Epidemiologia bolilor infectioase se ocupa cu descoperirea cauzelor, a

modalitatilor de aparitie si de existenta a bolilor infectioase, pentru ca ulterior sa elaboreze

masuri de profilaxie si combatere a lor.
Epidemiologia bolilor infectioase : -procesul infectios
-focarul epidemiologic
-procesul epidemiologic
Procesul infectios: totalitatea consecintelor interactiunii dintre organismul uman si un agent
infectios se exteriorizeaza prin : semne clinice evidente
semne clinice inaparente (investigatii de laborator)
Focarul epidemiologic: include procesul infectios , reprezentand momentul si locul aparitiei
acestuia ,totodata totalitatea legaturilor infectiei cu altele anterioare si ulterioare.
-1 singur individ infectat
-mai multi indivizi infectati
Procesul epidemiologic: process dynamic ce se desfsoara in timp din momentul in care o
boala infectioasa apare intr-o colectivitate umana pana in momentul in care ea dispare.
Elementele procesului epidemiologic
1. factori determinanti ( obligatorii, principali) cu actiune directa
2. factori favorizanti (secundari , de mediu) cu actiune indirecta
Factorii determinanti
a. sursa de infectie
b. calea de transmitere
c. populatia receptive
- cei 3 factori trebuie sa existe simultan
- intre ei exista o stransa interdependenta
- sunt obligatorii: daca unul lipseste , nu poate fi realizata in focar epidemiologic
Factorii favorizanti
a. factori naturali
b. factori economico-sociali
c. factorii biologici
Sursa de infectie
- unul dintre cei 3 factori epidemiologici principali, obligatorii pentru constituirea
focarului epidemiologic de boala infectioasa
- definitie: macroorganismul care adaposteste pe diverse perioade de timp si elimina pe
diferite cai in mediul extern, unul sau mai multi agenti patogeni
- infectiile la om:
-antropomoze= boli infectioase produse de agenti patogeni specifici
omului ; afecteaza numai omul si se transmit numai de la om la om
- sursa de infectie: omul
- exemple: rujeola ,rubeola
-zoonozele = boli ale animalelor in care omul se infecteaza de la
animale si rareori de la om
-antropozoonozele (zoonoze active) boli infectioase in care omul
preia agentul patogen de la animale sau de la om (infectat la randul sau de la animale)
-sursa de infectie :animal /om
-exemple: febra Q , gripa, turbarea

-zoonoze propriu-zise (zoonoze pasive) boli infectioase prelevate de

la animale
-susrsa de infectie animalul
-exemple: antrax, bruceloza, tetanus, leptospinoza
Sursa de infectie pentru antropomoze si antropozooze:
1. BOLNAVUL
2. PURTATORUL SANATOS
1.Bolnavul
- defnitie: organismul in interiorul caruia evolueaza un process infectios
-exista in 2 ipostaze:
a) bolnavul cu infectie manifestata clinic : este sursa de infectie pe durata perioadei
de contagiozitate =intervalul in care sunt eliminate agentii patogeni de catre bolnav catre
persoanele receptive
-perioada de contagiozitate se suprapune cu perioada de izolare a bolnavilor
-debutul contagiozitatii inainte de aparitia semnelor clinice ale infectiei, in perioada de
incubatie ( HAV,rujeola,rubeola,tuse convulsive, somatidita urliana)
-odata cu primele semne clinice (gripa,viroze respiratorii)
-contagiozitatea se poate mentine si dupa disparitia semnelor clinice ( MNJ, febra
tifoida, dizenterie)
b) bolnavul cu infectie inaparenta: infectia inaparenta induce protectie fata de
acelasi agent patogen, ca si infectia aparenta clinic
-este la fel de contagios ca si bolnavul cu infectie aparenta clinic
-boli infectioase in care ponderea formelor inaparente este crescut: difteria, infectia
meningococica, MNJ
2.Purtatorul
-definitie: orice organism sanatos /apparent sanatos care elimina continuu /intermitent agentul
patogen in mediul extern
-nu au semne de boala infectioasa activa
-agentul patogen este identificat prin investigatii de laborator
-sunt personae rezistente la infectie :fosti bolnavi (cu forma clinica manifesta/inaparenta) sau
vaccinati
-agentul patogen se cantoneaza si se multiplica pe tegument si pe mucoasele unor cavitati
deschise,in locuri unde scapa actiunii anticorpilor umorali
-clasificarea purtatorilor:
a) momentul eliminarii
-p.precoci- elimina agentul patogen inainte de aparitia primelor semne de
boala,in perioada de incubatie
-p.fosti bolnavi elimina agentul patogen dupa trecerea bolii acute
-p.intestinali(febra tifoida,dizenterie)
-p.nazofaringieni(difterie,scarlatina)
-p.urinari(febra tifoida,leptospiroza)
-p.biliari(febra tifoida)
-p.medulari(febra tifoida)
-p.sanguini(Hep B)
b) durata starii de purtator

