Sunteți pe pagina 1din 5

Facultatea de tiine

Departamentul De Chimie i Biologie

Specializarea:CHIMIE

Distrugerea stratului de ozon

Baia Mare

STRATUL DE OZON
Ozonul constituie un protector biologic, deoarece are rolul de ecran mpotriva radiaiilor
solare ultraviolete duntoare.
Stratul de ozon din atmosfera nalt absoarbe eficient razele ultraviolete, oprind
majoritatea razelor duntoare n drumul lor spre suprafaa Pmntului.

Energia radiaiei absorbite nclzete ozonul i astfel apar straturi calde n partea
superioar a stratosferei, care se comport ca un copac pus peste stratosfer. Dac tot ozonul
din atmosfer ar fi comprimat la presiunea de la suprafaa Pmntului, ar rezulta un strat cu
grosimea de numai 3 mm.
Lipsa stratului de ozon ar duce la apariia unei poluri de natur radiant, prin creterea
fluxului de radiaii ultraviolete de la Soare, care ajung la sol.
Acest fenomen prezint un mare pericol, deoarece se tie c radiaia ultraviolet este
sterilizant pentru formele inferioare de organizare, care stau la baza lanurilor trofice i, n
acelai timp, este foarte periculoas pentru oameni.
Ozonul, numit si trioxigenul, este o molecula triatomica, fiind alcatuita din trei atomi de
oxigen. A fost primul alotrop al unui element chimic recunoscut de stiinta si a fost propus ca
si element chimic distinct in anul 1840, de catre Christian Friedrich Schonebin.
Este un oxidant puternic, iar in concentratii mari devine instabil si se descompune.
Ozonul in atmosfera joasa poate avea efecte negative asupra sistemului respirator al
animalelor si ar arde plantele sensibile; oricum, ozonul este benefic si se afla la o inaltime
suficient de mare pentru a nu afecta viata pe Pamant. El ne protejeaza de razele ultraviolete
care, dar totodata, fara acestea, ozonul nu ar exista.
Ozonul se gaseste in concentratii mici in atmosfera si se gaseste mai ales in stratosfera, la
o altitudine intre 10 km si 50 km. Aici, el filtreaza fotonii cu lungime de unda scurta (mai
putin de 320nm) a luminii ce provine de la Soare. Razele ultraviolete in cantitati mari sunt
daunatoare formelor de viata de pe Pamant, dar in acelasi timp, sunt si benefice. Aceleasi
lungimi de unda sunt responsabile pentru producerea vitaminei D in corpul uman.
Formarea stratului de ozon
Ozonul este o form de oxigen care se formeaz atunci cnd moleculele de oxigen sunt
supuse aciunii radiaiilor ultraviolete solare, cel mai adesea n stratosfer. Radiaia respectiv
descompune molecule de oxigen, iar o parte din atomii liberi de oxigen se recombin cu
oxigenul i dau natere la ozon. Reaciile care au loc sunt:

lumin

O+O

O + O2 O3
Noua configuraie, ozonul, se caracterizeaz printr-o proprietate pe care oxigenul
biatomic nu o are i anume, aceea de a absorbi sau reflecta multe din razele ultraviolete emise
de Soare.

Degradarea stratului de ozon

n mod natural, difuzia ozonului din stratosfer, unde are rol protector, spre
troposfer, unde ar putea da efecte negative, este frnat pe de o parte de distrugerea sa de
ctre radiaia solar. Iar pe de alt parte, prin reacia sa cu umiditatea din troposfer,
reacia care duce tot la distrugerea sa n straturile de aer n contact cu biosfera.
Acest echilibru dinamic natural care guverneaz nu numai concentraia ozonului n
straturile nalte ale atmosferei, ci i limiteaz i zona de existen, poate fi puternic
perturbat de om.
Distrugerea stratului de ozon a fost observat prin anii 60, cnd s-a constatat c iarna
i primvara se formeaz guri n stratul de ozon de deasupra Antarcticii, cantitatea de
ozon putnd scdea uneori cu 30-40% din total. Cantitatea de ozon revine aproape la
normal vara, cnd temperatura crete.
Distrugerea stratului de ozon s-a produs i deasupra altor regiuni ale globului. Se pare
c n Europa i SUA ptura de ozon s-a micorat n proporie de 2 pn la 6%.
Degradarea stratului de ozon se datoreaz emisiei n atmosfer a unor gaze nocive,
provenite din activitatea uman. Aceste gaze au n coninutul lor carbon, azot, clor
(freonii), brom (halonii), hidrogen. Aceste elemente intervin n reaciile chimice care se
produc n troposfer i stratosfer.
Oxizii de azot, rezultai ca gaze de ardere n motoarele avioanelor supersonice, ce
evolueaz n stratosfer sau produi de microorganisme, determin reducerea concentraiei
de ozon.
Se apreciaz ca dublarea concentraiei oxizilor de azot determin reducerea
concentraiei de ozon cu 18%. Reducerea numai cu 1% a concentraiei de ozon determin
o cretere cu 2% a transparenei aerului pentru radiaia ultravioletei.
Freonii sunt folosii ca ageni frigorifici n agregatele frigorifice i ca propulsani
pentru producerea aerosolilor de produse cosmetice sau medicamentoase.
Gazele din spray-uri sunt mprtiate direct n atmosfer, cele din conductele
frigiderelor ajung i ele n atmosfer. Fiind destul de stabile din punct de vedere chimic,
ele au o via lung n atmosfer (probabil ntre 40 i 150 de ani) i astfel au destul timp
pentru a difuza spre stratosfer.
Freonii nu sunt distrui n troposfer, dar n stratosfer sunt descompui de razele
ultraviolete, iar rezultatul este c apar atomi liberi de clor, care atac ozonul.
Producia freonului a crescut foarte mult n ultimele decenii, ceea ce a fcut ca tone de
astfel de substane s ajung anual n atmosfer, ceea ce determin o descretere
pronunat a concentraiei ozonului.
Umidificarea straturilor nalte ale atmosferei, ca urmare a formrii vaporilor de ap
prin arderea carburanilor n motoarele avioanelor supersonice, duce la distrugerea
stratului de ozon, chiar n zona sa de existen natural.
Se apreciaz c dublarea umiditii stratosferei va duce la scderea concentraiei
ozonului cu 1%.
Acidul clorhidric gazos eliminat n atmosfer de rachete distruge de asemenea stratul
de ozon. Se estimeaz c fiecare lansare a unei nave speciale nseamn depozitarea a 56
tone Cl2 n zonele superioare ale atmosferei.

