sange, splina, ficat de vita, chironomide, rme. Alimentele se terciuiesc, se
siteaza, se amesteca cu apa si se distribuie in troaca formand un nor (10 g
hrana/1000 puieti in primele 10 zile si 75 g pana la varsta de 1,5 luni, putand
ajunge si la 150 grame). Hrana se administreaza chiar de 10 ori pe zi, ceea ce
necesita permanena in pastravarie.

Cresterea puietului in bazine

-

puietul se tine in troci pana la varsta de doua luni, apoi se muta in bazine;
- densitatea in bazine este de 200-1000 buc/m 2, debitul 30-60 litri/min pentru 10000
buc pana la trei luni. Dupa sortare se asigura o densitate de 200 buc/m 2 si 60-100
litri/min;
- hranirea se va face de 5-6 ori pe zi pana la 6 luni si de 3 ori pe zi dupa 6 luni;
- hrana consta in amestec de organe interne de bovine (40%), carne de vita (38%),
fainuri vegetale (20%), drojdie de bere (2%). Cantitatea de hrana administrata este
in functie de temperatura apei si este de 1,5 kg/zi pentru 10000 puieti de trei luni si
5kg pentru puieti de 6 luni;
- la temperaturi ale apei de 20oC cantitatea administrata scade la jumatate, iar la
peste 23oC nu se mai administreaza hrana;
Sortarea
-

asigura cresterea uniforma si evita canibalismul;

-se executa lunar pentru toate categoriile de pesti;

-se face manual sau cu ladita de sortat construita din ipci dispuse la distante in functie
de dimensiunea puietului (2-4 mm la puietul din troci, 5-12 mm pentru cei din bazine);
-la sortarea din toamna si la cea din primavara (cand pestii au 1 an) se sorteaza patru
categorii:
Pierderi ale puietilor in primul an
-

la ecloziune 5%;
la inceperea hranirii 10%;
in timpul verii 25%;
in timpul iernii 10%

TOTAL = 50%

TRANSPORTUL PASTRAVILOR
Transporturile se fac de regula primavara (pastravarie-toplite) sau toamna (topliterau de repopulat);
- Transport pe distante scurte: bidoane, galeti;
-

Transport pe distante lungi: pungi de material plastic, hodrobioane;

Reguli de transport
-

Hranirea se va opri cu cel putin 48 de ore inainte (vara, cu 3-5 zile);

Temperatura apei din vas sa fie cat mai scazuta (5-60C) si sa nu depaseasca 150C;

Primenirea apei din vas se face treptat (pentru fiecare 3 0C, durata de primenire este
de 30 minute);

Pentru improspatare se utilizeaza apa de izvor sau parau;

Inainte de deversare se face egalizarea temperaturilor;

Exigente fata de oxigen

-

Depinde de temperatura apei, specie, varsta, marimea pestilor, starea fiziologica a

lor, hrana distribuita;

Continutul de oxigen dizolvat scade odata cu cresterea temperaturilor apei;

Cu cat pestii sunt mai mari, cu atat consumul de oxigen creste;

Consumul de oxigen se intensifica daca pestii au hrana in stomac;

Coregonul si lipanul sunt mai greu de transportat decat pastravul;

Dejectiile eliminate in apa in timpul transportului scad continutul de oxigen din

apa si cresc continutul de ammoniac

Transportul fara oxigen

Transportul cu administrare de oxigen
1. Transportul cu hidrobioane
2. Transport fara schimb de apa (pentru 1-2 ore);
3. Transport in pungi de material plastic
4. Transport cu hidrobioane cu anestezice si oxigen
5. Transportul in stare de narcoza
6. Numaratoarea puietului

BOLILE SI DAUNATORII SALMONIDELOR

Agentii cauzatori ai bolilor salmonidelor:
A.Ciupercile
1. Saprolegniaza
Boala provocata de o ciuperca in perioadele cu apa rece. Ataca icrele moarte din
incubatoare, imprejurul carora ese filamente ca de vata, apoi se intinde la icrele
sanatoase. In bazine, mucegaiul ataca pestii raniti;
Prevenirea bolii: dezinfectia bazinelor primavara si toamna si tratarea pestilor dupa
fiecare manipulare a lor;
Combatere: in stadiul incipient, prin bai intr-o solutie de 3 kg sare la 100 litri apa
timp de 20 minute, trei zile. Pestii bolnavi de boala, in stadiu incipient sunt comestibili.

