Sunteți pe pagina 1din 26

1.

Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale


- Semnele principale ale inflamatiei sunt:
o Modificari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei
o Modificari volumetrice prin rezorbtie verticala la nivelul tesuturilor alveolare
o Cresterile de volum ale gingiei sau tumefactiile gingivale = definesc dpdv clinic
modificarile histopatologice prin
hipertrofie (cresterea prin edem a vol gingiei)
hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si numarul sporit de cell si
fibre
2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale
- In prezenta semnelor manifestate de inflamatie se produc si fenomene degenerative
caracterizate prin:
o Reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
o Retractia gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor
inflamatorii dar si de involutie precoce sau fiziologica, de varsta ale parodontiului
marginal
3. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale
- Metoda culturilor
o Permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea
sensib. la AB
o Dificultati legate de mentinerea pana la insamantare a speciilor recoltate
- Metoda hibridizarii ADN (Metodele de diagnostic prin tehnici ale biologiei moleculare)
o Necesita fragmente specifice de ADN capabile sa recunoasca secventele specifice
complementare de ADN bacterian ale micro-organismului de identificat
o Prin metoda hibridizarii ADN exista posibilitatea decelarii ADN bacterian chiar si de
la specii care nu mai sunt viabile
- Sondele ADN
o Sondele ADN contin un lant ADN dintr`un microorganism specific, sintetizat
artificial, capabil sa hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din
culturi sau produs patologic.
o Exista sonde ADN capabile sa detecteze specii precum Actinobacilus
actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia, Phorphyromonas gingivalis,
Treponema denticola
- Metoda PCR reactia polimerazei in lant
o Ofera posibilitatea ca dintr`un amestec de ADN, dintr`un produs bacterian sa fie
decelata chiar si o singura molecula de ADN prin clonarea acesteia si in afara celulei
vii.
- Sonde electronice computerizate
o Exercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale
- Examene radiologice prin tehnici de rediografie liniara
o Substractie digitala, asistate de computer
4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale
- Testul Periograd evidentieaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival
- Testul Periocheck evidentieaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
- Testul Prognostik evidentieaza elastaza din lichidul santului gingival
- Testul BANA se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginenaphtylamide si evidentieaza prezenta a 3 microbi patogeni: Porphyromonal gingivalis,
Treponema denticola, Tannerella forsythensis.
- Testul TOPAS pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator

5. Criteriile folosite in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a gingivitelor si


parodontitelor marginale
- Mecanismul de producere al bolii parodontale
- Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
- Gradul de manifestare al inflamatiei
- Circumstantele specifice si situatiile care implica o atitudine particulara de diagnostic si
tratament
6. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica
- Gingivite induse de placa bacteriana specifica:
1) Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin inflamatie de cauza microbiana (prin
placa bacteriana)
2) Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana (prin placa bacteriana)
7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari
fiziologice
1) Gingivite din cursul unor stari fiziologice
a. Gingivita de pubertate
b. Gingivita din cursul ciclului menstrual
c. Gingivita de sarcina
d. Gingivita de menopauza
2) Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a. Gingivita din diabet
b. Gingivita din carenta vitaminei C
c. Gingivite din boli hematologice
i. Leucemii acute si cronice
ii. Anemii
iii. Trombocitopenii
d. Gingivite din boli imunodeficitare
i. Agranulocitoza
ii. Granulomatoza WEGENER
iii. Sarcoidoza
3) Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina
b. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca
c. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
4) Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica
a. Pericoronaritele
8. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul
unor boli sistemice
- Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a. Gingivita din diabet
b. Gingivita din carenta vitaminei C
c. Gingivite din boli hematologice
i. Leucemii acute si cronice
ii. Anemii
iii. Trombocitopenii
d. Gingivite din boli imunodeficitare
i. Agranulocitoza
ii. Granulomatoza WEGENER
iii. Sarcoidoza
9. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor
medicamente.

10.

11.
1)
2)
3)
12.
1)
2)

3)
4)
13.
-

Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente


a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina
b. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca
c. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica
a. Gingivita hiperplazica (fibromatoaza) ereditara
b. Gingivita alergica
c. Gingivite descuamative
d. Gingivita si gingivostomatita herpetica
e. Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta
f. Gingivita si gingivostomatita micotica
g. Leziuni gingivale asociate infectiei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum,
Mycrobact tuberculosis
h. Leziuni gingivale asociate infectiei cu unele specii de streptococi
i. Leziuni gingivale in histoplasmoza
j. Leziuni gingivale in varicela-zoster
k. Leziuni gingivale traumatice: fizice, chimice, termice
Clasificarea parodontitelor agresive
Parodontita prepubertala
a. Asociata cu boli generale
b. Asociata cu boli si tulburari genetice
Parodontita juvenila
a. Localizata
b. generalizata
Parodonita marginala agresiva, rapid progresiva
Clasificarea parodontitelor marginale cronice
Parodontita marginala cronica superficiala
a. Cu fenomene hiperplazice
b. Pe fond de involutie precoce
Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva
a. Localizata
b. Extinsa
c. Generalizata
Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
Parodontita distrofica: parodontita marginala cronica mixta
Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce
Dupa primele 2 zile de acumulare a placii se instaleaza leziunea initiala, caracterizata
prin:
o Hiperemie activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
o Marginatie leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special PMN
in corion
o Acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice
Evolutia leziunii initiale poate fi oprita cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului
limfocitar si de macrofage in corion, procesul inflamator continua sa progreseze spre
stadiul de leziune precoce (in aprox o saptamana)
o Cresc cell Langerhans -> initierea raspunsului imun prin intermedil cell T
o Hiperemia se accentueaza
o Apar fenomene de fragilitate capilara
Infiltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrofile, plasmocite si
macrofage

PMN traverseaza lamina bazala si ajung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al


pungilor false
14.
Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila
- In stadiul de leziune stabila inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita
cronica pr-zisa
- Aceasta poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala, cand devine
leziune avansata
- In stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi k la sub 15 dar de intensitate mai
mica
15.
Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita
marginala cronica superficiala
- Leziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:
o Microulceratii in epiteliu
o Cresterea nr de plasmocite
o Cresterea nr de limfocite B ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodontita)
o Epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercell si patrunderea
in aceste spatii a unor resturi cell provenite din neutrofile, limfocite si monocite
distruse
o Lamina bazala este fragmentata si intretupta in multiple locuri
o Dpdv histochimic creste nivelul si activitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza
alcalina si acida, esteraze, elastaza, citocromoxidaza, Lacticdehidrogenaza,
aminopeptidaze.
16.
Forme clinice in gingivita cronica simpla
- Dupa localizare si intindere
o Papilita = inflamatia papilei interdentare, semnul precoce al gingivitei cronice
o Gingivita marginala = afecteaza extremitatea libera a marginii gingivale si mai putin
gingia fixa
o Gingivita difuza = cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia
fixa
o Gingivita localizata = la unul sau unu numar mic de dd
o Gingivita generalizata = cuprinde gingia din intreaga cavitate bucala
- Dupa etiologie si evolutie
o Gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica cu evolutie rapida
de inflamatie manifestata
o Gingivita subacuta, cu manifestari clinice mai reduse
o Gingivita cronica pr-zisa, cu manifestari clinice suportate de majoritatea pacientilor,
cu evolutie nedureroasa si uneori cu exacerbari periodice de tip acut/subacut
17.
Semne subiective in gingivita cronica simpla
- Semnele subiective sunt reduse ca intensitate si in general sunt suportate de majoritatea
pacientilor
o Usor prurit gingival
o Discrete dureri, suportabile la periaj si in timpul mastic. unor alim dure, acre sau
prea fierbinti
o Senzatie de usturime
o Sangerari gingivale la periaj si masticatie
18.
Semne obiective in gingivita cronica simpla
- Principalul semn clinic obiectiv este sangerarea gingivala pe seama microulceratiilor de la
niv epit gingival si al fragilitatii capilarelor din corion
o Sangerarea poate fi provocata de:
Atingerea si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei

