J

GI]Y DEBORD

Societat e a

sP e ct

acolului

Comentaili
la societat ea sP e ctacolului
Traducere;i note de
Ciprian N'lihali

ti
Radu Stoenescu

PrelaF d.'
Rxdu Sloenescu

Ia Saciltl tiu

Sqectacle

saciiti du spectucle
Gallimerd - 1992

CammenLaires sur ld

O fdirions
O

EST-Sanuel Tastet Edlleur'2001

pentfu versiunee mmaneasci

rsB\ 93-8346

E'

03-7

lrrr:'
7,' I
1a

..A
-ri.,

.-.A,

,.

-.-

Separarea

desivir;iti

tinpul de an... pulerd luoalui eistent hrtd'

- copia, realitiitlii - relt ezmtqrea, esenlei
-apote !a; cdci sfi.ni Wtru el este fiur ai iltnia, ptohn esle
insd. adevinJl, Mai mult, slnletia qqte in ocbii lui in aceea$i
mhurd in carc clesue$te adeudruL $i spore$te iluzi^, in lSa
(iaiinak
/e/ inc* cel mai inalt grad 'allr.7l,ei penhl eleste $i cel
grad alsfinlcniei.,
"Dar, frc$le,

ginea, ofiginalului

Feuerbach, PreacLrvintare la cditia a doua a

Evntei cre$linisltului

Toati viafa societililorin care domnesc condiliile modeme

de produclie se preziotd ca o imentil acumulare de spscr4.o/e'?.
I Ludwig Fcuerbrch, Eserld clqllnlfl ului, tn(|. rom. de letc
DriShicifi Rxdu Stoiciiti, E(lirum $din[|rci, Bucur$ti, 1961, p. 21.
?
Debord il famfiarcad aici pe Med, care i$i deichide Cap,lad esl'
tel: "Avu{ia socie!4ilor in care domneite modul de p..iucle mpitalht
eparc ca o uda'i in8rimidire de midud, (1ol l, cartca 1, secluner l. crp.
I, in K,rl Mar,( $i Friedrich Engels, Ore,e, !ol. 23, Edium Politidi, Bu.
curqiti, 1966, p.49).

Tot ceca ce cra

triit in mod dlrcct s I indefifiat ittr-a]

reprc-

zentate.

Spectxcolul, lurr in totalitatease, estc rczultatlrlfi) in lLcclafi

timp, proiecrul moduluialc pmduc(ie oiistent Elnu este un su'
2

Itrr,t 1.
..i \-r lilr\,.1t .1. (.Jr-,t\i,11,t, r.rt.t.
.L/t,, F,.ll,',t
tn,Lt.. .. in.Jti,. 1., ,. , .i,ir,r
mai poate Ii rcs l)ilita. Realinte2 fuetii in consklcrare 177 ,trr1
I.tlqlnl .. a tlt.t.|tl.ot,. .,uri,,. -. r..rlr,Jl
ln-

tllJ\,
F ,t,n.r.t,. .t,,uTrtnD,Ji s.r,r,rh..,r,_r
rrJl. ., lc1 . ,mi.( ip.,\,p,r,.J\ )i..r n In, .m.r.

lu.|1,

ginri ilutonomizate, in care mincinosui s a lllirtit pe el iltsuii.

Spectacolul h gcnenl, ca invcrsjune conc.ctij a |ic(ii. esfc
mifcarex autl)nooli a nevjului

.3

Spectitcolul sc prezinti in xcclei timp c:t societafca insiifi,

car o pzrte ir ei fi ca lr.V/1 ne L de u ititj.e.
Ctt parLe
st)ct,
ctetu, cl este prin crcelenli se(orul (ere c(ntcentreazi ori(c

p|iIire fiorice (onltiind. Datoriti laptuluici atest settor este

relaT?/, el eslc si bcul prilirii i$clete al filsei constilnte, kr
fi
unificffer pe.rrc ohijlptuiefte nu e iltcel,a decrir un linbaioll
cial

ll

scplralrei gcnenliTit te

qe
I

I I

trc

r'. 'rUF.t .t,t..,rr

,r

leA J

C,

,n I fllll, ! tf

,t.m,t i1i ,,
dr InrJg

t,l

pliment rl lLrmii reale, un o.namcnl adaugx! ei. Elcste miezul

ircalismului $(ierilii rc e. sub toate lbrmele sale specilice,
inlomieliesau propagandi, publicitatc sau consum diret rle di
lcrtismcnt, sle.rrcolul .onstituie ,?o/e/&/ aciual al rielii domlnerte la ni\clsocial. Elcstc d'lrmxlex omniprezend x rlegerii
dej,:l fLicule in productie, precLrm ii consLrmul siiu cores
punzitor lorma si continurul spcctacolului deopotrili su nt jus
rificar ca absoluri I c( )nd i(iik)r fi scopurilor sisremului e{srcn t
Spectacolul cstc, dc ascnlcie , pftzenttt pen dtlerLh x xtesrci iuslificiri. pdn fuptulci ocupd pirlee pdncipalii din limpul
triit in elirrx producfci moalernc.

iusiiidin

unrratca iumii, din pl".t\isul

reallt2le fi in ifixgine. Pr,Lctica
s([i21i, in fulx cireil se alf]rmi speclacolul autonom. cstc fi to
rrr.J
11.Jr!... .frrrrl..l
lul. D.-r' ,i.iur.r.,r'c
se produce in 2ceisd otalit2k o mutilca/i piini inff aolo in(]irr
hce cr spcctacolul si se mxnileste cx propdulsiu scop. Limbajul spcctacolului se constituie alin.!e,xre de prfiluclci do
minentc, scmnc (are sunt rotodrti si finalitetea ultimi a eces-

se|arxdx frce

plLrre

e.

social global carc s'a scirdat

'.

!'

'.1.

teiproductij.

tr
IJ

Spectrcdulnu

porLtc l,lin{elcs cil

gices

J ultej lumia\r(lcaii.

.a proaius xltcitni(.ilol de diluzxlc mxsi(i a imagjnilor. El este

J.L o
.,,rr- !r
n.r

10

.U

.ltan.ihdtunl- (\r ri,

.i1t,,

r.J,

llc.tL,,rt, r. tLjI .,.-.,,,,ie,t,nt

Nu sc poatc conrufune in mod absrract spealecolul acti\,ltitii socixle elecdvet o xsemcnca dcdublarc csle ea insisi de
dublati. Spcctacolul care in\,e$exzi rellul este, le rindul lLli,
le mente produs.In acelesitilnp,.calitalca trritiicsle ,xchti
clccti\, dc conrenplxrex spectaaolulLri, preluiraLin sinc ordnca

rl

spectaculzii fi ederend h ca in mod necondilionxt. Reeutalca

t2

e\felllx,lti

Spectrcolul se infilifeaTd ca o enomri pozitjvilalc indis-

nu are cx temei decit recerca in opuslrl siu: reelitalea eparc

in spcctacol, in r,reiie ce spechcolulcste real Aceesti elienxre
rcciprcci esle esenia $i supofiul sarcietilii e\istente

cutebild fi inaccesibili. El spune doar atit: .Ceea ce ap2re esle

bun, ceeacc esre bun aparo'. Atiiudinca pe care o prctinde din
prillcipiu este eceasli xcaeptere pasi!i, pe carc a lioblinul_o,
replici, prin
de alttel, prin maniera sa de a apiirea

obiectivil c prezent.i de arnbele pirli. Fiecxrc noliune

firi

monopolul siu asupra aLparenFi

in lumet rcaltnmLe rdstu,r?dtd adevifltuleste un momenl

l3

al lalsului.
10

Conceptulde spectecol unificd si e{plici o rnare diyersitale

de fenomene aparcnte.

Dive[itxtel ]orticonrastele dintre ele

sunt aparenlele acestei aperenle social oanizate, cxre trebule

si lie ea insilL recunoscuti in adevirul siu general. Defini! in

propriii slii termeni, spectec ol\)l cste art1-narea rlarcn\ei $i
^f\t
merea fiecireivieii omenesti. rdicisociale, ca simpli aparen[i.

intri in conuct cu adcvirul

spectacolului il
dez\i,lJie ca llind negarea vizibili a !ie!ii, ca o negare a vielii
carc d dew it rizibiid.

Dar cftice ce

Cancrcrul lundzmental tautologic al spectxcolului decurye

.n..'-np .. Irp, ., mrl ,, e,e .r ( \L '. indclJ'i lml',olL
.J..irrimpcr.rt p..rvralrr m,del'nc L r\lP !oarLic lr. nJ
apunc niciodari. El acoperi toatd

sup hle pin

'

ntului, scdldin

du se le ncsiiirlit in propda iglorie.

14

Sociemteecare se intemeiazipe industria

modeni nu este

supedcial unxspectaculff:i, ca este fundxmcntal o socictate {Dectdculistd. ln spectecol, imegine a

economici dominenle, scopul nu e nilnic, dezloltarea e torul.
\lL. J,. .. n- ' rJ.j .: I L lg,r . (, jl h el rr5L'l
in mod

intlmplitor

sau

11

Pentru a descrie spectacolul, lormaree ii funclille sale,

fo4ele c e incearcii si-l distrugi, trebuie si fxcem o distjnclie
zrtificiali inrrc nilte elemente inseparabile. Aral1rn,/ specta
colul, se vorbe$te intr-o anumitd misuri chiar limbajul spectacularului, prin acceacisetrccein spaliul metodologic al acelei
societili ctue se e\primd in speclacol DxI spectacolul nu c

nimic altce\a dccet ssntrl pmcticii totxle a unei lormaliuni

economicesociale, p/og? nul viu de lucru Esle momenrul isroric ciruia ii apa(inem.

t5
Ca indispenszbili podoabi compusi din obiectc prcduse
acum, ca expuncrc generali a

mlonaldlii sistemului !i

ca sec

tor economic alensel, cale modeleazi in rnod dircct o multi_

tudine crescindd de imagini-obiccte, spectacolul este Prl,?cl
pala ploductie a saticlit\ii

^ctrale.
16

\p.,r,O,Ul' rJ(ne.leU O,-( rinm,r\Ur,ln,'rleerur''

mia l'a aseNLt dele complet. Elnu esie altce!'a decel economia

17

13

denohrindu sc penrru el irlsliti. I cfleclat e lidelii

lucruri li obiecti\,arc infideli a prociucirorilor.

pro(luciicidc

1l
?rime laz,i a dominztiei economiei asupra vielii socialc
anrenase. in definirea o cirei rexliziri l ontului, o e\,klenti
(le,Atederc a \,r\ a
fl in d dtrea Fdza actuale, a ocupirii t(xale a

r,jr , t .rt||riLL m,..re '.e,.,.r,mi(.i..o

.ii..i.e

duce lx o alunecxfe gcncrallrxti ..lLi a drca in a pdtea. singu!:it

sursi, de acum, ,a prestigiului imedier fi a funclici ultime a
odciruina ilvea, In ecelasi dnp, oricc rcaliterc indi\,i.luxil ade
ven it socixli si direcr dependcnt:lde purerex $cixlii, modelati

e ,

.)uJr

l.

It, Lrd, ' 4,

pve.

|.( fL - t, -rp-j

18

A.:olo unalc lumez rezlise

trenslormih simplelmagini. elc

ntoti\'"[i eliciente :lle unui compofiament
hipnotic Spectxcolul ca re ntl\nli de a l:ace 1)izibilA. ptin .l\lu\te
me.lialii specielizatc. lumea care nu mai c direcr sesizebili,
aler,in fiinle rexle $i

giseftc in tuoalfiresc in viz sinllul omenesc prililesixt, alacum

xhddeti afost pil)iilrlrl; simlulcel mrd rbstlact$icelnui u$orde

ni!

ir,r'.ir(\p alelpt ., ,l,{ru,tc'-e Fi / r r.. (r, ii

actuale. Dar sleclacolul nu poere fi idendficatcu simpla pdvire,

niciatunciclnd
ce

eceasta e coDtbinatilcu asculnea. Eleste ccce

scapi acrivititii oemenilor, reexaminidi ti corcct:lrii faptelor

lor

t)
filosolla, .x purere e gendirii scprxte $i c2 gindire e pute
di separate, n-a lost niciodati capzbild si depilexscii pdn ee
insrili rcologia. Spectacol,.rl estc reconslructix m, reritli a iluzici
c
religioese Tehnio spcctaculad n-a dsipil norii religioli in
(i
le
x
doff
el.
pL[cd
ruptc
de
ox;cnii ili situxseri Propriile

r.B tlir'.'rrl".r',r2. p,rlnJnrLa'.'.'rJ ''lli \ ".r'(dn '

rrjmjr r.r. r or'.rr oln j 'i 'r( ir.b ; l.-r r-rr.. alur;..,
.Jri, .hl.pu\r'..rn\ire.. _...r,rc;'.-r.rb-i',r l,'.Ji'u'
siu amigilor. Specucolul eslc reelizarea tehnlci I cxilirii pu
redloru;ane intr-un dincolo,

19

Spcctecolui

es

le mo,stenh ot,,tl

sciziune,L

dcsilir$it:i in illeriorul

omului.
21

miisur; ce necesitxlea e socialmenlc visllti, visulde\{ne

necesxr. Spectecolul eslc visul urlil a! socielilii nlodcrne
incitu$atc,ire nu e, in ccle.lin urmi. dccit expresiz dojniei
sele de a Llotmi. Spectxaolule pxzniculxceslui somnL
Pc

El este (ontrariul dieloglllui. Pretlrtindeni uncle oiistd

reprezentare in(lepel1dcnd, spectilcolLll se rcconsthuje.

hri.

Ah17ic la

Freud .DeDr(e de a fi un tioor de tulbuLare I somnu_

;l sonrnulu!. pe cllc ilxpirri impoldla x ceea

r,isuleste Drorcctor

,lf FJ. i'rrn.

...rer,:lil;r,.ni.
''i3,r
':r."' ir'i o
r.
rn.r.r l.- Ln r,./.i .l I ',1''.
.,
,,t,
.r , . . .rr.
,-,..
ru,
r,lr,
n, rr.rmanJ,,
'
.jn! r r -. )rsn. rn t'p.,t\t-rt, "r 1r'ntlir;1r'.'\ d
. ihit-4zo P tt" po.n,a"r - q ; ,t"tn " rrd n ". r,1
1980, p. 111)
I

lrt,nat slAbiciunilo|- pta\cc-

tului fihsoi]c occldental, care 2 fost o complrthensiune a xcti

vitifii doniinati dc categorii]e ,.r:r1,/ $icare

11

$emenea) pc neincctxt, dcsliiLlrarc x raurnllll lii tehnicc

eaecte, niscute clin aceasli glndirc. Spectacolul nu reelizciui
lilosofie, ci fikrsofirzi (prllosroprlse) realitalee Vialr concreti
'L
ruturor s x degrad,Ll, dcvenin(lun unive$ rpea,'ltl' '

se

intemeiezi, de

hnrlliu

Erlirum DklacticisiPedlrgogicii, Buorrcili.

It

22
FeptLrl

ci

puterea prectici e societdtii modcme s,e rupt de

eccrsn si fi a consruit un imperiu indcpendent in spectacol,

nu porte fi expliaat Lie(it printrun alt lapt, $j xnunte ci xcestci
plilctici pLlternice ii lipsel in (ondnu e cocziunex, (iminand
in conxadiclic cu sine insa$i.
23

lx brra

spectxcolului se afli cea mxi yc(he specialiTruc socialii, specializerea puteii. Specracolul esre xstlcl o acriritelc
specializatd
e vorbeste in numele tutuaor cel(nlaltc El e

reprezent

in,,,

ea

diplonllricli

.,rLcJ,t1

l0hnici nu pol fi satisficule decit pdn mijlocircx lor. daci ad-

'n,nt.tf..1.Jdir\te 5J..(.jll. \J'li'r'nfrJil 1.lPOJ-nrrlnU\.

tJilli pot eleclua deciit prin intermediul zcestei puleri de cornunicarc instenlance, e penfu ci o ddcl de .comunicxle' cslc
cscntixlmenlc unilaterald, aslfel incil (oncenlrarea sx
insermni acumularca in meinile xdministr,ttiei sistemului cxis
tcnt a miiloacclor czre ii permil rcaliz2lea acestei adninistriri
Lleterminxte SciTilnlea gencfalizatd x spectlcolului este insepx_
ftbili .ie sratrl modem, adici dc fomu gcnerali a sciziunii in
socieratc, prcdus xl divizlunii muncii sociale $i orgxn aldomi-

naliei de clasd.

socieritii iciuhiz.lre in lala ei insiti,

r,i.dr,L\.-tcit.rer7t.,r.Lc(..p( m.timoa

2i

dcm eici estc sl ceea ae e nul arhdc.

