Sunteți pe pagina 1din 43

Securitatea

alimentara in
Asia de Sud-Est

Asia de Sud-Est este o parte a continentului


asiatic care cuprinde teritorii i state aflate la est de
India, la nord de Australia i la sud de China.
Regiunea se poate submpri ntr-o zon
continental (n principal Peninsula Malacca i
Peninsula Indochina) i una insular cu
arhipelagurile mai importante: Arhipelagul

RELIEFUL

Are un relief predominant muntos ce inconjoara


podisuri inalte (1000-2500m), iar campiile ocupa
spatii restranse pe cursurile inferioare sau la varsarea
fluviilor (Mekong,Menan, Songlcoi).

Relieful carstic
Cele mai insemnate arii
carstice sunt acolo unde
stratele groase de calcar
sunt asociate cu
precipitatiile bogate
Exemplu:nord-estul si
centrul Vietnamului (Ha
Long Bay)

Relieful vulcanic
Este bine reprezentat in
partea sud-estica a
continentului, care se
incadreaza Cercului de
Foc al Pacificului,
regiuni vulcanice majore,
cu numerosi vulcani
activi.
Exemplu : Indonezia
(Semeru), Filipine
(Pinatubo).

Relieful litoral
Tarmurile, rezultat al interactiunii factorilor
endogeni si exogeni, sunt foarte crestate, cu
numeroase capuri, insule, peninsule si variate din
punct de vedere genetic.

CLIMA
Cea mai mare parte a Asiei de Sud-Est are un
climat ecuatorial si subecuatorial.
Datorita temperaturilor constant ridicate, cu
precipitatiile abundente distribuite relativ
uniform in decursul unui an, acest climat are
ca insusire fundamentala lipsa anotimpurilor.

Despre climatul Arhipelagului


Filipinez putem spune ca este
maritim si tropical.Perioada cea
mai umeda este intre iulieoctombrie, cand sufla vaturi
musonice de dinspre sud.
Intre august si septembrie sunt
taifunurile.

Furtuna tropicala Ketsana si


taifunul Parma, inregistrate in
septembrie si octombrie 2009, au
provocat inundatii grave.

HIDROGRAFIE

Indonezia si Filipine au o hidrografie


bogata datorita conditiilor climatice
ecuatoriale si subecuatoriale.
Raurile sunt numeroase, scurte, cu
vai adanci si defilee in zonele
muntoase, cu vai largi in campie, cu
delte care cresc rapid, cu debit
constant.

In partea estica a Insulei Jawa, in craterul


vulcanului Gunung-Kelud, s-a format Lacul
Kelud.Apa lacului se incalzeste si este expulzata
afara ca urmare a eruptiilor scurte si explozive.

VEGETATIA SI FAUNA

Specifice Asiei de Sud-Est sunt padurile musonice;


ele sunt formate din palmieri, ferigi arborescente, teck,
santal,bambus, abanos, liane, epifite.

In Indochina,padurea deasa cu liane si epifite


poarta denumirea de jungla (in hindi jangal
loc necultivat, nelocuit).
Jungla este domeniul elefantilor,
rinocerilor,tigrilor,tapirilor, ursului malayez,
pitonilor, cobrelor,pangolinilor, crocodililor.

Pe tarmurile joase si maloase,afecte de maree


din Filipine si Indonezia intalnim mangrovele.
Mangrovele sunt formatiuni vegetale alcatuite
din arbori si arbusti (pana la 10 m inaltime), cu
infatisare de padure sau tufisuri.

RESURSE NATURALE

Industria energetica
Tarile Asiei de Sud-Est au o industrie
energetica bazata pe consumul de hidrocarburi
din resurse proprii -Indonezia si Brunei.
Singapore isi acopera necesarul de energie pe
seama acelorasi hidrocarburi, dar care provin
din import.

Siderurgia
Minereu de fier (in cantitati mai mici) se extrage din
Malaysia,Filipine.
Staniul (cositorul) se foloseste in aliaje, la acoperirea
anticorosiva a otelului, lipirea contactelor electrice,
ambalaje - mari zacaminte sunt in Malaysia, Indonezia,
Myanmar, Vietnam.
Dintre metalele usoare,aluminiul este unul dintre
cele mai raspandite in scoarta terestra. Mari rezerve se
afla in Indonezia, Malaysia, Vietnam.

Industria lemnului
Mari cantitati de lemn brut sunt produse in
Indonezia, India, Malaysia, Filipine, Myanmar,
Thailanda,Vietnam s.a.
Prelucrarea industriala a lemnului are loc in
Thailanda,Indonezia, Filipine (Manila).
Se produc : cherestea, placi fibrolemnoase, mobila,
furnire.

Indonezia
Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume,
avnd 17 508 insule, dintre care 6000 sunt nelocuite.
Avnd peste 238 de milioane de locuitori, este a patra
cea mai populat ar a lumii, fiind i ara cu cel mai mare numr
de musulmani.

