Sunteți pe pagina 1din 14

Amenajarea turistica a teritoriului!!!

1. Procesul de adaptare reciproca dintre teritoriu caracteristicile acestuia si nevoile


rezultate din desfasurarea diferitelor activitati economic sociale defineste :
a)spatiul amenajat;
b)amenajarea teritoriului;
c)parcul national;
d) selectia teritoriului.
2. Printre activitatile ce nu fac obiectul procesului de amenajare turistica a teritoriului se
numara :
a) protejarea mediului urban;
b)organizarea stiintifica a teritoriului;
c) organizarea stiintifica a vietii in colectivitatile umane ;
d) conservarea resurselor naturale.
3. Tipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile dimensiunile si raspandirea
in teritoriu a resurselor este urmatoarea:
a) complexe plurivoce, polifunctionale;
b) punctiforme , izolate, complexe,
c) simple, complexe , multiple,
d) univoce, plurivoce ,echivoce.
4. Localizarea turistica indepartata de piata cumparatorului presupune:
a) integrarea amenajarilor turistice in contextul global al zonei;
b) amenajarea statiunilor la locul ,, materiei prime. Adica al resurselor turistice;
c) amplasarea amenajarilor in zonele cu un nivel de dezvoltare economico-sociala mai ridicate;
d) realizarea unor amenajari complexe.
5. Unitatea de baza a activitatii turistice este reprezentata de:
a) complexul turistic,
b) punctul turistic;
c) pavilionul turistic;
d) clubul turistic.
6. In scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor localizari turistice
rationale si eficiente este necesara dezvoltarea unor relatii de interconditionare intre
sistemul de organizare a vietii populatiei permanente sic el destinat satisfacerii nevoilor
turistilor. Aceste actiuni sunt specific principiului :
a) interdependentei retelelor;
b) corelarii activitatii principale cu receptia secundara;
c) structuriloe evolutive;
d) functionalitatii optime a intregului sistem de retele.
7. In cazul statiunilor balneare realizarea unor dotari complexe care sa asigure caracterul
permanent al statiunii poarta numele de :
a) formulatotul sub acelasi acoperis ;
b) urbanizare;
c) microurbanizare;
d) localizare izolata.
8. Localizarile turistice specific amenajarilor montane si situate dincolo de limita asezarilor
umane se numesc :
a) liniare;

b) periferice;
c) terminale ;
d)circulare.
9. In zona tampon a unui parc national este permisa desfasurarea unor activitati :
a) de pescuit;
b)industriale;
c) economice.
d) pastorale ;
10. Procesul complex si dinamic de organizare stiintifica a spatiului touristic luand in
considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane precum si toti factorii care
influenteaza aceste relatii poarta numele de :
a) amenajarea teritoriului;
b) spatiu amenajat;
c) amenajare turistica a teritoriului ;
d) urbanism.
11. Clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de varsta :
a) adulti;
b) tineri ;
c) a III a;
d) 40-60 ani.
12. Din punct de vedere al originalitatii si / sau unicitatii resurselor turistice acestea se
clasifica in :
a) naturale si artificiale;
b) unice ;
c) concentrate si dispersate;
d) simple si complexe.
13. Printre elementele component ale zestrei turistice a unei statiuni nu se regasesc si cele :
a) functionale;
b) recreative;
c) de cazare;
d) umane ;
14. Aria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii economice si sociale sunt
marcate de activitatea turistica defineste :
a) regiunea turistica ;
b) arealul turistic;
c) zona turistica;
d) teritoriul turistic.
15. Elaborarea unor norme si standard referitoare la dimensiunile optime ale unei statiuni
si ale elementelor constitutive ale acesteia este o metoda care face parte din categoria :
a) tehnicilor standardizate;
b) standardelor de calitate ale statiunilor turistice;
d) tehnicilor special de dimensionare si amplasare in teritoriu a obiectivelor turistice ;
16. Functiile parcurilor nationale sunt urmatoarele :
a) stiintifica si educativa;
b) turistica si stiintifica ;
c)educativa si de instruire;