Periajul dentar sau folosirea scobitorii


Succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii
gingivale libere, in afara masticatiei, prin miscarile bulejor, obrajilor, limbii
Explorare cu sonda
Culoarea rosie deschisa a gingiei
o Expresia hiperemiei active a vaselor din corion
Tumefactie, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
o Aparitia de pungi false produse prin edem inflamator reversibil prin tratam
antimicrobian
o Epiteliul jonctional nu e desprin de suprafata dintelui
o Pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale
pana aproape de marginea incizala/ocluzala
Modificari ale aspectului suprafetei gingivale
o Suprafata gingiei isi pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de
portocala si devine neteda si lucioasa
Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale usor depresibila
o Este mai ferma in formele cu tendinte proliferative
Dpdv radiologic nu sunt semne de interesare a osului alveolar
Factori favorizanti in gingivita hiperplazica de cauza microbiana
Gingivita cronica de cauza microbiana care actioneaza un timp indelungat (2-3 luni) poate
deveni hiperplazica in conditiile unor factori favorizanti:
o Cavitati carioase aproximale sau de colet
o Obturatii in exces in contat cu gingia
o Obturatii cu suprafata rugoasa, retentiva in vecinatatea gingiei
o Carii secundare retentive pentru alimente si placa in vecinatatea gingiei
o Contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dd stalpi
o Contracte traumatice intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingie
o Impact alimentar direct asupra papilei dentare
o Contact traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate ortodontice sau
chirugicale
Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
Hiperplazia gingivala se remarca prin cresterea numarului de cell, in special fibroblasti si
fibre de colagen
Hiperplazia se remarca mai putin prin edem intra si intercell.
Se remarca si capilare de neoformatie si un infiltrat inflamator bogat in corion
Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
Gingia este marita de volum
Culoare rosie-violacee
Suprafata neteda, uneori cu microulceratii sangerande la atingere
Consistenta moale sau mai ferma, cand lipsesc suprainfectarile
Aspectul tumefactiei hiperplazice este de umflatura de forma hemisfarica usor
alungita sau mult alungita, pana la acoperirea unei parti din coroana dintelui
Hiperplazia papilei interdentare poate imbraca uneori aspectul alungit, fuziform,
pana aproape de marginea incizala/ocluzala
Gingivita la pubertate
Poate aparea atat la fete, cat si la baieti, in special in zonele bogate in placa bacteriana si
tartru
Simptomatologie
o Inflamatie gingivala cu o culoare rosie-violacee
o Tumefactie prin edem cu caracter reversibil
o Sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda

19.
-

20.
21.
22.
-

23.
-

24.
25.
26.
27.
-

o Hiperplazie gingivala, in special vestibular, cu aspect bulbos al papilei


o Reducerea inflamatiei dupa pubertate
o Frecventa intre 11 si 14 ani
Gingivita din cursul ciclului menstrual
Manifestari de gingivita pe seama unor modificari hormonale sau ca semn al unei disfunctii
ovariene
o Senzatie de tensiune si chiar usoara tumefactie gingivala
o Sangerare gingivala
o Usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
o Lichidul santului gingival creste in volum pe seama unui exudat inflamator mai
bogat in cazul existentei unei gingivite preexistente
Cauzele gingivitei de sarcina
Apare in unele cazuri in timpul sarcinii si imbraca un caracter acut sau subacut
Sarcina nu produce gingivita dar poate influenta prin manifestari hormonale reactia locala
a tesuturilor fata de placa bacteriana
In lichidul santului gingival crestere importanta a speciilor anaerobe
In sarcina productie scazuta de AC
Histopatologia gingivitei de sarcina
Nu s-au remarcat semne histopatologice specifice
Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza, care alterneaza cu zone ulcerate
Intre cell epiteliale numeroase zone cu lipsa de omogenitate
Digitatii epiteliale numeroase, care patrund adanc printre papilele corionului -> aspect
papilomatos
In corion: bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeroase vase capilare de neoformatie
cu aspect teleangiectactic
Simptomatologia gingivitei de sarcina
Gingia este tumefiata, marita de volum neteda, lucioasa, de consistenta moale, decolabila
de pe dinte
Hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe papilele interdentare
Coloare rosu-viu zmeuriu -> rosu-violaceu
Frecvent gingia este acoperita de depozite purulente
Sangerare la cele mai mici atingeri
Dureri numai in cursul unor suprainfectari cu caracter acut
Pot aparea pungi parodontale adevarate
Mobilitatea patologica grad 1-2 care poate evolua in cazurile grave pana la avulsia
dintelui
Uneori hiperplazia are aspect tumoral tumora de sarcina
Semnele clinicce se accentueaza din luna 2-3 si devin pronuntate in luna 8 si descresc in
luna 9
Gingivita de menopauza
Denumita si gingivita atrofica senila
Apare in unele situatii de menopauza normala, fiziologica sau dupa overactomii,
sterilizari
Histopatologie
o Atrofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos
o Pot aparea ulceratii ale mucoasei gingivale si orale
Simptomatologie:
o Semne subiective:
Senzatie de uscatiune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si
orale
Senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci/fierbinti

Senzatii anormale de gust: acru, sarat


Dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzatii
dureroase, hiperestezice ale mucoasei bucale
o Semne obiective:
Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted de culoare palida,
uneori mai rosie cand gingia sangereaza usor
Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale
Gingivita din diabet
Principalelle mecanisme prin care diabetul actioneaza aspura gingiei sunt:
o Dereglarea metabolismului si acumularea de compusi intermediari cu actiune
toxica, prin acidoza tisulara
o Cresc trigliceridele, modificari vasculare => fragilitate capilara
Histopatologie
o Ingrosarea membranei bazale dintre epiteliu si corion
o Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
Simptomatologie
o Hiperplazie gingivala generalizata
o Polipi gingivali sesili
o Culoare modificata : rosu-caramiziu, rosu violaceu
o Frecvente ulceratii, sangerari la atingere
o Consistenta moale, a papilelor
o Frecvent pungi false
o Usoara mobilitate, prin edem inflamator
Gingivita din hipovitaminoza C
Este produsa de placa bacteriana in conditiile in care deficitul de vitamina C modifica
starea tesuturilor prin edem, hiperplazie si sangerari
Forma severa a deficientei vitaminei C este scorbutul
Deficienta de vitamina C are ca efect :
o Cresterea patogenitatii placii
o Cresterea permeabilitatii mucoasei bucale
o Scaderea integritatii peretilor vasculari
o Scaderea migratiei leucocitare
o Scaderea sintezei de colagen
o In parodontiul profund favorizeaza fenomenele de demineralizare
Histopatologie
o Edem
o Cresterea permeabilitatii capilare
o Hemoragie capilara
o Reactivitate scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor sanguine
o Staza vasculara in corion
Simptomatologie
o Halena
o Hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
o Pungi false
o Mobilitate prin edem
o La pacientii cu igiena buna deficienta de vitamina C manifestari reduse
o Prezenta placii accentueaza tabloul simptomatic
Gingivita din leucemie: histopatologie
Epiteliul gingival are un aspect polimorf
o Poate fi subtiat si ulcerat sau
o Ingrosat cu fenomene de edem

28.
-

29.
-

30.
-

31.
-

32.

