Extracia materialelor metalice, i exemple de

metale neferoase
i feroase

Cu aproximativ doua sute de ani in urma, Lomonosov,in lucrarea sa

Bazele metalurgiei si arta mineritului definea metalele astfel:
Metalele sunt corpuri strlucitoare care se pot ciocani
Intr-un lexicon german publicat in 1897 metalele erau
caracterizate dup cum urmeaz: Acele elemente care sunt bune
conductoare de cldura si electricitate, poseda luciu metalic, sunt
netransparente in anumite proporii in grosime.
Pe baza cunotinelor cptate pana in prezent, metalele pot fi
definite ca elemente chimice cu structura cristalina care, spre
deosebire de nemetale, prezint proprieti fizico chimice, mecanice
si tehnologice.
Metalele care nu conin fier se numesc metale neferoase. Acest
grup include aproximativ 70 de elemente, de la aluminiu- metalul
cel mai rspndit in scoara terestr - pn la elementele artificiale
cum este plutoniul, care nu se gsesc niciodat in natura.
Caracteristici:

majoritatea metalelor au un luciu caracteristic, dei unele se

corodeaz repede
majoritatea metalelor rmn in stare solida la temperatura
camerei ( dei mercurul este lichid)
majoritatea metalelor sunt bune conductoare de cldura si
electricitate

Aluminiul (Al)
Aluminiul, dei este metalul cel mai rspndit din scoara terestra, o
mare parte din el nu poate fi extrasa economic. Aluminiul este un
metal ce reacioneaz uor cu alte substane, de aceea nu se gsete
niciodat singur, in stare libera. Majoritatea aluminiului este
combinata chimic cu elemente de care nu poate fi separat cu uurina.

Principalul minereu din care se extrage aluminiul este bauxita, care

este bogata in alumina hidratata- oxid de aluminiu combinat cu apa.
Zcminte de bauxita se gsesc in multe pri ale lumii, inclusive in
Australia, Jamaica, Guineea si Rusia. Aluminiul se obine din bauxita
prin electroliza apei- utilizarea unui curent electric care separa
elementele unui compus chimic.
EX: statuia lui Eros din Londra, a fost dezvelita in anul 1893. Ea este
fcut din aluminiu turnat, un metal rar si scump la acea vreme.

Cuprul (Cu)
Cuprul a fost unul din primele metale folosite, deoarece cantiti mici
din el apar in unele locuri in stare libera. Principalele minereuri ale
cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul
(ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) si malachitul si azuritul
(ambele forme ale carbonatului basic de cupru) .
Aliajele cuprului sunt: alama i bronzul.
Surse importante de minereuri de cupru: SUA, Rusia, China, Zambia,
Chile si Canada.
Metoda folosita pentru extracia de cupru depinde natura minereului.
Daca cuprul se gsete in stare libera, el poate fi separat prin
sfrmarea minereului in buci mici si amestecarea sa cu apa. Cuprul,
fiind relativ greu, se depune pe fund.

Zincul ( Zn)
Prima utilizare a zincului a fost pentru obinerea alamei, un aliaj de
cupru si zinc. In acea vreme oamenii credeau ca obin o forma a
bronzului, care este un aliaj de cupru si staniu. Alama
s-a fabricat pentru prima data in jurul anului 1000 i. Hr. de poporul
mossynoeci din N-E Turciei, iar mai trziu de peri si romni. Acest aliaj
se obine prin nclzirea cuprului cu mangal (o forma de carbon) si
calamina pulverizata ( carbonat de zinc). Ca si aluminiul, zincul este
rezistent la coroziune deoarece, expus la aer, pe suprafaa sa se
formeaz un strat de oxid protector.

Principalul minereu de zinc folosit astzi este sfaleritul, sau

blenda (sulfura de zinc)
Zcminte : America de Nord, Rusia, Australia, Peru, Japonia si
Polonia.
Zincul poate fi extras din minereurile sale prin electroliza.
Metalul se formeaz in forma de vapori care se condenseaz si apoi se
solidifica .