d) de cunoastere si de instruire.
17. Din punct de vedere al veniturilor clientele statiunilor montane detine resurse
financiare :
a) submedie;
b) peste medie ;
c) scazute;
d) foarte ridicate.
18. Elementul cel mai important pentru o zona turistica reprezentand in plan territorial
punctual fix in functie de care se orienteaza atat turistul cat si celelalte component ale
echipamentelor statiunii poarta numele de :
a) punct turistic ;
b) resedinta;
c) centru balnear;
d) parc de distractie.
19. Printre destinatiile litoralului cu o influenta majora asupra echilibrului ecologic al
acestei zone nu se regaseste :
a) dezvoltarea implantarilor nucleare;
b) dezvoltarea turismului in masa;
c) dezvoltarea intensa a agriculturii ;
d) afirmarea urbanismului.
20.In randul particularitatilor turismului de week-end nu se numara si :
a) calatoria de familie;
b) distantele medii de deplasare ;
c) padurile ca destinatie turistica preferata;
d) durata scurta a perioadei de deplasare.
21. In amenajarea turistica a zonelor pentru turismul de vanatoare se impune si crearea de
conditii pentru :
a) habitatul animalelor ;
b)transportul vanatului;
c) plata gonacilor;
d) pastrarea carnii vanatului.
22. Categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare numit configuratia oraselor
sunt urmatoarele :
a) cu forma circulara si rectilinie;
b) cu forma rectangulara neregulata si amfiteatru ;
c) satelit si univoce;
d) cu forma de amfiteatru si de cerc.
23. Contributii mai importante la teoria amenajarii turistice au adus reprezentantii scolii :
a) franceze ;
b) poloneze
c) germane;
d) americane.
24. Localizarile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de turism :
a)relativ izolate;
b) din interiorul ariilor protejate;
c) din preajma marilor aglomerari urbane ;

d) caracterizate printr-o expansiune a tertiarului.


25. Statiunea Eforie Sud se incadreaza in tipul de amenajare de litoral numit :
a) punctiform;
b) periferic;
c)amfiteatru;
d) integrarea intr-un centru locuit ;
26. Printre permisele care nu stau la baza principiului flexibilitatii se numara :
a) niciodata nu se construieste la capacitate maxima;
b) integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilor ;
c) aparitia unor modificari semnificative ale cererii turistice;
d) reducerea gradului de atractivitate al resursei principale.
27. In functie de configuratia zonelor si cerintele urbanizarii se pot delimita urmatoarele
solutii de amplasare a echipamentelor in cazul zonelor balneare :
a) radiala, circulara,amfiteatru
b) tabla de sah, panza de paianjen, radiocentrica;
c) liniare, terminale, urbanzari, localizari izolate, tabla de shah.
28. In cazul organizarii zonelor preorasenesti una dintre principalele probleme de care
trebuie sa se tina seama este :
a) structura bazei tehnico-materiale;
b) accesul in zona ;
c) delimitarea aroei teritoriale;
cunoasterea potentialului turistic al zonei.
29. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara si :
a) bogatia cultural- istorica;
b) infrastructura generala si echipamentele de cultura si odihna;
c) specificul unitatilor de alimentatie ;
d) protejarea mediului.
30. In randul zonelor componente ale unui parc national nu se regaseste cea :
a) salbatica;
b) tampon;
c) periferica;
d) liniara ;
31. Printre caracteristicile unui sistem socio spatial nu se regaseste :
a) cuprinde un set de elemente de natura diferita;
b) presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune intre acesta si spatiul
amenajat;
c) are un comportament dinamic;
d) nu isi schimba structura elementelor componente ;
32. Notiunea de amenajare turistica a inceput sa fie utilizata incepand cu anii :
a) 60;
b) 80;
c) `70 ;
d) 90.
33. Orasele cu functie comerciala erau amplasate :
a) la intersectia unor cai importante de circulatie;
b) in zone cu vizibilitate mare;

c) in aproprierea resurselor turistice;


