CLDIRI

PASIVE
SOLAR

Cldiri pasive solar

1. Introducere
Utilizarea soarelui n proiectare
Primul pas n creare unui mediu plcut ambiant n cadrul unei cldiri este
nelegerea legturii dintre climat si nevoia uman de adpost. Cldirile sunt
supuse unei variaii mari de clim, acestea pot fi climate central
continentale, sau oceanice la nivel global, sau pe partea ntunecat a unui
deal sau strad, la nivel local. Toate acestea vor influenta o cldire n ceea ce
privete relaia ei cu soarele. Acesta, n funcie de soluia propus, poate fi
un element pozitiv sau din contr poate avea influent nociv asupra cldirii.
Un design climatic prost poate fi observat n foarte multe exemple de cldiri
contemporane, de exemplu datorit ansamblului ales pentru faade acestea
se supranclzesc, n clime unde aceast problem nu a existat pentru
cldirile tradiionale.
Puterea solar ar trebui neleas si respectat pentru o bun proiectare a
cldirilor pasive solar n care energie solar este utilizat n aa fel nct sa
nu interfereze cu confortul si sntatea ocupanilor.

Un bun design pasiv solar

Exist o serie de elemente care trebuie cunoscute pentru proiectarea pasiv
solar:
1. Ct de puternic este soarele n diferite momente ale anului
2. Care va fi poziia soarelui in raport cu situl n diferite momente ale anului
3. De ct energie solar va avea nevoie, sau nu, cldirea de-a lungul anului pentru a
crea un mediu optim pentru ocupani
4. Ce mas termic ar trebui s aib cldirea n raport cu aportul solar pentru a
rspunde cerinelor
5. Care sunt cerinele adiionale in ceea ce privete controlul solar si care este relaia
acestora cu performanta anvelopei, a formei cldirii si a ventilaiei .

De asemenea trebuie avut n considerare un numr de factori care

influeneaz incidenta si puterea solara, factori care in de situl proiectului :
1.
2.
3.
4.

Latitudinea sitului
Altitudinea si azimutul sitului
Umbra creat de obstacolele din jurul sitului( vegetaie, cldiri existente, relief)
Clima specific zonei.

2. Azimutul si naltimea soarelui

1

Cldiri pasive solar

Unghiul razelor soarelui pe un punct este definit de termenii azimut si

nlime. nlimea este unghiul vertical, iar azimutul este direcia orizontal
din care vin razele. nlimea variaz de la 0(soarele orizontal) la 90
(soarele deasupra punctului). Azimutul este msurat de obicei n sens
trigonometric de la Nord, astfel Estului i corespund 90, Sudului 180, iar
Vestului 270(sau -90).

Din
cauza
rotaiei Pmntului n jurul Soarelui, rezult un unghi diferit al radiaiei solare
n funcie de anotimp(poziia Pmntului in raport cu Soarele). Astfel
schimbarea azimutului si a nlimii reflect poziia relativ a Pmntului
influenat de

Rotaia Pmntului in jurul Soarelui

Rotaia Pmntului in jurul axe proprii

Cldiri pasive solar

Diagrama stereografic solar

Unul dintre instrumentele cele mai simple pentru a prelucra azimutul si
nlimea este un grafic cartezian care reprezint variaia celor doua ntr-o zi
( de exemplu pentru data de 7 a fiecrei luni), dar si variaia dat la o
anumit or ( de exemplu unghiul solar pentru 21 martie se obine unind
axele de la nlimea 36 si azimut 19).

Toate caracteristicile solar pasive implic transmiterea radiaiei solare printro serie de straturi de protecie din exterior n interiorul cldirii, unde este
absorbit de o mas termic (de exemplu perei groi de zidrie, sau podele
ce conin recipiente umplute cu ap). Procesele care implic acest procedeu
sunt:
Colectarea solara utiliznd orientarea sudic a cldirii si suprafee
mari vitrate
nmagazinarea , dup colectare, o parte din energie solar este
utilizat direct n spatiile de locuit, iar o parte este nmagazinat de
masa termic, caracterizat din capacitatea de a absorbi cldura si a o
ceda treptat o dat cu scderea temperaturii n cldire. Betonul,
crmida, piatra si apa pot fi folosite pe post de mas termic.
Distribuirea, energia nmagazinat este distribuit prin convecie,
conducie, utiliznd eventual un sistem de ventilatoare.
3

Cldiri pasive solar

Hart a incidentei solare in Romania, se observa ca incidenta solar variaz

n funcie de latitudine dar si zona de relief.

3. Sisteme solare pasive

Exist o mai multe tipuri de sisteme solare pasive, care pot fi folosite n
cadrul unei locuine, cele mai comune sunt prin colectare direct, indirect si
izolat.
Componentele generale ale unui sistem sunt colectorul, masa termic si
spaiul nclzit.