33.
34.
-

In corionul gingival este prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit de leucocite in fazele
initiale de dezvoltare
Vasele de sange sunt dilatate si prezinta in lumen numeroase cell leucemice care pot
produce microinfarcte si rare hematii.
Gingivita din leucemie: simptomatologie
In leucemia acuta mieloblastica
o In CB bule hemoragice care se sparg cu usurinta lasand ulceratii sangerande si
dureroase
o Gingivoragii precoce
o Gingia are culoare rosie-violacee, cianotica, frecvente petesii si infiltrate leucemice
o Ulceratiile apar frecvent pe gingie si in zona mucoasei jugale (extrem de dureroase)
o Hiperplazia gingivala este frecventa cu caracter extensiv pana la generalizare
o Numarul de leucocite variaza intre 10.000 si 100.000/mm3
o Stare generala alterata
Leucemiile cronice
o La niv CB manifestari mai reduse:
Tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai ferme
Petesii, echimoze si gingivoragii discrete
Ulceratii rar
Gingivita din anemii
Anemia

Aspectul gingiei

Hipercroma, macrocitara

Gingia cu aspect palid, lucios

Hipocrima, microcitara, feripriva

Gingia are o culoare roz-deschis, palid

Drepanocitara, falciforma, siclemia

Gingia cu aspect palid, usor galbui

Hemolitica normocitara, normocroma

Gingie cu aspect palid si poate


prezenta ulceracii

Gingivita din trombocitopenii


Trombocitopenia poate fi idiopatica sau secundara (leucemii, tum. Maligne)
Semnul patognomonic este purpura, caracterizata prin petesii si vezicule
hemoragice, in special pe mucoasa jugala si palatinala
Gingiile sunt tumefiate, de consistenta moale, friabila
Hemoragii gingivale frecvente si se prod la cele mai mici atingeri, periaj,
masticatie
Gingivite din unele tulburari imunodeficitare
Agranulocitoza
o Pot fi produse de :
Infectii bacteriene sau virale
Hipersensibilitatea la medicamente
Radiatii ionizate
o Gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoazsa
Ulceratii cu caracter hemoragic si necrotic, suprainfectate
Aspect clinic asemanator cu gingivostomatita ulcero-necrotica
Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener
o Boala rara caracterizata prin leziuni necrotice si granulomatoase ale
tractului respirator si renal

Gingia are aspect hiperplazic, cul rosu-violaceu, prezinta ulceratii si


sangereaza cu usurinta
Gingivita din sarcoidoza
o Gingie hiperplazica si ulcerata
Modul de actiune al hidantionei in gingivita hiperplazica
Hidantoina = Dilantin, Epanutin
Mod de actiune:
o Inactiveaza colagenaza
o Reduce degradarea componentei fibrilade din colagen a substantei
fundamentale din corionul gingival si din desmodontiu
o Stimuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblastilor din corion
o Sub influenta hidantoinei, fibroblastii sintetizeaza o cantitate crescuta de
componente sulfatate ale glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa
nefibrilara a substantei fundamentala
hiperplazia hidantionicaa sa produce si in absenta placii si tartrului
prezenta placii determina insa o supraadaugare a inflamatiei bacteriene, care
accentueaza hipertrofia si hiperplazia gingivala
Gingivita hidantionica: histopatologie
Hiperkeratoza si parakeratoza
Acantoliza in epiteliu
Aspect papilomatos al jonctiunii epiteliu-corion
Cresterea nr de fibroblasti si de vase de neoformatie, cu aparitia unui tesut conjunctiv
tanar de neoformatie
Prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozitie mai neregulata
Prezenta a numeroase fibre de oxytalan
Infiltrat inflamator limfocitar, in special in zona subadiacenta a epiteliului sulcular
Gingivita hidantionica: simptomatologie
La inceput hiperplazie de dimensiuni mici, de forma unor margele a papilelor
interdentare
In stadii avansate hiperplazia papilei si a marginii libere se mareste si acopera o
importanta suprafata a coroanei dentare
Hiperplazia este localizata mai mult vestibular
Zona de gingie fixa este de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de
hiperplazia gingivala idiopatica
Culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu sangereazza
Radiologic demineralizare a septurilor interdentare
Modul de actiune al antagonistilor de calciu in hiperplazia gingivala
Antagonisti de Ca: Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Verapamil, Diltiazem)
Mecanism de actiune aspura parodontiului marginal:
o Crestere a glicozaminiglicanilor sulfatati
o Stimularea factorului de crestere epiteliala
o Activarea acidului folic
o Stimularea sintezei ADN si a colagenului
o Reducere a reactiilor de fibrozare la nivelul cordului, reactii asociate cu
administrarea de aldosteron
o Cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti celulari
o Nifedipina creste sinteza de proteine de catre fibroblastii ginfivali
o Modificare metabolismului fibroblastilor de la nivelul cordului
Hiperplazia prin antagonisti de Ca: histopatologie
Bolnavii cardiaci tratati cu Nifedipin si Diltiazem prezinta:
o

35.
-

36.
37.
38.
-

39.
-

O retea bocata de benzi groase de fibre de colagen, consecinta a unui intens


fenomen de sinteza a colagenului
o Aparitia de miofibroblasti cu microfilamente si cu un reticul endoplasmatic bine
dezvoltat
o Fenomene distrofice epiteliale
o Acantoza in stratul spinos
o Hiperkeratoza si parakeratoza
o Aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
o Prezenta de benzi fibroase in corion
o Vase sanguine dilatate
o Bogat infiltrat limfoplasmocitar in corion
Hiperplazia prin antagonisti de Ca: simptomatologie
Are caracter generalizat si predomina vestibular si in zonele interdentare
Volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp de
medicatie
Culoare gingie rosu congestiv -> rosu inchis, acoperit pe aolcuri de placarde
galbui
Gingia hiperplazica este decolabila de pe coroana si acopera exudat purulent
Consistenta gingiei -> ferma la inceput, in timp-> moale
Hiperplazia gingivala la ciclosporine
Ciclosporinele sunt agenti imunosupresori folositi pentru a preveni rejectul de
organe transplantate
Fenomene asemanatoare cu cele produse de hidantiona
o Gingie de culoare roz, consistenta ferma, tendinta redusa de sangerare
Alte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopatice
Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara este cunoscuta si sub denumirea de:
o Elifantiazis gingival
o Macrogingia congenitala
o Gingivomatoza
o Fibrom gingival difuz
o Fibromatoza idiopatica
o Hiperplazie gingivala ereditara
o Fibromatoza gingivala ereditara
o Fibromatoza familiara congenitala
Gingivita hiperplazica idiopatica: histopatologie
Hiperkeratoza excesiva a epiteliului
Acantoliza in stratul spinos
Aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
Extrem de frecvente benzi groase de colagen
Numerosi fibroblasti in coriun
Vascularizatie redusa in corionul gingival
Gingivita hiperplazica idiopatica: simptomatologie
Hiperplazia afecteaza papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia
fixa
Suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect particular : granular, de
prundis (ingramadire de pietris)
Gingia are consistenta ferma, volum crescut si poate acoperi in intregime
coroanele dintilor care sunt dislocati din pozitie normala
Gingivita alergica (gingivita cu plasmocite) : histopatologie
Hiperkeratoza si parakeratoza
Alterari celulare in stratul spinos si bazal
o