2.Ihtiosporidioza

Boala provocata de ciuperca; Ciuperca ataca musculatura, organele interne. Boala se

ia prin consum de peste infectat administrat in hrana.
Pestii infectati isi pierd echilibrul, inoata in zig-zag pe o latura sau in cerc, se lovesc
de peretii bazinelor. Culoarea pielii devinde inchisa, abdomenul se umfla, ochii ies din
orbite.
Combaterea bolilor nu este posibila. Pestii infectati se ard, iar bazinele se
dezinfecteaza cu clorura de var sau cu var nestins
Pestii bolnavi pot fi dati in consum daca aspectul lor esterior permite

B. Protozoarele
1.Ihtioftiriaza
Boala periculoasa pentru puiet. Boala este provocata de protozoar. care paraziteaza
pestele de piele, branhii, inotatoare, ochi. Cand parazitul ajunge la dimensiunea de 1 mm,
dupa 15 zile, se desprinde si cade pe fundul bazinului unde se inchisteza si se inmulteste
si paraziteaza pestii. Mor daca in 2-3 zile nu se fixeaza si cand temperatura apei este sub
30C.
Boala apare in iunie-iulie la puietul de o vara. Pestii atacati se recunosc dupa
existenta pe flancuri a unor puncte albe ca si cum ar fi presarat cu gri .
Prevenire: cu solutie de verde de malachite
Combatere: se face prin tratarea pestilor, mutati in troci, cu verde de malachite
Bazinele se dezinfecteaza cu clorura de var sau cu var nestins si se tin goale in bataia
soarelui 3-4 zile;

2.Chilodonelaza

Este o boala data de un parazit foarte mic.Pestii bolnavi nu dau semne de boala. La
examinarea atenta a exemplarelor parazite se observa un exces de mucozitati pe suprafata

corpului; pe cap se formeaza pete albastrui, pestii devin apatici, iar unele exemplare sar
afara din apa
-

Prevenire si combatere: ca si la ihtioftiriaza;

3.Trichodiniaza
Este produsa de un parazit foarte comun la toate speciile de pesti localizat pe branhii
si tegument,periculos numai cand paraziteaza in numar mare si in special la varste
tinere de pastrav. Parazitoza se transmite de la peste la peste.
-

Dupa 8 ore de la moartea pestelui protozoarul paraseste gazda si daca in itmp de 36 zile nu gaseste gazda, moare.

Combaterea bolii: verde de malachit 1g/200 litri apa, timp de 20-30 minute; sare
3kg/100 litri apa, bai de 15 minute, 2 pe saptamana, timp de 2 saptamani; 1 kg
permanganat de potasiu la 500 litri apa, bai de 30 minute, la trei zille, o
saptamana;

4.Costiaza
Parazitii ataca tegumentul si in special branhiile. Prefera apele cu temperatura scazuta.
Este foarte periculos pentru puietul de pastrav si pastravul de 1 an.
- puietii se freaca lateral de fundul trocii, inoata in spirala sau se lasa la o frantura de
secunda pe o latura (oglinda). Mortalitatea este masiva si de scurta durata
Determinarea precisa a bolii se face in laborator, pe exemplarele vii sau la putin timp
dupa moartea lor.
Prevenire: tratament cu formol 0,5 litri la 1m 3 de apa, timp de 15 minute, la trecerea
puietilor prin troci, timp de o luna, o data pe saptamana;
Combatere: Puietul se ia in minciog si se tine in solutie 15-60 secunde; sare 2,5 kg la 100
litri apa, cate 20 minute, din 2 in 2 zile, o saptamana.
5.Hexamitiaza

