Sunteți pe pagina 1din 20

Sisteme de securizare a cldirilor

Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC


PENTRU SISTEMELE DE SECURITATE
Sistemele de alimentare cu energie electric pentru servicii i sisteme de
securitate sunt prevzute pentru meninerea n funciune a echipamentelor i
instalaiilor necesare:
a) pentru sntatea i securitatea persoanelor i / sau
b) pentru evitarea deteriorrii importante a mediului sau a unor
echipamente (preluare din SR CEI 60364-5-55/A1).
Sistemul de alimentare include:
- sursa de alimentare de baz;
- sursa de alimentare de rezerv (backup);
- circuitele electrice pn la bornele echipamentului (n anumite cazuri poate
s includ i aceste echipamente).
Alimentarea cu energie electric a sistemelor de securitate, avnd n
vedere importana deosebit a funcionrii nentrerupte a acestora, trebuie s se
efectueze de la dou surse de alimentare distincte: o surs de baz (reeaua de
230V c.a.) i o surs de rezerv (baterii de acumulatoare). Lipsa tensiunii, sau
scderea tensiunii sursei de baz sub valoarea minim de funcionare, trebuie s
conduc la cuplarea automat a sursei de rezerv. La restabilirea sursei de baz
trebuie s se comute automat alimentarea din sursa de baz, asigurnd i
ncrcarea acumulatoarelor sursei de rezerv. Variaiile standard admise ale
tensiunii reelei electrice de joas tensiune n Romnia sunt de -15%...+10%.
Sistemele de securitate necesit pentru funcionare:
- alimentarea cu energie electric primar (din reeaua 230V c.a., 50Hz) a
surselor proprii de alimentare;
- alimentarea de la sursele proprii ale echipamentelor electronice cu
tensiune continu sau alternativ 12V 24V.
n general, sistemele anti-efracie i anti-incendiu au consumurile cele mai
reduse, n timp ce sistemele de control al accesului i sistemele de televiziune cu
circuit nchis consum mai mult. Consumurile energetice importante la sistemele
de control al accesului sunt determinate de utilizarea sistemelor de nchidere sau
de cititoarele biometrice. n cazul sistemelor de televiziune cu circuit nchis,
consumurile importante de energie sunt datorate dispozitivelor de nclzire ale
camerelor video, nregistratoarelor digitale, i numrului de monitoare
prevzute.

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

7.1. Surse de alimentare de baz


Sursa de alimentare de baz preia energia din reeaua electric de joas
tensiune a sistemului energetic naional.
Sursele de alimentare de baz pentru sistemul de detectare a incendiilor i
pentru sistemul de securitate sunt surse alimentate n curent alternativ monofazat
230V c.a., 50Hz, care vor dispune de coloane proprii de alimentare direct din
tabloul electric general al cldirii. Este interzis racordarea altor consumatori la
aceste coloane de alimentare cu energie electric.
Toate subsistemele unui sistem de securitate integrat se alimenteaz din
aceeai faz a reelei electrice de joas tensiune. n cazul n care regula nu poate
fi aplicat, atunci se vor lua toate msurile de separare galvanic ntre
subsisteme sau pri ale acestora care nu sunt alimentate din aceeai faz.
Sistemele de securitate au structuri distribuite, ceea ce impune ca i
alimentarea cu energie electric a sistemelor mari de securitate s fie tot
distribuit (altfel, consumurile mari de energie i cderile de tensiune importante
pe cablurile de alimentare ar impune seciuni mari ale cablurilor de alimentare).
Nu este recomandat conectarea n paralel a surselor de alimentare,
deoarece este puin probabil s avem dou sau mai multe surse de alimentare
identice. Diferenele (mai mici sau mai mari) dintre tensiunile la bornele surselor
determin, conform teoriei circuitelor electrice, cureni de circulaie ntre surse
cu efecte negative n regimul de alimentare al echipamentelor, dar i n regimul
de ncrcare al acumulatoarelor electrice. Separarea galvanic ntre circuitele
alimentate din surse diferite reprezint soluia uzual.
Conform articolului Surse de alimentare pentru sisteme de supraveghere
i alarmare din revista Alarma nr. 1 din anul 2012, sursele de alimentare de
baz se pot conecta n paralel, cu condiia s aib conectat n serie la ieirea
fiecrei surse cte o diod semiconductoare. Se previne astfel posibilitatea ca o
surs s devin sarcin pentru alt surs, n condiiile n care sursele nu au
tensiunile la borne perfect egale.
-

Sursa de alimentare 1

Sursa de alimentare 2

D1

D2

Sursa de alimentare n

Dn

Sarcina

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

Soluia propus asigur alimentarea cu energie electric a sistemului de


securitate fr ntrerupere n cazul defectrii uneia dintre sursele de alimentare.
Conform aceluiai articol, sursele de alimentare se pot conecta n serie, cu
condiia ca nivelul maxim al curentului cerut la ieirea gruprii serie s fie egal
cu cel minim asigurat de oricare dintre surse. Se recomand conectarea
antiparalel a unei diode semiconductoare la bornele de ieire ale fiecrei surse,
care s previn posibilele distrugeri provocate de tensiunile de autoinducie.
+
+
D1