40.
41.
42.
-

43.
44.
45.
-

46.
47.
-

48.
-

49.
50.
51.
52.
-

Membrana bazala este intacta


In corion: bogat infiltrat plasmocitar = denumita si gingivita cu plasmocite
Gingivta alergica (gingivita cu plasmocite) : simptomatologie
Gingia are o culoare rosie intensa, care cuprinde papilele, marginea gingivala
libera si gingia fixa
De cele mai multe ori dispare brusc
Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila
Volum crescut , aspect usor granular
Gingia sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie
Produsa de unele componente din guma de mestecat si pastele de dd
Cauzele care produc gingivitele descuamative
Gingivitele descuamative = denumirea frecventa a unor gingivite cu manifestari
bucale in deskeratoza sau dermatoze: lichen plan, lupus eritematos, psoriazis
Apar mai frecvent la femein inainte sau dupa instalarea menopauzei
Prezenta unei gingivite descuamative poate insoti o maladie buloasa (pemfigus
vulgar, pemfugoidul mucos benign)
Gingivite descuamative se intalnesc in :
o Infectii cronice: sifilis, TBC
Dupa administrare de :
o Aminofenazona, barbiturice, antibiotice, citostatice
o Leziunea de baza in gingivitele descuamative este vezicula cu dimensiuni
mici (5mm) si bula (cativa cm)
Manifestari gingivale in lichenul plan.
Lichenul plan este o boala autoimuna, o afectiune papuloasa a pielii si mucoaselor
La nivelul gingiei leziunile au o culoase alb-sidefie si prez urmatoarele aspecte:
o Leziuni hiperkeratozice
Sub forma de papule izolate
Sub forma de placard
o Vezicule si bule care se sparg si rezulta ulceratii
o Eroziuni si ulceratii care pot sangera usor la periaj
o Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive ( atrofia papilelor)
Manifestari gingivale in pemfigus
Cel mai frecvent apare o gingie descuamativa si uneori vezicule si mai ales bule care se
sparg si formeaza ulceratii
In pemfigoidul mucos benign se instaleaza o gingivita descuamativa si eroziva
In sclerodermie mucoasa gingivala indurata si dureroasa
Gingivita din pemfigus: histopatologie
Acantoliza in stratul spinos
Veziculatie intnsa intraepiteliala, cu formarea de vezicula si bule
Infiltrat inflamator cu PMN in corion, in zonele de ulceratie
Disjunctie epiteliu-corion
Manifestari gingivale in pemfigoidul mucos benign si in slerodermie
In pemfigoidul mucos benign se instaleaza o gingivita descuamativa si eroziva
In sclerodermie mucoasa gingivala indurata si dureroasa
Pericoronaritele : factori favorizanti, simptomatologie
Factori favorizanti
o Persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a
molarului in eruptie
o Malpozitia dentara
o Formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de obicei mandibular)
Simptomatologie
o In forma acuta

53.
-

54.
-

55.
56.
-

57.
-

Durere la masticatie, trismus, hipersalivatie, halena


Exudat purulent sub capusonul mucozal
Adenopatie, stare generale alterata, febra
Gingivostomatita ulcero-necrotica: etiologie
In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate urmatoarele bacterii:
o Spirochete: Treponema denticola, Treponema vincenti, Treponema macrodentium
o Bacili fuziformi : Fusobacterium nucleatum,
o Prevotella intermedia
o Pophyromonas gingivalis
o Factori favorizanti:
Pericoronaritele
Igiena bucala incorecta
Fumatul excesiv
Traumatism direct al gingiei de catre dd atagonisti
Deficit in vitaminele C, B1, B2 (alcoolism)
Boli generale cronice: sifilis, tum maligne, leucemii, anemii
Stresul
Gingivostomatita ulcero-necrotica: histopatologie
Suprafata epiteliului este distrusa si inlocuita de false membrane
In corionL puternica hiperemie activa si bogat infiltrat cu PMN
La nivelul zonelor ulcerate si necrozate se descriu 4 zone:
o Zona bacteriana cea mai superficiala
o Zona bogata in leucocite ( neutrofile+bacterii)
o Zona de necroza = resturi de cell + putine bacterii
o Zona de infiltratie spirochetala bogata in spirochete, fara bacterii
Gingivostomatita ulcero-necrotica: simptomatologie subiectiva
Dureri intense la atingerea gingiei
Dureri sprontane iradiate in oasele maxilare
Accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbinti, condimente, masticatie
Senzatie de gust metalic si alterat
Limitarea deschiderii gurii prin trismus
Halena fetida intensa
Gingivostomatita ulcero-necrotica: simptomatologie obiectiva
Semnele patognomonice:
o Papilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma (aspect decapilat)
o Ulceratiile acoperite de un depozit alb-galbui -> cenusiu
Alte semne obiective:
o Culoarea rosie a potiunilor gingivale neulcerate
o Gingivoragii la cele mai mici atingeri sau chiar spontane
o Hipersalivatie vascoasa
o Rigiditatea fetei
o Adenopatie regionala
o Stare generala afectata, febra, astenie, insomnie, cefalee, stare depresiva
Gingivostomatita ulcero-necrotica: diagnostic pozitiv si diferential
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor clinice, in special a semnelor
patognomonice
Diagnosticul diferential se face cu:
o Gingivostomatita herpetica
o Gingivostomatita aftoasa
o Gingivite alergice si descuamative
o Leziuni difterice

