Sunteți pe pagina 1din 9

2.2.

Conditia
Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, este un eveniment viitor si
nesigur ca realizare, eveniment de care depinde insasi existenta actului
juridic civil.

2.2.1. Clasificari

Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:


a) In functie de legatura ei cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii
evenimentului,

conditia

poate

fi:

cazuala,

mixta

si

potestativa.

Potrivit Codului civil, Conditia cazuala este aceea ce depinde de


hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a
debitorului.
Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus, care inseamna
intamplare)

este

independenta

de

vointa

partilor.

Constituie conditii cazuale: daca voi supravietui fratelui meu,


daca va ploua, daca voi avea nepoti etc.

Conditia mixta este aceea care, conform Codului civil, depinde


totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte
persoane (determinate).

Un exemplu de conditie mixta este: iti vand masina, daca tatal


meu imi va cumpara alta.

Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare


depinde complet de vointa uneia dintre parti sau, in exprimarea Codului
civil, aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment,
pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se
intampla sau poate sa-l impiedice.

Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla.


Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei
parti

si

de

vointa

unei

persoane

nedeterminate.

Daca ma voi casatori sau daca ma voi angaja la societatea


comerciala

-;

sunt

exemple

de

conditii

potestative

simple.

Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor, d ar si


de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste, respectiv care il
angajeaza). Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt, ca
regula, valabile.

Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia
din parti.

Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului


nu este valabil. In acest sens, Codul civil prevede: Obligatia este nula
cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se
obliga.
Intr-adev ar, in asemenea cazuri nu avem de-a face cu ex teriorizarea
unei vointe juridice: iti voi vinde apartamentul, daca voi dori. Cel care a

formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se an gajeze din


punct de vedere juridic.

Dimpotriva, daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului,


angajamentul este valabil: iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l
cumperi.

Conditie cazuala mixta

Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din


partea debitorului nula
b) Din punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva
si negativa.

Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui


eveniment viitor si nesigur, in timp ce conditia negativa consta in
neindeplinirea

unui

asemenea

eveniment.

Spre ex emplu, iti donez autoturismul daca vei reusi la examenul de


admitere la facultate este un angajament afectat de o conditie pozitiva.
Dimpotriva, un exemplu de conditie negativa este: iti donez
autoturismul daca in urmatorul an nu mi se va naste un fiu.
Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind
pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera
indeplinita sau neindeplinita. Astfel, daca s-a prevazut ca evenimentul
trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara
3

ca evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita,


iar daca nu s-a prevazut vreun termen, conditia pozitiva se socoteste
neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai
produce.
Dimpotriva, daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc
intr-un anumit termen, conditia negativa se socoteste indeplinita abia la
expirarea termenului, chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise
clar ca evenimentul nu se va mai produce. Daca nu s-a prevazut nici un
termen, conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand
evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca.
c) Conditiile se clasifica, de asemenea, in conditii posibile, respectiv
imposibile, ca si in conditii licite si morale, respectiv conditii ilicite si
imorale.
Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act
juridic. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata
de realizarea unei conditii imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut.
Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de
realizarea unei conditii imposibile, ilicite sau imorale, se va considera ca
actul juridic este incheiat pur si simplu.
d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe
care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie:

- Conditia suspensiva este cea care, pana la realizarea ei, suspenda


existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale
partilor.
Codul civil prevede ca: Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care
depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se
4

perfecteaza

decat

dupa

indeplinirea

evenimentului.

Astfel, de exemplu, este o obligatie conditionala (efect al unui act


juridic afectat de modalitate - conditie suspensiva) promisiunea: iti vand
apartamentul, daca voi fi transferat in alta localitate.

- Conditia rezolutorie este cea pana la realizarea careia drepturile


subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si
se executa. Potrivit Codului civil, Conditia rezolutorie este aceea care
supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert.
Spre exemplu, un act juridic afectat de o conditie rezolutorie este:
iti vand schiurile mele, dar daca va ninge pana la sfarsitul lunii, vanzarea
se desfiinteaza.
Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei, ci numai
obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit, in caz de indeplinire a
evenimentului prevazut prin conditie.
Observam ca, in cazul conditiei suspensive, actul juridic si efectele
sale nu exista; abia implinirea conditiei, daca se va petrece, va conduce
la nasterea acestor efecte. Dimpotriva, in cazul conditiei rezolutorii,
obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul
ar fi pur si simplu. Dar implinirea conditiei, daca se va produce, va
conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte, in mod retroactiv, ca si
cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv.

2.2.2. Efectele conditiei

Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt:

I. Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil, spre


deosebire de termen, care numai amana executarea;

II. Conditia produce efecte retroactive.


In analiza efectelor conditiei, ca modalitate a actului juridic,
distingem:
-

intre

conditia

suspensiva

si

cea

rezolutorie;

- intre perioada anterioara implinirii conditiei si perioada ulterioara


implinirii conditiei.
Pana la implinirea conditiei suspensive efectele actului juridic sunt
suspendate in existenta lor.
Sa analizam aceste efecte pe un exemplu concret: X se angajeaza sa
ii plateasca lui Y suma de 1.000.000 lei daca acesta din urma se va
casatori.