Sursa de alimentare 1

Sarcina

D1

Sursa de alimentare 2

Alegerea surselor de alimentare de baz


Pentru creterea disponibilitii sursei de alimentare i implicit a
ntregului sistem de securitate, se recomand s se aleag o surs care s dispun
cu 30% mai mult putere dect maximul necesar solicitat de sistem.
Sursele de alimentare pot fi rcite cu aer care circul liber prin convecie
sau cu aer care circul forat cu ajutorul ventilatoarelor. Se recomand o surs
avnd rcirea cu aer care circul liber, prin convecie. O astfel de surs are
fiabilitate mai mare datorat componentelor ce pot lucra la temperaturi pn la
105C. Sursele rcite cu aer care circul forat cu ajutorul ventilatoarelor sunt
mai puin fiabile deoarece ventilatorul este dispozitivul din surs care se
defecteaz primul.
Sursa se monteaz n poziia care asigur rcirea maxim prin circulaia
natural a aerului (convecie). De aceea se recomand montarea sursei n poziie
orizontal.
Sursa de alimentare trebuie s dispun de urmtoarele protecii:
- la supratensiuni care pot apare pe intrare;
- la suprasarcin atunci cnd se solicit un curent mai mare dect cel pe care
l poate furniza sursa;
- la scurtcircuit pe bornele de ieire ale sursei sau n circuitul sarcinii;
- la supranclzirea sursei de alimentare provocate de lipsa unei rciri
adecvate.
O cerin special impus surselor de alimentare pentru sistemele de
securitate este aceea c trebuie s satisfac standardul EN 61000-3-2, prin care
se impune ncadrarea n nivelurile de compatibilitate electromagnetic (EMC).
Ca urmare, sursa nu trebuie s perturbe alte echipamente electrice i electronice
3

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

prin emisia de unde electromagnetice n spectrul de radiofrecven, sau prin


injecia de perturbaii n reeaua de c.a.
Sursa de alimentare trebuie s aib consum propriu de energie ct mai mic.
7.1.1. Circuitul de alimentare din tabloul electric general
Circuitul de alimentare va fi realizat sub forma unei coloane proprii,
racordat direct la tabloul electric general de distribuie al cldirii. Circuitul de
alimentare va fi marcat i nu va putea fi deconectat dect de persoane autorizate.
Acest circuit va fi alimentat nainte de ntreruptorul general.
Coloana de alimentare monofazat este realizat din trei conductoare:
faza, neutrul i legtura la pmnt. Protecia la scurtcircuit i la suprasarcin a
cablului i a surselor sistemului de securitate la scurtcircuit se realizeaz cu
dispozitive amplasate n tabloul general al cldirii.
Conform Normativului I7-2011, n circuitele i coloanele monofazate
conductorul neutru va avea aceeai seciune cu a conductorului de faz.
7.1.2. Surse de alimentare de curent continuu
Sursele de alimentare de baz ale sistemelor de securitate sunt surse de
curent continuu. Schema bloc a unei surse de alimentare de curent continuu
clasic, pornind de la reeaua de curent alternativ este prezentat n figura de mai
jos.

Transformatorul (Tr) monofazat coboar tensiunea alternativ conform


valorii tensiunii continue necesare consumatorului. Separarea galvanic dintre
reeaua electric i circuitul electronic alimentat reprezint unul din marile
avantaje pe care le ofer transformatorul pentru protejarea mpotriva
electrocutrii.
Blocul redresor (R) propriu-zis conine n structura sa elemente redresoare
care permit conducia curentului electric numai ntr-un singur sens. Redresorul
este de tipul necomandat, monofazat i dubl alternan.
Tensiunea obinut la ieirea blocului redresor R conine n afara
componentei continue i componente alternative. La ieirea din redresor se
conecteaz un circuit de filtrare F sau de netezire.
Filtrul (F) are rolul de a micora componentele alternative, acumulnd
energie n intervalul de timp cnd tensiunea crete i cednd energie
4

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

consumatorului cnd tensiunea scade. Filtrul las s treac componentele de


frecven joas i oprete componentele de frecven ridicat, de unde i
caracterul su trece jos.
Stabilizatorul (S) are rolul de a menine la o valoare constant tensiunea
continu de alimentare, atunci cnd se modific ntre anumite limite urmtorii
parametri:
- sarcina (Rs) i implicit curentul prin sarcin;
- tensiunea reelei (tensiunea de intrare);
- temperatura mediului n care funcioneaz stabilizatorul.
Exist dou clase de stabilizatoare de tensiune continu:
stabilizatoare liniare (utilizate la sursele clasice);
stabilizatoare n comutaie (utilizate la sursele n comutaie).
Stabilizatoarele liniare se caracterizeaz prin aceea c nivelul tensiunii
de ieire se controleaz i se regleaz n mod continuu. Toate dispozitivele
active din stabilizator funcioneaz n regiunea liniar a caracteristicilor.
Dup principiul de funcionare, stabilizatoarele liniare se clasific n :
a) Stabilizatoare parametrice folosesc dispozitive electronice a cror
caracteristic static are o zon n care tensiunea este aproximativ constant
pentru variaii mari ale curentului (exemplu dioda Zener);

I = Iz + Is
UF = Us

b) Stabilizatoare cu reacie nivelul tensiunii de ieire se compar


permanent cu un nivel de referin i diferena dintre cele dou tensiuni,
amplificat, acioneaz asupra unui element de reglare care i modific
rezistena intern. Astfel nivelul tensiunilor la ieire este pstrat la valoarea
prestabilit.
Elementele de reglare se conecteaz n paralel sau n serie cu sarcina i ca
urmare vom avea:
b1) stabilizatoare cu reacie cu elemente de reglare derivaie (ERD);

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

b2) stabilizatoare cu reacie cu elemente de reglare serie (ERS).