d) in zonele cu resurse valoroase ale subsolului.
34. Elementul de referinta in dimensionarea si localizarea amenajarilo zonelor balneare il
constituie :
a) factorii naturali de cura ;
b) regimul eolian;
c) precipitatiile;
d) suprafata posibil amenajata.
35. In cazul principiului eficientei directe aceasta apartine :
a)efectului prezentei turismului asupra economiei locale;
b) fiecarui obiectiv turistic in parte ;
c) angajatilor in turism;
d) structurilor evolutive.
36. Una dintre particularitatile turismului de week-end este urmatoarea :
a) distantele de deplasare sunt lungi;
b) durata deplasarii este mare;
c) calatoria este efectuata numai de persoanele adulte;
d) calatoria se face impreuna cu familia ;
37. Tratamentul medical aplicat unui bolnav consta in bai regim alimentar odihna se
numeste :
a) talasoterapie;
b) calneoterapie;
c) cura balneara ;
d) relaxare.
38. Unitatea de baza a activitatii de amenajare turistica este reprezentata de :
a) regiunea turistica;
b) punctul turistic ;
c) pavilionul turistic;
d) clubul turistic
39. Punctul fix in plan teritorial in functie de care se orienteaza atat turistul cat si celelalte
componente ale echipamentelor statiunii poarta numele de :
a) punct turistic ;
b) resedinta;
c)centru balnear;
d) parc de distractie.
40. Una dintre caracteristicile clientelei statiunilor balneare este reprezentata de :
a) incadrarea in grupa de varsta,, adulti ;
b) fidelitatea ;
c) durata scazuta a sejurului;
d) posibilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita perioada a anului.
41. Orasele cu functie militara erau amplasate :
a) in apropierea unei surse de apa ;
b) in zone cu vizibilitate redusa;
c) in imediata vecinatate a unui masiv montan;
d) deasupra localitatilor resedinta de judet.

42. Printre obiectivele principale ale politicii privind amenajarea turistica in Romania se
numara si:
a)pastrarea traditiilor specifice zonelor rurale;
b) conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturale ;
c) largirea ariei geografice de provenienta a turistilor straini;
d) sporirea eficientei indirecte.
43. Principiul flexibilitatii mai poarta denumirea si de cel al :
a)eficientei directe si indirecte;
b) interdependentei retelelor;
c) structurilor evolutive;
d) integrarii armonioase a resurselor economice in economia zonei.
44. Titlul de exceptie in amenajarea statiunilor balneare este reprezentat de :
a) formula totul sub acelasi acoperis;
b) urbanizari;
c) microurbanizari;
d) localizari izolate.
45. Modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare este reprezentat de amplasarea
echipamentelor sub forma de :
a) amfiteatru;
b) radiala;
c) rectilinie;
d) rombulara.
46. Pregatirea planului pentru amenajarea unei statiuni durabile cuprinde printre altele
si :
a) promovarea turismului urbanizat;
b) amenajarea unei gradini botanice;
c) existenta unor servicii industriale care sa satisfaca diferitele nevoi ale turistilor
d) asigurarea unui acces satisfacator pe plan local si regionale
47. Una dintre problemele prezente si urgente ale zonelor protejate se refera la :
a)protejarea monumentelor naturii;
b) crearea unor centre ale vizitatorului;
c) cunoasterea tipurilor de plante care sunt protejate;
d) a sti cum sa faci fata unui numar ridicat de vizitatori ce cauta sa se destinta intr-un
mediu natural ;
48. Printre factorii ce influenteaza negativ calitatea mediului din zonele protejate s
enumara si strangerea de lemne de foc, actiune ce are drept efect :
a)eroziunea potecilor;
b) moartea animalelor salbatice de talie mica ;
c) poluarea vizuala;
d) aparitia unor modificari in comportamentul animalelor.
49. In anul 1978 conform clasificarii Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii
(IUCN) existau anumite categorii de arii protejate in numar de :
a) 10 ;b) 5; c) 6; d) 7.
50. In conformitate cu clasificarile actuale ale IUCN privind ariile protejate categoria a II-a
este cea de :
a) monument natural;

b) parc national;
c) rezervatie naturala stricta;
d) peisaj.
51. In zona tampon a unui parc national este permisa desfasurarea unor activitati :
a) de pescuit;
b) industriale;
c) economice.
d) pastorale
52. Doar in cateva parcuri nationale din lume este autorizata vanatoarea in scopul :
a) satisfacerii nevoilor vizitatorilor;
b) reducerii efectivelor de specii care nu sunt ocrotite;
c) reducerii efectivelor de specii straine din zona ;
d) cunoasterii comportamentului animalelor vanate in asemenea conditii.
53. Serviciile de informare si interpretare a mediului sunt localizate fata de ariile
protejate :
a) in centrul acestora;
b) in zonele limitrofe ;
c) in parcul propriu- zis;
d) in interioriul sau dar la periferie.