58.
-

59.
-

60.
-

61.
-

o Sifilis
o Tuberculoza
o Leucemie acuta
o Agranulocitoza
o Candidoze acute
Gingivostomatita ulcero-necrotica: evolutie si complicatii
In absenta tratamentului evolueaza spre forme mai grave cu disfunctii
parodontale intinse si denudarea radacinilor
Sindromul de alterare a starii generale se agraveaza
o In cazuri rare pot aparea complicatii mai grave, ca:
Stomatita gangrenoasa sau noma
Meningita
Abces cerebral
Septicemie
o Rareori, in absenta tratamentului pot retroceda spontan
Sub tratament
o Evolueaza spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii
generale
o Recidivele sunt destul de frecvente, mai ales in absenta corectarii
factorilor favorizanti
Gingivostomatita herpetica: factori favorizanti
Este o afectiune contagioasa produsa de virusul herpetic
Apare mai frecvent la copii si are o evolutie mai grava decat in cazul eruptiei herpetice in
zonele de tranzitie cutaneo-mucoasa
Dupa o perioada scurta de incubatie (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin aparitia de
vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si uneori pe piele
Conditii favorizante:
o Expunere la soare
o Ciclul menstrual
o Traumatisme, extractii dentare
o Vaccinari
o Afectiuni generale gastrintestinale, gripa, hepatita
Gingivostomatita herpetica: simptomatologie
Dupa o perioada scurta de incubatie (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin
aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si
uneori pe piele
Are o evolutie in pusee, de intensitate din ce in ce mai redus si se vindecat total
dupa 2 saptamani
Dupa prima infectie cu virusul herpetic se instaleaza de obicei o imunitate
umorala
Vezicule de pe mucoasa bucala se sparg in scurt timp de la aparitie (cateva ore)
si sunt urmate de ulceratii superficiale
Ulceratiile culoare galben-gri, inconjurate de halou rosu
o se pot suprainfecta => devin dureroase
stare generale afectata, febra, cefalee
Herpangina
Este o afectiune care apare la copii, in special vara
Leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii la nivelul valului palatin si a mucoasei
faringiene

62.
-

63.
64.
-

65.
66.
-

Se poate insoti si de infectii cutanate produse de virusul Coxsackie de grup A sau B sau de
ecovirusi
Gingivostomatita aftoasa: factori favorizanti
Apare mai frecvent la copii
Etiologia este necunoscuta dar par a fi implicate mecanisme imunopatologice
Factori favorizanti
o Locali:
Dulciuri cu alune
Miere, ciocolata, condimente, fumat excesiv, eruptia dentara
Schimbarea periei de dinti
o Generali:
Viroze
Afectiuni gastrointestinale
Hipertiroidisn
Sarcina, menstruatie
Stress
Gingivostomatita aftoasa: simptomatologie
Leziunea elementara este afta
Leziunea initiala este o vezicula cu durata scurta de viata (cateva ore) pe
mucoasa bucala si care prin spargere => o ulceratie superficiala
Afta poate sa apara pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren intr`un
singur loc sau generalizata
Asocierea de afte bucale cu afte in regiunea genitala = aftoza bipolara
Dimensiunile aftelor mici 0,2 1 cm, forma rotunda sau alungita, vindecare in 710 zile
Dimensiunile mari de 1-3 cm, contur neregulat, vindecare cu cicatrice in cateva
saptamani
Ulceratia are cul alb-galbuie, margini netede bine conturate, inconjurate de un
halou eritematos.
Aftele sunt foarte dureroase la masticatie, deglutitie si se pot insoti de trismus
Bolnavii prezinta hipersalivatie
Recidivele apar dupa perioade variabile de timp
Starea generala poate fi alterata
Gingivostomatita micotica: conditii favorizante
Cauza acestor imbolnaviri este Candida albicans
Conditiile favorizante ale transformarii Candida albicans dintr`un microorganism
nepatogen intr`unul agresiv care distruge epiteliul si corionul gingival sunt :
o Consumul excesiv de AB
o Unele boli metabolice: diabetul
o Unele boli endocrine: hipotiroidismul, boala ADDISON
o Sarcina si utilizarea contraceptivelor
o Scaderea rezistentei organismului in urma tratametului cu citostatice si radiatiii
o La pacientii cu medicatie imunosupresiva
o SIDA
Gingivostomatita micotica: semne subiective
Senzatii dureroase la atingere, masticatie, contact cu condimente, alimente cu
pH acid
Fisuri dureroase ale comisurilor bucale
Dificultatea de a purta protezele mobile
Gingivostomatita micotica: semne obiective
La copii:

Leziunile candidozice au aspectul unor depozite de culoare alb-crem, care imita


laptele prins
o Ele sunt dispuse pe fata D a limbii si pe marginile limbii, pe muc jugala, palatinala si
pe gingie
o La inceput sunt izolate, apoi confluente pe un fond eritematos, generalizat al
mucoasei bucale
o Depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica => puncte
sangerande
La adulti
o Leziunile candidozice imbraca forme clinice variate:
Atrofia papilelor filiforme ale limbii => aspect neted, lucios
Hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palatinal cu
aparitia unor placi albe aderente
Aspectul de tip pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte prins pe fond de
eritem
Fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor
Xerostomie
Parodontita marginala cronica superficiala: histopatologie
In epiteliu
o Proliferare intensa a cell din stratul bazal si aspectul papilomatos la niv
jonct epiteliu-corion
o Alterari distrofice citoplasmatice si nucleare
o Disjunctii intercell in stratul spinos: segregatie cell, acantoliza
o Hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos
o Exulceratii cu pastrarea stratului de cell
o Ulceratii disecante ale epiteliului jonctional mentinute deasupra insertiei
ligg supraalveolare
In derm:
o Infiltrat dens limfoplasmocitar
o Vasodilatatie pasiva
o Endarterita
o Degenerescenta filetelor nervoase
o Aparitia la niv microulceratiilor epiteliului sulcular si jonctional de mici
cantitati de testut de granulatie
Examinarea microscopica arata:
o In epiteliu:
Alterari ale mitocondriilor care apar marite de volum
Tendinta de aglomerare a ribozomilor
o In corion
Distrugeri mitocondriale si nucleare
Parodontita marginala cronica superficiala: semne subiective
Semnele clinice din gingivita sunt mai intense si apar mai frecvent
o Prurit gingival
o Usturimi gingivale
o Jena dureroasa gingivala, accentuata la periaj si masticatie
o Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiune
o Semnul PATOGNOMONIC: senzatia de egresiune a unui / unor d cu o durere
periradiculara si interrariculara cu urm caracteristici:
Durerea este localizata
Apare mai frecvent dimineatza si dispare dupa cateva miscari de masticatie
o

67.
-

68.
-

Intensitate medie, suportabila, uneori discreta


Senzatia de egresiune usor dureroasa care apare matinal in intercuspidare
maxima poate fi pusa in evidenta in cursul zilei in RC
Parodontita marginala cronica superficiala: semne obiective
Sangerare la atingeri usoare cu sonda
Semne de inflamatie gingivala:
o Culoare rosie-violacee a papilelor, marginilor gingivale si pe alocuri ale gingiei fixe
cu aspect lucios
o Tumefactie cu prezenta a numeroase pungi false
o Papila gingivala tumefiata cu aspect filiform prelins spre marginea
incizala/ocluzala
o Uneori papila poate fi desprinsa de pe dinte
o Papila gingivala are uneori aspect lobulat cu un sant discret la baza, care o delimit
de g. fixa
o Marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de fisuri acoperite de un exudat
serofibros sau purulent
o Usoara mobilitate dentara, de obicei de gradul I, prin edem inflamator in
desmodontiu
o Uneori hiperplazie gingivala sau retractie gingivala
Parodontita marginala cronica superficiala: semne radiologice
Semnul caracteristic al suferintei osoase : demineralizarea (halistereza) care se
prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare diferita:
o Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar (interdentar sau
interradicular) cu aspect difuz sau de triangulatie cu baza spre marginea
crestei septale si vf spre apical
o Halistereza axiala in lungul septului alveolar cu aspec de sirag de
margele sau continuu (aspect de canal septal
o In aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei
interne (lamina dura) ceea ce indica un stadiu avansat de suferinta osoasa
si iminenta resorbtiei osoase
Parodontita prepubertala
Apare la dentitia temporara si mixta si este asociata unor boli generale ca: leucemia,
neutropenia
Parodontita prepuberala poate fi asociata cu boli si tulburari genetice :
o Sindromul PAPILLON-LEFEVRE
Pierderea dd temporari la varsta de 5-6 ani si a dintilor permanenti in jurul
varstei de 15
o Sindromul DOWN
La niv parodontiului marginal apar pungi adanci
o Sindromul COHEN
o Sindromul EHLERS-DANLOS afectarea tuturo tipurilor de colagen
Hiperelasticitatea pielii si a articulatiilor cu cresterea mobilitatii dentare
Calcifieri subcutanate
Pseudotumori subcutanate
Defecte oclulare
o Sindromul MARFAN
o Sindromul CROSS-McKUSICK-BREEN
Hipertrofie gingivala
o Sindromul deficientei de adeziune leucocitara
o Boala CROHN