J'ep47r4l4 este alfa

diviziunii
21

Spectacohi este disclfsUl ncinfetupt pc care ordinea acil line dcspre sinc, ntonohgul sdu elogios. Este eutuportretul purcrii irl cpoca xdminisririi rotalc a cord4iilor .le

tual:i

existcnti Aprcnla fetjiistti de puri obiectiyirare in rel.lrjlle

..r, rd. llJn nrt.l! /r,Jr irJ' orilrr(. iirnr .,,;mr ni ri
'
intrc clase o a doua nlturi pare si domine mediul nosttu, cu
legile salc fitlale Dar spectxcolulnu e pro(lusul necesar aldezl( rtirii tehnice considerate cao dezyoharc rdlrml, Societxter
spectacolului este, dinpotriyi, loma care if i aicge propriul siu
conlinut tehnl(. Daci spectlcolul, intelcs in sensul lcstrins de
"mijloxcedc conluni(.arc in miLsi,, cffe sunt manifesuret sa superficial:i cea nl2i coplefit( )xrc, poate dea impresil ci in\,ecle&i
intreagl socictate sub lorma unei simple instrumentii, accasm din urmi nu arc totuli nimic neutru in ea, ffilxl tocmii in
sttrmentxrce crre con!,jne celnuilline autonisdirij sxle totale.
Dacii nc\'oile sotiale ale epocii in cire se dazlold asemene,
'r6

sociirLle

li

omcga speclacolului. Instilulionaliaree

il muncii, constituirea chselor, diduseri

nilitcre unei pdme contemplid sacrc, ordinea nfi.i clr c e se

inconjoeri, inci .le la apxilie, odce putcre Sxcrul a iustifical
rinduirea cosmici fi onlologici cc corespundea intercselor
staplnilor, ela e\plicat tia inlrumuselat acolo rrndc societatcl
nu erat ih sl6re so facti Odce pulel c separald a fost dc(i specadeziuncx tuturor la o asenlcnez imagine fl{i nll
taculari,
insemnn decel rccunoasterfl comuni 1 unei prelungili ima_
ginare penrru siriicie activitilii socixle rcale, inci puternic

;esimFti ce o condille unilaii. Spcctacolul nodern expdmi,

sli cx
dimpolri!'i, ceex c socie lxletpoate sd facd, dxt in
^ce
presic/arruJ&l se opLlnc in mod absolutposlD/r/r? SPectacolul este consen?rca inconslicnlei in schimbarca practicd a
condililor de cxistenlil El este propriul siu produs Fi cel cxre
fie impLls rcguliler cl esle un pseudosacru Spectacolul arati

ep,r ( -./p pJl''...1', rrJ,lezrtr|i,,lu^u' .l i'';'1. rrin

creiterea produclivitilii cu aiulorul perlccfonini neincetatc x
diviziunii muncii pani h o pxrcclaizxre aficsturilor, dominxtc
,

de ni;carea indepcndenti rLnlatinilor$i lucr:ind pcntru o pi.lti

tol maj extinsi.ln cuNulaccstei mi|ciri. in cxre fofte]e
e s,aLl

pulut dezvoltr sepxrindu

odcc

lll

de comuniute

5e nu

tioricc

s,a!

/.eglii-1l incd, au dispijrut

sens aritic

26

Odxtii cu separarcx generxliTati dintre muncitor $i ptuLlusul siu. se picrde odce puncl de ledere Llniter asupm

litirii

l(ti

dcsftfutere, odcc comunicdrc personali direcli inre

ploduciitod. Urmiind

pl

.rJl

2E

Sistenrul eaoroniic intcDreixr pe \zolarc esle

bunLtlile selecliolxdte dc cilre sislcmul spectacular sunl li

ffmc penttu consolidxree continui I conclitiilor ale izolxre a
.muldmilor insingutalc, Specncolul ili regiisestc lot m,Li concrct propiilc sale PresuPoTi(ii.
2t)

Origiiea spcctrcoluluisc xfl:i in pierderca

e.\pansiLxlex uri2f

acestei
21

leullu producliei sepzote cll praxluctie

a sept

mtLrlui, erpcrienta ftrndarnenrali legatil in societilile p mid\

de o activrtzte principali esre pe cale si se depleseze, la p(rul

dez\ohirii sistemului, inspre nemuncii ti inactiyinte. Dar aceasd

inectilitate nu eslc cu nimic elibcrati de tctivltatex produci
loefe: ea alcpinde de accasta; este supunere nelinittitii $j admiltti\d la necesititile s,ih rezukatele prodncfci, fiind de l:rp!,
un produs al rationdililii sele. Nu poate erjsulibeftatc in afar.t
activitiii, ier in crdrul specrlcolului orice tcrivitatc e negarii. tor
ata cum lrtivitxtea reali a lost inregrei mobilizati penrru edifi, .lr,l ,, (.lUl rrlu l. L\,'l( , ,, lr drd e ih( t.( ,r rnJr, ti ,
crcflerex timpului liber, nu inseamni nicidecunl eliberarc in

munci sau eljberare

\ini, J ,r,rai.Ie

unei lurni modelate prin aceestii mut)cii

L/urp.r'J 1mI..'.JrJ \epoJtrt(ga. rr

supunerca la rezuhatul siu.

rS

Praaluclie cb'

ogrcsul acumulirii produselor separarc

rcnraJr' lL,L.ulutl,t,lu,r''.'ri'.rr,.,,,,,n Jni.JrF..

devin atributul o(clusi\, ll conducerii sistemlllui. Reusit,r sis
leniului cconomic scpa n\iei esteplxtletarizat.eat hmii

Prln insisi

auLuLi a izaliitii. Izolxreir inlemei'.lzi lehni(2, itu paoccsul

tehni(izolexzilir rendulsiu.Dclalut(xnobil latclevizor, loalc

picrdcri

ulitiliilumii, i2r

spectecolului modern exprimi totililatca

rbstracti2L

oricirei munai specili(c

ciL $i

absra(fu generalil a pmduclici dc ansxnblu sc raduc pedcct

in spcctecol. al cirui ,@../ canuet ale dfi este la]n\ it xbslttc\ia.
in spectacol, o prrte r lumii.\" l-+r"zr7| in lala hrnlii$iii tste
supcrioxd. Spectxcollrl nu estc alecit limbxiul comun al accs_
lei seperiri. Cee2 ce unctie spectillodi nu este decii un mport

ircye$ibilcu ccntrul insusi

carc le menlinc iTolarea Spealacolul

rcunestc scparitul. dar il rerneslc cLl sepdql.

30

in profilul obiectului conten)plxl

_czrrl rr.r pol _:(
'x.,r.li\ l.r.l 'n_
contticnte) se e)ipdmiidtfe| clr cii! conlelnpld mai muh, cu xtit
.t"F\'cnJ furtn 'J,rr ,r'erlJ-nJ'_L"'J.erL,L ' r', i:
imdginile dominante de ne\,oii, clr atit ifiinElcge miipulirr pro
prir cxistenli li propria dorinli. Exteft)ftelea spectxcolulLliin
lapor cu omul acti! se manilesti prin aceee ci propriile sxle
gcstlrd nu nlxi sunl zle lui, ci xle ahuia, care ile reprczinti.
Alicnarea specutorului

i't. e.r., .rrtel,

r9

De aceea, spectxtorulnu se simrc niciierl acrsi, cicispectacolul

e pletutindenir

3l
Muncitotul nu sc produce pe sine, el produce o putere ln-

depcndenti:

lt

JTrcceszl acestci producfii, abundenla ei, se inrorc

prorJ,,tcdtor ca abundenlii .t deposeddii. intreg timpul 9i

spxlul lumii sxle ii clcvin sr,?ilre odati cu acumuialea pro

duselor sale alienate. Spectacolul este harta acestei noi lumi.
heffi cxre ii acoperi cll precizie terltoriul. Tocmzi fofiele carc
nc-au sdipat ni r" irr;llledz, in toari puterca lor.
32

Spectacolulin cicteiccorespunde unei labriciriconcrete

x alienirii. Expansiunea economicd insezmni, in principal,
cxpansiunea xcestci proaluclii industriale precise. Ceea ce
sporestc odat:i cu economia funclionin.l pentru ca ins:i$i, nu
poxte fidecat elienerea, care se afladeja in nucleulsiu original.
Aluzie la trlalri: .instr'.iinarea nuncitorului in obiecrul siu iii
".
gise$e expresh in ulmituarele: cu cel muncirc l pmduce mai mut, cu
rdt are de consurnet mai pulinr .u ci producc mai mulre r"lori, cu at,r

maili$il

de v?loarc Sidemnir,rte deline elinsusiicu ciit e m2ibine for

met produsLrlsiu,cu adt maidefomer e muncilorLrlicu dir maicivilizar
I r,ir^11,
eol
lr. 1.'b,ror F.
n.ipL..I
este firunca sa, cu xtiir miri neputincios derine muncitoruli cu clt mai ingenioasri Ge?irren:r) devire munca lui. cu rtit mai mare devinc sidrix

r.,r..'. r, r

J,.

r,,

e munciiorului ii schvia luilili de naruri,ll,ldrricalilasolice Pdmul manusclis. c:tp. ,,Munce instiiinari,,

I rCII, p 64,tnd rom de \rasile Dem. Zamllrcscu, Editum lolitici, Bu
.uretti, 198i)

sliritual ke,y/or)
sai\ele

eavq

cA

Aluzie le l,lxrx:
pnr.lus de munci, produsulei, ise opune
"...obi.arul
t:c\^ sttiiin, ca a larld tudepentlenfi de p"o(l(irob (ltlanltoiseLe

ecanonicclibsolie p
i0

33

Onulseparat de produsul siu produce el insuli cu o lor1i

din ce in ce mai nare tozte delaliile lumii iui, scpadndu-se ast
lcl din ce in ce mai mult de lumee sa Cu cat viala e mai muh
produsul siu, cu atat el e mai sep4mt de propda sa vialii.

62J.

31
Spectacolul esre.dplldful

mulare incit dcYine imagine

ajuns le un asemenex grad de acu

inieles, cind, dc fxpt, el estc

subtilitili nletal]zice

,r4rl4

rtit

de complex

fi

atat dc plin de

36

Princlpiul letisismlllui mirlii, doninzlia socictilii de cilre

suprxsensibile defi sensibilc,, este celcare se implinclte
"lucrud
in mod al'rsolut in spectecol, arokr unde lumer sensibili e
inlocuiti cu o scle.Fe de imaginiexisdlnd deasuprxei, seleclie
carc poete li totlrfi recunoscllti c1l sensibilul pdn ercclenli

II. Marfa ca spectacol

Naia

rt inleleasd in esenla sa dutenticd

decAt ut a categolie unh)e\dlA a existe lel sacidle totatLe
I)adr in atcest context rcificdred apirlnd. i|llat)artltL catneL
cial dobdnde;Le o selnlificalie decisiua dfut pelllru eLoluict
c)biectiL'i a sacie lli, cit ti penLru aLiLudine7 aanenibl .filld
de ea, penmt supunerca co$tiinlei lor 1.1 lblnlele in cale
atcealst(i rcificarc se e$1iltlti.. Aceasrd supunefe se dccefiueaza $i datoitd |i:tptului cii adafi cu sparilea rdlianalizdtii ti mecqnizLirii ProcesuLui de i tarch. .tctiLitated
tllu cilo1",tlui iti pierde c1raclerul u de aclil)ihLe, penlru..t
de
o.ttitu.line contemplxivi)
'Cdci

31

nu poatu

"'eni

l]rkics lstaie ti col$tiinfi

de

clasi

Lumea

dcopori\,i prczenti si allscnti pe carc spectacolul

nLod,d/dLr. jL_ed-,'l,l^mir.1.l,,1,P.,r'.'..laril

r. . ed-r pL, filr\1.i4aal,t,tt''tp ;' -ni-.rl'.'.

iienti.j)NindepiirLaruneme

lor unul de altul li de produsul

lor global.
3s
Sdidere2 caltitii obieclelor pc cxre ]e elogiazi, xlll de cvi
dentii la toete nivcludle limbaiului specllcular. fi2 conduilelor
pe car-e le regleazi, nu tace dccet si exprime insusirile fundamcntale xle producliei leele carc inlituri realitatea: forma-rllarfi
e intrutotul egxlitxlex cu sinc. aategorie cantitxtilLrlui. Ea dez_
volti canthativul fi nu sc po2te de7,\'olte declit in cl.

35

in acersri miscare esentialli a spectacolului, ce consti in e

relua in sinc tot cc e\ist,r ii acti,vlJ]].tea umtni in stare JluiLla
pentru il lposed, in starecoeguleta, sub lormr unorlucruri de-

\nite Veloare cxclus\'td prin jtnularea negaliL,d a \.tlorii

tdite, recunoAtem vechiulnostru dlrsmen, celcale $je al:it de
binc sidee impresia,lx pdme \dere,2 ce!'x trivialsi de h sine
52

rAluzic

li \{xla "h prinu ledere o rmdi l)arc ufl lumr simplu.

ben:i Annlne eirmti insi cri nude esle un Luc foffte complicxt, plil
de subrilitiri melr0zicc si dc ciuditenii tcolorice' fa'ari ldful. I t, 4 ,ClL
ctcrul de letis rl mirlii ii mistcruL siu,. in rrol .il , p 85).

']

19

Aceisti dezYohere ce exclude calitetilul este slrpusd ca

fi alcTvoltarc, proccsului (alitrtiv: spectxcolul seorni

insiisi. ca

depisiL p"igt)l pt opt'iei sale qbundenlel

accasta nu e adcvirat, la nir,el local, clecrit in cltem puncte, clar
este inrutotul edevirat la sceri unil,erselii, care este refcdnfa
Rci rccmiri feprLrl ci el

odginelii a mirfii, rcfednlii pe care mis(rrea sr practici,

unillclind Pimantul ca piad moncliali,

vcdficat-o

aclrm cle nu s-au mai elibe nl de eltbetarc'lrllat tndEerulenltt

midi s-e s\tinlj le ansamblul economiei xsupm cireie domnefte
rt.: .Jmc., JJI n l_. r\l"ln, rL^ ll . rlr"

L,or"r rrn.l

hrm./r(on\)mr-. l\(ud" rJlL'J ln,'.lle'rrLl rr''n elPr\';'_alienal cere acesteix si rimani h neslli$it in JrJlid el' sluihi
p_n!J.'l','i'
,',rre, 1, I 1J lLLe, /lJ ' l.l .lrJ(l:'rledrl;
proicctele
social
elbrturile
rculcfle si conccntreze toale
fi
mente licite. Abundenll mirftrdkrr, adici x rxporrudll)r de
pialj:, nu mai poate li decit supquieluired spolit/i

,i0

Dezvoltarea

fo(elor de produclie

fost

conTtientd .xte x.onstruit si a modil'lcar cond4iile dc e)iis

tenli ale grupudlor umene cx $i rondilii de supravieluire $i de
extindere x acestor condiliir bez a economici a ruuror acilnrilor

l,u

..,r

rlmrrI

r.(l( -'TJl.rn

11',rLl rlrr

e, , ,r]nmrr T .-

tLrrale, constituirea unur surylus al supra\,icluirii. Producfa de

nidui.

cxre implici schimbul de lroduse dilbire intre pro-

ducirori independenli, a pLrtur si rindni multi vrcmc afii'

zanali, ar"ind o lunqie economici marginali, in care lde\'itul
siu candll1tir rimine inci mascat. Cu toetc accstca, acolo unale
agisit conditiile sociale ale merelui comer! iixle xcumulirii de
,,p Jl .ri. ". .i-. .nrrn. rl 'rnrr.arorld,r\u flrUoro_'Lr.
lnlcaga ccononic a dc!,enit atunci ceea ce mada se dovedise
a li de-a lungul acestei cuccnri: un ploccs dc dc^,oltare canti
r neit . Jri J,,l.reriir,.1 ,mi, e
.rr

, n ..rr' r.r,l.,ii{
.Lo lo .r mr li. deJrum'e,

L,r

'

rtur'cpJ'l mJl r',-11(d,

rl

in nunci marfi, in sdlaridt, rjrnge in mod cumlrlxtiv la o

fiundenld in carc problcma pdmi e supravic[uidi cste, liri
indoleli. rezolvrLti, dardc e$a milnied incAt ea tlebuie reconsrderxri merelr si pusi de liecere datd la un nircl supcrior.
Crelterea e(rnoDici elibereezi societiiile de presiunea niturali carc lc obliga la lupta imcdiati pcntru supravieluire, dar

il

11

i\to|ia reald
Dominalia

olirfiis

e\elcrLat mxi

ifiaiinll-Lln mod mescal

asupra economiei care, ca bazi nlateiali a vielii sociale,

r",.b'rrrtr.i.. nclnli'rr',. -'. _.n'JnJi
- [. _
rrm.nea

t',

i [n.'.i( rl.il ,

( m rL"'rr
lni.:rr(( nJp otL:i Ln.\,J
creti rimlne rari sau minodlad, dominala alxrend a b:ulului
se impune ca cmisarul investit cu putcd deplinc 5i vorbelte in
numele unei puteri nccunosculc. Odzti cu relolulia inLlustri_

xli, (u

aLiviziunea mznllfactuderi e mllncii ti cu productie

masiri pcntru piala mondield, marla apare in mod clcctiv ca o
putcre cffe virc sI oa?rpe realmente viala sociali. Tot ztunciare
loc Si na$terex economiei polldce ca idinli dominanti li ca

$tiin$ a dominetici.
12

Spectacolul este momenlul in care nlada x iliLlns 5l; oc?rpe

in totalitdle ',rix\e socixld. Nu numai cd raponul cu mzrfa de\ine
vizibil. dar nu se mai veale nimic in ahrx lui:tot ce sc \ede estc

lumea sr. Produclia economici modemi ifi mireite dictatura

cxtensir fi intensiv. in locudle nai pulin industdaliTale, domlnala sa e deja prezenti prin cateva nifuri-vedctiSi sub lorma
dominaiei imperialiste e zonclol eflalc in frunlea dezvohdrii

producdvltiitii in lcestc zone avanslle, spaliul social este in

dc_o suprepunere continud de struturi geologice alc

ladlt

mifuai. In nrilmentul (elci de-x

rc\o1ulii indusrriele,,
"aloua
.r.urnul:h,nrr ,l..rn
fcr r.L r o.l,I tr,L. i (..I'
ir'rdp,l'lU,r: Jlf., ".1_lnt,patd u,,tn,atrlitttttt n.net,t,

cierilise translbrni la ni\el global,in Ml-fA tunLli,

circ\ c(jr
tlebuic sii se conlinue. Pentru arceaste, ene(csar ci ^l
nufh totald
si lelinil in mod lragmentar la indi\,ll ul itgmcntxr, xbsolut scprll"Jt de fofielc dc producicce aclione;Eici un inrreg. Aicrrebuie deri s,i se specialiTcze, lx r:indul sl1u. li Stiinla speci LliziLrli
a domina{ieir estfcl, ea se firioileazi in sociologie,
lsi,
hotehnici, cibcmcticil, seniologre etc . reghiltd la aul(rreglarcil

tutllror nivelel0r

pr

ocesulLli.
13

Dll(:i in faz:r primitivi x ilcuntuliirii cxpitxlinc rconomia

politiciinU rede in2rulelar dccit rrrz./furl/ l, care trebuic si
pdmexscii minimul indispcnsabil pentru conseNxrea fofleisr e
dc lnunri,

lirii

a-l considem vreded oin timlul sdu iiber, in

umanitatca so,, xccand pozilie dc idei I clasci dominfite se
dstoamideindati ce grxdul
undenuatins in pr()du(tiade
nrirlLrri recl2nli un pllts dc coleborxre din panel muncitorului.

rrrlxUlitiitile alc orgxnizare li supravcghere il prodllc[iei, se

('(lc, in alam olelor de prcgrum, trilal zilnic,l'le fidoxraperent.
(Li) fcrsozni irnport2nti, cu o polltcle zelollsli, subdcghiTarea
rlnrsumrtorului A(ll'n:\andnisnt tn1] fii arc giia de timpul
lil)rf si urnanitatL'll, muncitorului, pentru simplul motir ci

1,,n,, r'tl.r.t':. . !,lt( . t/. ,'r.-

.,.ntut,l.p

Aluzie hMxrx,.Se intelege

dck sine.ifc fdcrar a.ticr pcomul

|are, ncdispunind ficide cepilil, itci d renrri iunct i, rrjiefre cx.lu

sivdin rnuncil. fianurrc din "o nnLndi unilaremli. abstftr.ti. e.ononj a

'J[ r'or..'l. , -..r r,....r , .