Influena asupra mediului


Distrugerea stratului de ozon ar avea ca efect nu numai creterea global a fluxului de
radiaii ultraviolete solare, ci i deplasarea spectrului lor spre lungimi de und mai mici,
cu aciune cancerigen mai pronunat. Specialitii consider c prin reducerea cu 5% a

ozonului atmosferic va determina apariia a circa 8000 de cazuri suplimentare de cancer


epiteliar numai n SUA.
Reducerea stratului de ozon determin, de asemenea, creterea numrului de maladii
ale ochilor i a maladiilor infecioase.
Din punct de vedere ecologic, reducerea stratului de ozon are efecte mult mai grave
asupra fitoplanctonului i zooplanctonului.
Vieuitoarele din oceane contribuie n cea mai mare msur la reciclarea carbonului i
oxigenului (circa 90%). Dac algele marine ar fi distruse de radiaia ultraviolet, ciclurile
acestea ar fi grav compromise. De asemenea, ar lipsi complet milioanele de tone de pete
care astzi sunt extrase pentru hrana omenirii.
Pe uscat, se apreciaz c aciunea radiaiei ultraviolete ar fi mai drastic, periclitnd n
primul rnd producia cerealier.
Radiaia ultraviolet poate produce i o serie de efecte genetice, efecte ce nu pot fi
neglijate.
Gaurile in stratul de ozon
Ozonul este instabil, iar in lipsa razelor ultraviolete se transforma inapoi in oxigen in doar
cateva zile. La poli, pe perioada iernii, ozonul se transforma inapoi in oxigen. Fara Soare, nu
exista nici ozon. Gaura de ozon care se formeaza deasupra Articului in perioada iernii este
mai mica decat cea care se afla la Polul Sud, in special, datorita campului magnetic al
Pamantului, care directioneaza electronii catre Polul Nord, iar ionii pozitivi catre Polul Sud.
In mare parte, acesti ioni pozitivi sunt nuclei de hidrogen ce blocheaza una din caile de
producere a oxonului (prin formarea a H2O2). Acest efect este mai puternic la Polul Sud.
Gaurile de ozon aflate deasupra polilor apar si dispar in fiecare an. Datorita perioadei
indelungate in care la poli nu ajung razele ultraviolete, ozonul dispare. In zona Arctica,
hidrogenul oxideaza si formeaza vapori de apa, iar acesti vapori distrug ozonul. Este mai
putin important acest lucru, pentru ca in lipsa razelor ultraviolete, ozonul nu se mai formeaza,
dar nici nu mai este nevoie de el.
La ecuator stratul de ozon este consistent in orice perioada a anului. Cea mai mare gaur de
ozon cunoscuta a aparut in 1858, in acelasi an cand s-au inregistrat cele mai mari eruptii
solare. Acea gaura in stratul de ozon a fost reparata in anul urmator, asa cum se intampla de
fiecare data, in fiecare an.

Msuri de ameliorare a mediului


Pentru limitarea distrugerii stratului de ozon se impun o serie de msuri:
nlocuirea crbunilor sau a pcurii cu ali carburani;
nlocuirea treptat a produciei i a consumului de freoni;
nlocuirea ngrmintelor pe baz de azot cu ngrminte naturale;
valorificarea gazelor reziduale.

Convenia de la Viena, intrat n vigoare n anul 1985, are ca obiective principale gsirea
de substane i tehnologii alternative, efectuarea de cercetri privind substanele duntoare
ozonului.
Protocolul de la Montreal Substane care diminueaz stratul de ozon intrat n vigoare n
1989 stabilete pentru aa-numitele substane controlate freonii i halonii limitele
admisibile care nu trebuie depite.