Cldiri pasive solar

Cldiri pasive solar

Sisteme de colectare
direct (A)
Acest tip de sisteme este cel
mai
des
utilizat
in
arhitectura
solar
pasiv.
Acoperiul,
pereii
si
podeaua sunt izolate termic,
iar radiaia solar ptrunde
in cas prin vitraj si este absorbit de elementele mas termica ale cldirii
(perei sau podea).Astfel ntreaga cldire colecteaz si nmagazineaz treptat
energie de-a lungul zilei, urmnd a fi eliberat de-a lungul nopii, cnd nu
mai exist energie solar.
Sistemele de colectare direct utilizeaz ferestre sau luminatoare care
permit ptrunderea direct a energiei solare n zonele care urmeaz a fi
nclzite. Dac construcia este realizat din elemente uoare, masa termic
va trebui adugat ulterior pentru a creste capacitatea global de
nmagazinare. Astfel n zonele corespunztor orientate scade utilizarea
sistemului de nclzire si intr n aciune nclzirea solar. Trebuie avute in
vedere de asemenea diferenele de temperatura si timpul in care se
desfoar eliberarea de energie colectat.

Masa termic
Aceasta joac un rol vital n nivelul de performant al sistemului pasiv. Ea
trebuie s nmagazineze energia solar pentru a fi eliberat n spaiul interior
sub form de cldur. Este necesar deoarece energia solar nu este emis n
acelai moment n care este nevoie ca spaiul s fie nclzit. De aceea
energia absorbit trebuie pstrat pentru a fi eliberat pe timp de noapte,
reducnd considerabil efortul de a nclzi artificial acel spaiu.
n cadrul unei cldiri, masa termic aduce dou avantaje:

Reduce variaiile mari de temperatur

Elibereaz acea temperatur absorbita ntr-un anumit interval de timp

n concluzie, cu ct masa termic e mai mare, cu att variaia de

temperatura e mai mic.

Cldiri pasive solar

n graficul alturat se observ variaia factorului energiei, n funcie de timp, pentru
un perete din beton si un perete din materiale uoare.

Ca un exemplu general, cldirile care nu conin prea mult mas termic, nu

sunt capabile s nmagazineze cldur pentru a fi utilizat pe timp de
noapte, chiar dac reuesc s capteze mai mult energie solar. De fapt, o
problem major a acestor cldiri este supranclzirea pe timp de zi.
Eficienta masei termice tine de grosimea, suprafaa si proprietile termice
ale materialului. Cele mai bune materiale sunt cele capabile de a nmagazina
cantiti foarte mari de cldur si care au conductivitate termic mare. Ca o
regul general, aceste materiale ar trebui s fie mai nchise la culoare fat
de suprafeele uoare, care nu absorb energia, de asemenea ar trebui
aezate in zonele cele mai nsorite ale cldirii. Acestea pot fi situate si in
zone unde nu exista radiaie solar mare dar trebuie prevzut un sistem de
transmitere prin convecie a energiei captate(sisteme de colectare indirect).

Sisteme de colectare indirect (B-J)

Aceste sisteme termale pasive colecteaz energia solar pe timp de zi
pentru a elibera-o noaptea, pe timp de iarn, iar vara procesul este invers.
O component a cldirii poate fi nclzit absorbind cldura radiat de
elemente nclzite, sau prin convecie din aerul interior. nmagazinarea este
influenat de temperatur, locaie si capacitatea de emitere a energiei.
Sisteme indirecte sunt caracterizate de alctuirea: o foaie de sticl aezat
n fata unui perete solid-mas termic, care va nclzi mai departe spaiul
urmtor
Peretele Trombe-Michel
Peretele Trombe ( schema C ) folosete o serie de ventilatoare la partea
superioar, respectiv inferioar pentru a controla transferul termic convectiv.
Radiaia solar nclzete peretele, iar ventilatoarele, sau simple spatii care
pot fi deschise permit ventilaia natural a cldirii pe timp de zi.
Peretele Acvariu
Peretele Acvariu ( schema D ) este o variaie a peretelui solid- mas termic.
Acest sistem folosete o serie de containere umplute cu ap, aceasta avnd
7

Cldiri pasive solar

o capacitate de absorbie mai mare dect zidria sau betonul. Astfel acest
sistem este mai eficient, dar si mai interesant ca soluie, atunci cnd este
necesar utilizarea unei structuri uoare.