Pana

la

implinirea

conditiei

(casatoria

lui

Y):

creditorul nu poate cere executarea obligatiei, deoarece debitorul inca


nu-i datoreaza nimic. Y nu ii poate pretinde plata sumei, cat timp nu s-a
casatorit;
daca debitorul totusi plateste, el poate cere restituirea prestatiei, pentru
ca a facut o plata nedatorata. Plata facuta de X fara ca Y sa se fi
casatorit nu este valabila;

creditorul (Y) poate sa solicite si sa obtina garantii pentru creanta sa


(ipoteca, gaj etc.);

prescriptia extinctiva nu incepe sa curga, dreptul la actiune nefiind

nascut, X nu poate fi actionat in judecata pentru neplata sumei, cat timp


Y nu s-a casatorit;

compensatia nu poate opera. Daca si Y ii datora 1.000.000 lei lui X, in


cadrul unui alt raport juridic obligational, aceasta din urma datorie,daca
este exigibila, trebuie indeplinita, fara sa se poata invoca reciprocitatea
obligatiilor.
Daca conditia suspensiva s-a implinit, actul juridic este considerat
retroactiv, ca a fost un act pur si simplu. Acesta este principiul
retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Astfel, plata facuta de catre
debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum nevalabila, se
transforma in plata valabila.

Ca urmare, daca X a platit, desi Y nu se casatorise, nu va putea


pretinde restituirea platii dupa ce acesta din urma s-a casatorit.
De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista
insa unele exceptii:

- prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei.


Intr-adev ar, desi teoretic vom considera actul ca fiind nascut ca act
pur si simplu, iar datoria lui X ca nascuta inca de la incheierea sa, in
concret termenul in care Y il poate actiona in judecata pe X nu curge
decat din clipa in care Y s-a casatorit;

- fructele culese de instrainator raman ale sale, cu toate ca dreptul sau


dispare cu efect retroactiv.

Asadar, daca b anii fusesera depusi la o banca, dobanzile (fructe civile)


pe care X le-a p erceput pana sa intervina casatoria lui Y raman
proprietatea lui X.
In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita, partile sunt
repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. Asadar, intre
altele:
-prestatiile
-garantiile

executate

constituite

trebuie
trebuie

sa
sa

fie
fie

restituite;
desfiintate.

Spre exemplu, dreptul de gaj constituit de Y asupra unui bun mobil


al lui X, ca garantie a platii de catre acesta a sumei datorate, in cazul
indeplinirii conditiei, se stinge o data cu neindeplinirea conditiei. b) In
ceea ce priveste conditia rezolutorie, pana la implinire ea nu produce nici
un efect; actul juridic civil se comporta ca un act pur si simplu.
Deci, cine datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si
simplu.
Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este
desfiintarea, retroactiva, a actului. Ca atare, partile isi vor restitui una
alteia prestatiile primite.
Exista

insa

si

unele

exceptii

de

la

retroactivitate.

Spre exemplu, daca bunul vandut sub conditie rezolutorie piere


inainte de implinirea conditiei, pieirea va fi suportata de catre
cumparator, chiar daca ulterior conditia se implineste. Astfel, sa
analizam ipoteza unui contract de vanzare a unei case, in care se prevede
u rmatoarea conditie rezolutorie: prezenta vanzare se desfiinteaza daca
vanzatorului i se va naste un copil in termen de un an de la incheierea
contractului. Daca inainte de implinirea unui an de la incheierea
8

contractului are loc un cutremur, in urma caruia casa este daramata,


cumparatorul, ca proprietar al bunului, va suporta riscul acestei pieiri,
in sensul ca nu va avea dreptul la restituirea pretului vandut. Ulterior,
chiar daca se va implini conditia, iar vanzatorului i se va naste un copil
mai inainte de implinirea unui an de la incheierea contractului, acesta
nu va putea redeveni proprietar al bunului. In consecinta, prin exceptie
de la regula retroactivitatii efectelor indeplinirii conditiei rezolutorii,
prestatiile reciproce nu se restituie. Vanzatorul nu va trebui sa restituie
pretul

casei,

desi

conditia

rezolutorie

s-a

indeplinit.

De asemenea, tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii, nu se vor


restitui nici fructele culese de catre dobanditor, chiar daca conditia
rezolutorie s-a indeplinit.

Sa luam exemplul unui contract de vanzare a unui teren in care sar prevedea urmatoarea conditie rezolutorie: prezenta vanzare se va
desfiinta retroactiv daca se va adopta o noua lege a arendei. Desi
contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei, cumparatorul
va trebui sa restituie doar terenul, nu si recolta (fruct industrial) culeasa
in ainte de implinirea conditiei.

In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat, suntem in


prezenta consolidarii retroactive a actului juridic.