Semnificaia notaiilor din cele dou figuri este urmtoarea:


RS rezistena de sarcin
ERD element de reglare derivaie
ERS element de reglare serie
A+C amplificator i comparator (amplific diferena a dou tensiuni)
Ref bloc referin tensiune
TR traductor pe calea de reacie (msoar tensiunea stabilizat la bornele
sarcinii)
R rezisten de compensare.
Stabilizatoare n comutaie. Stabilizatoarele de tensiune care
funcioneaz n regim de comutaie sunt de fapt tot stabilizatoare de tensiune cu
reacie, ns elementul regulator de tensiune nu mai lucreaz n poriunea liniar
a caracteristicii, ci n regim de comutaie. Randamentul energetic al
stabilizatorului crete astfel foarte mult.
Comutaia este procedeul prin care un dispozitiv electronic
semiconductor poate conecta sau deconecta dou puncte dintr-un circuit electric
sau electronic. Dispozitivul electronic funcioneaz n dou stri:
- starea de nchis, atunci cnd conecteaz cele dou puncte ale circuitului
iar rezistena intern a dispozitivului are valoarea ideal zero;

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

- starea de deschis, atunci cnd cele dou puncte ale circuitului nu sunt
conectate iar rezistena intern a dispozitivului are valoarea ideal
infinit.
Dispozitivele electronice funcioneaz n regim de comutaie atunci cnd
tensiunile la borne i implicit curenii prin dispozitive se modific cu viteze
foarte mari. Dispozitivele funcioneaz sub aciunea unor semnale de comand
care au forma unor impulsuri dreptunghiulare. ntr-un astfel de regim au
importan valorile timpilor de tranziie sau de comutaie.
Schema bloc a stabilizatorului de tensiune n comutaie se prezint n
figur i conine dou pri principale:
- convertorul c.c. c.c. la care se poate modifica raportul de conducie prin
comand extern;
- circuitul de comand al convertorului i de control a tensiunii la ieire.
Circuit de
comand i
control

Uref
Uo

+
Ui

+
Comutator
electronic

Uo

Convertor c.c. c.c.

Pentru ca tensiunea de la ieire Uo sa fie meninut constant, se compar


tensiunea de ieire cu o tensiune de referin Uref i, n funcie de eroarea
rezultat, circuitul de comand modifica raportul de conducie al convertorului
c.c. c.c.
Raportul de conducie k se definete prin relaia
T
k= c
T
unde TC este timpul de conducie al dispozitivului electronic, iar T este perioada
comutrii dispozitivului electronic (compus din timpul de conducie i din
timpul de blocare).
Metoda cea mai utilizat pentru modificarea raportului de conducie k n
vederea modificrii tensiunii de la ieire Uo este cea a modulaiei n durat.

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

Cel mai simplu convertor c.c. c.c. este constituit dintr-un comutator
electronic realizat cu tranzistor bipolar cu jonciuni i din filtrul de netezire.
Tranzistorul funcioneaz n regim de comutaie, nivelul tensiunii de ieire
depinznd de raportul de conducie.
T

Ui

C1

RS

C2

Semnal de
comand

Uo

i
imax

imin
TC

TB

TC este timpul de conducie al dispozitivului electronic


TB este timpul de blocare al dispozitivului electronic
T este perioada comutrii dispozitivului electronic
Exemplu de surs de alimentare de baz n comutaie amplasat n
interiorul echipamentului de control i semnalizare (ECS) dintr-un sistem
automat pentru detectare i alarmare la incendii.

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

a. Caracteristici tehnice ale circuitului de intrare:


- Tensiunea 110/230Vc.a., + 10% -15%
- Frecvena 50/60Hz
- Intensitatea curentului 2A la 110Vc.a. i 1A la 230Vc.a.
- Protecie la scurtcircuit prin siguran fuzibil de 4A
b. Caracteristici tehnice ale circuitului de ieire 24Vc.c.
Intensitatea maxim a curentului 4A
Intensitatea maxim a curentului de ncrcare al acumulatoarelor 1,3A
(capacitatea acumulatorului 18Ah ncrcare 80% n 24h i 100% n 72h)
Tensiunea de ncrcare a acumulatoarelor 27,3V 0.3V la 20C
Indicarea strii de descrcare a acumulatoarelor la tensiunea de 22,3Vc.c.
Deconectarea acumulatoarelor atunci cnd tensiunea lor scade la 21,5Vc.c.
(pentru protejarea acumulatoarelor)
7.2. Surse de alimentare de rezerv
Sursele de alimentare de rezerv trebuie s respecte prescripiile
Normativelor I7, I18, I 18/1-0 i HG 301/2012.
Pot fi folosite urmtoarele surse de rezerv pentru servicii de securitate:
- baterii de acumulatoare electrochimice;
- surse de alimentare nentreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentarea din sistemul energetic naional;
- celule fotoelectrice.
Alimentarea cu energie electric din sursa de rezerv poate fi realizat:
a) manual, dac punerea n funciune a sursei de rezerv se face prin
intervenia unui operator uman;
b) automat, dac punerea n funciune a sursei de rezerv nu depinde de
intervenia unui operator uman.
Sursele de alimentare de rezerv asigur continuitatea alimentrii cu
energie electric a sistemelor de securitate i n cazul n care sursa de alimentare
de baz este afectat de golurile de tensiune care apar uneori n reele electrice.
Un gol de tensiune, reprezint o scdere a tensiunii de alimentare ntre -10% i 99 % pentru scurt timp (<1minut).
7.2.1. Alegerea surselor de alimentare de rezerv
Sursele de alimentare de rezerv pentru sistemele de securitate trebuie s
asigure:
9 pentru sistemele de semnalizare a incendiilor o durat de funcionare de 48
ore i semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute, conform
Normativului I18;