-este o boala a puietilor de pastrav in primele luni de existenta. Parazitul se pune in

evidenta prin examen microscopic de laborator. Parazitul prevazut cu 8 cili se fixeaza in
intestine.
Puietii parazitati slabesc, se innegresc, au capul mare si corpul subtire, abdomenul subt, si
stau apatici la suprafata apei sau la intrarea acesteia in troci
Combaterea: se face prin adaugare in hrana puietului 2 grame de calomel la 1 kg hrana,
timp de 3-4 zile.
6.Mixosomiaza (sau coad negr, cpial neagr)
-Este o boala raspandita la efectivele de salmonide din Europa, America de Nord si de
Sud, Asia si la cele din Africa;
-Parazitul a fost semnalat la 12 specii de salmonide, la noi fiind depistat la pastravul
curcubeu, fantanel si indigen, precum si la lstrita si lipan;
Boala se transmite prin consumare de peste bolnav
Comportamentul pestilor bolnavi este diferit dupa locul unde s-a localizat parazitul.
Prevenire: cresterea in bazine betonate dezinfectate cu var destins 0,5 kg/m 2, in 3 reprize
sau clorura de var 0,5kg/m2.
7.Oodoniaza
Este o parazitoza periculoasa in mod deosebit la puieti, intrucat netratata la timp produce
o mortalitate de 60-80%;
-se fixeaza pe piele si branhii. Puietii tind sa se frece de peretii bazinului si slabesc
Lumina solara favorizeaza dezvoltarea parazitilor. Preventiv se recomanda acoperirea
bazinelor de puieti cu folii de plastic inchise la culoare sau cu scanduri
Combatere: bai de sulfat de cupru la troaca 50g la 100 litri apa timp de 1 minut;
C.Viermii
1.Gyrodactyloza
Pestii atacati inoata pe o parte, se freaca de fundul si de peretii bazinului sau troci si se
aduna la intrarea apei.
Combaterea: se face prin bai in solutie de sare (3kg la 100 litri apa) sau solutie de
formol (100 cm3 la 100 litri de apa) cu imbaiere 15 minute.

2 Infestarea cu lipitori.
Infestarea cu lipitori , are loc in primaverile si verile ploioase, cand apa transporta
suspensii organice. Lipitorile se fixeaza pe corpul pestilor, invadandu-l atat pe flancuri
cat si pe aripioare
Combaterea: se face prin bai in solutie de sare.
3.Bazanistes huchonis
Este data de un parazit care ataca numai exemplarele de lostrita peste 2 ani, atat in
apele naturale cat si in bazinele inchise;
Parazitul, un mic racusor care traieste in malul cu materii organice de pe fund, se fixeaza
cu ajutorul unor cili pe parte interna a operculilor lstritei si provoaca rani sangerii. In
pastravarii, parazitii se culeg cu ajutorul unor pensete
D.Bacteriile
1. Frunculoza
Este una din bolile cele mai periculoase, provocata fiind de o bacterie. Boala ataca
pastravii ajunsi la varsta valorificarii.
Boala apare dupa 3-4 zile de la contaminare si evolueaza sub doua forme:
a) acuta: cu o mortalitate mai mare (10% din efectiv pe zi) fara semne vizibile in
exterior. La taiere se observa o congestie a tubului digestiv plin cu lichid vascos
si sange. Rinichii sunt distrusi, din ei se scurge un lichid brun sau negru, vascos.
Splina este marita si are culoare violet.
b) subacuta: cu o mortalitate redusa. Pe suprafata corpului apar umflaturi pline cu
lichid rosu sau roz.
Boala se transmite prin apa, icre, pesti adulti, vii sau morti sau este vehiculata cu ajutorul
uneltelor folosite in pastravarie.
Pestii bolnavi cu furuncule si cei morti se scot si se
ard. Bazinele se golesc si se dezinfecteaza cu var nestins 0,5 kg/m 2 cu namolul in el, apoi
se curata de namol, apoi 2-3 zile se lasa la soare. Unelte (mincioage, perii, alte ustensile)
folosite anterior se ard.