F O R M U L EP R O B L E M E

1 . Determinarea capacitatii optime de primire a PARTIILOR DE SKI


Q=D*L supraZ/h
D=v/d(skior/h)
Q = capacitatea optima de primire a unei partii la un moment dat. D = debitul mediu orar ;
Z = diferenta medie de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi; H = diferenta de nivel a partiei
luata in calcul ;
v ( km/h ) = 5 foarte usoara/ 11 usoara/ 20 medie/ 25 dificil d ( m )= 6 ft usoara / 10
usoara / 15 medie / 20 dificila ;
2. Determinarea de VIZITE ZILNICE
Vza=Cs*Kr;
Kr= No/Tmv ;
Cs= S/Sm
Cs = capacitatea de suport ;
Kr = coeficientul de rotatie ;
No = Nr de ore/zi cat este deschisa zona ptr turisti ;

Tmv = timpul mediu de vizitare ;


S = suprafata utilizata de turisti ;
Sm = suprafata medie m2/pers ;
3. Determinarea nevoilor de cazare CEREREA DE PATURI
Cp=Ntp * Sm/N *CUC
Cp = cererea de paturi ;
Ntp = numar de turisti pe perioada luata in discutie ( sapt / luna / an ) Sm = durata medie a
sejurului ( NOPTI )
N = numar de nopti pe perioada ( 7 zile/saptamana, 30 zile/luna, 365zile/an )
CUC = coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare ( % )
Cc= Cp/Gm
Cc = cererea de camere ; Cp = cererea de paturi ;
Gm = gradul de ocupare medie a camerelor ( pers/camera )

Subiecte sinteza :
1)Principiul amenajarii armonioase a conditiilor natural cu suprafete construite , cu structura
serviciilor si cu infrastructura :
Prin amplasament , dimensiune ,culoare,arhitectura si design dotarile turistice trebuie sa
armonizeze cu mediul natural,sa contribuie la sporirea atractivitatii zonei sis a mareasca valoarea
resurselor.Constructiile trebuie sa respecte specificul local sis a se integreze armonios.Arhitectura zonei
turistice este necesar sa se armonizeze cu resursele natural si vestigiile trecutului.Integrarea vizeaza si
zonele inconujuratoare,regiunea din care face parte si chiar teritoriul national.
2)Principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive
O statiune turistica in momentul in care a fost contruita nu este definitive ci trebuie sa se adapteze
permanent.Nu se contruieste la capacitate maxima,pot aparea modificari semnificative ale cererii turistice
care sa neciste restrangerea sau marirea statiunii ,resursa principal poate sa-si reduca gradul de
atractivitate.Structura unei zone turistice este necesar sa reprezinte un system multifunctional si
transformabil care sa permita o dezvoltare permanenta.
3)Principiul corelarii activitatii principale cu receptia secundara
Conceptia traditional in amenajarea statiunilor este orientate catre functiile de baza iar agrementul
avea o functie secundara.In present situatia s-a inversat in sensul ca functia de agreement este dominant
iar serviciile de cazare si masa au devenit secundare.Un obiectiv important al managementului unei
statiuni este acela de diversificare a serviciilor turistice astfel incat turistul sa-si petreaca cat mai placut
timpul liber.Activitatea principal trebuie sa se coreleze cu receptia secundara,fapt care decurge din
polivalenta statiunilor
4)Principiul retelelor interdependente intre constructiile si activitatile turistice si populatia
autohtona cu activitatile ei social-economice:
Zona turistica face parte dintr-un ansamblu regional mai larg,din structura urbana permanenta a
regiunii si este in continuu process de dezvoltare si de integrare cu asamblul relatiilor economicsociale.Intr-o zona turistica se intalneste un sistem de organiare a vietii populatiei permanente peste care
se suprapune unul destinat satisfacerii nevoilor turistilor.Prin respectarea acestui principiu se urmareste
integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilor.

