Defrisarea Padurilor

Student: Vladescu Nicolae Iulian

Grupa: 744

Introducere

Padurile reprezinta cea mai importanta sursa

de oxigen de pe Terra. Ele cuprind formatii
vegetale extrem de complexe si de diverse,
asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora
pe care o gazduiesc.
Exista mai multe biomuri forestiere, si
anume:
paduri din zona temperata cu foi caduce;
paduri taiga;padurile cu frunze persistente de
tip mediteranean
;paduri dense ecuatoriale

Defrisarea padurilor, factorul principal al incalzirii globale

Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafata egala cu

teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept consecinta emiterea a milioane de tone de dioxid
de carbon. Regiunile cu cea mai inalta rata de despadurire au ramas, potrivit raportului ONU,
Africa, America Latina si zona Caraibelor

Defrisarea padurii ecuatoriale

Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol.

Jumatate din suprafata originala de padure a fost
distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca
rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare
minut 26 de hectare de padure sunt pierdute si nu e
greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta
lipsita de padure. . Insa padurea tropicala a avut de
suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era
1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane
ramase.
Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare:
4 milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea
originala a disparut.

Defrisarea padurilor si poluarea sunt principalele probleme de mediu resimtite de romani

Mai mult de jumatate dintre persoanele care intentioneza sa faca donatii pentru cauze
de mediu pe viitor considera ca protectia padurilor este o cauza importanta, pentru care ar
dona bani, iar mai mult de o treime dintre acestea ar face donatii pentru probleme precum
ar fi managementul deseurilor si protectia Dunarii. Poluarea aerului si a apei, poluarea
industriala, lipsa parcurilor si in general a spatiilor verzi, precum si amenintarile cu
disparitia a unor specii de animale, reprezinta de asemenea motive de ingrijorare in
randul romanilor.

Cercetarea mai releva faptul ca, in opinia romanilor, problema incalzirii globale si cea a
schimbarilor climatice nu reprezinta o prioritate de mediu pentru Romania.

Cauzele defrisarii
Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii,

mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare

Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut
indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si
pajistilor pentru aniAcest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta
cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile
defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de
regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse
spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile
padurii.male si mutandu-se cand solul devenea nefertil.

Efectele defrisarii
Declinul pdurilor s-a manifestat sub dou forme:
-defriarea pdurilor, adic nlturarea complet i definitiv a
nveliului forestier (neurmat de regenerare sau mpdurirea
suprafeei respective);
- degradarea pdurilor, adic destructurarea lor sub aspectul
compoziiei, consistenei,
strii de vegetaie, capacitii de producie, caracteristicilor
calitative, strii de sntate etc.
Defriarea i degradarea pdurilor are trei
consecine directe majore:
- scderea biomasei i a volumului de resurse
forestiere valorificabile (lemn, fructe de
pdure, ciuperci, latex, cauciuc, etc.)
- modificarea proceselor ecologice (circuitul
elementelor, stocarea carbonului, diminuarea
rezistenei la factori perturbatori etc.)
- reducerea diversitii biologice la toate
nivelurile (genetice a speciilor, comunitilor,
peisajelor).

Impactul silviculturii asupra naturii i mediului

Pdurea favorizeaz infiltrarea apei n sol i meninerea unui regim hidric favorabil solului,
mpiedic sau reduce intensitatea fenomenelor toreniale i a avalanelor, cu toate efectele
negative asupra mediului i economiei n ansamblu.
Prin aparatul foliar, vegetaia forestier contribuie la purificarea cu bun randament la
purificarea atmosferei de praf, fum, gaze toxice i microbi, consum totodat, o mare cantitate
de dioxid de carbon i reface continuu stocul de oxigen.
Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic i recreativ al pdurii, datorit esteticii sale,
aceasta se constituie ca refugiu i izvor de revigorare pentru populaia uman, att de
influenat i afectat de efectele progresului tehnic i a dezvoltrii industriale.

Exploatarea padurilor intr-un mod durabil

Copacii cresc repede cand sunt tineri, dar cresterea incetineste pe masura ce ajung la
maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului in timp, taierile ar trebui sa
se faca dupa ce rata de crestere anuala scade sub media ratei de crestere. Dar, cum
companiile de productie a lemnului au interese economice puternice de a efectua taierile
atunci cand preturile sunt cele mai favorabile, multe paduri sunt taiate cu mult inainte de
aceasta varsta optimala. Cresterea intervalului de timp dintre taieri sau mentinerea
copacilor mai batrani de-a lungul mai multor cicluri de taiere succesive ar putea duce la
cresterea semnificativa a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netaiati si a solului
in timpul operatiunilor de deplasare a trunchiurilor taiate poate, de asemenea, duce la o
reducere a emisiilor de CO2.

Solutii impotriva defrisarii

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta
singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca
oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa
a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent
pentru pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat
efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate.
Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se
numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost
infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine

tiai c ?
Un smochin salbatic din Echo Caves, Africa de Sud are radacini ce ajung

la 122 m, aceasta fiind cea mai mare adancime la care au ajuns radacinile
unui copac.
Un metru patrat de muschi de padure retine 5 litri de apa.
Un fag inalt de 25 de metri, cu diametrul coroanei de 15 metri produce
intr-o singura ora necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile (adica 1,7
kilograme de oxigen).
Un hectar de padure de conifere capteaza anual 50 tone de dioxid de
carbon si elibereaza, in acelasi timp, 25-30 tone de oxigen.
Taierea unui brad dureaza un minut, dar ca sa ajunga la maturitate,
bradului ii sunt necesari 60-80 de ani.
La plantarea unui hectar de padure se folosesc 8000 de puieti, iar pana la
varsta de exploatare mai raman doar 600 de exemplare.

Va multumesc pentru atentie!!