69.
-

70.
-

71.
-

72.
-

73.
74.
-

75.
-

76.
77.
-

o Boala Cell LANGERHANS


Parodontita juvenila: etiologie
In producerea parodontitei juvenile sunt considerate patogene 2 bacterii:
o Actinobacillus actinomucetemcomitans
o Capnocytophaga sputigena
o +
o Mycroplasma
o Spirochete
Endotoxina eliberata de Actinobacilus actinomycetemcomitans poate produce
fenomene de hipersensibilitate de tip SHWARTZMAN, agregarea trombocitelor,
activarea complementului si resorbtie osoasa
In producerea bolii au mai fost incriminate : ereditatea si contagiozitatea
microbiana din cadrul familial
Parodontita juvenila: histopatologie
Semnele de inflamatie sunt de tipul unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului
sulcular
Disjunctie intre epiteliu si dinte
Infiltrat inflamator predominant plasmocitar
Distructii de colagen mai redusa ca in parodontita adultului
Parodontita juvelina: simptomatologie
Se caracterizeaza prin lipsa unei inflamatii evidente clinic
Principalele semne de imbolnavire sunt:
o Mobilitate dentara patologica
o Pungi parodontale adevarate
o Migrari patologice ale primilor molari si incisivi
Frecvent incisivii maxilar migreaza vestibular si distal cu formarea
diastemei patologice
o Retractie gingivala
o Hiperestezie dentinara
o Formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire
In forma localizata, semnele clinice descrise se produc in urmatoarele zone:
o Primii M superiori si inf
o Inc S si I
o Primii M si incisivii
o Primii M , inc si dd imediat vecini
Radiologic: se remarca o resorbtie osoasa verticala, avansata, in special la
nivelul molarilor si incisivilor
Parodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu
In epiteliu:
o Leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive
o Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone intinse
o Disjunctia epiteliului jonctional de dinte
Parodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion
Vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)
Degeneresceta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare
Infiltrat limfoplasmocitar abundent
Parodontita marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiectiva
Semnele clinice din parodontica marcinala cronica superficiala sunt mai accentuate si
prezinta unele caractere particulare:
o Tulburari de masticatie, ca urmare a mobilitatii dentare patologice
o Tulburari de fonatie , ca urmare a diastemei si tremelor patologice

Tulburari fizionomice, ca urmare a migrarilor dentare patologice


Manifestari psihice: anxietate exagerata pana la tulburari manifeste de
comportament
Parodontita marginala cronica profunda la adult: semne de inflamatie
obiectiv:
o semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de PMCS
o mobilitate patologica de gr 2 sau 3
o retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
o pungi parodontale adevarate
o migrari patologice
o afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dd laterali
Parodontita marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate
Uneori pungile au peretele extern partial osos in zonele de intalnire a osului alveolar cu
prelungiri din corpul oaselor maxilare (liniile oblice (externa si interna), cr zigomaticoalveolara, zona palatina din dr dd frontali sup)
o In aceste zone se pot dezvolta pungi osoase
Continutul pungilor parodontale
o Tesut epitelial proliferat din epiteliul jonctional si sulcular
o Tesut conjunctiv de neoformatie
o Fragmente de os alveolar necrozat
o Cell epiteliale descuamate
o Bacterii intregi si fragmentate
o Leucocite distruse
o Fragmente de cement desprinse de dinte
o Exudat seros, sero-fibros si purulent
Parodontita marginala cronica profunda la adult: migrari patologice
Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distructia conexiunii dento-alveolare,
ceea ce antreneaza mobilitatea patologica
Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
o In zona frontala dd prezinta o eruptie activa accelerata (chiar si in prezenta
antagonistilor)
Se distanteaza prin vestibularizare si apar false ocluzii adanci
Coroanele clinice ale dd cresc
Dd par alungiti
Se produce diastema si apar treme patologice
o In zona dd laterali chiar in prezenta vecinilor, dd au tendinta de deplasare in plan
transversal cu :
Vestibularizari la maxilar si mandibula
La mandibula pot aparea si lingulizari cu treme patologice
Parodontita marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furcatiilor
Se descriu urmatoarele grade de afectare
o
o

78.
-

79.
-

80.
-

81.
-

Gradul 1

Gradul 2

Gradul 3

Leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia.


Gingia se retrage si pune in evidenta furcatia, fara ca sonda sa patrunda
intraradicular
Sonda patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm
Examenul radiologic nu deceleaza o resorbtie semnificativa, evidenta a
septului
Demineralizarea este prezenta
Sonda patrunde adanc interradicular dar nu trece pe versantul opus
Exam radiologic pune in evidenta resorbtia limbusului septilui

Gradul 4

82.
-

83.
-

84.
-

interradicular
Sonda traverseaza in intregime spatiul interradicular pana la niv furcatiei
de pe versantul opus
Radiologic se constata grade diferite de resorbtie osoasa a septurilor
interradiculare

Parodontita marginala cronica profunda la adult: semne radiologie


Examenul radiologic arata o resorbtie a osului alveolar cu caracter inegal ca
profunzime si dispozitie in fdiferitele zone ale arcadelor dentare
Este o resorbtie osoasa verticala
Aspecte radiologice particulare:
o Craterul (defectul) septal interproximal
Este rezultatul unei resorbtii verticale care afecteaza corticala
interna (lamina dura), marginea crestei osoase septale si osul
spongios subadiacent
Defectul osos are deschidere crateriforma mai larga spre coronar si
orientata spre cementul radicular
o Craterul (defectul) septal aproximal
Este rezultatul unei resorbtii verticale care afecteaza corticala
interna pe ambele fete (M si D) ale septului interdentar si osul
spongios subadiacent
Forma unei piramide cu baza spre coronar si vf spre apical
o Resorbtia crenelata
Inegala de la un dinte la altul al marginilor osului alveolar
Parodontita marginala rapid progresiva: etiologie si patogenie
Etiologia
o Actinobacillus actinomycetemcomitans
o Prevotella intermedia
o Porphyromonas gingivalis
o Tannerella forsythensis
o Fusobacterium nucleatum
o Eikenela corrodens
o Campylobater rectus
Patogenie au fost incriminate mecanisme ca:
o Modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii
o Activarea policlonala a limfocitelor B
o Alterari ale functiilor limfocitelor T
o Producerea de autoanticorpi fata de colagen
Parodontita marginala rapid progresiva: simptomatologie
Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 de ani, cu un maxim de incidenta a
episoadelor agresive si de pierdere a tuturor dintilor in jurul varstei de 30-35 de ani
Pentru a considera o parodontita marginala drept rapid progresiva este necesara
examinarea in timp si evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani a unor
episoade de evolutie agresiva, cu semne de inflamatie florida, ale unei parodontite
marginale cronice profunde
In cursul acestor episoade se produc :
o Inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
o Tumefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
o Exudatul purulent din plagile parodontale este bogat reprezentat
o Mobilitatea patologica este accentuata si se pot produce avulsii