2.Boala guri rosii

este o boala inrudita cu frunculoza.la inceput se manifasta printr-o umflatura in partea

dorso-ventrala,in spatele iniotatoarei dorsale
cauzele bolii:densitate mare a pestelui,temperature prea ridicata,continut de oxygen
scazut si mizerie in apa.
Tratarea ca la frunculoza
3.Boala Columnaris
Este o boala de apa calda.
Simptome :apar pete cenusii pe cap sip e marginea inotatoarei dorsale si caudala,pete care
se extindspre baza inotatoarele producand exfolierea lor
4.Boala Branhiilor
Ataca puietul de o vara si se manifesta prin decolorarea, umflarea si la final tumifierea
branhiilor prin depunere de substante intre lamele.
Cauzele boliisunt:suprapoluarea,continutul redus de oxygen,malul din troci
5.Necroza cozii si a aripioarei adipoase
Boala ataca mai intai inotatoarea adipoasa care devine alburie si mai apoi ce prezinta
ulceratii ce distrug carnea pana la radiile peduncului codal ,care ramane daor un ciot
Tratament: bai cu sulfat de cupru,timp de 1-2 minute la interval de 24 de ore.

E.Boli provocate de factorii de mediu si alimentatie

1.Necroza aripioarei dorsale
-se caracterizeaza prin erodarea pana la derma a aripioarei dorsale din care ramane doar
un ciot. In stadiul avansat al bolii la nivelul dorsalei se produc rani datorita atacului de
bacterii sau diversi paraziti. Apare la puietul de o vara si netratata se manifesta si in al
doilea an
Cauze :densitate mare,lipsa unor vitamine din hrana granulate
2.Hidropizia Scaunului Vitelin

-boala apare in cazul folosirii reproducatorilor prea tineri sau pe batrani

-boala se manifesta prin aparitia unui lichid de culoare galben murdar in sacul vitelin
-boala o data aparuta produce o mortalitate de 50 %. Tratamentul preventive consta in
asigurarea uni debit correct in incubatoare,atentie la transportul icrelor
3.Boala Bulelor de Gaz
-apare in troci in prima luna de viata si se datoreaza continutului mare de bioxid de
carbon si azot in apa. Boala se manifesta prin aparitia unor vezicule pline cu gaze in
regiunea gurii,in ochi, in sange si in organelle interne Puietii bolnavi sunt inactivi,au
culoare inchisa,inoata la suprafata apei
-caractersiticile bolii:umflarea abdomenului,iesirea ochilor din orbite,ingramadirea
puietului spre sita de evacuare.

F.Boli provocate de virusuri

1.Necroza infectioasa a pancreasului
-boala apare la puieti in primele zile de hranire,mortalitaea fiind de 80%,prezinta o
coloratie inchisa,ies ochii din orbite,abdomen umflat,inoata in spirala.Intestinul este lipsit
de hrana si contine un lichid vascos albicios. Boala se transmite prin resturile eliminate
de peste,prin lapti si icre.

2.Septicemia Hemoragica Virala

-boala foarte peiculoasa la pastravul curcubeu in pastravariile cu mari densitati.Boala se
transmite prin fecalele pestilor si prin ustensilele folosite,virusul intrand prin branhii.
Poate produce mortalitati de 90%.

Functiile principale ale pestilor

-pestii sunt finite cu sange rece

-pestii din apele de munte fac parte din Fam. Salmonidelor ,caracterizata prin
existent unei aripioare dorsale,situate deasupra cozii.
Nutritia:
-imediat dupa nastere hrana puietului este asigurata de punga vitelina, dupa 4-5
saptamani puietul incepe sa-si caute singur hrana
-salmonidele sunt pesti rapitori in tinerete hrana fiind este constituita din
viermi,melci,iar ca adulti consuma viermi.larve,insect
Pofta de mancare a pestilor este conditionata de:temperature apei; cantitatea de
oxygen dizolvat in apa ; aciditatea apei
Reproducerea
-inmultirea sau perioada de depunere a icrelor are loc toamna (pastrav
indigen,pastrav de lac,fontanel,coregon)sau primavera (pastrav curcubeu,lostrita si
lipan)
-maturitatea sexuala se realizeaza la 2-4 ani la pastrav si lipan,5-6 ani la lostrita
-icrele sunt depuse la coada baltilor in gropi facute cu coada de catre femela in mai
multe reprise intr-o zi sau in mai multe zile.Icrele sunt stropite cu lapti de catre
unul dintre masculi,iar incubatia este in functie de temperature apei