5) Principiul functionalitatii optime a integrului sistem de retele


Stuctura corecta a unei zone turistice va asigura o buna functionare a ofertei turistice si se
realizeaza in conditiile in care componentele retelei turistice ale unei zone sau statiuni sunt accesibile
vizitatorilor.Intalnim mai multe tipuri de retele: ale rusurselor natural,antropice,serviciilor,echipamentelor
de cazare,infrastructurii.Statiunea va fi conceputa ca un system integrat in interiorul caruia sunt
repartizate rational zonele de locuit ,spatiile verzi,locurile de plimbare,restaurantele,centrele
comerciale,instalatiile de agreement.O conditi care trebuie respectata este cea referitoare la fluxurile
turistilor care trebuie sa fie separate de cele ale automobilistilor
6) Principiul eficientei(rentabilitatii) directe sau indirect
Are in vedere necesitatea functionarii eficientei a unei statiuni si a tuturor echipamentelor si
poarta numele de eficienta directa.Eficenta indirect se refera la efectul pozitiv pe care dezvoltarea unei
amenajari trebuie sa-l aibe asupra economiei locale.Eficienta este determinate si in functie de efectul
multiplicator pe care-l genereaza dezvoltarea sa asupra celorlalte ramuri ale economiei.
Toate tipurile de amenajari turistice sunt simple si complexe
Modele de amenajare turistica a litoralului:
Definiia litoralului: reprezint zona de contact dintre elementele terestre i cele hidrologice (din
punct de vedere geografic, noiunea de litoral este atribuit nu numai malului mrii ci i malului lacurilor
i rurilor).
Conceptia de organizare a statiunilor se realizeaza in concordant cu asigurarea conditiilor pentru
practicarea curie helio-marine.Un rol important in dimensionarea si amplasarea echipamentelor revine
conditiilor natural exprimate prin: lungimea,latimea si orientarea plajei; regimul eolian; inaltimea
falezei;comoditatea la intrarea in apa;inaltimea valurilor;adancimea apei;accesul la plaja;prezentarea
mareelor etc.Procesul de amenajare vizeaza doua probleme: stabilirea dimensiunilor noilor localizari
(pentru plaja se folosesc 2mp nisip+8mp pentru un loc de cazare sau 4-8 mp plaja pentru un loc de cazare
sau 100 paturi/ha suprafata amenajata;pentru sporturile nautice:8 ambarcatiuni/ha apa,la o statiune de
50.000 loc.de cazare trebuie sa existe obligatoriu un port de agrement), alegerea modelului de amplasaredestribuirea in teritoriu a noilor localizari.
In practica localizarii implanturilor in zonele de litoral se remarca doua solutii principale:
a)Amenajari de tipul urbanizarilor sau microurbanizarilor: amenajari integrate in centrul locuit si
amenajari independente,autonome,situate nu prea departe de un centru locuit.
b)Amenajari punctiforme,isolate cu structure exlusive turistice si amplasate la distante nu prea
mari de urbanizarile existente sau asezarile umane.
1)Modele de amanajare turistica a zonelor balneare
Formula urbanizarilor: caracterizata prin concentrarea echipamentelor turistice in imediata
invecinatate a resurselor.Amenajari isolate,punctiforme-sub forma unor complexe balneare
polifunctionale situate nu departe de centre urbane.O cerinta importanta este reprezentata de
materializarea formului ,,totul sub acelasi acoperis care presupune realizarea unor dotari care sa asigure
caracterul permanent al statiunii.In functie de configuratia zonei si cerintele urbanizarii,se pot delimita
urmatoarele forme particulare de amanajare a zonelor balneare:

Localizarea sub forma de table de sah este cea mai simpla forma de organizare in conditiile
terenurilor plate,fara denivelari sau in cazul litoralului.Are avantajul comoditatii in desfasurarea
activitatilor.

Localizarea sub forma de,,panza de paianjen adecvata terenurilor accidentale,pe dealuri ,in vai
foarte largi marcate de inaltimi sau cursuri de rauri.Avantajul fiind ca ofera un punct de
concentrare al activitatilor.
Localizare radiocentrica este modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare,fiind prezent in
toate statiunile noi,are avantajul distantelor mai scurte catre centrul statiunii reprezentat de un
punct care polarireaza interesul

2)Modele de amanajare turistica a zonelor montane


In functie de apropierea fata de masivul montan,exista trei modele de amenajare:

Localizarea periferica considerate formula clasica realizata in jurul masivului,la distante nu prea
mari de masiv,pe caile de acces au in vecinatatea lor.Sunt statiuni mari cu activitate bisezoniera
sau permanenta.
Localizarea periferica limita exterioara-situate mai departe de munte.
Localizarea periferica de contact- constituita din statiuni de mai mici dimensiuni care sunt
amplasate la poalele muntelui in vecinatatea acestuia.
Localizarea periferica limita inferioara de releu- statiuni sau puncte isolate amplasate pe vaile de
acces in munte.
Localizarea linear dezvoltarea de statiuni de-a lungul cursurilor raurilor sau a vailor de
penetratie in munte
Localizarea terminal- realizata sub forma unor puncte ozilate,de mici dimensiuni,caracterizanduse prin faptul ca de aici calatoria nu mai poate continua.