E ,.1.,,.. ,. r I l .r.l.r ,,,. r rrl ..
'. 11r 'r '
,r.,'ri ," r . r.r -t I r. -i;r
,. .1, r r ., l.r r..,
. r... ,r --. r'r.,11.

,u , "l--,o,t..t,t,
i6

..t ,pot.t

td_.

t.,.

.,.. i ,_.

F'e.[Pi ,,/

pali:-, l'...1. i'1.,-rr:.'e.rde.J',.r r,

r,-

Ii,, x alrprilis tolalitlte2 exinenlei Lrntane.

41

pemanent zbor i]l oprului penttu x im_

punc identilicarca bunudlor cu mifudle fi x salislacliei cu
supovicluirea sforind conlolm fropriilor salc legi Dar daci
' ri,rr"' r'_e. ,n .-^ li e,c\,r ,,'l-\Jie '.r. ur(,' '
nrereu, eccr5u se detoreazi$lAptttltli ci ea contine t ercu bt
\ine pliLatliunea Drci nu exisdniciun Llincaro el supravicluirii
Specncolul este un

sporitc, nici un punct in (are xr putee si-Si illceteze creslerea)

c penrru ci ee insifi nu este dinaolo de pdl'aliunc, ci doxr
pri\{!junc devenitii mai bogeli.

dc

Iaestx, spiilat brusc dc dlsprelul axre-i este clxr ariitrt de

,,mir'

15

(l(l,riii

eutometiz el. cate cstc sectolul cel rnai avans2i

rl indust|ici moderne si, in acelxli timp, modclul in care se
rezumi pefect p|a(ticxsx, rebuiccalufiex mirii sd dq]4exsci
aLr

ecei]iti contmdictier inslrumentxlea lehnici ce sufrimi in nlod

obiecti! munca trelluie si aibi in vedere, it egald misuri.
pistatct t uncii ct7,ldtfa fi cx unic loc dc nxtlere e mirlii
Penttu ce automatiaree, seLl oricc alti lormi maipulin extlemii
de crcftcre r productivit,ilii mlrncii, sd nu xibi c2 ele( dimi
nuarex eLativi a limpului de munci $ciallnenlc ncceslr lx
scrm socictitii, se impunc crexrexde noilocud de nluncli. Scc'
torul telJiar. scl_\,icii]e, sunt o ifiensi retee de linii dc liont ,le

unei inregiamate dc disribuire ti.le elogierc a mirlurilorxc

tu2ler mobilizarede lofie inlo(uitoarece descoperi oportun, in

insitia ncvoilor reletile lx ,icmcnea miduri. nece

sii:ltcx unei aLari orgmiziri a ntuncii din spetele frrntului.
lecdcitaltea

16
Vaioarex de schimb nu s-a putut forma dccat ca agent el\,e

18

Vabarex de j^ntlebuinFre. cuprinsi odiniorui inlplicil in

rtloarea dc schimb, lreblric si fie proclemat,i acum in mod
cxplicit 1'n realitatex inversala a spectilcollllui, tocnai pentru cd
rcxlitxtea se electivi este ercdati de economia de piali
slrprude^,oltari si pcntru ci o liaF lalsi are nevoie dc o pseudojustificare.

bliirle intrebuinlare, dr

victoda doblindid cu propriile aflnc

a .rcat conditjjle dominelici sale eutonome Mobilizlind orice

trebuinti umani fi aczplrlnd monopolulsatistlcerii

sele, ea a
Procesul de schimb s-a idenrilicxt cu toate trcbuinlele posibile li le,a rcdus dlrpi voia sr. Va
loarca de schimb este condodefttl lzlorii de intrebuintare, care

shttit pin d dltljq h"buritd.

sflr$e$te pdn a duce riizbojul pe prcpfia socoteali.

11

kcasti constanti a economiei capitaliste, care cste r_arila.ed

lendenliald a Mlorii de intrcbuinlarc , dezyohi o nt)oi.lotrr|i,
dc priuliune in intcriorul supravieluirii sporite, in cere se
mentine totufi vcchea penurie, pentN cd ee obligi pe merca
maioritale a oamenilor, in calintea lor de mun(itori saleria!, si
_rnr'llr lJ , oI Iin ..'ir lrnn,rr ? L'o1' lui .iu,i
rL,,
ficcare ftie ci rebuic si i se supuni sau sd moari. Realitztea
ecestui fanta], laptul ci trebulnla, in lorma sa cea mai eleDenuri (mnncatul, locuitul), nu mei exrsti decat incirusatri in
bogitie iluzodc a supravjeluirii sporitc, este biza rcali a ac-

49

Specucolul este cealalti laF x banului: echivalcntul general

abstmatal tutllrormirfurilorr. Dardacibanuladominats{)cie_
lxtca in calit2rea sa dc reprezentarc x cchivalenlei cenlmlc, adici
a caracterului schimbabil al numeroeselor bunud 2 cirorintre
buinlare nu putex Ii comparati, spectacolul cste complemen'
.tl .au modc_1 J(^^lld', rn , a1 .ur ..rr,rrer lumii l'rrrr xldre
in bloc, ca o echivalengi generald cu aeea ce fisamblul societilii
poate si fie fi si faci. Spectacolul este banul pe cffe do4?-ilpl?',irr, cici in el rotallratca trebuinlelor s'a schimbat deja cont[

totalltilii reprezentirilor abstracte. Spectilcolul nu e numai

se1itotrJl pseudaintrcbuirliril, el este deja in snre pseudointcbuintxre

vielii.

p(

ceptirii iluziej ingene&lin conslrmulde mirfuri modc.ne. Consumxtorul real dcvine consumator de iluzii. Merfa este aceiL\ti
iluzic clecdy reali, iar spcctecolul mxnifestarca sa gcnerali.

50

Rezuhatul concentrxt al munciisociale, in momentulebun_

denlei eannanice. devine aparcnl ii supLlne ofice realitate

afarenlei) cale cste 2clrm un produs alxp2renlei. Capitalulnu
mai este centrul inviTibil cxre diriieazi modul de produclie,
ecumularex sa il elalcaTi in mate dimensiunile sale sub lormi

xmlizx luir ti)mrcibrnidin Caprr.r/rl, Car(en

'Referire la Man sile
l. cap. 2, .Procesul schimbului,.

I, seciunea

i8

;9

de obiccte sensibilc. 'Ioari inlinderea societifi cste pofiretui

Iui.
51

Victorja economiei au()nomc trebuic si fie in acelafi tlmp

pieEania sa Fo4clcpe cale le,a dezldntuit suprimi ,eaeJlrdi?,/

econonicd. bxza imuabili a vechilor socictiti C:ind o

inlocuieste cu nccesitatex dezvoldrji econolnice infinite. ea nu
p ':tc de, -r ', rnlo .a.. : ..I i.',. ( rer rr\,,ilnr um,rnp pr.m,rl(
'
sufiar rccunosclrte cu o hbdcarc neinuetuptlidc pseudone\,oi,
cre sc reduc la unica pseudone\oie ,r menlinerii dominatiei
sale. Der economia autononi se separii pcntru totdeauna dc
nc\,oia profundd tocmai in mdsura in cxre ea iesc djn m.Dn,*lcr?,
/r1so.rr1 cllre .icpindea de ea firi s-o $tie n]bt ceea ce estc

rontdent

se uzeazi. Ceea ce cste

Dar. odxti elibctat, nu ca.lc

fi

inconstient r:imAne ilultembil.

el in tuini?,, (Freud).

52

In momentul in .are societatea des(oped ci depinde dc

economie, econonliaL estc, de hpt, cea cere depinde dc ca.
Aceasti puterc subteranil, cc spodse plni la a se manilesta su,
veran, li-e pierdut li ee putcrea. Acarlo unde se a|a sinele cconomic tleblric saapxrie&lr. Subie.tulnu se poate ividecat din
societate, meiexact din luptxsa interni. losibila s, oiislcnli alepinde de rczuharelc luflci de clas:l czre se dovedelre a fl pro-

dusulli producdrotul inlcmeiedi economice

a isroriei.

Parafru:re x celcbrei f0lmule Inrudiene din,Ne&e /bk?./er yo,-"

lesLmge md{eP$chaa dh,se (l93ll, rot}tr,lrrsollL} wcrdcn,, xcolo
undc r ldsr sinclc, trcbuie sI fic (s:i devinril eut.
60

53

Conitiinla doinlei li dorinie conltiinlei se identificd in

laest proiect care, in lormn sa negaiivi, urmircslc xbarlireil
clasclor, adicd posesix directi de citre nlLlncilori 2 tuturor
momenrelor

actilitili

t&ollrlui, in carc mada

creat-o e2 insdsi.

lor.
se

Corr?rl&l siu

este societxtea spec'

contemph pc sine intr-olume pe cere

h randul ei contrnzisi printFo risturnllre a sensului sdu, astiel

incdr diviziuner infilliarie unirari, in tinp cc unitatea infiliilti
e

lll.

,izati.
55

Unitate

fi

diviziune in apa|enqi

Lupta puterilor constituile penru conducerea xceluiaii sis-

tem socio-economic se dcrulerzi sub forma confadic[ici

ci
ti

Lie

F)lenicii

se

ii171t1tl conceplek,

ded4rfufi in lafi

pe

liottul

.e diNizedz1

in doi , s
ilosaliei,
"unul
"da
.hcioneazi in unul,. Acea-th tlezbatete este o lupti itLh-e cei
cdrc sunt Penml i cpi cdtL su.Dt inlpotnla didlecticii naletidliste. a luptii iltLt" doua conttpli despre 11 1e: concepla pttletav ii couceptid bulghezri Cei cafe flir!tu cA atnuLse di,
l)izeazd irL Lloi', ene legea lundantutalii a lucwilot sttnt tle
pafled .lialecLicii t dteidliste;cei care vsli cA lqea
fundd
inentulA d fuciulihr erte dai fuioneazli ht unub sunt h4Dbild dialecticii i)l.tteidLbte CeLe dc)uti l)iirti au h.&Mt a linie de
dematxaLie netii inh" eLe. idr aryunelltele k)r su dialieh ol
opltse. AceasLd paleinicA ruicctii pe
lhn idealagt lupb de
clLtsd asculitii 5i canlle:id ce se
lbarh iL AbM si itl lulne.,
l rap

I to;u.lil,

ek\n,

2l seprembdc

1964

elu

unitiliircale; xceasn etil

cit iiin interiotul liecirei rlaiiuni.

e, contndiclie xperlinind, dc lapt,

la scari mondiali,

"A nouA

o1']

56
Faisele lupte spectacularc

dinrc fomele

d\,21e

,le puterii

sepamtc sunt tircale in acelx$i dmp, prin eceexcd cxprinlli dez( rtarea inegxld fi conflictualii x sistcmullri, interesele reletiv con-

tredictodi alc clasclor sau de subdiviziunilor de clasc carc rc

cunosc sistemul$i iFidcfrncsc proprix pxfiicipare leputerea lui.
i.a felcum dczr'oltarea economiei celei mai avansatc irselmni
conftuntxrez anumilor prioriliti cu ahclc, gestionxrea totalilari

)cr2lie de stat, Fi condilia f.irilor si

citrc o
tuarc in slere coloniziiriisau x semicolonizirii, suntdelinile pdn
a economici dc

padculadtiiale org2rlizirii prcducliei Ti puterii. Accslc dive$e

ofozilii pot si se manifesre in cxdrul spectxcolului. conlorm
unor critcrii cu tolul dilerite, sub lbrma unor societili absollrt
distincte. Dar, du pi critcr iul realililii electi\t 2 sectoerclor perticulare. adevirulp ticulxrititii lor rezidiir sistcmul uriyersxl
cxre le coniner in miscarca unici ce a licur din planedspaliul
siu, capi!alismul.

51

57

Spe.la(olLrl, Aemeni socictiitii nodemc, este dropori!:i

unit fi divjzet. Ce li 2ccrsm, el ifi construleftc unitatea pc
Lle7binzrc. Dar connildicfia, ituncicendtpfue in spectxcol, estc

domini regiunil
hegemonia sa economici. Ea le
subdcr/ohrtc
q
damind cat societale slect.tcolLtlui - kola unde bMt mxlctla\i

62

Societatee pLrrtitoarc a spccte(olulul nu

numxl pir

63

lipsefle incli, $cierrtex modcrnti a invxdat deja specucuier

sp,rdul social al fiecir
clase conduci()are

continent. Ex defineste lrcglam ul u nei

veghcazi ia constituirea sa. llit oferi re-

Lri

li

rcluti(nrxrilof locali lxlscle modele de reyolulie in eceexsi

rra r:crd rn nre r' , Jl..r, 1,.( J,,l r .r.il, ' ,ir, , | ,
S pectxcolul specilic el puterii llfocratiae, cxre deline contr(rlrl
asupra unom din linle indusldalc, lacc pxrtc dul spectecolul
loml, cx pselrdonegarc gcncrah a sx. darsi ce sprijin xlsiu Dxc,
slecrdcolul, prirltin alj\'e$ele sxle mrimre lo(ale. scoatc in cvi,
denti sfecixliz,id toralitale ele discursului !j ele xdminist|nliei
so(ialc, ircestee din urmi aiung si sc conlbirc, la ni\elul
fLrnclionirii globalc a sisict'lt)lt:ti,inu-a dil.iziune t otLdidlA d
su'cinilar specldcuhrc
5B

Diyiziuner sxrclnilor spcctaculxre, cire pistrexzii generxli'

txteaodinii existenre, pistrefiin pdncipal polul dominental
dezroltiii s e. &idicine spectacoluluise afli in solulecolromiei
devenit:i dundenti si dirl eceasta cresc ixrtclc cc tind in cclc
din urmii si domine piaB spccnculard, in ciude berierelor proteqionistc ideologico{olitienesti ele vreunui spc(tacol local cu
pretentii lrurrrhi('c.
59

Milcatcx dc bal/Mlizale clre, dinaolo de diveftiunilc scli

pitoere rle spectxcolului, alomini la scxai monaliald societittee
modcmai, o lacc de asemenex si in liecxre din pun(ele in care
consumLrl liirgjt de mifud a mukiplicat in eparenti rolurile si
obiectele (lc alcs. Supl"r.ieluirile religiei ii xle f:Lmiliei cere
rdmene lbrmx p ncipali a mottcniii puterii de clasd - si deci
ale reprcsiunii morale pe czre ele o eslgud fot inlra in conbi
nalie clr ailarurei redundiLnti a plicedi din ace,/J_ld lumc,
61

lume care nu este produsi decat ca pseudoplicele care con'

scnd in ea represiunea. Acceptirii timpe a ceea ce existii i se
lx)ate xdiuga revolta pur sp".ctacularir eceastx keduce simplul
iipt ci insatisfaclix insiii a de\enit marf: .leindati ce ebundenla
cconomicie lost capabili s:i-$i cxdndi produclin pani la ni!'elul
prclucririi unei asemenel mxterii pdme.
60

Concentrind in sine imaginea unui rol posibil, ve.leta,

feprezentarea spectaculari a omului viu concentreazi deci
xceasti banalitate. Condiiia dc vcdetii inseamni specializarea in
h-abe aParcnh, obiectnl idenrificirii cu !'ii1la apxrenti lfui prolunzime, cerc trcbuic si (ompenseze fragmentarer sFcializililor

fr.,Jr-, r.,e. e r', lri'rP \eJFrPlP e\r_J penrrLr J.masina riouri

dilerite de sdluri de \,jafi si dc stilud de comprehensiune a so
.ietifii, libere si se menifesre le ni\,elg1oral. Ele inruchipcazi
rezuhatul inacccsibil al /riin cll sociale, mlmlind suhprodusele

h.,rd T.'r,'i.,rrP,uIr,tlrin mllJnerJr..let reunorpo"i''i

superioare ei li carc dc'vin s(t)pri de selc: lutercd ft,lcdnla,

decizia fi consumul cere se afli le inceputul si la sfli$irui unui
proces nccontcstat. lntr-un c,u, putefea guvemamentdi ene aex
c,lre se personalizeazi in pseudovedetrll in cell1alt, vedeta con'
sumului c plebiscitati ca pseudoputere asupo a ceex ce e tdit.
Dar, tot a.:e cum activitiiile lederei nu sunr cu adclimtglobale,
ele nu sunt nici \'edxte
61

Agentul spectacolului pus in scenicavcdeti cstc contrariul

indir'jdului, dusmanul individului, la fel de elident in el insufi,
ciit Fi pentru ceilelli. Funclionind in spectacolca modelde iden'
tificare, el a renuntat la oaice calitzte autonomi, ca si se identifice cu legca generali a supuneriila mersul lucrurikrr. Vedeta