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

9 pentru sistemele de alarmare mpotriva efraciei funcionarea normal a


acestora minim 24 de ore, cu 30 de minute n starea de alarm.
Sursele de rezerv pentru alimentarea sistemelor de securitate trebuie
alese n funcie de:
- timpul de rspuns (se alege varianta fr ntrerupere, alimentare
continu);
- timpul de funcionare nominal necesar (48 ore la incendii i 24 ore la
efracie, 30 de minute n starea de alarm).
Sistemele de securitate trebuie s funcioneze permanent, indiferent de
cderile accidentale ale reelei primare de alimentare cu energie electric.
Funcionarea permanent a sistemelor de securitate impune o autonomie
nelimitat asigurat de sursa de rezerv, ceea ce este imposibil de realizat. Se
impun a fi evideniate cteva aspecte legate de funcionarea permanent a
sistemelor de securitate:
o de regul, durata maxim a unei pene de curent este de 4 - 6 ore i numai
n cazuri excepionale au fost avarii de peste 24 ore;
o n cazuri speciale, autonomia trebuie s acopere durata unui sfrit de
sptmn, n condiiile n care accesul la prile importante ale
sistemului nu este permis;
o autonomia sistemului de securitate trebuie corelat cu timpul de
intervenie maxim admis n cazul unei avarii n alimentarea cu energie
electric.

Exemplu de alegere a sursei de alimentare de rezerv pentru o camer


video dintr-un sistem de supraveghere TVCI
Date de intrare:
- Sistemul de supraveghere TVCI este prevzut cu surse separate pentru
camerele video, care dispun fiecare de cte un acumulator ncorporat.
- O camer video se alimenteaz la tensiunea de 12V c.c. i absoarbe un curent
cu intensitatea de 0,12A.
- Acumulatorul sursei de rezerv are caracteristicile tehnice urmtoare: tensiunea
12V c.c., capacitatea C = 12Ah, acumulator cu plumb, electrolit sub form de
gel, carcas nchis, borne de conexiuni electrice pentru papuci tip auto, durata
de via 5 ani.
- Se consider admisibil o descrcare a acumulatorului pn la 80% din
capacitatea total.
Date de ieire
Se cere s se calculeze timpul ct sursa de alimentare de rezerv asigur
alimentarea cu energie electric a camerei video TVCI.
Calcule
Camera video se alimenteaz n c.c., deci energia consumat

E = P t =U I t ,
10

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

de unde timpul
t=

E U [V ] C[ Ah]
=
.
P
P[W ]

innd seama c se consider admisibil o descrcare a acumulatorului pn la


80% din capacitatea total, atunci numai 20% din capacitate va fi folosit pentru
funcionarea camerei video.
t=

E U [V ] 0,2 C[ Ah ] 0,2 12V 12 Ah 28,8


=
=
=
= 20h ,
P
U [V ] I [ A]
12V 0,12 A
1,44

deci acumulatorul ales poate asigura o autonomie de 20 ore pentru camera


video.
7.2.2. Schema electric pentru alimentarea din sursa de baz i de
rezerv
+
L

R
Transformator,
redresor i
filtru de
netezire

Stabilizator
de tensiune

Incrcare
+

RS

Acumulator
12V

n schem se disting urmtoarele pri componente principale:


- sursa de alimentare de baz clasic compus din transformator, redresor,
filtru de netezire, stabilizator de tensiune;
- sursa de alimentare de rezerv compus din acumulator, rezistorul R
pentru limitarea curentului de ncrcare al acumulatorului, dioda D prin
care se permite alimentarea sarcinii RS din acumulator;
- consumatorul sursei reprezentat prin rezistena de sarcin RS.
Sursa de baz alimenteaz sistemul de securitate i ncarc acumulatorul
sursei de rezerv. Este recomandat ncrcarea acumulatorului cu un curent a
crui intensitate se limiteaz cu ajutorul rezistorului R, astfel nct s nu se
depeasc valoarea recomandat de productorul acumulatorului.
Acumulatorul este pregtit n orice moment s preia instantaneu
alimentarea cu tensiune continu a sistemului de securitate, prin dioda D, de