-p.temporari- elimina agentul patogen pe o perioada de maxim 6luni(medie 2-8

saptamani), in perioada de decline si convalescenta(febra tifoida,dizenterie,scarlatina)
-p.cronici elimina agentul patogen >6luni, uneori ani de zile/toata viata
-eliminarea este continua /intermitenta
-favorizata de procese patologice locale: amigdale criptice( infectii
streptococice), colecistite cornice( febra tifoida), inflamatii ale colonului(dizenteria)
Sursa de infectie pentru zoonoze
1.ANIMALE
2.PASARI

-cu infectie manifesta clinic

-cu infectie inaparenta
-purtatoare
-cabaline rabie, antrax, leptospiroze
-cornute mari/mici antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q, rabie
-porcine trichineloza
-rozatoare-febra Q,leptospiroze,bruceloza
-caini: rabie,leptospiriza,TBC
-pisici: rabie, toxoplasmoza
-lupi,vulpi rabie
-ursi,mistreti - trichineloze
-pasari febra Q, leptospiroze, encefalite virale
Masuri antiepidemice fata de sursa de infectie
-depistare precoce
-izolare
-tratament
CAI DE TRANSMITERE
-

al 2-lea factor epidemiologic primar obligatoriu

-definitie: drumul parcurs de agentul patogen din momentul eliminarii de catre sursa
de infectie pana la poarta de intrare a organismului receptive, unde produce o noua
imbolnavire
caile de eliminare a agentilor patogeni de catre sursa de infectie in mediul extern:
secretii nazofaringiene si sputa pentru infectii respiratorii
febre eruptive (rujeola, rubeola)
gripa si viroze respiratorii
tuse convulsive
difterie
scarlatina/angina streptococica
TBC pulmonary
infectie meningococica
saliva rabie
- parotidita urliana
fecale febra tifoida
- TIA
- dizenterie
- holera
- hepatita virala cu VHA, VHE

- poliomielita
- urina leptospiroze
- febra tifoida
- sange hepatita virala cu VHB, VHC, VHD, VHG
- HIV
-puroi infectii cutanate stafilococice
- agentii patogeni supravietuiesc temporar pe variate elemente din mediul extern
- clasificarea agentilor patogeni in functie de rezistenta in mediul extern:
- germeni cu rezistenta scazuta supravietuiesc maxim 1 zi
- germeni cu rezistenta medie- supravietuiesc maxim o luna
- germeni cu rezistenta mare luni/ ani
-

inglobarea agentilor patogeni in produse patologice le mareste rezistenta fata de

actiunile de dezinfectie/ sterilizare
poarta de intrare - nivelul la care agentul patogen abordeaza organismul receptive la
finalul transmiterii
poarta de patrundere nivelul la care agentul patogen abordeaza organul tinta
( tesut,celule) al organismului receptiv , pentrucare are tropism electiv
poarta de intrare si cea de patrundere pot fi identice sau nu
dupa mecanismul de transmitere , bolile infectioase se impart in:
boli infectioase respiratorii
boli infectioase digestive
boli infectioase tegumentare
boli infectioase sanguine
modalitati de transmitere a agentilor patogeni
1. Transmitere directa
2. Transmitere indirecta

1.Transmiterea directa
- se realizaeaza prin transferul direct, nemijlocit al agentului patogen de la sursa de
infectie la organismul receptive, fara a intervene vreun element al mediului extern
- implica contactul direct intre persoana infectata si cea care se infecteaza
- modalitatile principale de transmitere directa sunt:
- contact fizic
- transmitere percutana( scrabie)
- muscatura (rabie)
-contact sexual ( HIV, hepatita B, boli venerice)
- sarut ( MNJ, hepatita B, HIV)
- transfuzii de sange / plasma (malaria, HIV, hepatita B,C
- transmitere transplacentara (rubeola)
- agentii etiologici au rezistenta mica in mediul extern
2.Transmitere indirecta
- transferul agentului patogen de la sursa de infectie la organismul receptiv se realizeaza
prin intermediul unor elemente din mediul exterior, care sunt legate functional intre ele
- caracterizeaza agentii patogeni cu rezistenta medie sau crescuta in mediul extern
- este caracteristica pentru majoritatea infectiilor digestive, multe din infectiile respiratorii
si tegumentare

- 2 tipuri:
a) transmitere indirecta simpla
- se interpune un singur element din mediul extern, cel mai frecvent
aerul ( boli eruptive, gripa si viroze respiratorii)
b) transmitere indirecta complexa, prin stafale
- se interpun mai multe elemente din mediul extern
- este caracteristica agentilor patogeni cu rezistenta crescuta in mediul
extern
- receptivul poate contacta infectia fara a intalni sursa de infectie
- elementele din mediul extern care pot fi cai de transmitere pentru
agentii patogeni: aer, apa, alimente, sol, obiecte , mana murdara, vectori