4)Amenajarea punctelor de intrare a turistilor in ariile protejate :


Centre didactice- constructii care reprezinta expozitii mai riguroase.Dispun de instalatii
,echipamente pt origanizarea de cursuri sau dezbateri si sunt echipate cu material audio-video.
Gradini botanice sau orfelinate pr animale: sunt locuri unde vizitatorii pot vedea aproape plante si
animale specific rezervatiei:Simple contacte intre administratorii parcului si turisti-toti membrii
personalului percului trebuie sa fie competent in a recunoaste animalele salbatice,sa fie mai bine informati
cu privire la istoria naturala a parcului si sa stie sa comunice cu turistii.Parere si reactii ale vizitatorilorcomunicarea este un process cu dublu sens.Administratorii parcului vor sa stie daca mesajul lor a fost
bine inteles ,vor sa cunoasca parerile observatiile,reclamatiile turistilor.In acest sens,ei pun la dispozitia
turistilor o carte de aur a parcului.Pentru amenajarea unei expozitii in interiorul unei arii protejate trebuie
sa se tina cont de: alegerea unei teme,indentificarea publiclui si incercarea e ai satisface nevoile,definirea
obiectivelor,decizia cu privire la tipul de expozitie.Pentru amenajarea de itinerarii trebuie sa se tina cont
ca: intinerariul sa fie scurt,sa fie sub forma de circuit ,sa fie instructive,sa aiba aspect atragator ,sa fie
curat si bine intretinut.
Amenajarea zonelor periurbane:
Solutiile de amenajare a zonelor de week-end trebuie sa respecte unele cerinte:selectia zonelor si
stabilirea amplasamentelor viitoarelor amenajari-in zonele limitrofe oraselor se amplaseaza fie centrele
comerciale,fie dotari pentru practicarea turismului,fie industria sau ferme de crestere a animalelor sau
legumicole.Accesul spre zonele respective zona trebuie ssa fie accesibila din cel putin doua directii
pentru a se evita aglomeratia ,atat pentru mijloacele de transport in comun cat si pt.autoturismele
personale.Dimensiunile mari se coreleaza cu suprafata posibil de amenajat si trebuie sa absoarba cel putin
20% din populatia orasului.Dotarile zonelor de week-end trebuie sa contina:echipamente de
cazare,unitati de alimentative,instalatii de agrement.

Amenajarea pesterilor:
In Romania sunt inventariate aprox.12.500 de pesteri,majoritatea de dimensiuni mici si
medii,situate de obicei in zone greu accesibile,in zonele montane intalte sau la periferia acestora , multe
cu amenajare in scop touristic.Zone precum Cheile Bicazului,Cazanele Dunarii,Podul Natural de la
Ponoarele,platourile carstice si persterile din Muntii Apuseni,Muntii Banatului sau Platoul Mehedinti sunt
cunoscute nu numai la nivel national cat si international
Definitia parcului national:
O arie protejata administrate in principal pentru protectia ecosistemului si pentru recreere
Functiile parcului national:
stiintifica,de conservare a naturii
turistica de satisfacere a nevoilor oamenilor pentru odihna ,recreere,cunoastere,instruire
Zonele component ale unui parc national:
zona salbatica(rezervatia integrala)
zona tampon (parcul propiu-zis)
zona periferica (preparc)
Amenajarea turistica a zonelor pentru turismul de vanatoare:
1.Crearea de conditii pentru habitatul animalelor:
Amenajarea de locuri pentru adapatul animalelor;
Amenajarea de locuri pentru hrana animalelor
Amenajarea de locuri pentru adapostul animalelor
Programul ,,Blue Flag
Beneficiile programului ,,Blue Flag
Concesionarii plajelor si porturilor de agrement care sunt inscrisi in programul ,,Blue Flag si
detin ,,Steagul Albastru au beneficii esentiale pentru activitatea turistica:
detinerea unui simbol ecologic(etichita ecologica),vizibil si recunoscut la nivel international
-prezenta pe harta mondiala a localitatiilor cu plaje Blue Flag (Steagul Albastru) plaje care prezinta
standard ridicate de mediu si siguranta
posibilitatea utilizarii acestui simbol pentru promovare la nivel local,national si international
plajei
,,Steagul Albastru este un simbol al protectiei mediului la cel mai inalt standard ,plajele porturile de
agrement care au aceasta distinctive fiind extreme de cautate de turisti cu precadere cei din
Suedia,Norvegia,Danemarca
cresterea turistilor cu 7-10% pe sezon
cresterea nr.de turisti in perioade mai putin prolifice:iunie de inceput si final de sezon si chiar in
extrasezon
programul asigura si promoveaza curatenia si securitatea plajelor
inscrierea acestor plaje si porturi de agrement in cerintele Uniunii Europene
Agenda locala 21:
Agenda locala 21 (Al21) s-a constitui in anul 1992 , ca o initiative a Conferintei Natiunilor Unite pentru
Mediu si Dezvoltare,denumita si Sumitul Pamantului de la Rio,reprezentand baza si planul de actiune ale
conceptului de dezvoltare durabila.Natiunile care si-au luat angajamentul de a lua parte la Agenda 21 sunt
monitorizare de Comisia Internationala de Dezvoltare Durabila si sunt incurajate sa promoveve Agenda21
la nivel local si regional in cadrul propilor tari.