Rata de crestere a populatiei 1,03%


Rata natalitatii este 17,7 nasteri/1000 loc
Rata mortalitatii este 6,3 morti/1000 loc
(estimare 2012)

Economie
Economia este bazat pe agricultur i industria minier.
PIB: 15% din agricultur, 43% din industrie, 42% din
servicii.
Este dezvoltat meteugritul.
Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de
cafea i cacao, palmierii, trestia de zahr, orezul,
porumbul, maniocul, batai, soia, arahide.
Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este
practicat intens.

Agricultura
Indonezia este o ar agricol, 70% din
populaia rii find angajat n produc ia agricol
i auxiliar acesteia.
Orezul este principala plant cultivat, cu o
producie de peste 30 mln. de tone.

Fauna
Aici se ntlnete una dintre zonele geografice
cele mai remarcabile n ce privete distribu ia
animalelor.

Dragonul de Komodo-a fost desemnat drept


specia naional indonezian.

Flora
n Indonezia se ntlnesc de
asemenea din belug plante tropicale,
inclusiv renumita Rafflesia arnoldi, cea
mai mare floare din lume i
Amorphophallus tatinum, cea mai
mare inflorescen a genului.

Rafflesia arnoldi

Amorphophallus tatinum

Turism
Indonezia dispune de un potenial turistic
nalt.
Principalele obiective turistice sunt templele
budiste i hinduse, n special templul budist de la
Borubadur, cel mai mare monument arhitectonic
din emisfera sudic.

Borubadur

Filipine
Filipine este o ar insular n Asia de SudEst,fiind inclus n Cercul de Foc al
Pacificului.

Clim i vegetaie
Clima Filipinelor este tropical.
n ar se afl pduri ecuatoriale (ce con in
teck, eben, mahon, cocotieri, bananieri,
bambus) i vegetaie de mangrove la rm.

Populaia este n jur de 98,5 milioane.


rata de crestere a populatiei:1.873 %
rata natalitatii este 24.98 nasteri/1000 loc
rata mortalitatii este 4.98 morti/ 1000 loc

Economie
ara are, n general, o economie de pia
bazat n mare parte pe agricultur.

Resurse naturale
Se exploateaz aur, platin, minereuri de fier,
crom, mangan, nichel,cupru, zinc, sare,mercur,
crbuni.

Industrie
Are o industrie a pescuitului dezvoltat(cca 2,5
mil.t anual).
n cadrul industriei prelucrtoare se remarc
producia alimentar(zahr-peste 2 mil.t anuali uleiuri vegetale)

Agricultura
Rmne o important ramur economic, ce
concentreaz 1/3 din populaia activ i
realizeaz circa 1/7 din PIB.
. Se cultiv ananas(locul 2 pe glob) nuci de
cocos(loc 2 n lume),copra(loc1 n lume).

Vietnam
Republica Socialist Vietnam este un stat n Asia de
sud-est.
Are o suprafata de 331,689 km si cu o populatie de
84.238.000.
Varsta medie:
barbati: 26.4 ani
femei: 28.5 ani (2010)
rata natalitatii: 17.29 nou-nscui / 1000 loc
rata mortalitatii: 5.97 decese / 1000 loc

Economie
Vietnamul i-a propus s devin o naiune
dezvoltat pn n 2020
PIB-ul pe cap de locuitor se inregistreaza la
$3.000 , cu un total de 251.8 miliarde $.

Se cultiv orez, banane, trestie de zahr, cafea


i ceai.
Cele mai importante industrii sunt: alimentar,
pescuitul, metalurgic si fosfaii.

Indicatorii
securitatii
alimentare

Tara

2008-2010

2009-2011

2010-2012

2011-2013

Disponibilitati
energetice
alimentare (%)

Indonesia

116

119

121

123

Filipine

118

116

117

119

Thailanda

118

119

121

123

Vietnam

117

119

122

125

Valoarea medie a
productiei
alimentare($/perso
ana)

Indonesia

206

213

218

222

Filipine

208

210

207

205

Thailanda

362

374

375

385

Vietnam

270

278

284

292

Adancimea
deficitului
alimentar(kcal/pers
/zi)

Indonesia

91

80

69

64

Filipine

102

111

109

100

Thailanda

65

56

48

40

Vietnam

91

83

72

63

Populatia
totala(milioane)

Indonesia

237,4

239,9

242,3

244,8

Filipine

91,7

93,3

94,9

96,5

Thailanda

68,7

69,1

69,5

69,9

Vietnam

86,9

87,8

88,8

89,7

Indonesia

30,3

27,1

23,9

22,3

Filipine

15,1

16,5

16,4

15,6

Thailanda

6,3

5,5

4,7

4,0

Vietnam

10,3

9,5

8,3

7,4

Indonesia

1800

1800

1810

1810

Filipine

1740

1740

1740

1750

Thailanda

1900

1900

1900

1900

Vietnam

1800

1810

1810

1810

Numarul oamenilor
subnutriti
(milioane)

Necesarul minim
de energie (MDER)

Concluzii
rile din Asia de Sud Est nu sunt capabile si asigure n totalitate hrana si astfel din cauza
insecuritatii alimentare sunt obligate s importe
alimente, unele n cantiti mai mici (Malaysia
20%) , iar altele n cantiti mai mari (Singapore
90%).
Dac i-ar asigura hrana din producia intern, ar
ajunge s aib o economie foarte mare.