6i

consumului, fiind in exterior reprezentxre a diferitlor tipuri de

personalitate, prezintd pe fiecare din aceste tipuri ca avand in
egalimisurd acces ia toralitrtea consumului li giJlndu,si astfel
fericirea in el. Vedeta deciziei rrebuie si posede stocul complet
din ceea ce a losr admjs drept calitili umane. kfel, diveryenlele
oflciale dintre ele sunt anulate prin aseminarea oficjeli, care este
presupozifra e\celenlei lor in toate domeniile. Hru$ciov devenise general cx si decidi in birilia de la Kursk, nu pe cimpul de luptd, ci la a douizecea el aniversare, pe cand em deja

nu exisri aduh stipen pe vialx sa, iar dnerefea, simbol al

stip:in alstatului. Kennedy rimiisese un omtor chiarti penru

pronunlarex proprjului neuolog, deoarece Theodol e Sornsen
condnua in acel momcnt si redacteze discursurile pentru succesorul siu, intr-un stilcare contasc atat de muh in jmpunerea

md-

oer'^nilir;lii r(lL Ji'pJrur Oamenii romtr,b I

tn rare

'e per-

sonillci sistemul sunt bine cunosculi canefiindceea ce sunt;ei

au devenitoameni madcobodndu-se sub nivelul I ealitilii celei
m,ri r"a"unre vleli lrdivi,lLrl(. iJr.hla o )rle ori, lne.
62
Falsa elegere din abundentx spectacularii, ,legere ce

rezidi

in jurtapunerea de specacole concurenliale fi solidare ca fi in

jurmpunerea rolurilor (semnificare Si jucare indeosebi de cire
obiecte), exclusi\e fi inseparr'bile in acelaFi timp, se dezvolti in
lupra din e caliti$ fantomatice destinate se stfuneascA adcziu-

nel

la

tdvialitatea cantimdvi. ,{stfel renasc false opozili arhzice,

regionill.-e .dJ r',r\:me

oesrin.tre

\i

[Jn,ffgLrt

/(

'.1

\ufeio-

dtate ontologjci exceplionali lulgaritatea pozilllor ierarhice in

consum. Astfelse rccompune interminxbila serie de inftuntdri

derizorii, mobilizlind un interes subludic, de

competiliile

spordve pin; la ceie electorale. Acolo Lrnde s.a instaumt consumul abundenr, apare in pdm,planul rolurilor in$elitoare o
opoTilie spectaculad principali intre tineri $i adultjr cici njciieri

schimbirii, nu e nicidecum propriet2tea acestor oameni, tinen

xcum, ci 2 sislemului economic, semn al dinamismului capitx_
lismuhri. Sunt lrcrul'l care domini si cale sunt tinere. cxre se
inliluri si se inlocuiesc unele pe alteie.
63

se ascrnde unitalea mi
zeTlei Daci lorme dilerse xle aceleiasi allendri se i'nlrunti sub

in spatele opoziiiilor speclitcrl2l

a a

(3erii tola

,r.el.ir 'c Jdrore,r/a JfrulLli' r' ('e 'e In.s

lii (a,- refLll,rl( ln fun( lis Je l)e. L' ill e

lL .

muiJ/; pe.o1L12ali,
sudiului specific al mizeriei pe czre o dezminle $i o menlne,
itr-u I ,rmt conipuran \JL in r_u l'rma
\ocltacolul c\
(i,/Lri,
el nu e de, J' ,, lnJglnL JF Jnifi' Jle
rilra-za. in rmbel.
fe;iciri inconiuoti de dezolre si orozre, in miezul liniftrt al

-i

nenorocirli.
()4

Spectacularul concentmt xpa$ne esentialmente capitzlis'

mului birocratic, defi e1 poate fi impofiat cx tehnici a putedi
slatale in cconomiile mixte mai inapoiate, sau in anumhe mo_
mentc de cdai ale captnlismulul evansxt. Propdetetea birocratici este intr-adevfu concentrati prin aceea ci birocratul in'

dividualnu inreline mponud cu posesiunea economiei globale

ir D-in llermeotJl r onunitJl,l oiro. rJl .. 'i ' J rt -br- rl

a, e.l( , nnunililr. il rhra Jr r ex5,r, pr.oL.lra J( marfun. n "'
Je,

puln dezvohatii, xpare li

ea sub o

lormi concentmtir mada pe

care birocm[a o deline este munca social; tolalii, iarceea ce ea

revinde societilii cste supra\rie[uirca sa in bioc Dictatura

economiei birocotice nu poate lisa maselor explo,ilxte nici un
spa[Lr nolabilde alegere, penlru ci atrebuitsi a]eegd totulprin
ea ins4i $i pentru ci odce zlegere e{terioad, Iie ci pd\fte

alimentaiia sau muzica, inseamni deia zlegerea .listrugerii sele

complcre. Ee trebuie sii lie insqiri de o liolenld permanenti.
Imaginea impusi a binelui. in specracolul siu. insume^zi rc
talitrteaa ceez ce existi in mod otci?Ll sisc concentrexzi de obicciintr-un singurom,
e este gerantul coeziunii sale totaliure
Fiecare trebuie si se idcntillce in rnod magic cu aceastivedcti

absoiuti slu si disptri. Caici c lorba de sdpanul non-consumului siu li de imaginca eroicli 2 unui sens accepmbil pen
tru c'xploaterex absolutd cere este. de fept, xcumularea primilii,i accelcaat:i prin teloare. Daci fiecare chinez trebuie si
cunoasci

penttu

ci

invilitu

ir

le lui Mao

$isi

se

idenrlfice astlel cu Mao, e

poale si fie nitnic altce\a_ Acalo lnde domini

tpectacLrlarul conccnret dornini fi mililia

66

pli pcn!ru ea insisi, nefiind ca

|e, elelrll( ri ; . inf ';.c,-1p.r1r f , -

Fiecxre marfi dercrmineti lu

l,rl:'.i
Lcclll

e re,

ur.,'.i

iicum ariisingurx. Spectacolul devine atunci clnepic al acestei inftuntiri, pe carc nu lrr mai puleaincheia

lurindcni

ca

,.,trrp. ri,iUlU llt. ipe. a, 'Jl rJ 'irr.r fL uJment .l

Jflne.elor c;.lJriler p.r.'L rrl.l,,r ir;,carr, lul io.rb-.
llc(are mlufi, urmendu fi pasiunea, rcalizeezi de fept fiidsistie
.c\{ mai elc\'al: devenirea-lume a midii carc este h egald
nliisuri $i devenirea-marft a lumii. Asfel, pdnlr un .tl,"rll. a/
Mliunli colnerciale, pafiLrldT?/ midi sc uzerui lupllind, in

timp ce forma-mddi tinde citrc rcalizxrea

sa

lbsolula.

6;
65

Spectacularui difuz insolcfte ebunclenp dc mirfuri, dez

voltarea nestinghcdt:l a caprralismului modem Aici, flccare
mzrli luati in perte e jllstificatd in numele amplorii producriei
tolalititii oblectelor, penttu carc spectacolul este un catelog
apologetic. Afirnuli ir econciliabile se inghesuie pe scene spec,
tecolului unifica! el economiei abundente, tot aia cum alifcrile
mirluri\ederi i$i susin simultan proiectelc contxdictorii de
dmenajare x societitii. incele spectacolul autornobilelor vizcxz d
o . ircLl,ri. o(rre, r; , rr' J5LruBe\p.nil..r/r'r '1 rimp, e
specucolul orafului insusi are neyoie de cerdere-muzeu. Deci

'a i.[.. u. !]cir ornblemJ,., c rrebJit,i,f,rn,1J ao4,r,xrlui de alnatnbLu, estc imediat lelsificati, deoerece consunarorulrealnu poate s:i ajungi in mod direcr decatlao succesilrne
de ftagmeflte ale xcesteifericid comerciale, fragmente din care

de fiecare dati calirarea presupLlsi a ansamblului este

bineinteles absentri.

6E

Satisfaclia pe care

nadx ibundcnli nu mzi e capabili

.)

lr., rerl'1.reli.lrrJ-ed., rrenuiP., [!,Jl:.1_e,

noagerea yrlorii sale ca mafi, adici in intrcbuinlalea rrr,fi su'
r_

licicntisie$i, ier in cazul consunutorului in pasiunea religioasi

lenttu libertetca suverxni a mdffii. Vdurile de entuziasm penrtu un produs oferir, suslinutli relxnsalpfln toate mijloxcele dc
inlormare, se plopagii astlel cu anverguri IIn film di na;tcrc
unui nou sdl dc imbdciimi[le, o rcvisti lansei]iz.i clubud cere,
h rlndul lor, lanseazi panoplii di\erse. 6algetul cxprimi foptul ci, in momenrul in cxre mase mirludlor xluneci inspru
aberile, abeontu I insufi .le! inc o nufi speciali. in brclocurile
publicitare, de exemplu, nu vendute, ciolerile caalou odxti cu
obiectclc \akrro$e vindule, sxu care pro\,in din schimbLlri din

rllu/ie hveNrnle cu cxrc se des.hide lneida:"E].r xrne.int s,ipc

birbxrul,/ Cel care, de pe phiuriLe Troiei,,iEl (cl dinlli. I'eni nlmt dc
soarlii Pc tirmuni lavinici, in lrelix, fPrblnbVcrgilus \{im, rre]'rl, trud
rom de Teodlr liaum Centul intii, llditura Drcix, Clu].1919, p 11)
69

sfere lor specifici, se poate recunoqte manilestarea unui aban-

don misric fa[i de fanscendenla midi. Celcere colecloneazi

brelocuri, ce'au fost labricate rocmai penru a l'i coleclionate,
tcumule zd irululgenlele,rd,y'l, un semn glorios al prezenlei
sale reale printre fideli. Omlrlreificat alileazi.lo\ada intimitilli
sale cu merfa. Ca $i-n manilestirilc e{altziilor ori ele celor salva!
nirxculos din uemea vechiului feti$ism religios, letiiismul

mirni aiunge la clipe dc excita[ie feNent]i. Singura trebuinF care

.c nr' drp'rm; rn l ene rrebuinh [und,-( lJl; . .Lnunerii.

Firi indoiali, pseudonevoia impusi r'n consumul modem nu

poate fl opusi nici unei neroi sau dorinle autentice care si nu
fie ee insisi modelari de societate si de istoda ei. Dar maffa
abundcnti intenine 2ici ca ruptLlri xbsoluti a unei dzvoltiri
a

ne\oilorsociale Acumularea

sa mecanicd

di naftele

t)nti atlificial helinitat, in l4a ciruia dorinp vie se vede

dezarmad. Puterea cumulativi a unui artiffciel independeDt
enrencazi pretutindeni.rti lilical ea uielii sociate.
69

in imaginee unificirii reusite a societalii prin consum, di'

\izitJnetrcalde tlo qi Ardlr, pani la urmitoarea neimplinire
in consumabil. Fiecereprodus panicular, cele trebuie si rcple'
zinte spemnle unei scurlituri fulgeritoare penfu a ajunge in
sfir;it la pimnnul figiduit al consumului toml, este prezentat
la rdndul siu in mod ceremonlos ca singuladtate decisivi. Dar,
ca $i-n cazul

difuziunii instantanee

ari\lJlrur' ( le, rre

modei prenumelor apare0t

!or purlt rotj ind r r/ii Jc :i(eee)i \.irsta.

obiectul de la care se etcapti o putere singulari n-a putut fi prcpus devoliunii maselor decit penlru ci a fost reprodus intr-un
numirsuficien! de marc de exemplare pentru afi consumat in
.e

tul care era prestiSios in spectacol devine \ulgar din momen_

tulin care intri in posesia unui consumator Fi simultan atuturor
. elor,alli. E. i;i .tre.eal in\i or(J liziu 'ire'ia e'enl'a'e' cdre
0ro' , re, fil('( , din 'ni/eria pr.ou'er.l ule lnlre linf in'; un
'rll

obrr, I poafld
recunoscut.

dejr L'lillureJ 'l'emulul 'i e\ileala Je

a fi

70

68

organice

mod masiv. Caracterul prestlgios al acesNi produs oarecare ntl

or^,rne Je,ir din rptul .i a lo:t pl.r.rL peniru u , lip: in ' enir"l rl(ln.or rrle, m mFlPr reretl al lnJlllitii produ' ti(i. Obic'

Imposlura satilfacfei trebuie si se denunF pe sine inlocuindu'se, urnind schimbarea produselor$icea a con.liiiilor genelr'rre ne'
rca
'Jre al( prodJ(lPi. Cer.,e a
'u'tlnut LL
ru)inarc po.rbrla propri, ert<lrnu d<finitiva. 'e'r nimha totu'r'
unl'rl. 'itlemul SinLl 'in
rn .pe(l..olul LlllJ/, drr'l in ccl ,,

lri

'n(

gurul , are trehuie.; mea; mxi ocprrle 1c' himoal 'i \talin
ir marla demodai .r-rnt dFnuntali .hiar tle, ei L. e i-aJ impu('
ficcare noud minciund a publicilili este $i ,rrrJr4s,i'ed mincilrnii saie precedenle. Fiecxre pribuqire e unei figuri a pulerii
totalitxre scoale in ertdenliL canunitatea iluzorie aate c)
susiinuse unanim care nu em dece! un congbmerat de sin'

ii

guritili firi iluzii

71

( uer ce \p(( lrr olul

fre/l1li

x llind ferpLluL e ;nlemeial

nc r himb.rre >i L.ebule 'i 'e 'rhlmbc odati iu blra 'a

ioeLu(olul e\re absolul dogmeli , dar in a'rlari timl el nu
poateaiunge reelmente la nici o dogmisolidi Nimic nu stipe
ioc peniru il; e starea sa ffreascl ii lotu$i cEl mai contrari incli'
naiei sale.

1
70

t-2

Unitatea ireali pe care o proclami spectacolul este masca di.

vizilrnii de cle$ pe care se intemeiezi unitatea reali a modului

del

ro,h-.

1ie,.oruli,r aeer,cob.g;pndu.aro.ii.;lrfl

i, ipe

la ediflcarealumii esteFiceea ce ii

indepifterui de ea Ceea ce-i

aprople pe oamerii eliberali de limitidle locale fi nationale este
li ceee ce,i indepifieazi unii de allii. Ceea ce obligi la aprofundxrea raionalului este il ceea ce alimentexzi inijonalul erploadril iemrhice Si al represiunii. Ceea ce constiruje puterea
sbstracii asocierilii consti iein egtli mi$rd $inan libetldtea
sa

concreti.

IV. Proletariatul ca subiect

ii

ca reprezentare

oreplul egal al tuturcrld bunurile ti pldce le

^cestei
lumi, dish1,$ered oliciirei autalititi, negarca oricdni ab'
stdcol l ot6l, iatii, (ldci se coboafi la fidAcina lucwilot ,
raliunea de a fi a tusul"cliei de ld 18 m.trtie $i legea re'
dulabilel qsacieli carc t".t.fumizal o dmwni.,
Ancbeta Pdrlalnentdrd

asuqru insurccliei din l8 nartie

l3
\lt', tre. rc, a .r'. .Jpn-J, L, .Lliln'P e\i.'errc gJ\erre"/A
societatea odati cu vicloria burgheziei in economie fi,

1^n

mod

tEnspunerea polltici a acestei victorii. Dez_

manifest,
r,oharea forlelor de produclic a dus lx niruirca vechilor rapor'
turi de produciie, orice ordine stzlici dc\,enind desueti. Tot
ceea ce era ebsolu! de\ine isloric.

dllpi

-1
ANncali ffind in islode ii trebuindsi panicipe La tra\"liulli
la luplele care o conslituie, oamenii se Yid nel'oili sd'si
_rl

f
119

VI Timpul spectaculrr

Timpul pscudociclic nu cstc, Lle fipl, decdt tleghizarea

consumubilh t timpulLli merfi ei prodllcliei. El conlinc camc'
teristicilc csentizle ele accstllix: unitili omogene inlerschim
brbile 5i suprimarca climensiunii cditative. Dar, fiinrl subprodusulaccstui tinlp destirlat inapoierii viclii cotkliene conclr3le
menlinerii accstei i0llpoicri, el trebuie si fic incircllt cu
pscud(raloriziri fi si xpxri ca o suiti de momente lals indi!i.Imlizatc

fi

"N-atet ni]t1ic al naslfl deadt titnl)ul, ale care se bucLo-al

bctlldi Lrclia a.orc 'alt dektc un lddpost.,
Ilahh$ar Greciln, Cd1l..)r?r1

150

Timpul pseuclociclic estc cel xl consumului suprevieluirii

cconomice modemc, suprz\,ielLlire sporiti, in celc viala coti_
dixni rimioc pri\ati de dcciTie fi supusi, nu ordinii naturalc

odinirnri, cr pscudonaturii dezvohate in munca xlienati;

ecest d mp r egisefte dcci, in ntotluL ceL nwi fitesc ,'rechitl titm
ciclic ce regle suprxL\ie(uirex socictililot preindusldnle. Timpul
pseLldocicli. se spdjinii pc dm4ilele mtumle zle timpului ci
ca

ti7
Timpul productiei. dmpul nralfi, cste o ecumuhre irfiniti
deintervileerhilalentc Estexbsmc(ixrimpului ircversibil,ele
cirui segmcntc rebuje si-fi do!edcasci pe oonomefu egxlitxtee lorstrict cantitativi Acest dmp este, in mad rediutei sx
afec!i!,i, ccea ce eleste sub xspe.tu I silu s.bllrrdrll Doarpdn

lceasti dominalic sociali a dmpului mafd (impul este totul,

omul nu cstc ninlicteleste cel mult carapacee dnuului,, (rlirzs
tia
Esre timpul dclalorizer, jnversiunea compleri a

fltasaliei)

timlLrluiaa ti "climp

ale

alezrrrltare umanii,.

