Motivaia intrinsec si extrinsec a elevului

n sensul ei larg, noiunea de motivaie, introdus n psihologie la nceputul secolului XX,

desemneaz aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman. Ea este definit ca o stare de
disociaie i de tensiune care pune organismul n micare pn ce ajunge la reducerea tensiunii i
regsirea integritii sale.
Elevul nu este indiferent la ceea ce se petrece in interiorul i exteriorul su. Toate evenimentele
interne i externe au un ecou mai intens sau mai puin intens n fiina proprie. Aadar importanta
motivaiei este una vital in procesul de predare nvare.
Prin urmare, nu putem vorbi de existena unor motive ca fore dinamice numai prin ele nsele, ci
totdeauna n relaie cu obiectele, rezultatele, situaiile care le satisfac i cerinele crora le corespund,
reflectate n mintea omului sub form de imagini, idei, convingeri, aspiraii.
Dat fiind faptul c motivul este rezultatul unui proces de reflectare, de contientizare a unei
necesiti (nnscute sau dobndite), n interaciune cu mijloacele de satisfacere a ei, totdeauna motivul,
motivaia va fi de natur intern, intrinsec individului. Existena acestor relaii creeaz condiiile
interne necesare care determin i susin activitatea omului, asigurnd astfel dinamica
comportamentului su.
n activitatea de nvare individul este supus influenei unui sistem larg de stimuli materiali i
sociali (spirituali) care intervin n procesul motivrii acestor activiti.
ntre motivul i scopul nvrii elevilor se stabilesc relaii multiple i foarte complexe. Astfel, n
general, scopul este subordonat motivului i, odat fixat, ntrete motivaia care l-a determinat. De cele
mai multe ori ns, n nvarea colar scopurile sunt fixate din exterior, de ctre profesori, prini (mai
ales la vrstele mai mici) sub forma unor cerine care devin sarcini pentru elevi. Problema care se pune
este ca elevii s-i asume aceste sarcini, s i le contientizeze, acceptndu-le ca i cnd ar fi propriile
lor scopuri. Aceasta nseamn c ele trebuie s corespund unei motivaii ce ine de natura intern a
personalitii. Dac scopurile fixate de alii din exterior, sarcinile nu ndeplinesc aceast cerin,
activitatea pe care o pretind i rezultatul su vor rmne mai mult sau mai puin strine elevului; ele nui vor da o experien de reuit sau de eec.
Motivaia reprezint ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, nnscute sau dobndite,
contiente sau incontiente, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte.
Astfel definit, motivaia st n spatele tuturor deciziilor, atitudinilor i aciunilor umane fiind de
aceea denumit cauzalitatea intern a conduitei umane.
Organizarea i funcionarea motivaiei umane poate fi caracterizat de urmtoarele trsturi
diversitatea motivaional, conflictualitatea motivaional, ierarhizarea motivaiei i variabilitatea
motivaional.
Diversitatea motivaional arat c omul nu acioneaz cel mai adesea sub impulsul unui singur
motiv ci sub influena mai multor motive organizate n subansambluri (constelaii) motivaionale.
Motivaia va dispune de o intensitate, for propulsiv cu att mai ridicat asupra conduitei
persoanei, cu ct, n acelai subansamblu motivaional vor fi atrase motive tot mai numeroase i
diverse.
De exemplu, elevul care se pregtete pentru via ar trebui sa fie multiplu motivat: pe de o parte
atracia (interesul) pentru o anumita materie i viitoarea profesie (motivaii intrinseci); iar pe de alt
parte, asigurarea n perspectiv a unui venit (motivaie extrinsec pozitiv) sau constrngerea prinilor
(motivaie extrinsec negativ).
Prin conceptul de motivaia nvrii colare desemnm ansamblul factorilor interni ai
personalitii elevului care-i determin, orienteaz, organizeaz i susin eforturile n nvare. Aceti
factori interni sunt motivele, adic acele cauze de ordin mental imagini, judeci, idei care apar ca