11

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

tipul Schottky. Justificarea utilizrii unei diode Schottky n locul unei diode
semiconductoare obinuite se prezint n continuare.
Dioda Schottky se realizeaz prin contactul dintre un metal (de obicei
aluminiu) i un semiconductor de tip n. Prin comparaie cu dioda
semiconductoare obinuit care conine o jonciune pn, n locul regiunii de tip p,
dioda Schottky are o regiune metalic. Acest tip de diod utilizeaz proprietile
contactului dintre un metal i un semiconductor.
A

K
Metal

La o jonciune pn din siliciu, cderea de tensiune direct la borne este de


(0,6 0,8)V, iar capacitatea diodei, timpul de rspuns i frecvena de lucru au
anumite valori care se precizeaz n catalogul firmei productoare. La o diod
Schottky cderea de tensiune direct este de numai (0,3 0,5)V, capacitatea este
mult mai mic, timpul de rspuns este mai mic, frecvenele la care poate lucra
sunt foarte mari.
7.2.3. Acumulatoare electrice
Acumulatoarele electrice sunt surse electrochimice la care procesul
electrochimic este reversibil. Pot fi ncrcate i descrcate la utilizator de un
numr mare de ori.
Clasificarea acumulatoarelor:
- dup elementul din care sunt realizate:
o cu Pb
o cu Ni
o cu Li
- dup electrolitul folosit:
o acide
o alcaline (baze)
- dup starea de agregare a electrolitului:
o electrolit lichid
o electrolit sub form de gel
Principalii parametri ai acumulatoarelor sunt:
1) tensiunea nominal (tensiunea medie pe acumulator)
2 V pentru elementele cu Pb
1,2 V pentru elementele cu Ni
2,73,6 pentru elementele cu Li
2) capacitatea acumulatorului C
12

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

td

C = id dt

[Ah]

unde td este timpul de descrcare i id este curentul de descrcare. Capacitatea


acumulatorului reprezint mrimea sarcinii electrice stocate n acumulator. Ea se
msoar n Ah.
Capacitatea nscris pe acumulator este capacitatea nominal care se
obine pentru un anume regim de descrcare. Spre exemplu C = 60Ah nseamn
c poate asigura un curent de 3A un timp de 20h.
Capacitatea crete cu creterea temperaturii.
3) tensiunea maxim n regim de ncrcare
4) tensiunea minim n regim de descrcare
5) rezistena intern a acumulatorului la aceeai capacitate:
acumulatorul cu Pb are rezisten intern minim;
urmeaz acumulatorul cu Li;
acumulatorul pe baz de Ni are rezistena intern maxim.
Acumulatoare electrice pentru sisteme de securitate
Dintre acumulatoarele electrice care pot fi procurate de pe pia pentru
alctuirea sursei de alimentare de rezerv din sistemele de securitate, pot fi
utilizate urmtoarele acumulatoare alese spre exemplificare de la diferii
furnizori:
Acumulatoare cu plumb, electrolit sub form de gel, carcas nchis, borne
conexiuni electrice pentru papuci tip auto, durata de via 5 ani:
9 12V, 18Ah (exemple de coduri BS131N, FG21703, NP17-12)
9 12V, 12Ah, (exemple de coduri BS130N, FG21201/2, NP12-12,
exemplu dimensiuni 151 x 98 x 95 mm).
9 12V, 7,2Ah (exemple de coduri BS127N, FG20721/2, NP7-12)
9 12V, 7Ah, dimensiuni 151 x 65 x 94 mm.
9 12V 5Ah, dimensiuni 101x70x90mm.
9 12V, 4,5Ah, dimensiuni, 90 x 70 x 101 mm.
9 12V, 1,2Ah, dimensiuni, 97 x 43 x 52 mm.
Acumulator cu plumb, electrolit sub form de gel, borne conexiuni electrice
cu urub tip auto:
9 12V, 85Ah, 31 kg, dimensiuni 330x171x236mm,.
9 12v, 65Ah
9 12V, 45Ah
9 12V, 38Ah, dimensiuni 197x165x170 mm, greutate 14 kg
9 12V, 26Ah,