$i crecaTd, in xcela$i tirrlp, noi combinalii omol( )xge: ziux $i

noaptca, munca $i rcpausul siptimiinal, repetilie vacanlelor.
151

Timpul pseudociclic este unlitrlp carcefi)slha slotl 4t (le

ciih-e industlie.'l|fipti .arc ipi ar e l]eza in proclucfilr de mirfuri
cstc el insusi o maril consumabili, ce reunefte tol ccea ce deosebea inainte, in perioada de

1'l

'finrpulgene lal non-dczloldrii umtnc e\ist,i fi sub espeatul c( )nplemcntir al ur'tui LinU consLulwbil, c.fle se intoxtrc
ciitrc!ia|l] cotidilni r societiiiii. pomind de lxrccxsrd produclie
delernltntli, tir, rn tinp pseudociclic .
ll8

(lic

des[inurc e vechii sociel4i

\iJln po ii, J. inl PArlm_

ur ,xre. r,d_a pr'\/r;. \ rrld P, o r- !;

consumabil ai societdlii moderne aiunge si Iie tmlel ca ma

r, t- lrim- l(r .rr n,,ile Droo, .( Ji\et'ift.dle. e'('.( l-'Jn oe
piala, ca utilizilri ale dDpului socialmentc oryanizate oun Pfl)
dus carc existi deia sub o formi czre_lface aPt pentru consum
pLrl

129

poale tot(xlxtds:i delini,la (indullui, metcria primrlpcntru un

xh prod]s, \A.tpitaluq

1i2
^In sectorul siiu cel mei atansat,
cxpitalisnul
odent*r.iispre vlnzarc,

con.entmt se

trlnp.conplct echifere,,
ficcare dirtrc clc aonstituind o stnguri narli unificrti, care I
de blocud dc

integrilt un allumh numdrde miifud ali\'e$e. in ecest felpoete

si ilpxri, in e(onomie in e\fansiune x <seniciiloL, si x timpuhriliber', locmule cle platiicalcuhri in lorma.sefticiu complet,,,
pentr Lr hzbitatul spectacular. penru pseudodcplasirile colcctt!e
in lacihte, pcnru al,onamentele lx consumulcultural si chjar
pen ffu ,linzerea socialtdtji insiifi, sub formi alc (on\,ersaliipa-

sionxntc, si.intilnid (u persotxliti!,,. Acesr rll dc nurli sper

taculari, ce nu poate itvea ttccere, eliclent, deciit in funcic de
penurll trcsclindide rcalltiti cor esNndente, igureuii la lllde
cvi.icnt pdnre uticolele fikn xle modemizirii rinzirilor, cu
plam pc crcdrr
151
'l im pul pseudociclic consumitbileste

tinpul spectr.ulxr, ca

si timp r1 consumului dc ltnaglni, in scns reslltjns, si, in eg

nilsuri, cx imaginee consuntului de tintp, in toetii exten iunei

se Tifipul (onsumului dc imiliini. medium al tuluror mirlu

rilor, csre deofotrir,i Siclimpul in cere se excrciti pe.leplin instumenrelcspectacoluluisi scopulfecareecesteinstrumente
il au incomun, ca locsj cl figuricentmlie tutu ror consumLtrikn
specifice:sc flie ciacele cesdgui de limp constmr um:idtede
ailrc sociemtea moalerni de Ia vitezrL tl-.]ns1x)rurilor p:ini lx

.rPl . rl,i,r

r .1.,r

t, t,..ra,"il,,/ i\ lelt .l
I n( e inl. t(.i .. .J., ..( p( .
uli, .e

lo(uitorii Stxtelor Lnile. in lxptuldi numxi scdereain lata tcle-

\"orJ l. u,
130

aonsumului de timl), ei cslc

rr)min,rrri oi.lusiv de momentclc dc loisir 5i de ljcintii, mo_
rat. I t(/'1ta''ltni't,,r,; 'i I l', . Jir p .t| . t
ofice milfi s|ectaculari. Aacxnii nlxdl enc ii.ieriphcil olcriti
r]l!ft moneflul vietii reitlc l alirui rcirtoxraerc (i(lila treblLiL'
x:tcl)tela. D'.Lr chi si in lcesle monerlc dcnirxle vtlii. tol
\|rrta()lulc ccl (ffc iese in clidenli pcntru e li rcfrollLLS, (u

(lilt llri!'cite inlaginex sociali

ur gra(Lii mxi mxrc dc illtensitlle Ceer cc x fi)st rcprczelllill

(l vixri reeli sc d(^,edcftc 1ou 1l dc(it lill(x,?arrerre r?.ll

1i,i

cpod, .e'si prcTinti sicsi linpul ca fiind in nnxi

. riJl .,., F gr.r .' r ro,,r (1,r1r,.'rl,';'l'\ilrl ' ' ' I '_
odfii fi o epo.ii fir,i si$i()!Lre Ccce cc er2, irl timl)Lrl clcli(.
nn)mcntul |xrtiopildi unei comunititi lx .hcltujrei Iuxoxsa x
\iclii. xderenrt iml)osibilintr {) socictalc iiri comunitlte sifrirli
lux Cind lseLrdosirbitorile sikr vulgrrj4lc pxro.lii rle dixl1)gLrluilille (Liluirii, in(lcamni h un nrrdus dc rheltuire cco
nolniai, cll'nu pro\\)a.i tleclil (lc(_cl)tie mcleu aonrfcnsxti(Lc
promisiune, unci de(plii noi. In spcctxcol liml)ul suprx
rietuirii modcrne llcbuic si se g]odfice cLl lltir lllximull .u alll
\JoxrcrLs,Lde intrcbuinlxrc cste nri rcdusi Relliutex tilnfLl
.'\('cil.!ta

lui

ibsl inlotuitli

cu

1rr1rlkrll4l,r,l lui
155

Pe crinrl consu m

ul dc

timl lialic illveahilor s(xlietiliclx in

xcord cu mun(x rcali x lcesto soaielili, c(nslrnnLl fseudoci_

c|r xl eaonomici dezlohatc se xllii in (ontrldialic (u tinllnllire
\t$ibil ii rbstrtal aL froaluclici sele lc llind tinipLll ci(lic era
tin\ru I iluziei iml)l)ilc. triil in mod rcxl, tinlp ul sl)crtiLauh a csrc
timpul lcelitltiicilre se rersftrrmi. triirl ilr n]od rluzoriu.
L,]

156
Ceea ce c mercu nou in proccsul producliei de lucruri nu

regiscltc in consum, cx exlinsii rc'vcnirc

se

a aceluiesi. penttu

Limunca ntoaati condnui $i domine munca vie. in timpulsirc

ucular trccutul domini prezenlul.
157

Un alr aspecr xl clefi(ien{ei !,jc(ii istorice gcner. e esre fap

.
tul ci \iala indiliduali nu are incii isode. pseudoc\.,eoimcntc]c

(:l

L .e

1o,r

:u((rll . . 1 lrrzi, Lrc in llHm,rri/tr(J:.nri t, LIJ-i n-:ru

itc(l(,ircc(iLxt?.rnr tni,,rm,l rlc.pr clc: mai muh,

ri ic riui(c\c in inflrliJ inl,x uiriil

'rprffipitar(. h fiel"rc rml)uls
rimavniriei.po u, ulare pede:rlti p.rne, cct-.r,ca.o.r rr:iitrn
m, d rcrl nu,re ni, i,) l(.g;rLm u lif
t-u irF\cl}iljil,,friirlr.!
'
Jeii(ir ii{.alla rn opo4tre dir Li (u nlmulps(.uoo.iclic alj,ubpruJusulur consumrhil al ;(1-5tui tinlp. O xsenlenea trjire indi.
olid ienc .eoarire rimiine :l-i limbrt. ["J ,,r]Jcp..

viduJi r vic i,

fid

acces cridc le p()pdulsiu recut, care nu este consemnat

niciieri. Fi nu se comunici. rjminind neintclc"si Si uinrj in

Pll,filUl fxl.ci nteft

'ni

\fr(ra,ulrr'c r non-nremoral,ilulur.

160

r,rmirc prezeotii in mun(i, arll

(lcpendentrx de ciclLrl flatural el veghci fis{)r.nului, cit $i irl
Partex ircducdbil biol(Eica cc

ir

rvi(lent2 timfu[ri i|cve$il)il indiviLlurl al uzu.ii unci vieti, dcvinc

lnrr$i simplu rl.-.elr,r? din punctuldc vedere xl pfi)duc(iei m)(lcmel astfcl, acesre elementc sunt rcglijate in prlxlamirilc ofi-

.i, c , e nifddi productiei $i ale trofcck)I

su

nt

rmduccrca x(ccribili ir ac(stei neinccute victo|ii. lnrobilizutli

i[

()n$tiirlr spectat(yJre nu
o tlecerc cltre implinirea Fi dtre

r'enrrul falsiliurt al milcir ii lunii salc,

mai cunoafle, in vielx sa,

fl)a[ea sa. Cine a renunpt si !iche]tuia,ici vialx nu mairebuie
sii-$i mdfiuriscirs(i mo,l[cx. Publicitxtea zsigur:dlor pc viaF lxsi
s:i se creddii ci cfti vinolilt daci nmri f;iri si fi llsigural reglarea
sistemului dupi rcemtd pierdere cconomiciii publicitater lui
utleticttt ual of deatb insiste chixr asupil cxprcidtii sale de a
pistm penrru acest el'cnimenl dt mri m]uhe clin aparctlele
victii. lar pe tot restulftonNlui dc bombardaoente publicitarc
csle inlezis ir mod ca['goric si imbitdnesti. Al fi \,o$a dc a
protcja, pentru fiecale. un .(]lpital de lincrc(e, carc. utili/at
Ilirxlde o nnnicd mediocri, nu po te totufi enlitc prelenlii lx

,',rbinJ
158

organruresociJli

urji :l f[DliTici iltorieisi memoriei,

cll(lelte pe remeiul rjmpului is,
Iorl' . \pc(Tir,r,lL cnclAlsa io\ iinllt d tt,tU,ulul
CJ

act

a abandonului isroriei care se

:.umar,,ri

( nunr ir.,.ii lJ (tJtutLr' Lle

roLlu, ir,,I

"lihui" ri rirnpului.rn.r-l).

)i (, jn-

nnJrlrJ prcrlJbiia J Fuil e\.-

ploptietea dolefihl .t th,rptlri 1or. Rer.enire, specracular-j a

dmpului n-x dcvenh posihili dec:it (xlari cu n(casrd primi deposedare a producitorului.

t?

rn,irerlir.rlr.l.rlJoi r iumJ

txiului financilrr. Aceesd $enti sociirli

i. ivc L.r

'i

r,r rr.rfl.

mo4iieitc ideotic.i (u

xbsenta socixll a vielii.

161

/eceid,?i, cum ar;tx llclcl, mediulin

carc subieclul se aexlizeazil piczinclu.se, devine lhul pentru a
dc\'ni adcyirul lui insu$i. Dar contfa Lrl siLr cstc tocmai nlienxrer domiDrnri, sule tii dc prcduciilotul unui// ?zer?r.s/,?ir,.
lt1 lcexsti alienoft sp(t/[r/ri. societxtea care separi de la
{dicini subiectul de actilitatex pc cxre i-o susrrage, il sepa.i
Timpulcste alienar

159

Pcniru J JdJ,

c.rnsun]xhile carc

ml. r.ir

,1. fr,1,

ca

irl .:lu.imp.

P.,:.ts

I Jr'.]:it. r-r.r

'cr-.

Dl

Jien,r(i

sociirli]

xlrenttu

a,

c x intcMs
rn n0rP.

sit bio(et posibilitirile

si dscudlc

t62
lprrcntc calc se anuleivi si sc recoml)un la
I tinpului pscudociclic (nncmplar. /e,r,?zrrl
iltfu xlepocilse illi intotllcauna inceelce cstc orientat di citrc
nccesitxtcil c\,identi si sccrclia re(rlutiei.
Sub rririle/e
suprllf:Lm i-ivoli

VII. Amenajxrea leritoriului

163

Bux naturalil

x dmpului, (latul selNibil xl s( urycrii

lui,.le

ne

um.lni si socielil existiinLl/en r., or?. Sulta limitatil t practilii

umme, munu in dtleite stxLlii, cstc lea c1]re I untani4t piinli
',rcrLm. drr l fi dczumauizxt timpul, c, timp titli(
ti tlnlp sepa
rat 1reve$il)ilJ productiei econom i(c. Ptuiettul revolutioner el

JTr ' .r' Jr . J.- rl r ( \. ii'. 't.rq'.rL.r . r -.'r

'| ..'r '1,.i,'. ,'t ..^ .t'..0 r r'np ri.tr r,rr
rr^nlr |l-,1, r titnl r. I !",..i,n,i
uJ
I

tl.[,4,l. ttttt.,tt], L,c

,r g.rmu,

rr'e.r,

mcdiul Liml)Lrlui, a comuntsmului, cere suprimi

cxisti in(lependent.lc rn.lirizi,,

,,r r. .rl"

(ot

rn

cccit ce

, lar cel care cucetirul o

1-tt-.

p-a J^t,ux,',

celaLe

-,ri L J r. .ml. [....1.nI rrh

lc,,,n.1ie11.r'.-r,, ull nir tn I d rc.rlr.

11-

t'l'''t'"t

en

;tllat
Ju,atec,,,cL,i r4tp cd,e .- t ui pt' du\ c d',; 1. ' ut !": t
.leduwl o justit'i.care it ideLtLuL libetLtlii Si in in ituliile ei Lle
Dtult con; tuite, pe curc nici tt-ecerett LilnpulLti oricdl Lle
l,t,l,Itt,,yt ,i ,ti, t,t,tpL-t ".a", IaiIt ttt tlt' IP p'J' 'lDt'1- din
n)tt,ntt;ea -Jttt?nllar ot;.D d- nc( 'i oie ' ,i't"t d' ltta
Lua
.1dcA tu-i Lei irtpfi$liLl pe lacuitoti sdu ddcii nu Le L)ei
liber'
idealul
orice posbilimte .le 6cliune, ei nu L'ar Lita ici

liilii

si nici institt4iile

ei '\

t61

Lr-.-r

abislluila a lt-;li in liher'

ttpbl,P.,t' dr'1'te's

Mxchiavelli, /"i,'?(]'2ele

r.,|u....r
16i

Ahll c L M:ra: .Rcionir constiin(ei .o.nri Lrurnri in :r h{re lumcl

d.

'

i, r,,ir

I \,.1..r,

in a"i crpli., propdile x.riuni Dclizr noxJtl1i \,0 li dc.i refonn:r

ronsliinteiIu priIl dogrne,.iI)i. anilir l{]nsriinrei nnn it(.. obscuri siesj,
Uc ra sc nrxnilcsdi in rcligie o in poliriril. Semlerler ur.i(1, de mulr
rimp,

lun

pordil lisul

lLnui Lrcru dc crrc

i.

fi de aiLrrs sit

deini

()nttlenri penrru r I posedr rcxln]|.ntc t.\oisaare aitrc Atu)Ll k.Ee.

seprenrbic 18ll)
lJr

Produclia capitalisti 2 unificat sp2liul, care nrr mei esle li

'
mitat dc societili extcriorrc Acexsti Llnil'lcxre cste Lln froccs
deoDotrivi extensi\'$i intcnsiv de r4rdlE l,".lx lelcum e tre;
buiisd rupi toate bariercle regionde fi legxlc, precum ii toxte
Niccokr I'Lchixvelh. Air.rpele, ttuducer in lin$a
Fxqon, Edirum ldintijlci. Bu.ureiiti, 1960 p 23
L

ron

nri de Nina

13i

rcstriclrle coryorxtive xle E!ului Mcdiu carc rnentroeru arili

,?1ea prodlrclici afuzxnille, xcunularex

mifudl() p(xlusc

sede pentru sl)xtiul xbst|act alpieteie trebu it si destrime

-r.i ' i.rr-lu

r',rh
cste

'rl,,r.

ardleri gre, cu (lne

\.,.:r iI'rr ' i- j-r

in

liau/.r''

doboriit talxte /idurile chinezestir.

con(rctc e rcestui ensemblu (lc sarrini, teritardul siu iltsu$i.

l]$lnisDlrl cstc accasd lualre in posesic a mcdiuliri nzturr fi
umm de citre crpirrlismul care, dezyoldrdll sc logic ce si
dominxtie xbsoluti, poete si rfebuie xcum si
spxlirhi cx pe prcpiuLsiiu decaL

m,ri 1

pt't,

.U

p.i ..J.i. j1 ,it. t,l

apropria din ce in ce mai nluh dc nrcnotonia irnobili.

se

Necesimtex capitelisti

t6l
Acellsri socictate cere suprimi

selislicuti in urhxnism, ca si incle-

li/bild a vietii, folte fi inlclcxsi - folosind remeni

\pleltpnt,.rl,r( r,,mir;rr,r..Lr.' l;,r .J,n ! .Lr.i..t.r,
menirc

spaiuluD $upra

ir iflcr'^rJl .'

lotalitetea

ll0

166

SlLqiul libet dllLtdtlii este nn)Llificxt fi ricons!-uit in llc(xrc

ron F1'. ,rt ,tL , !lL1(r ut

ltieci

"2gitntei

delenid in succesiunel timlullli,,

distzn geoi+lflci letmseezi

tr . . rla. r J .ulk i(:c.p,,'d,

111

Dici toxte fo(clc tchnice

ular.

inlclcsc
168

cl1

ele economiei capiteliste

lxce cu echipxrea bazci kn generile, cu

nirfirilor,

febuie

prod ucinal sep2mii, in cMul rfbznismului x\em dc,e

.,i..i.r.ur- ii.o'..rr-l,r

. i.

tritarer solullli

care con-

:a..parat,:?.

cir(Lrlatia umxnil con'

sidemd c1l un consun. tudsmul se reduce fundxmentxl lx li
befiatca de a merge si vezi ceea i:c a dcvcnit banal. Arcnajarea

,rr

r r.,.(nr,rrir,r. J:[crir. ., uri..,,.c1 r,,rr r c, irr.i

gxtilll\x ealJio^dlenlei lor A.ccafi mo(lcmiTerc cerc i tetres
cilit(xlei dimcnsiunei dmpului, i x retns a.un si retlitatca

Lirllanisnlul este implinilc, mode i I sxlltinii ncintael'Lrpte

(rrc salvcazii pulerea de clllsi Dcnlincrca omizirii muncito' br pe crre conditiilc u|bxne de pfit'nctie
ii atiu asefi in

speli!iui

ni(xlprilnejdios la un loc. Lupia ncinrerupd cxre I rebuit si

ilc dusii impotri\':r tuturor ffpectelor lcestci losibillt:iti de

Subpro.lus al circul.Uei

e,

onnrn,

169

Socieleteil

cre

m(xlclcazi irnrcg nrediul siu inconjuritor

specidi pentru a llrc[l asuprx bazci

iie elabort o telinici

r

Alnzie le rexLul lt)i l,I^n din

tr,.i. Ir .c,
{lolxr:ri Ioirre

TidLrrilc chincz.sti. .