rezultat al reflectrii n contiina colarului a obiectelor, situaiilor i cerinelor mediului i care intr n
relaie cu trebuinele sale, determinnd anumite tensiuni emoionale.
Astfel motivele care i determin pe elevi s nvee sunt de mai multe feluri: sociale, cognitive,
de ordin afectiv, profesionale, ale autorealizrii, succesul sau insuccesul colar, aptitudinile speciale.
n categoria motivelor sociale intr cele care au scopuri un caracter social: nv din datorie fa
de clas, nvnd contribui la prestigiul clasei, vreau s fiu ct mai folositor oamenilor. Ct i
motivul reciprocitii exprimat de elevi n diferite forme: mi place s nv la coal pentru c sunt
mpreun cu alii; cnd eti cu colegii nvei mai uor pentru c este mai plcut; uneori de la alii
nvei mai repede dect singur; ali tiu mai multe i poi nva de la ei.
nainte insa de a ajunge la motivaia pe care o regsim departe in timp, elevul trebuie sa fie
motivat sa nvee constant, in fiecare zi la coal, fr s trebuiasc s se gndeasc pe termen lung,
cci motivaia imediat este mai eficient dect cea pe termen ndeprtat, ori acest lucru presupune
lupta mpotriva altor factori cum ar fi acela c elevul trebuie s-i reprime dorina de a face altceva mai
atractiv i plcut, de a se distra, etc. Exista insa soluii care duc la dispariia acestei necesitai
suprtoare pentru elev. Una dintre ele este s devin orele de curs, ele nsele mod atractiv de petrecere
a timpului. Aici intervin metodele alternative de predare i realizarea de conexiuni inter -, pluri i
transdisciplinare.
Una dintre aceste metode, extrem de eficiente din punct de vedere motivaional promovate i de
rile Europene este educaia prin intermediul teatrului. Aceasta metoda se potrivete oricrei discipline
ea dnd posibilitatea jocului de rol prin care copiii nva practic ceea ce teoria nefiind foarte atractiv
pentru ei, nu i poate determina s nvee. Este o metoda care implic mult scopurile cu caracter social
menionate anterior i care este cu att mai eficient cu ct omul este o fiin social.
Teatrul este o alternativa inovatoare care se mbina armonios cu metodele predrii tradiionale
avnd multiple avantaje. Ajut la sporirea rolului si eficienei nvmntului preuniversitar, dndu-le
elevilor motivaia extrinseca pozitiv de care au nevoie, aceea de a face ceva mai atractiv i plcut, de a
nva prin a se distra. Este o activitate care de asemenea motiveaz copilul sa nvee i s aprecieze
diferite culturi si sa fie activ in cadrul orelor de curs, el nvnd fr s-i dea seama c acesta este
scopul final..
Interdisciplinaritatea este unul dintre conceptele pe care teatrul le poate promova cu mare
uurin pe nelesul elevilor, care astfel devin motivai s nvee. Daca ne limitm la orele de literatura
romana sau limbi strine, pentru a ilustra aspecte importante ale culturii anumitor ri, pot fi alese opere
literare din programa colar si transpuse in piese de teatru sau scenete care ii ajut pe elevi sa neleag
problematica operelor respective, aceasta devenind accesibile i atractive.
Pe lng literatur i cultur, chiar i tradiiile pot fi fcute cunoscute elevilor prin intermediul
unor piese sau al unor activiti care implica jocul de rol n care elevii devin participani la dezbateri
publice imaginare exprimndu-si prerea n legtura cu cele mai diverse subiecte de interes larg in
contextul obiectului predat. Elevii pot nelege mai uor tot ceea ce pare iniial greu i neatractiv doar
prin transformarea teoriei in practica ce este mult mai eficient i motivant.
Charlyn Wessels, autoare al crii Drama, i ncepe cartea cu afirmnd c "drama nseamn a
face". Aceasta definiie simplificat descrie drama ca fiind nvarea direct prin experien i oricine
tie c experiena este cel mai eficient mod de a nva, un mod cu un nalt nivel de motivare mai ales
pentru adolesceni dar i pentru elevii de vrste mai mici care au nevoie de stimularea tuturor tipurilor
de memorie.
Un faimos proverb Chinezesc ilustreaz perfect beneficiile folosirii teatrului n educaie: "Spunemi i o s uit; nva-m i o s mi amintesc; implic-m i o s nv ".
n loc s se limiteze la a nu face altceva n afar de a asculta i a cuta s rein, ori a vedea si a
ncerca sa explice, elevii pot s ntreprind o explorare personal a nvrii kinetic experieniale.
Elevul nva mai mult dect informaie, i dezvolta ndemnri aplicabile in viaa real.