13

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

9 12V, 24Ah, dimensiuni 166x175x125 mm, greutate 8.92 kg


9 12V, 20Ah, dimensiuni: 181x77x167 mm, nlime cu terminale 167
mm, greutate 5,5 kg
9 12V, 17Ah, dimensiuni 181x76x167 mm, greutate 5,97 kg
7.2.4. ncrcarea i descrcarea acumulatoarelor
n general, la alegerea i montarea bateriilor de acumulatoare staionare
electrochimice se vor respecta instruciunile furnizorului i recomandrile din
SR EN 50272-2 privind prescripiile de securitate pentru acumulatoare i
instalaii pentru baterii.
n exploatarea acumulatoarelor trebuie inut cont de fenomenul de
autodescrcare. Acesta este inevitabil, mai pronunat ca la elementele galvanice
i poate duce la distrugerea acumulatorului. Autodescrcarea este mai intens la
temperaturi ridicate, dar este periculoas i la temperaturi joase cnd electrolitul
poate s nghee.
Regimurile de funcionare ale acumulatoarelor pot fi :
9 n tampon ;
9 cicluri repetitive de ncrcare descrcare;
9 mixt.
Pentru acumulatoarele cu Pb care funcioneaz n regim tampon se
recomand ca tensiunea de ncrcare s nu depeasc 13,8 14V. n situaii
speciale se efectueaz ncrcri corective prin care se ncearc restabilirea
parametrilor acumulatorului. Aceste ncrcri se fac n curent mic i pe o durat
mare de timp. Valorile de ncrcare sunt 1/40 1/20 din valoarea capacitii C.
ncrcarea acumulatoarelor cu Ni se face n 2 moduri:
1. standard (lent) injectarea unui curent cu o valoare numeric egal cu
1/10 din
capacitatea acumulatorului. Timpul de ncrcare este de aproximativ 14h pentru
un acumulator descrcat complet. n general elementul cu Ni suport acest
curent i peste 14h.
2. rapid deoarece ncrcarea lent dureaz foarte mult exist modaliti
de ncrcare rapid prin care acumulatorul i va recpta 80 90% din
capacitate ntr-un timp de 15min 3h.
Acumulatorul cel mai mult utilizat n sursele de rezerv ale sistemelor de
securitate este acumulatorul cu Pb cu tensiunea de 12V (dac este necesar o
tensiune de alimentare de 24V atunci se leag n serie dou acumulatoare
identice). Un astfel de acumulator are la borne tensiunile
13,6V
pentru starea de ncrcat
10,8V
pentru starea de descrcat
ncrcarea acumulatorului trebuie s se fac:
o la o tensiune continu aplicat la borne cuprins ntre 13,4V i 13,8V;
14

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

o cu un curent a crui intensitate se limiteaz printr-un rezistor la o valoare


cel mult egal cu intensitatea recomandat de productorul
acumulatorului.
Acumulatorul se ncarc de la sursa de baz cu un anumit curent, ori de
cte ori tensiunea la bornele acumulatorului scade sub valoarea tensiunii sursei
de baz. Intensitatea curentului de ncrcare al acumulatorului scade pe msur
ce tensiunea la bornele acumulatorului crete prin ncrcare. Acumulatorul se
menine ncrcat permanent i poate prelua instantaneu alimentarea sistemului
de securitate prin dioda Schottky dup timpul de comutare al acesteia din starea
de blocat n starea de conducie. Acumulatorul funcioneaz n regim tampon.
Un acumulator nou i bine ncrcat are o anumit rezisten intern r, care
trebuie s fie de valoare ct mai mic pentru ca acumulatorul s se apropie ct
mai mult de o surs ideal de tensiune. Descrcarea acumulatorului nseamn de
fapt creterea valorii rezistenei interne r a acumulatorului.
Tensiunea electromotoare E a acumulatorului rmne nemodificat
indiferent dac acumulatorul este ncrcat sau este descrcat.
Considerm un acumulator care are conectat la borne un consumator de
rezisten R, ca n schema de mai jos.
R

I
r

Aplicm legea lui Ohm pentru acest circuit nchis i calculm curentul
debitat de acumulator n circuit.
E
I=
R+r
Se poate spune c:
- ncrcarea acumulatorului nseamn micorarea r i creterea curentului I;
- descrcarea acumulatorului nseamn mrirea r i scderea curentului I.
Capacitatea acumulatoarelor scade cu 10-15% pe an, avnd o durat de
via ideal de 5 ani i practic de 2-3 ani (conform graficului aproximativ
pentru variaia n timp a capacitii acumulatorului.

15

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

Capacitatea
acumulatorului
[Ah]
100%
70%

30%

1 an

2 ani

3 ani

Timpul [ani]

7.2.5. Calculul energetic al sistemelor de securitate


Calculul energetic al sistemelor de securitate se efectueaz pentru stabilirea
valorii capacitii acumulatorului din sursa de alimentare de rezerv, necesar
pentru a asigura autonomia funcionrii sistemului de securitate n cazul
ntreruperii alimentrii din sursa de baz.
Autonomia funcionrii cu energie electric din sursa de rezerv este
impus astfel:
9 pentru sistemele de semnalizare a incendiilor durata minim de funcionare
este de 48 ore i semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute;
9 pentru sistemele de alarmare mpotriva efraciei funcionarea normal a
acestora este de minim 24 de ore, cu 30 de minute n starea de alarmare.
Calculul energetic pornete de la ipoteza c acumulatoarele sunt noi i
ncrcate la capacitatea maxim.
Dac sunt necesare mai multe surse de alimentare de rezerv, atunci ele
vor alimenta pri distincte ale sistemului de securitate deoarece nu este
recomandat legarea n paralel a mai multor surse de tensiune. Mai multe
acumulatoare nu pot fi absolut identice i ca urmare, prin legarea n paralel a
acumulatoarelor ar apare cureni de circulaie ntre acumulatoare cu efecte
nedorite asupra strii acumulatoarelor i a conductoarelor care realizeaz
conexiunile dintre ele.
Conform opiniei unora dintre specialitii n sisteme de securitate, o
situaie n care poate fi permis legarea n paralel a acumulatoarelor este atunci
cnd acumulatoarele au caracteristici tehnice identice i provin din acelai lot de
fabricaie. Situaia aceasta este discutabil i se recomand evitarea ei.
Calculul energetic se efectueaz pentru fiecare surs de alimentare de
rezerv n parte, aferent prii din sistem pe care o alimenteaz. Se ntocmesc
tabele distincte care conin toi consumatorii alimentai din aceeai surs. La