.",,,,11.

"r
lnn{f

u.l,

rulint. eir isi creezl

I, i]l ?ol.l/., p. il0).
136

r. ,

a.,t,,xl
|lr.r tF],..er r,,e

ilantexul PLtnill hti

I.rt,r:..

!r

(nrrringe

\,.t1,

., ii

hmc(lupirhrtn

t()xte nir(iullile sjr-ii

si

rseninrrce

ei,,

(Clp

1t2

illtilnirc itigisefte iu ud)xnism drmpul sliu de actiune pdl,ilc

grlt. Stfidznil tutur'or (clor alled li putele, de la cxp(idenlele

Itcvoluici fl-aoceze incolce. de e spori nr riloacele de ntentinerc
ir ordinii stmdele.ulmlncrTii, in cele din urmi, cu dcslirnterea

'|

,.ii.

u.lr..J -'tl,,J,rliLr..'1',i,,,r. ir ',,,1,

n.rn

(lisrxntii. izolarq popult trci s-a do\,edir e liun mijloc dcconrrol

frult mai ellcece', constxri LeNis \{umlord in Ora(rrl /ea /rrq//1 ryoTiel, desciind o uhrmc de-lcum cu sens unic, Der
13r-

miicrree generallii de izohe. c e este esenh insifi x urbanisnului, mxi !rchuic si conlinii o reintegrare conu'olad a muncitorilor, dupii necesitilile plmiflcabile :rle producgiei ;i alc ronsumulul. lntegmrex in sislem trcbuic si rccupcrcze inclivizii
iT.aleti ci indi\|ti izoldLi it pr"rrd. tizinele fi cxsele de cuhur;.

l,

i.l

.1.
rt,.r bl., ui rnr 1(
rL
l,ni/ .
rebuintele rcestei pseudaraolectlvititi care I insolelre l]e indi
vidul izoht

pini in."rrr famili.tlii

fr

\)til\7atcx gcnux)i1.xtd

xrc.

(cptoerclor mesiriului specuculer fxce ca izolarea lui si fie p{)l)

ulirtide imrgini donrinantc, imagini.xre-sl (Loblindescdepline
putere numai gretie lcesrej izi)liri.

P.r,t r,p1 1.1 l.r.a

,,

1;.1

l_rr ur'-r .r .-i'J"'.P i.rr'..rr

in toate epocile inredoxle satisfxcerii .laselor dominantc, este

direat desrinxri Ji.i?zralLr. tr{izcda lomreli si cxtllxlcrce giganticdaaccnci 0oiexperienle de hxbitxt frolin amlindou'i Llin c2
mcterul siu /c,7L&;. implicat atiit dc destinatla sa cit si de
rondiliile nroderne de constrr(:ie- Decizia dutoiildrA, cerc
ilnerx]eiri.i xbsrrult tedtodul in tcdtodu xl allsrllciei, se itfli
in mod eyide[t in centftr] xcestor conditii mi)deme de con
slructie. A(ceali arhitecturi apxre pretLrtindeni ecolo unde

.'oir

,.r'rr;l,rr

.r '.
teren rdecalt noului gcn dc cristcntil sociali ce trelluie irnplentatacolo. Praguldepisitin crefrerea plrtedi materhle r so
I tinrt,-.1/i.,/ nJl:Ci, 1.r\rr..rJ,P.cilr re'.Unr
enletein urbenism cu ot lltiitil cladtatec1l fi in cllestlLrnile legtte
de tmamentul termonuclcar oriin cclc dc netalitete, unde s-e
ir

lu.r'iJli,/'..rr:'rl,'. rr.r

'r

-ir.dpj.rpo

,,r.rt, Jrr

blr

.JUt -'n."m,

tlit J,.rJr..

1l+
l\,lomentul rfiual cste dei, ccl al rutodisrllgcrii rnediului
LrLl)xn. lxpkrzix oreselor in detrinenlul serelor (umplulc cu
lll]]se ir)lomlc dc reziduu u$ane, lleNis \'lunlft)rd) esle nc
Ir jlocit guveflutidc impcrxti|eleconsumului. I)r.rxnlrlxuto-

nobilului, pro.llrs fil(n

primci fuze

ebundcnlei midli. s'a

i rsofit in tc[itorilr de dominiLti2 alutonriTii, (j:lle dislociilcchi]e

.r.r\.:.nl .r,..i'

'.r.r.t

ir

(,.lr

mri .,rrtr-.rt.

iLtclasitimp, N)lncntclc de reorgrniTxre ncimplinilii tt lesutuLtli ud]in se poledzexzi trecircr in ]urul laclor.uzine dc dis_

.!'f.t\, lii Jtt

rr{rr,i,
r\Jt '.'f ,a.1 tt.,t',,11 Jfa.'
lrren lirm si pc un n)clu dclzr*lr7gi xccslc lemple rie con
nunuluigribit sunt xnlrcnxte ii ele in mifc:lrel cerlr'ilugi. ae
c climini pc miisu ce deyin, la indullor, ccnlrc secunderc
rupnincircate, fenlru cii xr.l pLvocil o rcrom0ullerc patidi
:r xglolieratici. Dar orylnizxrca lchlici e consumului nu cslc
rlccllt pdmul Ape.l al disoluliei gencftlc rxre x lilr.ll istlel ce

a |rl

sal

se consutne Pe sine

il.\usi.
1t5

Istan-ix

economiai, dcTxoltttii

j^n

ilucgine

in jurulopoTiliei

i ,juns h un stxdiu a] succesului in carc sunt anulali

(lcopomvii ambii termcni. PazllzrT llclualii a dez\oitilfii istodce
t0rxle, in proil tLl L supu 0erij erclusive h miicl rca independenl
x eaonomiei. fxce din numentulin cl.c i(ep si displlri ol4ul
:is2tulnu uf moment de ,/epdf," x sciziullii kn , ciLlnulde distrugerc simlrheni. Umm redproci 2 orilflllLli fix saluhli. pro
(hrs xl slibiciunii miscirii isloricc pdn cere rcelilatex u$anii
exislenti ar trebui si ilc defi$iti, rcsc ill cvidenF in a.est
ilnlesrec ecleatic el clenlentekn' krr clesctltltpr.tsc, ce cueclc_
or'rl sxr,

|, c:r'

tlll

il

.,,,. .' r l.

'r

.r.

Ju r i.rli,

119

1r6

lstoria unilersali s-2 niscut in orxie il x devenit majod 1'n

momentul d(orici dccisive a olaFului asupra satului. tr[aft
aonsided drcpt unuldintre cele maimeri merite rc\olulionare
ale burgheziei fxptul ci
supus satulom$ului,,, al cirui.rrel re
"a
liber
Dxt
d^ciistaix
orrLluiui
este istodl libe.tifii, ex a fost
face

r administratici statale care conrolerii satul$i

or4ul deopotriYi. Ie fel) ora$ul n-x purur si fie dedir rerenul
luprei pentru libeftetea istoricii si nu posesie ei. Oraful este
nediul istariei penttu ai eleste, in acelfii timp, concentreleil
ourerii ! ! u'e. r,rr( la, r 1, L,il.r ;, r Jnca ino'i, ,r 'i . on\l"a'a
^
trecutului. Tendinta acrllelide lchidare 2 ora$ului nu lace deci
decit si exprime intn ) alti nunied inlirzicrca unci subodoniri
a econoniei laE de constiinla istorici, a unei uniffciri a socie$i cee 2 tiraniei,

tdtii recucerindu-fi puteilc care s-au desprins de ea.

produs al condiliilor de dezroltare a birocmliei statale modeme,

r4rrirrz s2 2 trebuit si fie ecum /.trori.JAr,l&lr, li intreiinutii

ignonnla natuoli

cedat locul spectacolului olganizat xl erorii

"omfele noi,, ele pseudolidnimii tehnologice mlLrchMa clar

in tercn rupturacu timpulistoriL pe cere s'au consthuit;deviza
{:, IL 'r \J rnt .nrl e
l,,r
'J:rl : n'ni, .. r,cl r,/
l,-tea

l.

t'd intAnplat cetia ueoddrli,. Este evident c, loqele arJerlel

/\/o7i.e i'ncep si'fi c()mpuni propriullor peisejei(clusi! detodti
liLptului ci istorie cffe trebuia elibered in .)l!fe n a lost inci
clibenti.
178

Istoriecele ameninld eccrsti lume crepusculadesle fi fo(x

(xrc pofie supunc spa[iultimpului riit. Revolu!2 proleudl crte
criticd. a geagrafie, u,r4ne pdn czre indivizii fi comu^censtd
niritile trebuic

117

"Satul

dcmonstreazd tocmei feptulcontmr, izolarea $i sepa-

ntea, (Lleologid gemlan ). Urbanismul carc .listruge omfele

reconsdtuic unp.re?.do.r/ra, in care s-au pierdut etAt rapoftudle
naturale ele vechiului sxt, citiiimpofiudle sociale dirccte si di,
rect pusc in discule ale orefului istoric. Noile conditii de habimt $i control s pectacular rccrceazd o noui lirinime lalsi in actuzlul teritoriu amena,at): risipiree in spzliu fi mentdjtatee

r''rt '1t J(,ur,

si construiasci locudle ti evenimentele cale si

corespundi eproprierii, nu nunrxiz munciilor, ci$iaistoriei lor
totale. in acest spaliu rnilcitor el jocului, ii al verialiilor liber

xlese ale regulilor iocului, autonomiz locului poate si Iie

regisitl,liri a inrocluce din nou o lc3are exclusivi de piment,
$i si reabiliteze prin aceasta realitatea cdlitodei ii a vielii
inle]easi cx o cdlitode al cirei sens deplin se llfli i'n ea insili.
179

'11'(.
lim'ta t- . atc , . rn0rrr
Jr'rimcJ .r'
prrrJj,,, iurr indcpendenr. ,i.,r .p J['_raF,, purF_e ].rnri, r

Cca mai mare idee revolulionari despre urbanism nu esle

cx insisi urbanistici, tehnologicd sau estetici, ci esledeciTiade

crexto2le, redevin insuiiri ale producitodlor mi$carea uneillrmi

r reconstrui integrxl teritoriul dupi nevoile puterii C.rnsiliilor

pe careo

falld(i ci in$ifi rinrinnnd lor adt de strdini putedi lor

de inlelegere pe dit era 5i ritmul natural al muncii lor pentru

muncitoreldj ale

socielatca agrard. Der cend eceasti ldrinime, care constituia

bxze de nezdtuncinat a .despotismuliri oricntal,,, si a ciirci
fur I nrr,re ir.,r'i 'r" lamr ' r r'r- /J i ,r blro, r.rli, ,r. re,rp.tre . -

logului executoriu. Iar putcrea Consiliilor, cerc nu poate fi efec_

tivi deciit trxnslomiind lotalitatea condifilorexistente, nu-lsi
putelasuma o misiune mai u$oari daci vrex sd fie recunoscuti
l\ sd se recunatttcd pe sine in lumea ei.

140

,/l.idlar,

antistatdle i! NolelxfiNrl\)i, e diJ

141

iltclati tirnp li declinul indefende0fei salc. lstoda care crccaTi

lutonomia rclathi a cuhuriifi iluziile i.leologice dcspre xceasti

.rJ" m...e.pr'rr. J.'re l.Ll l"lrlrr:rq. ''.re'u,r.

flmerc

\'lll

Nrq.rLr,r

.,

cuhudi poete li inflcasrL cx is()dx de^'illLidi insuficienFi

satlc, c'J

nsu rr

rl

r ru

rL r.r

un maI! ciilre eutosuprimxrca sa Cuhllra

estu] kxrlll

aliutirii unlti:liipierdute. In accasti ciutere a unildlii, (rrltun

slcri sepxritil estc oblig?ti sai se nege pc sine.

ca

lE1

Lupta alintre redlde $i irx)\'x!ie, care eslc prirlcifiul dez'

,Wrn

-Ai

aue in leajuts pe ttt.1t'ede.loM.Dlutie lDliticit.

nol, canutLpata ii ace:lor gen ani?
ietenc. c] ealeli ce doriti. .
ALu d cAnLljklec Gal 6ni.t duPA isLol id sLt ppze ii. sLi nu ni

spuneti cd irLLt"dgt:1 sd irtoie e faltilcati li cti L,i6ld sa publicA

dthtalLi nu rep] azinli stal eat palA at pal\1t tlu|. Ciliti orice zi.u"
uell;i t'iiLelicotlt rLge cinuse t ai ten in:i siLxlil deacold
cu lltitrc (A catztlutTu it)t)iedicA pe nitltut[ si tennine cuce
lebt atea libe iLii $i liticitii tlLtliondLe .le cdl" ne buclrii . ,

RLtge,,\c]i$u'e ciitte lld,iy. mlrti l81J

It0
CLrltrLft ene sLtu gcnenli a (Lrnoqltcdl fi t rrfrezenriribr
...rm,
.',,r, rrti.i.r,rir lr.-i.r
'
(ii cir cste eceisti putere rle gencftliTarc cxistind drdre, ca diliziLrne x muncii intclccturle si munci intelectuxli x diviziunii
Cultur,r s-xruptde uni tell s(fietilii nirului ,,alLnrciali0d puterea
Lle unificxre disparcdin \iali omului, iltr conffilltile i\ipicfillcleia
fi inlcreadLLner lor vre ii ctpiti e,Jlo11ot11\c... \ (Dikrcnta dintrc
sirleneb lul licbte i.;.lpllirzg). (ii;rlglinrlu 5i imlcpcmlcnp, orl-

Llr'r

)12

..

( ,"

,. i lln.,r'r 'l' .1,"m't,, ( , , C'.

vohirii interne a cultuii sociedlilor istorire, nu poxlc fi (on

tinuati de(:it prin lictoria permanend a inoulci. lnolaliil ill
(nhlrd nu este totufisustinuli deciit dc milarea istorici tolxli
crre, luiind .unottrnli dc rouli tex se, dndc si fi defi$ersdl
l,r,,fni. p Lpu, l'. Ll.r'-e.. r'.r1d. Jlr?'Ll -m.-".r -, i,
separalii
182

,$,intul cunol;dnlelor sociedlii, in (are comprchcnsiuner h-

,l r.ILr'r.,JoJJ r.l ( " o,dno il;

ireveNibili, exprimeri in alistrilgcrca lLriDumnezeu. Darace ti
. . .lir ( fl-n.l J nr . i.i,, ri t r,re. ol ts .l rn:. .n, i
oi L f r"rrle

(ritici inllnite Acokr unLle nici o rcguli (le conduile nlr se mai
poatc menine. ilecaac ??zz1td1 xl cultudi o fece si inainlcTc

citle dispruiia se Asemeni lilosoficic e ii-2 ciiligel dcpliru se

eutonomie, orice disclflini devenitii euillnomi trebuic sii
clueze, n)ai intii (a pretentie ale cxPlic2re carerentii x totalhilii
socinlc, ixr in celedrn urmichi cx instrumcntare p2rcelffi uti
lizxbili iniunrrul pmfdilor sele fuontiere Lipsa de MliulLlLildle
a cuhudi sepante estc clcmentul care o (ondxmni le dit
pxriie, cici vicloria nlionalului csic deix prezenli in fl crl
c)iigenli.

il

183

Cuhure s-x niscut din istorie carc a distrus modul (le

alvechiilunrii, dfi.