85.
-

86.
-

87.
88.
-

Episoadele agresive pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani de
zile in care semnele de inflamatie gingivala se reduc, dar pungile persista
Parodontita marginala profunda rebela(refractara) la tratament
Se caracterizeaza printr`un raspuns redus sau absent la tratament
Nu trebuie confundata cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea placii
bacteriene
Parodontita marginala refractara la tratament prezinta 2 forme clinice principale
o Imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea placii
bacteriene
Furcatii adanci, neregularitati retentive ale unor suprafete radiculare
o Cazuri de parodontita prepuberala sau rapid progresiva la adult, cu importante
influente microbiene si implicatii imunologice
SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament urmatoarele microorganisme
Fusobacterium nucleatum
Prevotella intermedia
Actinobacillus actinomycetemcomitans
Micromonas micros
Tannerela forsythensis
Campylobacter rectus
Phophyromonas gingivalis
Specii de candida
Enterobateriaceae
Semnele clinice constau in evolutia continua a leziunilor preexistente sau aparitia altora
noi dupa instituirea tratamentului, care nu produce efecte benefice notabile
Parodontita distrofica: semne ale leziunilor de tip distrofic
Retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si marginala reduse
Uneori se constata la nivelul marginii gingivale incizuri cuneiforme, usor curbate, ca un
apostrof
Marfinea libera gingivala are uneori aspect de rulou ingrosat (festonul McCALL)
Hiperestezie
Fisurile STILLMAN si festoanele McCALL nu sunt caracteristice numai parodontitei distrofice
o Ele pot sa apara si in alte forme de imbolnavire si se insotesc de inflamatie
gingivala supraadaugata
Parodontita distrofica: Semne de leziuni inflamatorii
Pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm
Exudat inflamator redus sau clinic absent
Mobilitate dentara redusa
Rare si nesemnificative migrari patologice
Frecvente grade de implicare a retractiei gingivale si a atrofiei osoase la nivelul furcatiilor
Radiologic: resorbtii reduse de tip vertical , pe fondul atrofiei osoase orizontale
Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA
Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
o Se prezinta ca un lizereu eritematos de cul rosu aprins cu sangerari la atingeri
usoare
o Localizat sau generalizat
o Situat la nivelul papilelor interdentare si a marginilor gingivale libere
o In stadii mai avansate se extinde si la niv gingiei fixe si poate cuprinde si mucoasa
alveolara
o Suprainfectarile micotice sunt frecvente

La pacientii HIV sunt frecvente gingivitele ulcero-necrotice si chiar stomatitele


ulcero-necrotice
Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
o Apare mai frecvent la persoanele infectate cu HIV
o Boala poate fi localizata sau generalizata si se caracterizeaza prin
Leziuni distructive ale gingiei si ale osului alveolar
Osul alveolar prezinta frecvent fenomene de sechestrate ( este denudat de
tes moi)
Candidozele bucale la bolnavii SIDA
Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite moduri:
o Candidoza eritematoaza
La nivelul mucasei bucale si/sau linguale, cu zone de culoare rosie
Uneori depapilari zonale si parcelare a mucoasei linguale
o Candidoza pseudomembranoasa
Cu leziuni albicioase detasabile prin stergere si care lasa o suprafata
sangeranda
Situate mai frecvent la nivelul boltii palatine
o Candidoza hipertrofica si hiperplazica
La nivelul intregii mucoase bucale
Caracterizata prin prezenta unor placi mici sau multiple de culoare alba sau
pigmentate
o Candidoza hipertrofica linguala
Acelasi aspect ca la nivelul mucoasei bucale
o Cheilita angulara micotica
Leziuni sub forma de fisuri acoperide uneori de false membrane care se pot
indeparta prin stergere
Asociata uneori cu xerostomie
Leucoplazia viloasa si sarcomul KAPOSI la bolnavii SIDA
Leucoplazia viloasa
o Caracterizata prin hipertrofia papilelor filiforme de pe marginile si fata D a limbii
o Confera limbii un aspect paros
Sarcomul KAPOSI
o Este o tumora maligna nespecifica infectiei HIV, dar care apare mai frecvent la
bolnavii SIDA
o La inceput se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, sau
albastruie
o Uneori aspect de papula sau mici formatiuni nodulare localizate pe gingie si bolta
o Ulterior, se maresc in volum si imbraca un aspect de hematom sau hemangiom
Manifestari extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA
Adenopatie subangulomandibulara si cervicala anterioara
Candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor
Anglomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de tipul bolii gherelor de
pisica
Histoplasmoza
Pneumonii
Toxoplasmoza cerebrala
Neuropatii
Tulburari cognitive si de memorie
Dementa
Semne imediate ale traumei ocluzale
Trauma ocluzala poate fi acuta sau cronica
o

89.
-

90.
-

91.
92.
-

93.
-

94.
-

95.
96.
-

97.
-

Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt : imediate si tardive


Semne imediate:
o Jena dureroasa
o Durere violenta trecatoare (in cateva secunde)
o Dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se mentin de la
cateva ore la cateva zile, in functie de efectul traumei ocluzale
Contuzie
Subluxatie
Luxatie dentara
Semne tardive ale traumei ocluzale
In majoritatea cazurilor se constata ca in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul
obisnuia sa exercite presiuni excesive prin spargerea intre dd de samburi, oase sau prin
scoaterea capacelor sau dopuri de la sticle
In aceste situatii se produc:
o Microrupturi ale ligamentelor
o Microhemoragii
o Microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care participa la fenomenele
de histoliza tisulara si prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentara
patologica
Radiologic predomina o demineralizare intensa si difuza si mai putin resorbtia osoasa
Semne clinice ale traumei ocluzale cronice
Trauma ocluzala cronica (prin obturatii sau corane inalte, hipersolicitarea dd care
marginesc brese edentate, bruxism) se insoteste de :
o Cresterea mobilitatii dentare peste limitele normale
o Retractie gingivala
Trauma ocluzala cronica este urmata in multe cazuri (atunci cand nu este excesiva) de
fenomene adaptative:
o Ingrosarea ligg periodontal
o Ingrosarea pe alocuri a laminei dura
o Condensarea structurii osului trabecular, spongios
o Ingrosarea marginii osului alveolar
Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice
Largirea spatiului dento-alveolar
Defecte angulate ale varfului speturilor, fara rezorbtii osoase accentuate
Uneori, fenomene de rizaliza
Semnele clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal
Lipsa contactului ocluzalt (prin incluzii primare, absenta antagonistilor prin edentatii) se
poate manifesta prin:
o Reducerea spatiului dento-alveolar
o Reducerea grosimii ligamentului periodontal
o Radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza.
Retractia gingivala
Reprezinta expresia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva sau a unor
circumstante anormale sau patologice
Retractia gingivala este evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal
si este urmarea distrugerii prin resorbtie inflamatorie a osului alveolar subadiacent, care ii
serveste in mod normal drept suport.
Gradul de retractie gingivala mai poate fi influentat de factori diversi:
o Depunerile masive de tartru in zona santului gingival
o Trauma ocluzala, bruxismul