Peretele Barra-Constantini
Peretele Barra-Constantini ( schema E ) folosete o serie colectori vitrai
montai de-a lungul pereilor, care acioneaz ca colector de energie,
conducte cu aer cald sunt distribuite n ntreaga cldire.
Sistem termosifon
Acest tip de sistem absoarbe radiaia solar, nclzete un spaiu tampon
care transfer apoi cldura in interiorul cldirii utiliznd o serie de valve si
ventilatoare automate, la partea superioara a peretelui. La partea inferioar
aerul interior este colectat. In acest caz este nevoie de un sistem mult mai
complex de control al aerului interior, pentru a ti cnd este necesara
deschiderea valvelor, sau colectarea aerului interior.
Serele
Sistem foarte des ntlnit in cazul caselor pasive, serele au si un rol estetic
puternic care trebuie luat n considerare. O ser ataat cldirii constituie pe
lng avantajul unui ansamblu pasiv de nclzire, si un spaiu confortabil pe
timp de iarn. Aceasta
transmite radiaia solar
casei
ataate
prin
convecia aerului, dar si
utiliznd peretele ca mas
termic.
Si in acest caz aerul poate
fi controlat cu ajutorul unor
valve sau ventilatoare.

Cldiri pasive solar

4. Studii de caz
A. Solar Hemicycle, arh. Frank Lloyd Wright
n anul 1946, Frank Lloyd Wright primete o comand
pentru o cas care s corespund principiilor
Usoniane, specific orientate spre un design care s fie
solar pasiv, cu un sistem natural de ventilaie.
Planul casei Solar Hemicycle este circular, cu un
perete de sticla in zona concav pe nlimea celor
dou etaje, orientat Sud, spre grdina ngropat. Pe
prile nordice, estice si vestice, casa este ngropat
pentru a contribui la pstrarea unei temperaturi
constante de-a lungul anului, n interior, dar si pentru
a o proteja de vntul puternic din perioada iernii. De
asemenea geometria casei mpreun cu grdina
ngropat creeaz o presiune de aer care deviaz
zpada si curenii din direcia vitrajului de sticl.
Primul nivel al cldirii prezint o podea din beton, care este un element direct de absorbie a
energiei solare. Tot n podea se afla un sistem de nclzire prin pardoseal, care pe timp de
iarna compenseaz energia care nu este preluat de la soare. Pereii interiori constituie si ei
o masa termic important datorit realizrii lor din piatr nchis la culoare si finisat
neregulat.
Al doilea etaj prezint un balcon suspendat de acoperi, in acest fel aerul circula pe direcia
verticala, realiznd o nclzire si ventilare uniform a casei.
Vara pentru protecia solara, casa prezint o streaina pronunat, care protejeaz casa de
efectul de ser, mpreun cu
sistemul natural de ventilatei
interioara.

Planul semicircular contribuie la

aportul solar cu 8% n comparaie
cu o casa rectangular orientat
sudic, de asemenea arcul ofer o
stabilitate structural mai mare
peretelui nordic ngropat.

Cldiri pasive solar

B. BARILOC
HE

ECOHOUSE, Research Centre Habitat and Energy cu

Claudio Delbene
Casa BARILOCHE este localizat ntr-un staiune de schi, in sud-vestul Argentinei. Casa a fost
construit ntr-o zon deluroas cu o vegetaie bogat. Proiectat pentru o familie de 5
persoane, casa cuprinde la parter 2 birouri, un spaiu central buctrie - living room si
dormitoarele. Spaiul de la etaj este unul deschis, flexibil, cu mai multe posibiliti de
nchidere.
Poziionarea casei a fost special aleas ntr-un lumini, in care s-a calculat cu un heliodon
cea mai potrivita amplasare pentru a obine cea mai buna expunere solar. Forma compact
a cldirii contribuie la reducerea pierderilor de cldur. Fiind in emisfera sudic casa
primete cea mai buna nsorire pe partea nordica.
Sisteme solare folosite

Ser, ataat volumului, cu un pat de piatr. Un sistem de ventilatei ajut la

circulaia aerului din aceasta zona in zonele de locuit prin ferestre deschise sau prin
intermediul pereilor despritorii care acioneaz ca mase termice.
Sisteme de captare direct prin intermediul vitrajului si a podelelor care acioneaz

ca mas termic.
Doi perei trombe plasai pe faada nordic.

Sera are contribuia cea mai important n sistemul de cas pasiv datorita faptului ca

10

Pe timp de iarn reduce pierderile de cldur dinspre cas spre exterior, iar pe timp

de var nmagazineaz cldur

Aceast zon este folosit de utilizatorii casei cnd vremea nu este favorabil

Cldiri pasive solar

5. Bibliografie

Green Building: Guidebook for Sustainable Architecture, Michael Bauer, Peter

Msle, Michael Schwarz, 2009

Ecohouse: A Design Guide, Susan Roaf, Manuel Fuentes, Stephanie Thomas,

2001

Solar Home Design Manual for Cool Climates, Shawna Henderson, Don
Roscoe, 2010

11

*** http://www.feldmanarchitecture.com/blog/