.i

,rLr
t,tuti,
i.
l,r4al
',rnL ri

cl1

l--

sferi scpeotii,

ea nu cstc

r,l-il:r .L r-rr.r,

..r,

,ir.

unei

ir- I

-j
.i
., .1..
I.r,..rf,

l,.niJr
,u

Iilltli

declt inteligenla

ir.arc

\e constrtuie ii afiii independcnli in sensul modetn, detr

$ndu-sc .le universulsiu rcligios prim fi dcltnin(l fro.lucue
rndi\illuelii de opcrc sepxrlte, mx, (3 fosl linbilj comun 1l
,n.,U1i "'.rr'e .c'.1,r..11 rr'.1 .1,t, fi, n\"'r 'r'L'
(knnini isLoria rctxlititii cuhurii scpamte Aiflnerca sa indelr1' ('tl ,\r' l - .ur r .1.1. rrh-' ..r

181

Sllfthul isroriei ('l]ltuii se nanilcst:l pdn doui aspcctc

",Li of.i.,t. J,o.r.ir ,,],. rr....t., t,,tr.J,r ori..iz.,r:r
oentinerii sale u obiect mort, in contcmpl ea speclaculxrd.
Pfima din xcestc mgcii fi a lcg desdnul de critica socj i. iirLr
ceal ti de apirffer putcrii de c]isi
1U5

Fiecxre (lin cele doui aspccre ale sf:!lituhli culrurii existi

intr-un mod unitt, ati! i| tomlitatea formelor cut( )ltilllclor cat
fi in cex a fi)rmcbr reprezenti lor sensibile in ccca ce en arla
in sensul ccl nlai generxl in primulcaz, se opun lcumularcade
cunostinle logmentare care de\in inudlizabilc (deoarece.lp, obdi-ea cond(iibr e\istente trebuie, in ccle din urmi, vi /.ar7rrle

l8l
tn,.riul
.r .ri,.r ..-1,r,'d ,r.( r\'.1...
i-r1 ' ,.'
,,,oJl- :,tt' Iri.,Jr... (. .-',mp,.r, m,ill' 1.l.rnr.'il
r,or.f _.''.r,l,r'r.rlJ.r1,t16,l |q1"t. r.(.'r"')'rr\'
(ar un limbai (r)mun trebuic sii fie regisil nuincon
1) mi hptu l
duzix unilatcrali lllle, i0 cazlrl rficj din socictalea istorici,
sosco illtotLleduna p] eq tAl:l/r, vorbind 4lt(rz despre ccca (c
x ft)st triir liiri un dixlog real si admilind aceasd dcficienli x
fictii, d1r ci e] rcbuic si fie regisil ilt p(Lxis, c2[e feuncstc in
\i0e icriviratca directi $i limbalul ei Este lorba dc a irosedx in
rnod cfecti\, comunitatc,l dixloglrlui $ijocul cu timpul cerc au
foti rcpreze tate ptin opem poetico xfiislici.

la prcpriile sdle culloltlnte) $l teoria pra{isului calre este

definitoaree exclusilii a edevirului acestor cunoijtintc, liind
singlrril cille dclne seLretul folosirii kI.. in aldoirea crz, se opun
aubdistrugerea cdtici a vechiului l)rral cor?&, alsocictilii si
recompunerea sx artifici2li in spectacolul comerciel, repre

Ciind xfiiLdevenrd independenti ifi rcprezinti lumea sa in

rLrlod tipiroerc, insexmni ci un moment el rlelii a imbltllnit
sicii elnu se lesi intincdt.u Nfeldc clrbi. El se lxsi doar cno
cat in amintirc. tr{iletia artci nu incepe si rpari dccit odld ct1

zentlrea iluzorie a netrditLllLli.

dcriderex lietii

188

186

liezind

conunjtatea socictiilii mitului, socictatea rebuie

pr.JLl;'rro,rrF

189

si

.l''inrLr unL' t-b,..trlmelt,-Jn.f.n,

in clipe in cxre sciziunel comuniritij ina(ive poate fi depiliri

prin accesulle reah comunitate istorici. Din lnomentulin care
f,i4

impul isruia cilre jnladcaz,i til s-a erp nat nui inlir chiff
in sferxxltei, odatii cu rar'oarl. Baro(ulcste i]m uneilumicare
'l

ir-r picrdut centtul: uldnra o ine mitici recunoscuti de IvLll

N,lediu. in cosnx)s fi in cirmuirea fimlnle$cii unilatei

Crettinlitlitii Fi fank)ma unui Imperiu - s-x pr,ibusit A,rd

schitnbdii rteb,Jlc slporfle in ea pdncifiul eli]mer pe (ere-l
descopcr-i in iume. Ea a ales, spunc llugenio d'Ors, a,iara in
s.himbul etelllitilii,. Tcfirul fi siirbircarea, sifiitoarex teetmli,
sunt monentele donlirante ele leellzairiibaroce, in care nici o
e\l
t,,r,0,,ifi.:r.,rp.,.J.en, l,rjt pr.n. p,, rrca
ledecorulunuiioc construit,la oc1)nstructie cxre i(rbuje si fie
pentru ce insili centrul de unificarcr jar acest ccntru este ,?cc, e,7, inscrisi ca un echilibru emenintxt in dezordinea alinamic;
a inrcgului. impofianta, une(ni axcesili, xcorded conceptu lui
deb oc in alczbeterile estctice contemporane. e\pdntcon$ti
entizarca imposibilltilii ultui cl:Lsicism aflisric: cftn.tu ile depusc
in laloaree unuiclesicisnt oria unui neoclrsicism nomati! n-xu
fbst, dc trei secole incoace, decat sumare construcdi afilficialc
\orbind limbajulexredor al slarului, (.cl al m.xierhici absolure
szu xl burgheziei levolulionare drapxte in stil rcman. De lx ro,
nuntism l1t cubism, a\m dc-a lace, in cclc dit) urm,i, (u o arti
mereu mai in.lividudizad I negalici, urmlnd cu$ulgeneralal
,1ltotl,lL \(.4nltr td I
L,rro. Jlur
I ll
rrr- .i ne

r.i..a.

lrr..r

("

'
l(*

il,r

r\,rr

eHrr.i

i^

"a,r,(.r\' ..fl'.,t,.. Di,p.,i|,.. t1 i..or,r,,J(

( .,. ,ni,Jt., .'cn- . tr.\.te.t. .(.l\itt,.J

)ciali semiindcpcndenri in condiriile pqialllldice in carc

mxi rihu ultimele z stocretii, exprimi ti laprul ci societerex
crpitalisticste pdnla in cale avem dc,a lice cu o putere de clasi
b,ux

s(

'.rr! .e

dp d'io,it ,,

inridicinare

i putediin

u'i,c,rlit,..,,ntol.ti,.r rr

sinDh gestiune

..ret

econom rei semnifici

dcopofrili picrdeleal otitirt)i conhd omenest. Ansamblul

baroc, r:e rcprezirxi el insu$i o unitatc delnult pic(llltil pentru
a,"./r irlrstici, sc regiseste oatecuD in 6o,?srrl?r1 rclual al to-

nlitifii

tl ccu

rTr\."

tului

T\ a

lltistic

rc..'ult

unoxftct ca

$i

diirli, o relaliviTcazii inrFo dezordire glollali care

dai

, rJrlr,

'1' lirr. or

'

1,' '(ttttit retttd,,t'dl

i90

Im, ir
nr,rlepa

cpocr alispadlei selc, (x miscrrc negllivi (e ducc

rJep.-r-rr;.,ttn",,'',ie

r(*"ri'

r,'JrFi'u.r

nu este j^ncd t0:iti, eslc in xcelxsi timp exprcsh puri, schinl]irii

imposibile. Cu cet cxigenla sa este maigrxndioasii, cu allit vc
rr
r.tJo..:r.,r",ll'/,I?e.'c-,,l.li t(,|i,. \,'..r'l . .rfld

fftod neccsif (le drangardd $i

pati2

r,

'\lF

esfe Alxngarda sx esle dis

sa.

191
su nl cclc doui cultnte care au
Ele sunl. alefi doar relrli!
modemc.
arlci
marcat sflrsitul
confticnt, contcmponnc cll Ltltinlul mare l1sah mi$cdrii re_
lolutionxrc ploleurc;i efcula(estei nlixiri, carc le il inrhis
din nou in cimpul ldslic (iruia ii p()clxnlescd ciducitatex,
cste tutiunca fundamentzli a imobilizildi lor' Dadrismul .si
suprarcelismul sunt in lcclafi tinlp Legxte li opuse istanic ln

Dadaismul li suplxLrealisnul

-^,r

,'.1''r,li.,/ le.'J'1 "1'l"tlir'11 'lll'. t" rp'.'_r'e' rr'

consec!'cnti Si mai dicald a 2porlului sliu, sc lace simlili ili-

naFrere.le

slrficienta interni e cdticii lor, dezlolmlii in mod unilrLteral de

tecunoa$terez istorici

.,n.r.utrlrrr u\le,ll\:r

riindulsiu. unui edificiu baroc la un nivcl mliinah, edillciu in

cxre t|cbuie si se conlundc p()duclix insili e unei xrrc llaroce
tuturor
$i toate resurgenlele sxlc A-atelc tuturor cililizaliilor ti
impre_
inlliia
rnrli,
cunrxcuLc;i:rdmisc
pol
penttu
fi.
epocihr
din
islo
uni. Dercnind posibili. notla ".oleclie dc suveniruri"
rie artei semnid(i deopotti\ii s{dttittll lul ii onei-il| .(e^sti
.rr t- . mU ..l,,r.' lr,l nl, i O,,,lnrll l .'''"fll'" l'l n li ".(
lo\i ,r,j.l..rLr,',n nl!( '. ri.rl(Jl rip'fittFlrl.r nr'ur.
x(lnrise, deollrece nici unul dintle ele ru md sulcd din cauzx
f,i. ,u ' nnJ r h- 'rlc.r r 1i' rre 1 I ll ' llr l:! l'rP,

r't

lll

citre fiecirre. D2alaismul r

\\i

sti supt.ine

alLt.fdli

s-o

rcd

,zeze. in timp ce supmrc..lisx\ul x \ttlt sd realizeze atta ldri

rio irp,rr?e. PoTila.ritici claborati inxe tinp dc jll&rilibrLrll
a alcmonstralt

(i

tcndinta descrisi, dc xhfel, de sociol{)gix americani lecentll

lRiesmen, vtlre etc.) A\cm de r lace prctulindeni cu acclali

'oir"

rJl .Iii ?','rrr,,i./it lotn

sefxlrbile ele uneir fr aceleirli lepdsit.i

&

d|tei

I9J
in mafi Lebuiesi dc'rini
Clxrk Kc.r. Llnuldinfe
specta(ulele.
vedetll
Isocietitii
simnfx
i-l cilculal.i pro'
aceslci
lcndinte,
ideobgii cci mxi in\ciilrnati

Culruft tmnslormelii

192

conseffi !r(hca cukuri congclatli, inclusi! repetifia rcruperxti e man ilestirik)r salc ncgittive,
dc\,lne h mod e\plicit in scctorul siiu cultufll cee, ae er2 dela
in ^
ir pli, rr r'JJi'1..'..r lil: \o.,dnttat,.Lt ,,t,at,t1t)t;tl
Consu mul spcctacu lar carc

"J
,ll&lrl. Distrugcrea ex[emi

a limbxju]ui poxtc fi de-.1 dreprLrl

recunos(utii atcicx ovaloere pozitivi olicidil, cici e \lrrbe ale a

o reconcilicrc cu stluex domilunti n lucrudlor, in care oice
conllrni(are este llucuros ploalametd ca absenti AdclitLrl critic alacesrei dislNged, c2 \,i2lli rcali i poezleitiaxltei nlodeme,
esle bineinteles esauns, deoerece spcctacolul, cxrt,lrc lLlnclill
de d fhce uilati btolid i1z cr1fti,?i. eplicli in pseudonoutetea

xfi

mijlorcebr szle modcmiste si?lcgia insisi cxre I const[uie $i

pc cl in pr()lunTime dsrilI, se poate da drept nouii o scoxli de
fieo]irelxtud c e afirmii ci pur sisimplu contempli scrisulde
dragul scisului. De ahfel, alituri.le simfla proclamere I iu,
musetii suficiente

ir integjtne

(csul complcx de produccrc, Llistribuirc

erJlr.'

!'Jr:i-

ir.'

,1J. rr-

,,,rrl,rrr:lrr1 t,.Jr'J... .-LlU uTrrr.,ht l(.orrr..i,.

.^

elemcnte descompusc. Iar este e \,izibil ntei

rles in i0cenaldlc de integflrc a ldmifi(ehr xfiistice sxu a
l_ br'..

ti., ,.

cri,

l,L

n..l

irn Lrij.I.rn. \.(-.rJ r,

.t.(-

irr

'f.-

ducercl, r^n pl:Lnul pseud0cu lturii specmculare, aacelLriproie(t

geneni al (apitalismului dezyolttt cxre !nnirelte sii surfdndi
nluncitorLll izolxl (a xpersonxlitatc llire integfltai in grup,,
1{t

.onsumarc,l

inghlte anual299;.lill produsul n2lional in Stxtele

L nitc;elpreconizcxzi ci in adouajuftitale I a(cstui serol cul

I_..tr,1U'r\.ti a\ I U .r r,l1,,'rn,rr .,,'l"lPJ(,,r. ^,..

iLsr cun lost autonobilul in primrL si junrillale ficiile lerxtc
lil sliiNitul seaolu[ri trccr.rt
t91
Ansamblul (unoltinlelor cxre conlinuii si se dezvoltc
lcrualmcnle c'l ii gindirc x spectecolului trebuie si justiflce o
sujetate liri iustiflciri $i si sc (onsthuie in sliinti genemli a

lxlsciconitiinle. Iix csre in intlegmrc condilionalii dc fuptulcil

nu poate !i ni(i nu vre3 si'si giindetLscil propda sx bezi matc

ieh in sisleniul speclacuhr

'el'.r.r\'.ri.rA.1il iigr

plex pornind de

fi

.rrolrr,icl.,

dispariliei comunicabilulul, tendinla cea mili

modcrni e culturii speftecularc - Si cel mri xtasat:i de pitrti

,.r

tot ttt'tttit?.

suprinlarca $i reilizerex afici sunt espectc in,

19)
Glindircx org2niziirii sociale

ltti dc suhcav.unicarco

r xplrenleicstc

ex insrlqi oclll

generalizati Pc lare o ap, d. Ea nu ide

tutlxor lucrudlan din lunlea sa se rfli aonllictul
Spccialittii puterii spc(ltcolu[ri, pulcrc xbsoluLii in intciorul sistemuluisiu allimbriului ldii r-isfuns, mnt otalmenle defomli
de.xpcdente k)r I disprelului !i x rcufitci lui. cici ciifivid.lisprelul conlimut pin cuno llslctcat onlllui denn de tlb1rcl, aNtc
cri lx originea

cstc rcxlmente spcctxrorul.

19lJ

196

inglindjler sfecixlizxti

e sistcmului spectrcul se opefeazi

sarcinilor, pe misuri ce perlectionarea
insiiii j zcestui sistem pune noi problener pe de o plfie, .ri'
ticat sfectacular.i a speclacolrlrl cstc intrcpdnsai dc citr! so'
cjol(Xia moderni .l]re strrdiilzi separilliir (u elutorul erclusi\, al
inslnrmcntclor conccptuirlc $imxtcdalc alc scpxnticiipc clc aki
pxrle. dpaLogiti speclacaLului se constrtuie in gindire a
ncgindirii,in uitL v cerlifcrrri a pm(ticii istoricc, in di\'c$clc
discipline din c,lre j'$i extnge se\ele stnictuftlismlrl. Totu$i.lalsa
dispcrarc a crilicii ncdialcclicc si lelsul optiDism al purci puL .. rt-trr .i.te n' Lr r.n. .Jent[e . 'iS,n ] _e
u'.r

o noud impdrtire

Cei caredcnuntixbsurdiuteasau pericoleleittalennrului la

ir *, ie rre- ;o.rrrlcrr, . r,,,t o.'' t' rrU'.tu l-' e'e' c:tr

l1 nrm,l. r.t'r^nrlrJl . 'nun,i,c c'' ,1.rrr,i 1c.c
cunoscitori pe fidelii gardicni imlionxli liiri dc c e puterea
rcesteirationalitili s-ff nirui.llooNtin', de eiemplu, cele des.de inr/M81,?e4 consunul de miirlud din spectxcolul amed.rn, nu dnge niciodati conceptuldc spcclacol, deoerecc c con
Jri [/r. r,,,]'..\dAedr vri..r
\'r \''rl'iJre...\J " JL,r
",,
(insliti,. Elnu inrclcge ci mxrlx
no{iunex
de.marlii
|rivatisau
insifi a licur legile r ciror aplicarc "cinstiti, trebuic si creeze
xrirt rexliutea disrinctii l Iiefii privatc, drt ti posibila sx rc,J,1.fr, Llreri.._,rprir,,,r..r .. -., .lJ. im,rtrr'

'i.ilr

197

Sociologia carc a inccpur sil puni in disculic, mai inrii in

Stxrele Lnite, condifile .le existenti create de ictuili dez'
r(. !l(> J '('u'ir
cunoa$te in nicr un lel ade!1ituI p()priulu i siu obiect, deoxrece
nu dcscopcrii ill clacce criticd cc iicstc, dc lapt, irnancntii. Ast'
Je. r r .r t.rr, tr t" ._ er 'F ,,rm'.r : J.r, .L.. .,, . '.,
r . .F

'r,lurL,,n rI'r.'.1.'.tt(("lir.L.rL

jinri dccat pc morald, pc bunulsimt, pc

'bti

1,ti.

apclu.ilidnicio aluzic

lil misud etc O fiemener mmieri de 1c ticr, dxt fiind ai nu

curoastc ncgarivulce sc afli in miezul lumii sele. nlr fece declit

.J n'i.re.r
"pr.,,1."r.,'ii JIL' JTJra,

..rf

..r rS.riIJrerr

pirca (ii o dcnnicaz.i ingroTitor la supralali. ca un lcl dc pro'

lifer.Lre p irzitari irilionilii Aceasri buni\oinli in.ljgnati care,
chiar fia$a, nu rculeftc sri condamnc dcdit consecinplc cxtcrioere ele sistemului, se crede criticii, uitind insi carzcterul
cscnlialmenlc.rrologcra al prcsupozililor f i mcrcdci salc.