Unele obiceiuri vicioase ( apasarea gingiei cu un obiect dur)


Trauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte (podoabe
metalice)
o Factori anatomici (tulburari de eruptie, malpozitii dentare, tractiunea exercitata de
frenuri)
o Impactul alimentar cu actiune directa
o Trauma mecanica prin periaj excesiv
o Cauza iatrogene de ordin restaurativ prin obturatii/lucrari cu actiune traumatica
directa asupra gingiei
o Unele interventii chirurgicale gingivectomia)
- Retractia gingivala se insoteste de:
o Hiperestezie la contactul exprolaror cu instrumentele metaliza, alimente fierbinti
sau reci
o Dificultatea de a efectua un periaj corect si eficient
o Reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
o Cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de sintalare cu o mai
mare incidenta a gingivitelor
o Aspet nefizionomic su suferinte subiective si obiective care deriva din aceasta
98.
Argumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodontiul
marginal
- Originea embrionara a pulpei si parodontiului marginal care detin o memorie
genetica unitara, comuna
- Existenta unor canalicule colaterale la niv radacinii dd, prin care trec
acastomoze casculare si conexiuni nervoase intre spatiul endodontic si spatiul
dentoalveolar
- Depunerile mari de dentina secundara la nivelul coletului dintilor, mai ale in
conditii de retractie gingivala prin parodontite marginale cronice distructive
- Aparitia unor complicatii pulpare acute la dd parodontotici indemni de carie
- Fenomene frecvente de degenerescenta pulpara fibroasa si calcara la dd
parodontotici lipsiti de carii
- Efectele benefice ale devitalizarii dd parodontotici care intrerup lantul
parogenic indus de modificarile pulpare inflamatorii si degenerative
o Devitalizarea este urmata de reducerea inflamatiei paridontale si scaderea
mobilitatii patologice
- Sensibilitatea proprioceptiva caracteristica parodontiului marginal in relatie
morfologica si functionala cu structurile dentare
99.
Evolutia gingivitei cronice propriu-zise
- Gingivita cronica propriu-zisa poate evolua, in absenta tratamentului, cu
perioade de exacerbari si remisiuni
- Evolutia spre parodontita nu este o rebula, in sensul trecerii de la o faza de
imbonavire usoara la una mai grava
- Evolutia gingivitei cronice spre parodontita tine de :
o Exacerbarea influentei unor factori favorizanti locali:
Obiceiuri vicioase
Trauma ocluzala
Fumat
o Aparitia unor boli generale, in conditiile actiunii cauzale a placii bacteriene
100.
Evolutia parodontitei marginale cronice profunde a adultului
- PMCP evolueaza cel mai de in mod lent
o
o

101.
-

102.
-

103.
-

104.
-

In forma rapid progresiva, mai rara, evolutia este accelerata, iar prognosticul
rezervat
Prognosticul depinde de gradul de resorbtie osoasa si de mobilitatea patologica
O resorbtie osoasa pe mai mult de 2 supratefe radiculare si mai mult de din
lungimea radacinii indica un prognostic rezervat, dar nu este un criteriu de
certitudine
Mobilitatea patologica de gradul III indica de regula un prognostic rezervat
Evolutia bolii parodontale este influentata de factori locali favorizanti, de varsta
si de instalarea unor boli generale si de efectele secundare ale unor
medicamente
Complicatiile locale pot fi:
o Abcesul parodontal marginal
o Hiperestezia dentinara
o Lacunele cuneiforme
o Carii sub coletul anatomic
o Necrozele pulpare
o Parodontite apicale retrograde
Abcesul parodontal marginal: semne clinice subiective
Subiectiv, semnele descrise sunt relativ reduse:
o Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate
medie
o Rar, durerile sunt intense, chiar violente si iradiaza => artrita temoromandibulara
Abcesul parodontal marginal: semne clinice obiective
Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni de la 1-2 mm pana
la 1,5 cm
Dd limitanti sunt in generali indemni de carie
Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de
bombare maxima o portiune de culoare alb-galbuie, semn al unei perforari
iminente sau chiar un orificiu fistulos
Abcesul parodontal marginal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoci
de fenomene de cheilita a buzei superioare
Consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
In abcesul situat palatinal in primele faze consistenta este ferma
Percutia transvesala a dd limitrofi este de regula mai dureroasa decat cea
verticala
Abcesul parodontal marginal: forme clinice
Abcesul parodontal poate fi :
o Simplu cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala
o Serpiginos cand exudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si
devine aparent pe alta
Testele de vitalitate a dd limitrofi sunt pozitive, in general la intensitati mai mai
ale stimulilor folositi
Adenopatiile loco-regionale sunt frecvente
Hiperestezia dentinara: mecanisme de producere
Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa,
medie sau intensa, care se produce la contactul acestora cu agenti mecanici, termici sau
chimici
Hiperestezia se poate instala dupa:
o Retractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala

105.
106.
-

107.
108.
-

o Detartraj
o Chiuretaj radicular
o Interventii chirurgicale (gingivectomie)
Hiperestezia devine manifesta in urmatoarele conditii:
o Contactul cu un instrument metalic, periuta de dd
o Contactul cu alimente reci sau calde
o Contactul cu alimente solide sau lichide, acre sau dulci
Hiperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme de producere:
1) Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
2) Stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
3) Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor
pulpei dentare
4) Stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului
dentinal prin mecanisme hidrodinamice
Hiperestezia dentinara : semne clinice
Senzatie dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa
Se produce la contat cu agenti mecanici, termini sau chimici
Alte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara.
Lacunele cuneiforme
o Apar la coletul dintilor, mai frecvent vestibular
o Aspect : lipsa de substanta de forma triunghiulara, cu baza spre exterior si vf spre
axul longitudinal
Cariile situate sub coletul anatomic
o Sunt favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a cimentului si a dentinei
radiculare
Pulpitele acute laterograde
o Prin canalele colaterale sau prin orificiul apical
o Au o frecventa redusa (2%) din imbolnavirile parodontale profunde
Necrozele pulpare
o Sunt consecinta traumatismelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculonervos apical la dd parodontotici cu mobilitate
o Pot sa apara si prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in
pungi adevarate fara devitalizarea in prealabil a dd
Parodontitele apicale pe cale retrograda
o Prin pungi parodontale adanci si imbraca aspecte clinice si radiologice diferite:
De la forme acute la forme cronice
De la rezorbtiiosoase parcelare, la forme extinse periradicular si periapical
Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale
Celulite
Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
Sinuzita maxilara
Adenite
Tromboflebita sinusului cavernos
Abces cerebral
Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale
Colecistita prin piofagie in conditii de hipo sau anaclorhidrie gastrica
Septicemie