16

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

fiecare consumator se noteaz intensitile curenilor n strile de veghe (stand


by) i de alarm.
Sirena de exterior este prevzut de obicei cu acumulator propriu pentru
alimentarea de rezerv i n calculul energetic conteaz numai prin curentul de
ncrcare al acumulatorului propriu, n perioada de veghe.
Din calculul energetic trebuie s rezulte capacitatea acumulatorului
electric care asigur timpul de funcionare reglementat pentru fiecare surs de
rezerv, n funcie de tipul de subsistem alimentat i tipul de obiectiv protejat.
A.
Capacitatea acumulatorului din sursa de alimentare de rezerv,
necesar pentru a asigura autonomia funcionrii sistemului de securitate n
cazul ntreruperii alimentrii din sursa de baz, se calculeaz cu ajutorul
formulei urmtoare:
Cac = 1,15 ( I

t + I t )
sb sb
al al

n care s-au notat:


Cac capacitatea acumulatorului
Isb curentul total absorbit n starea de veghe (stand by)
Ial curentul total absorbit n starea de alarm
tsb timpul necesar asigurrii autonomiei sistemului n starea de veghe
(stand by)
tal - timpul necesar asigurrii autonomiei sistemului n starea de alarm
Acumulatorul se va alege cu o capacitate mai mare sau cel puin egal cu
cea rezultat din calcul, din lista acumulatoarelor dedicate sistemelor de
securitate disponibile pe pia. Din lista prezentat ca exemplu la paragraful
7.2.3. Acumulatoare electrice, rezult urmtoarele posibiliti de alegere, n
ordinea descresctoare a capacitii: 45Ah, 38Ah, 26Ah, 24Ah, 20Ah, 18Ah,
17Ah, 12Ah, 7,2Ah, 7Ah, 5Ah, 4,5Ah, 1,2Ah.
B.
Exist situaii n care productorul echipamentelor de control i
semnalizare (centralelor antiincendiu sau centralelor antiefracie) include n
software-ul specializat pentru instalarea i pentru configurarea sistemelor i
efectuarea calculului energetic. Pentru aceasta, programul solicit o serie de
informaii referitoare la:
numrul i tipul buclelor;
numrul i tipul dispozitivelor utilizate (software-ul dispune n baza de
date de caracteristicile tehnice ale fiecrui tip de dispozitv);
durata pentru care sursa de rezerv trebuie s asigure funcionarea
sistemului n starea de supraveghere (stand by);
durata pentru care sursa de rezerv trebuie s asigure funcionarea
sistemului n starea de alarm.

17

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

Programul ofer prin calcul valoarea capacitii acumulatorului sursei de


rezerv n condiiile precizate i din lista acumulatoarelor disponibile se alege
acumulatorul potrivit aplicaiei respective.

Observaii:
1. Calculul energetic care nsoete proiectul supus avizrii de ctre IGSU
sau IGPR se efectueaz numai n varianta A. Varianta B poate fi utilizat numai
ca instrument ajuttor pentru proiectant n timpul elaborrii proiectului.
2. Capacitatea acumulatorului obinut prin calcul trebuie corelat cu
caracteristicile tehnice ale sursei de alimentare de baz:
intensitatea maxim a curentului de ncrcare al acumulatoarelor suportat
de sursa de baz
sau
capacitatea maxim a acumulatorului, n Ah, care poate fi ncrcat de
sursa de baz (ncrcare 80% n 24h i 100% n 72h)
Exemplu de calcul energetic
a) Sistemul automat de detectare i de alarmare la efracie pentru o
coal.
Se ntocmete tabelul urmtor care conine: dispozitivele utilizate n
sistem, cantitile (numrul) de dispozitive, curenii n mA consumai de fiecare
dispozitiv n strile de veghe (stand by) i de alarm.

Tip
dispozitiv
Centrala
Tastatura
Sirena int

Cantitate
[buc.]
1
1
1

Consum
n stand
by [mA]
200
45
0

Sirena ext
Senzor PIR

1
34

10
23

Consum n
alarm
[mA]
300
55
450
400 din
acumulatorul
propriu
23
I total sb
[mA]
I total al
[mA]

18

Consum
total n
stand by
[mA]
200
45
0
10
782
1037
1587

Consum
total n
alarm
[mA]
300
55
450
400 din
acumulatorul
propriu
782

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

Capacitatea acumulatorului din sursa de alimentare de rezerv, necesar


pentru a asigura autonomia funcionrii sistemului de securitate n cazul
ntreruperii alimentrii din sursa de baz, se calculeaz astfel:
C ac = 1,15 ( I sb t sb + I al t al ) =
= 1,15 (1,037 A 24h + 1,587 A 0,5h ) = 1,15 ( 24,88 Ah + 0,793 Ah ) = 1,15 25,67 Ah = 29.52 Ah

Din lista acumulatoarelor prezentat la paragraful 7.2.3. Acumulatoare


electrice, rezult c trebuie ales un acumulator cu capacitatea de 38Ah (alegerea
unui acumulator cu capacitatea de 26Ah nu este permis).
b) Sistemul automat de detectare i de alarmare la incendiu pentru o
grdini.
Se ntocmete tabelul urmtor care conine: tipul dispozitivelor utilizate n
sistem, cantitile (numrul) de dispozitive, curenii n mA consumai de fiecare
dispozitiv n strile de veghe (stand by) i de alarm.