199

Boonitin (Lc\cde excesele ullei lumi.are ne-e dercnit sriini

(x pe nifte ercesc striine lumii noaslrc. Dnr btLza
rl
"nornuli,
descriedorclcr;
implicit
,tLrnci
cind
vietii sociale, lx clre el sc
minxlia supcd'lcixla l imeginilor in tcmeni de jude(ati psihologicifi morali, cx flind produsul rcxtflvagantelor noastre pre_

,1rl

nu

lre

ni o(r'1'l"..,ni,ilnr,rflLJ','nl linelo',\l

Iilnu porte inlelege toati profunzimea unei socictili ,L imaglnii,

deoerecc viaF omenezsci desprc
ttu el, undcYa in trecul, inclusiv in

varrbefte se situea2i, pen'

lrccLl l rcsemnirii relisioase

nu
este
nimic xhce\,2 decilt cg.lrer?
|nbt)AruL acestc\ societili
atcesteisociedti.

ru

Dxnieljosr.ph Boorstin, istoic si cscist ameri.xn contcmpoirn,

l()l xl unor hrcr.iri fr.-cum: H isk\ ol AttLeicdnr r tt lt dge A guide

to pseulla ercnts in

Anerica

20t)

si izoleze din ansamblul

!ie[ii socie]e o ralionelttlte inalusriiLli functiondnd il) mo(l
xparlc, pollle nrcrye p:ini lxil izoladin miserca indL6rialiglo
bali tehnicile de rep|ixlucere li de tmnsnitere. l"jtlcl poatc
dt ept cxllzil a situxtiei pe (ilrc odescrie nc
icricrtx ciocn ire, cu tl)tulintlirrplitoare, dintre un pler emplcx
iperat tchnic de Llifuzarc a imiginilor si o prex putemici ircli-

BooNtin si giseasci

,at,irpi,,. r,Jn....11"1,,.

t\',,.

t,,.,nr.rrr,

..

i.

consecintii, spectxc( ru I s,ar detora laptuluici omulmodcrn ar

fi pfja spectetor. lloorstin nu inlclege ci l)roliftl.area
"pseudo
cycnimenteloc prehbricxtc, pe cxle o (lcnunti. dccL[ge din
simflul fupt cii oentcnii, ill rellhxtce llu.si\,ii il vietiisocrale &tualc, nu

elogiullascinat al sistcmLrlui cxistent. l educe xl)tupt orice rexli te lx existenra sistenlulLli.

ir)

Sociologir care se crcde in sure

icsc er insisi el,cnimente. Deoarc(c istorie insisi binpdn

hue
societitex modemi ca ostafic, se consffLlicsc fseudo

isrodi la toxte nilclurile c{)nsllmului vieiii, pcntru e prote]r

cchilibrulftagil el tctuxlulrlti,llp i gbetLtt.
20r

Allmxrca srebilitilii dellnitive I unci scurte l)edoadc de

. r.'rdr \:u
i. !,h,'r r. r,lL rori .,r. l,.r r i1,, r .n b
nu prorlxmali, lt lrctualci tcnd tnte aiitt c o sis tenlitizxre.\-r.&afr/?/Lrlr. lunatul de rrdcre pe cffe sc siluetzi llilndit.ca rntijstoricie sttucturelismului estc ccl el etemci p rczenle x unuisislem cilre n'a lost ni('i(xhti crexr si carc nu !x sfi[i niciodxd.
\ ..1 d' rrr .r 'n.. rt .' , p c.rLl,r. r'r, . (. - . tlj.r
oriciruiprais socixls x pllrut nilte h mod abuziy djn nnxlelclc
de strucrud ehboratc in lingvisti(i siemobgie ((hiarsl in anx
lize fuLnctioni i ceprrx]ism \)lt)i). t\odele dejl abuzit. i/ltelese in
acesle cilcutl\ldnte,fial\ nunl2ipcntru ci o g:in(lirc unilersi ti tle codre tnedii , rsat (le sxdsLi(ut. glin.ljre N t.nu I inl'undlti

t0l
Cx in orice stiinli sociirli istoricil, trcbuic xvLrt intotdexunx

in vcdcrc, pentru

inteleger categoriilor.structumlistc,;

fap-

oiprirni formc(le c\istenli $i rondi(iide eistenli.l-e

Lrli .I . - t,.
t' a ru .r | ..rr. dJr,', .r1'r 1I
poalc
mre o re despre el insuii. ot ase nu sc
xprccia fi a(lmi
rLLlcil ele

!x eceaslii socictxtc dctcrminati, xdmillind ce verialic in mod in-

. * L'r .r. l'I|rjrl

' .i 'rurl,..rr..) \..if,,r

.r.r.,r.l

Ncrnenex eloai Lle rmnslbmure dupi consdintx pc carc cpocil

r) rrc dcspfc astai dimpotriri, tlebuie si oipljcim con$tiin(acu
xiutotul confrdicfiloa victii matcrialc..,L. Stlu.tul2 e flici x puI cr-ii prcrenre. Structu fllis mt)l este glititlircd
Eard]'tatii de slat

.,r.'.Jn,.

(..;\.,lut, 'Jr''. l,lJle e .-

ni,Jr

spr'ctiLculare. Nloalulsiilr dc r studilr codulnlesxjek)r in elinsusi

r '' .'Jl .i re Jlr .Ler. . Jl . "' i'i. i'r ' .'(

comuniclrca c)iisti sub ftrlma unei xlxlture de semnx]e ieiillhice. Astlbl incat nu stru(tlx'lLlismuleste celcxre sefieste le
ronfiml2lex vxliditiltii ransisrorice x sociedtii spc(,tacolului, d,
(Jimpolrivil, so(iciltca spcctxcolului, impunindu-se Cl1 re2li-

lrte mxsi\i. seneste

la

cofllmlarca visullri rccc al stludu lis

nrr lli
K1d U:rL\, Pfelxti h aorrr,,lii lt ctilint tatu )1iei lnlitict lttg
ndrLrl fre.is in limhr rcmini sLrni tlel: .Dupi cun !n indllid oirt
(iLre nu poxre fl ludc.rt (lupi r(ca.c glndcsLc dcsre sire, tot tlelo

.,'r,

,'

1.,

,t.,r'.r',rtr.

r.rr

xrl,llsrii r(!rfriirrl, rrthuir e{plliriiti pdn.onlmdilliile

ictii rnrterirlc. prln conlli(ul crisLenL intre fir(ele de pmdr.(ie sorixle
sl rchtlilc ric tirl)du.lic.
' (lirll,hr !iFieddch lngels Ole,", iol 13.
li (Lru PoLiri.i. Bu.LLre$i 1r61, f. r).

rrle Dinpotriri.

201

245

Conceptulcriti( de.rl?.trcol poatc fi Fi cl, lddl indoiald, \ulgxdzat intr'o oerecare lormulii giunoxsi aretdjcil sociologico
politice pentru x e\plio li denunix ir1 mod abstfact totul fi
pcntru a scfti astlcl apiairii sistemLrlui spectaculzr Cici e evidert ci nici o idee nu porte conducc dincolo dc spcctecolul
cxistcnl, ci numxi dincolo de ideile existente despre spectacol.
lenru a distruge efectrv societxter spcclerclului, e nevoie dc
oamenicarc sii punii in aciune o [o(i prxctici. Teoria critici a
specucolului nu e ltdevirad decet unificindu'sc cu curentul
pmcdc al negirii in socieute, iar ecexsti neg e. cx rehrere a
lupteide clrNi revolu(i(xlxre. ra de\rniconftienti de ca insili
dc7loltind cdrica spcctecolului, cere este teoria condiliilor sale
reale, condi(iilor pmctice ale opresiunii aclualc carc
dc7!,iluic, in schimb, secretulz ceea ce poete ea sil fie Acexsti
rcorie 0u aftelpti minuni Lle le ciAa muncitoare. Ea consider;
nurr I rml]lJ( LJli/- c,r e\ g(nreln prolerJre . n n mJ
de lungi durari. Penrru x distinge in mod afiificixl lupta tcoretici dc lupra practici cici pe birza .lefinrti aici constituirea
insisi $i !".rnsmiterer unei xsernenea ieorii nu po! fi (onceputc
fit-i o iracticd tlguroat4 \e rebui, cu sigurmli, c2 drumul ob-

li

.i.u-.r oifi.l Jl rr,'ir,r

'

( 'j ,Irrr, lr'rL ir(gra1r.,r

mi$cirii precti.e xcdonnnd la sceft socieiilii.

20,i

Teoriacridcitlebuies,.v.D,rrr?/.?in propdulsiu limbai.

rebuie si lie.lixlectic in
ibrma sa, 2$e cum este fi in con(inut. El estc critici a totalltdli
fi criricii islorici. Elnu esre un.grad zero alscriiturii,,, ci ristur.tJ/.r \t. Ll rJ c.rr. r(b..,,ri.tlu. , i..rlL tlL.Er ti.

Acesta cstc lnrbajul contradicliei, care

Dupi regulile limbajului dontinam

$i penrru gLlstul pe care

,cestea I au educat, cxpltneree teodei diale(tice cste, prin chitr

slilulsiu, un scandalsio monslruozjt]te, deoarccc in udlizarea

pozitivi a conccprelor existente, el includc si inteligenfxflrr'

rrrrll

lor rcEisite, 2 disrrugedi

h.

ncccsarer.

2A()

Aceststil, cxre conlinc propria sa critic:r. trebuic si exprime

ojti.ii prczente dsuptu inheguLuisdu h"cut. Pin
el, modul dc cxpunere x teoriei dialccdce .li seamx de spirirul

dominatir

negxtivcarcoanimi. (Adeyitulnuseaminicuptodusulincare

rru na' 8,r.im ,."a. Lr ri. \ [8cl/ A.er.t:,,,ni inl, tLo'

rericii 2 miNirii. in carc uma insisi a mitcirii trcbuie si fie
paezenti, se mrnilcsti prin,1fut&m47ea rclaliilor stabilite intle
. )1tt lr \ ltfi d?tut1,a1,pr? | lLn,f ar'ri/il'or.nirii rnle.
I .d'r. R;.lL'1/red gpt,tlt\UlL r\ i , J\Cmpnei .xl r\ir.t .r
()lufilor isrorice, consemnati in lorma gindirii, $i .arc a fost
consideriti ca stillrl epicranutic allui llegel. Preconizend, dLtpd
inrrebujnuex sistematici pe care i o didusc Feuetbach,
I

tr{xrxspune in Ponfxfi lx ediritr a dot)a^Cal)italului,in ft)m,xel

par\.

1\ ';r Ll..r. ,le\"1r Iul rL- ,1, p^r...

,tr iJ\ ri
t,

,iF J l1L.rr!,r .lr rnrFirrr.,.li la

r.. r .,,l.sr'.'p.
".irle'l a realiddi cxistenre
^1,.1 t .1
intrlegeH pozidrn "1.r,,.1,
e:l irclude

It
tru cri in

or

t trl c/

tolo&tii

intelegerea ncgiril acestei realiiiri, I pieidi ci ne.esare penrru ci cx

pririte fiecare lofinli realDati in nrii.ale, id cI ti sub fffel]rul ei
rrccitor. ., (in ro1 .ri , p. 2,-)
) Prciari lx Fe atlpnaLogilt sp, i tulri Viil
Bogdrn rrduce frrgmenlul xsdel
inegrlhatcr.. nu este:1devtu.. in iclul in crc une,rln
dmline in aftI1r vrsLrlui luc t, ciincgalimca, ca fiind negrtivul. ca fiind
Sinele, cstc inci nemiil{rcir prezenr i irr adc!.rul cx xtrrc , (/ .lr , p 29)

..

15;

inlocuircx subiectLrluicu prcdicxtul, iinimlN'lafi i alins cel mri

inxlt nivel de consccvenli in ul,liTatca Jreslui stil insl 'eclia al
cffe, (lin filon)fix mizeriei, cxtmge mizeri, fibsoflei. DeNrnarea

sufune subrcrsiunii concluzirlc (thice anle oare fixilte ca

e\,11. i.\l'/,r 1.e., r," r r.'O'r' . tt"nin'r

,t.

Kicrkcgxxrd utilizase dcja xcest proccdeu in mod deliberat,

xaliugijndu-i !i alcnuntarea silr .Da[. in ciudi] tururor lelse]or li
a o.olitlrilor,le lelcum dulrcxtl rcgl1sclte intodexuna mlturile
ciniirii, si lu sliiriefti mereu pdn e scipi un cu\inlel ce nu
api(inc fi (are tulburi pdn xmintirex pe care o trezeftc, (F,

Tzir? e

,loJo/i.e). Ncccsit,rtea de

l pislftrlslou,l

laii de

1l

r(lclirpc ca.c lrcducc. Dclumarca nu

pc nimic dlr xfurx propriului siiu adcvif ca

rnrc vcchiul nL(lcu dc

intenleiar

$i-a

caLrza

li cdti.i prezenti

ceea

losr lalsifi.rt si tmnslormat in adev:t oflcixl delcmini

accasti: urilizere e deruntirii. llstlel nliirlurisiti de Kicrkeg2zrd
in areeasi cerlc: "O singuril rema['i in legilllri or nLlneroesc
le tele xluTiipdn affein)i rcprctczici imestccsfLrsele mcle cu
vorbc inrptumutatc Nu ()i nega asla fi nici nLl_[i \()i xscundc
ci am liclrt'o intentkxul si cii, intfo conlinuale le xccast'i
brosurii, dxci o voi scric \'rei)datit, itm intenli2 si spun lucrudlor fe adevilrxtul li)r nume si sii inhrlc probleml intr_un
ce

iniuntlul lcestei |eferinte, precis recunr)scLrtisau el])nrti De

rumalta cstc limbajul flui(l al anlii.lcologici. Ea apa|c in comunicerea ce itie ci nu poate si predndd ci detlne vrco
lllLnnfe in ca insifi fj in mod dciinrti\,. Ilcturnxrcr cne in ccl
mxi inxlt gnd linlb.llul pe czre nici o refedn(ii tlecuti $i suprerriti.i nu I f( )xte c( )nfirmu. Dimfotrili, f(prixsll aoererlj este
ccacarc. prin cx insiliSipdn faptelc pruclicabile. poxtcsAcon

209

tl.o formularc
teoretici, dezminfnd orice iulononie clurxbili e slerei leoreticlrluiexprimrt $i licin\l si\ntei-\ni pin dcedsLd Liole lA
rcliunea care tulbufi fidistruge odce orLline eriistenti, plrne
Ccca cc aparc in mod dcschis rx a/crr?11ai

in

il

cvklenlii laptulci accxriti existenti x te( )retirulu i nu este nimic

pin ca insisi $i nLl sc poatc aLrnoqnc dc(et odatil clr acliunca
isrorici li cu coreclarca istoiicd: simbol irl rerlubilei sde
l

llr

rl.rir

costum istoric,.
210
20
'-

cuvintclor contrib!ic la xstll

Plxgidul e ncccsar. Progresul il implicii. lll umrire$le indca
proapc fiux Lrnui iutor) sc scfieste dc (\prcsiile srle, $crge a)
idee fxlsi, o inhcllictre LU una iLlsti
IaLcilc sc

imhunitiles(..

Scnsu I

208

Detumilreacslcopusulcitirii,el autoritaliilcoreticemereu
lr silicme pftr simplulfuptcii a dcvcnh citalilngmcnt smLlls (lin
contertulsiu. din miscareasxfi, in aele din urnli, dlf epo.esa,

,J r( r rrl-l 81.'b, I,''..llr,

'i

rn 'llr'rl'F. p'i'r'.r 'F

era

NeoJ|e.rrPJl..r, ul'un eL(. rgLrx . di \ -im. ,o ^rn!

sensul. Ex nu mii poxte h ar.lrrT?/r. ln rcest fel, ee este ceea

.'
(

rinrjr p,,Jrp.Jn..
(llleit,l

lJnr\elJl. 'r,r...de.inr. 1,,.priLr

u nrtul

211

ir

in limbaiul conrr&Lictici, cririca culturiisc pr.riNii ?]rrrtalr:

r.-r."'.-rrr ,'rer,l.nir . n'regJl,uIJrii

rnJ.re'cJ.,.i
poezie sr, li in misurl in cxre nu se mxisepari de criticlr to'
talililii so(ixle. Ace?6t,1 c/-iticii teodicA unificd cstesilgrl;rt
(arc nrerge in intampinxrel

lrdclicii

sociLlle

unlfi

te.

prezenti in calculele lor Acezstii intiDiele nu

se va prelungi
putur
mult. Cine e
si faci atam firi elofl va mcrge ncapilat mai
departe. Nu trebuie sd credem cA se por menlne dumbil, ca un
arhaism, in impreiurimile puterii reale, ceiczre nu lorfi inleles

dcsrulde repede toati plasticitatea noilor rcguli ale iocului lor

$i oerecum mirelia lui barbad. Desdnul spectecolului nu este
in mod cert sd sflr;eascd in despotism luminer
TrehJi( )i , un.\iLlsm ,, o 5, himb.r'e e.re iminenr.r >l ineluctabili in castacooptad care adminisreazi dominafix fi, mai
ales, dirijeezii protectrie acesrei dominalii. intr-un asemenca
domenr r. nnur,r<r nu va 1. Jc,igu'. ticiodetn expurJ pe " enJ
spectacolului. Ea apere asemeni fulgerului, pe c e nu-l recunoqrem dedit dupi lovitudle salc. Aceasti schimbare, ce va

desi!':i$i decisiv opem timpurilor spectaculare, se efectuezi

discret$, cleFivizend oameni deja insula[cu toliiin sferz insiii
e puterii, conspirady. Ea ii l1l selecliona pe cei care vor fi de
partea s2 conform aceastci exigenle principale:
ce obstacole sunt scut(i

li

si

Stie clar de

de ce sunt in stzre

LIX

Acela$i Sxrdou mai spune: ,Deseaba esre relad! lx subiect;

in zadar este rcl^tiv l^ obiect; inutil inseamni ftri utilitate pentru nimeni. Ai munci! r/egedra atunci cand ai ficu!'o firi succes, Lsdel incir liei pieldut dmpul ti energia; ei muncir i, zad4r'
aruncj cind 2i f:rcut-o l;r: si atingi scopulpe care ! laipropus,
din cauza defecluozitilii lucririi. Daci nu reu$escsi-milac trexba, r.i,.incesc degeaba, imi pierd inutil timpulii energia. Dxci
treaba fdcuti nLr are efectul pe cerel aiteptam, daci nLl mi-am
234

xtins scopul, am muncit l,? z4ddl, xdicd am fdcut Lrn lucru in'
uril...
Sc spunc, de asemenea, ci cineva e muncit legeabd atunci cend nu e reconpensat pcntru mun(a lui sau cand aceasti
munci nu e agaeati; cici, in xcest caz, muncitorul$i-a pierdut
timpul $i eneryia, ldri si se glindeescii dinainle in vreun fel
valoarex muncii sale, ce poate fi, de r tlbl, foarte buni,.

ll

(Pais. februa e-apilie 1988)