Agenda 21 reprezinta modul de dezvoltare durabila din punct de vedere social,economic si de mediu
1) Care sunt destinatiile litoralului ce i afecteaza intr-o mare masura echilibrul ecologic?
Echilibrul ecologic al zonelor de litoral este afectat de urmatoarele activiti:
Activitatea turistic
Urbanizarea
Sporirea numrului de locuitori
Industria
2)

Enumerati orasele din punct de vedere al functiei indeplinite (in ordine cronologica) si
dezvoltati-le
Din punct de vedere al funciei pe care o ndeplinesc, se cunosc urmtoarele tipuri de orae privite
cronologic:
A. Oraele cu funcie militar numite i orae-ceti sau orae-fort
Populaia locuia n aceste orae doar n numite perioade (nvliri, rzboaie), n rest, activitatea se
desfura n afara acestora.
Administrarea acestor orae era foarte dificil deoarece ele adposteau populaii numeroase ntr-un spaiu
restrns i pe perioade scurte de timp. Erau amplasate strategic, n locuri mai nalte sau mai ascunse, cu
vizibilitate mare i n vecintatea unor surse de ap.
Sighioara centrul istoric s-a pstrat nealterat n plan orizontal i vertical
Cluj, Braov, Sibiu centrul istoric s-a pstrat nealterat n plan orizontal suferind modificri substaniale
n plan vertical
Giurgiu, Brila, Craiova, Bacu etc centrul istoric a suferit modificri att n plan vertical ct i
orizontal
B .Orae cu funcie comercial numite i orae-port
Uneori, funcia comercial a unui ora este cea dominant, motiv pentru care unii specialiti n domeniu
au inclus-o n definiia acestui concept, numeroase orae nscndu-se din necesiti comerciale.
B.1. Trgul local = prima form a vieii urbane. n scopul mbuntirii condiiilor de via,
acetia erau nevoii s desfoare comr. Astfel au luat natere oraele-trguri (burguri) n care de obicei, o
dat pe lun se derulau diverse trguri. Trgurile i-au extins apogeul n Europa Occidental la mijlocul
sec XIX, ulterior suferind un declin, mai ales iarmaroacele.
B.2. Ageniile comerciale (factoriile) = forma rudimentar a schimburilor ndeprtate. Au aprut
din necesitatea schimbului dintre popoarele indigene care deineau produse din abunden i popoarele
civilizate care ofereau, la schimb, instrumentele necesare obinerii unor performane superioare. Ageniile
comerciale s-au nmulit, fiecare dintre ele ctignd importan pe msura profitului obinut de popoarele
aa-zise civilizate. Agenia reprezenta centrul de schimb ntre dou popoare aflate pe trepte diferite de
civilizaie, fiind o form incipient de via urban.
B.3. Centrele comerciale au aprut i s-au dezvoltat n momentul n care condiiile au permis
deplasarea pe distane mari, fiind asigurate totodat i condiiile de securitate. Erau amplasate la
intersecia marilor ci de circulaie.
B.4. Marile centre comerciale s-au nmulit n locurile care le permiteau dezvoltarea, mai ales condiiile
geografice
B.5. Porturile maritime au jucat un rol important n dezvoltarea comerului. Au fost concepute ca locuri de
popas sau de desfacere a produselor, fiind amplasate la intersecia unor ci de circulaie
B.6. Emporiile respectiv marile piee comerciale au aprut ca urmare a dezvoltrii comerului maritim i a
celui continental, reprezentnd locurile unde sunt concentrate i negociate mrfuri din lumea ntreag.
C.Oraele cu funcie industrial
C.1. Orae miniere. Mina, de cele mai multe ori, st la originea unor astfel de orae iar
concentrarea urban este, de la nceput, indispensabil datorit, pe de o parte, necesitii unei