Tip
dispozitiv
Centrala
Dispozitiv
bucla
Sirene
Detectoare
metan

Consum
Cantitate n stand
[buc.]
by [mA]
1
200

Consum
n
alarm
[mA]
300

Consum
total n
stand by
[mA]
200

Consum
total n
alarm
[mA]
300

91
4

0.1
1

1
160

9.1
4

91
640

75

75

225

225

I total sb
[mA]
I total al
[mA]

438.1
1256

Capacitatea acumulatorului din sursa de alimentare de rezerv, necesar


pentru a asigura autonomia funcionrii sistemului de securitate n cazul
ntreruperii alimentrii din sursa de baz
t + I t ) =
sb sb
al al
= 1,15 (0,438 A 48h + 1,256 A 0,5h ) = 1,15 ( 21,024 Ah + 0,628 Ah ) = 1,15 21,652 Ah = 24,89 Ah

Cac = 1,15 ( I

Din lista acumulatoarelor prezentat la paragraful 7.2.3. Acumulatoare


electrice rezult c trebuie ales un acumulator cu capacitatea de 26Ah.

19

Sisteme de securizare a cldirilor


Surse de alimentare cu energie electric pentru sisteme de securitate

Bibliografie
*** Proiectant sisteme de securitate, Asociaia Romn pentru Tehnic de Securitate
(ARTS), 2012, cod COR 215119. Capitolul 23 Norme generale pentru instalaiile de cureni
slabi, autor Daniel Popescu.
Emil Floroiu Surse de alimentare pentru sisteme de supraveghere i alarmare,
Alarma nr. 1 / 2012, pag. 8-10. Revist editat de Asociaia Romn pentru Tehnica de
Securitate, ISSN 1582-4152

20

S-ar putea să vă placă și

  • 7 Cursul 7
    7 Cursul 7
    Document9 pagini
    7 Cursul 7
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 91 Curs19 BD
    91 Curs19 BD
    Document26 pagini
    91 Curs19 BD
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Cap.4. SSC Control Acces
    Cap.4. SSC Control Acces
    Document19 pagini
    Cap.4. SSC Control Acces
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Cap.4. SSC Control Acces
    Cap.4. SSC Control Acces
    Document19 pagini
    Cap.4. SSC Control Acces
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 83 Curs11 BD
    83 Curs11 BD
    Document21 pagini
    83 Curs11 BD
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 15 13 21 21arsenie Boca
    15 13 21 21arsenie Boca
    Document19 pagini
    15 13 21 21arsenie Boca
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 2 Cursul 2
    2 Cursul 2
    Document14 pagini
    2 Cursul 2
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 9 Cursul 9
    9 Cursul 9
    Document7 pagini
    9 Cursul 9
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 6 Cursul 6
    6 Cursul 6
    Document11 pagini
    6 Cursul 6
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 4 Cursul 4
    4 Cursul 4
    Document18 pagini
    4 Cursul 4
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 6 Cursul 6
    6 Cursul 6
    Document11 pagini
    6 Cursul 6
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Laboratoare TSDP
    Laboratoare TSDP
    Document33 pagini
    Laboratoare TSDP
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 11 Cursul 11
    11 Cursul 11
    Document15 pagini
    11 Cursul 11
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 3 Cursul 3
    3 Cursul 3
    Document17 pagini
    3 Cursul 3
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 5 Cursul 5
    5 Cursul 5
    Document16 pagini
    5 Cursul 5
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 12 Cursul 12
    12 Cursul 12
    Document11 pagini
    12 Cursul 12
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 1 Cursul 1
    1 Cursul 1
    Document11 pagini
    1 Cursul 1
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 8 Cursul 8
    8 Cursul 8
    Document4 pagini
    8 Cursul 8
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 9 Cursul 9
    9 Cursul 9
    Document7 pagini
    9 Cursul 9
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 10 Cursul 10
    10 Cursul 10
    Document16 pagini
    10 Cursul 10
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 12 Cursul 12
    12 Cursul 12
    Document11 pagini
    12 Cursul 12
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Diploma - WWW - Tocilar
    Diploma - WWW - Tocilar
    Document48 pagini
    Diploma - WWW - Tocilar
    Verhovetchi Anita
    Încă nu există evaluări
  • 7 Cursul 7
    7 Cursul 7
    Document9 pagini
    7 Cursul 7
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 11 Cursul 11
    11 Cursul 11
    Document15 pagini
    11 Cursul 11
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Sisteme de Pozitionare Localizare Indoor
    Sisteme de Pozitionare Localizare Indoor
    Document5 pagini
    Sisteme de Pozitionare Localizare Indoor
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5 TSDP
    Curs 5 TSDP
    Document14 pagini
    Curs 5 TSDP
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4 TSDP
    Curs 4 TSDP
    Document17 pagini
    Curs 4 TSDP
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 7 Cursul 7
    7 Cursul 7
    Document9 pagini
    7 Cursul 7
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări
  • 8 Cursul 8
    8 Cursul 8
    Document4 pagini
    8 Cursul 8
    Octavian Enache
    Încă nu există evaluări