In cazul predrii limbilor strine si a literaturii si culturii, teatrul ca a mijloc de predare poate fi
definit ca fiind o modalitate de a face ca limba sa fie neleas mai uor si folosita mai eficient prin
introducerea acesteia in contextul unor intrigi concrete in locul clasicei ntrebuinri a cesteia n
contexte ipotetice. Elevii pot nva mai uor limba strin dac intr in pielea unor personaje lund
parte la o activitate practic ce face contextul mai clar prin folosirea Timpului si Spaiului povetilor
imaginate. Aceasta modalitate de predare este uor acceptat si de profesori si de elevii care devin
astfel motivai si este folosit cu succes n rile europene care au iniiat un proiect de popularizare a
acestei metode.
Drama in predare limbilor strine i a literaturii are doua funcii principale. Prima este aceea de a
face ca limba si literatura s nu fie predate ca forma fr un fond, fr un context palpabil care ar fi
total lipsit de factorul motivaional. A doua funcie este aceea de a-l face pe elev s uite c nva o
limb sau o literatura strin datorit faptului ca acesta se concentreaz asupra activitii n sine i
nva fr s realizeze.
n predarea limbilor strine, prima funcie rezult din ideea ca limba e mai nainte de toate un
mijloc de comunicare, nu o colecie de noiuni abstracte care trebuie nvate ca atare. O abordare
comunicativ a limbii pune accent pe stabilirea unor situaii in clas in care elevii sa foloseasc limba
intr-un mod concret.
Drama asigur un context n care elevii au un motiv s comunice si poate fi foarte eficient folosit
n predarea vocabularului nou i a noilor probleme de gramatic prin folosirea lor ntr-un context
atrgtor, orict de fantastic ar prea el.
Tehnicile artei dramatice pot s implice direct sentimentele elevilor i s i fac contieni de
faptul c sensul nu este conferit doar de cuvinte ci el devine mai clar cnd este folosit in contextul unui
fir narativ sau al unei intrigi.
Prin experimentarea nvrii limbii prin aciune, elevii pot observa c acelai aranjament de
cuvinte poate suna politicos, agresiv, rugtor sau poruncitor prin schimbarea tonului vocii, a accentului,
a intonaiei i prin susinerea vocii de expresiile potrivite ale feei si prin limbajul corporal potrivit.
Folosirea teatrului in predarea limbii strine face ca limba s nu fie predat ca forma fr un fond
fr un context palpabil pentru c implic toate aspectele comunicrii din viaa real: context, relaii,
statut, limbaj corporal si alte componente paralingvistice.
Dup ce toi au fcut ca grup nite exerciii distractive de nclzire ntruchipnd uriai, pitici,
broate, iepuri, nu mai au emoii si team de greal sau de ridicolul pronunrii incorecte a sunetelor
stngace pe care orice elev le poate scoate la un moment dat. Protejai de mediul sigur al lumii
imaginarului, elevii i vad ideile puse in aplicare de membrii grupului, ceea ce i face s fie ncreztori
i i determin s vorbeasc fr sa le mai fie teama.
La realizarea exerciiilor de nclzire, un rol hotrtor l poate avea profesorul de educaie fizic
la ora cruia micarea este intrinsec, i care, n slujba conceptului de interdisciplinaritate poate
participa la orele care implic predarea prin intermediul jocului de rol. El poate coordona astfel de
exerciii menite a alunga inhibiiile i a crea mediul motivaional propice nvrii.
Teama de complexitatea unor scriitori de talie internaionala care au reuit prin opera lor s
devin nemuritori n contiina si sufletele miilor de cititori, poate foarte uor disprea atunci cnd
elevii nu mai trebuie sa i studieze pur i simplu pe acetia si opera lor, fiindu-le dat posibilitatea sa i
neleag fr un mare efort prin intermediul teatrului. Personajele lui Shakespeare, unul dintre cei mai
compleci scriitori ai lumii europene, devin astfel accesibile in momentul in care elevii sunt pui in
postura acestora i ncearc s i neleag i s le dea via trindu-le povetile.
Experiena ne-a demonstrat c limba veche folosit de Shakespeare in piesele sale, greu de neles
de elevii de vrste mai mici devine uor accesibil n momentul n care acetia dau via personajelor
nelegndu-le povestea pe care o joac apoi vznd ct de asemntoare este cu oricare poveste de
dragoste din orice ar i din orice epoc.

Macbeth, unul dintre personajele cele mai greu de neles din operele lui Shakespeare, devine
simplu n momentul n care elevii neleg c au de jucat roul unui personaj slab care este prins ntre
dorina de putere si dorina de a-i pstra contiina curat, un venic conflict uman interior al tuturor
timpurilor.
Majoritatea leciilor pot fi transformate in scenete de teatru, profesorul fiind cel care decide care
dintre acestea necesita o fixare mai puternica in memoria si contiina elevilor.
Drama este n fond o activitate care presupune implicare, cooperare, fiecare membru al grupului
fiind interesat de progresul celorlali membri. nsum crearea de exerciii prin asigurarea implicrii
fizice si prin crearea unui climat familiar, de ncredere, de coeziune a grupului si de colaborate creativ.
Aceasta face ca metoda sa fie perfect i la predarea religiei i a modelelor comportamentale pe care
aceasta le promoveaz, dar i la oricare alt disciplin la care profesorul are posibilitatea s motiveze
elevul aplicnd aceast metod care de-a lungul timpului i-a dovedit eficiena
Privind conflictualitatea motivaional, aflat n faa unei decizii sau a angajrii unei anumite
activiti, omul poate fi stpnit de un conflict motivaional reprezentat prin: motivaii pozitive care l
mping i l ndeamn n angajarea acelei decizii sau activiti; motivaii negative care l rein, l inhib.
n spatele unuia i aceluiai tip de comportament i activitate vom gsi, de la om la om, constelaii
motivaionale diferite. De exemplu comportamentul de nvare motivat divers de la persoan la
persoan. Aadar trebuie studiate ndeaproape aceste constelaii motivaionale ale elevilor din fiecare
clas n aa fel nct, metodele de predare s fie alese ct mai potrivite tipurilor de motivaii ale
elevilor.
n cadrul procesului de predare trebuie folosite metode ct mai variate de predare aa nct toate
tipurile de elevi s fie atrai de nvare, i acest lucru este foarte eficient dac elevul simte c face ceva
care se potrivete motivaiilor sale intrinsece.