numeroase fore de munc pentru a putea demara lucrul n min, pe de alt parte, din
necesitatea de a exploata resursele subsolului, ceea ce d natere, de la nceput, unui mic ora.
Sunt de mici dimensiuni i nu aveau spaii de extindere.
C.2. Oraele care asigurau prelucrarea minereurilor extrase. Uneori industria apare ca o
consecin a comerului, ns ea se poate dezvolta i n mod autonom.
C.3. Oraele industriale moderne. S-au dezvoltat pn n anii '70 din punctul de vedere al
sporirii populaiei ceea ce a condus la reducerea populaiei din zonele nvecinate i la o
supradensitate n aceste orae. Dup anii'70 s-a produs procesul invers numit fenomenul de
exurbanizare care a fost determinat de imposibilitatea existenei traiului n condiii de
poluare, supraaglomerare etc.

D. Oraele cu funcie cultural


D.1. Oraele universitare:

Orae cu funcie dominant universitar ntreaga via a oraului este subordonat vieii
universitare. Sunt plasate ca localiti satelit n vecintatea unor centre urbane. Locuitorii nu
trebuie s prseasc oraele pentru a-i ndeplini alte nevoi, iar aici vacanele constituie
sezonul mort.

Oraele mari care cumuleaz funcia universitar cu alte funcii


D.2. Centrele literare i artistice. Funcia cultural este dat i de valorile intelectuale, artistice ale
unui ora, ce se constituie n atracii turistice
Orae-muzeu pot avea n acelai timp i funcie administrativ
Oraele fectivalurilor i congreselor
E.Oraele cun funcie de reedin temporar ofer posibiliti de tratament, odihn i
relaxare. O mare parte a populaiei nu este permanent.
E.1. Oraele sanatoriu locuri n care persoanele care sufer de anumite afeciuni beneficiaz de
condii de tratare, ngrijire i supraveghere medical
E.2. Oraele staiuni balneare - s-au nscut n zonele n care au fost descoperite izvoare, mofete,
lacuri etc. cu proprieti curative.
E.3. Oraele (staiunile) de odihn (maritime, montane, deltaice) au aprut din nevoia oamenilor
de evadare din cotidian, ntr-un loc care s ofere condiii asemntoare celor din oraele de
reedin.
F.Oraele cu funcia administrativ i politic numite orae-capital
Aceste orae reprezint centrul suprem al unui stat, funcia de capital reprezentnd unul dintre factorii
favorabili dezvoltrii marilor orae. Aici se concentreaz multe ntreprinderi, respectiv locuri de munca,
principalele societi bancare i financiare, teatre, muzee, edituri, posibiliti de distracie i relaxare.
3)Prezentati localitatea turistica si centrul turistic in calitatea lor de unitati teritoriale
Localitatea turistic (centrul turistic).n general exist o diferen ntre aceste dou tipuri de
uniti teritoriale, chiar dac n procesul de amenajare turistic ele sunt asociate prezentnd caracteristici
similare:
Centrul turistic este asociat unei aezri rurale
Localitatea turistic este asociat unei aezri urbane
Deci, este vorba de o aezare rural sau urban, cu funcii economice i sociale dezvoltate, care
concentreaz n interiorul su sau n imediata sa vecintate o varietatea de obiective turistice (naturale
i/sau antropice) i care, prin natura lor, pot favoriza o activitate turistic.

Localitile turistice sunt de mrime,valoare i profil diferite ceea ce a determinat constituirea


unor categorii distincte:
Din pct. de vedere al profilului i funciilor ndeplinite:
a)Localiti turistice cu funcie exclusiv sau dominant turistic numite i staiuni
Staiunea turistic = localitate sau parte a unei localiti care dispune de patrimoniu turistic i de
infrastructur turistic, n care activitile economice susin exclusiv realizarea produsului turistic i care
este atestat prin hotrrea Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului.
b)Localiti turistice cu funcii economico-sociale complexe. Adic, aezri umane n care
activitatea turistic reprezint o funcie suplimentar sau complementar activitilor economice i
sociale. Prin urmare, turimsul deine un loc mai mult sau mai puin important n economia local. n
aceast grup sunt incluse oraele i satele care, prin poziie, cadru natural, monumente, instituii culturalartistice genereaz o activitate turistic propriu-zis, complementar activitilor economice i sociale.