Plumbul (Pb)
Era cunoscut de vechii egipteni, dar primii utilizatori pe scara larga a
acestui metal au fost romanii, care l-au folosit la conductele de apa.
Principala sursa de plumb este sulfura de plumb. Pentru obinerea
metalului, se nclzete sulfurq la aer, pentru a se transforma in oxid
de plumb.
Acesta se reduce la plumb prin nclzirea cu carbon intr-un cuptor, iar
apoi se nltur impuritile.
Staniul
Face parte din metalele neferoase mai scumpe, deoarece minereul sau
principal( oxidul de staniu) se gsete in concentraii foarte mici.
Pentru extracia 200g de minereu, e necesara exploatarea unei tone
de pmnt. Staniul a fost prima dat aliat cu cuprul, obinndu-se
bronzul.
Nichelul
Principalul minereu al nichelului este sulfura sa, care de obicei se
gsete amestecata cu alte minereuri. Dup separare, minereul de
nichel se arde in prezenta oxigenului pentru producerea oxidului de
nichel.

Extracia aurului
Se obine prin exploatarea rocilor aurifere si apoi sfrmarea acestora
pentru eliberarea metalului. Aurul este extrem de atractiv si nu-si
pierde niciodat luciul, de aceea este o alegere evidenta pentru
fabricarea bijuteriilor sau placarea unor articole fcute din metale mai
ieftine. Este rar, costisitor de extras si foarte cutat, el este extrem de
valoros.

Aurul participa la puine reacii chimice, de aceea se gsete in stare

libera. Aurul apare in roca de cuart si in nisipuri formate din aceasta
roca, Insa fiecare tona de nisip poate conine 30g aur, chiar si intr-un
zcmnt bogat.
Zcminte: Africa de Sud, America de Nord, Rusia si Australia

Metalele feroase sunt elemente chimice aflate, de obicei n stare solid

la temperatura obinuit, care au luciu caracteristic i sunt bune
conductoare de cldur i electricitate.
Cteva dintre metalele feroase sunt fierul, fonta i oelul.
Despre multe obiecte un cui, o cheie, un crlig, vergelele unui grilaj,
inele de cale ferat se spune c sunt din fier. Puini oameni tiu,
ns, c aceast afirmaie nu este adevrat; nu exist obiecte din fier
pur. Folosit singur, fierul n-ar fi de interes practic i nu s-ar produce n
cantiti mari. Dac este, ns, combinat cu alte elemente chimice,
formeaz aliajele, care au proprieti mai bune dect ale fierului pur.
Aliajele fierului sunt fontele i oelurile. Ele conin fier i carbon i
se obin ntr-un cuptor special. n acest cuptor nalt numit furnal pe la
partea superioar se introduc
minereu de fier
cocs, care conine carbon, i care, prin ardere, degaj mult cldur,
crescnd temperatura n furnal; n plus, cocsul contribuie la
transformarea fierului n font;
calcar, piatr de var, care faciliteaz ndeprtarea prii nefolositoare
din minereu.
Pe la partea inferioar a furnalului, se sufl aer nclzit, necesar pentru
arderea cocsului.
Din furnal, pe lng fonta brut care conine 95% fier, 4,5% carbon i
alte elemente rezult zgura.
Cea mai mare cantitate din fonta brut se introduce n cuptorul
Siemens-Martin sau n cuptorul electric cu arc pentru a-i micora
coninutul de carbon, obinndu-se astfel oelul.

O cantitate mai mic din fonta brut se toarn sub form de calupuri
(blocuri); acestea se topesc din nou n turntorii, pentru ca metalul s
devin lichid i s se obin piese turnate din font.

Utilizrile materialelor mecanice i al

aliajelor sale

Utilizrile cuprului:
Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea
conductelor de gaz si apa, a materialelor pentru acoperiuri, a
ustensilelor si a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un
bun conductor de cldura, se utilizeaz la boilere si alte dispozitive ce
implica transferul de cldur.

Utilizrile zincului:
aproximativ a cincea parte din zincul produs in lume e folosit la
fabricarea alamei
o proporie similara este folosita pentru acoperirea fierului si otelului
mpotriva ruginirii.
tablele de zinc se folosesc la acoperiuri, forme de tipar, cptueala
rezervoarelor
din aliaje ale zincului se toarn piese de autovehicule si de jucrii

Utilizrile plumbului:
fabricarea bateriilor de maini
util in industria chimica datorita rezistentei la acidul sulfuric
se folosete pentru mantale de cabluri

util in obinerea unor aliaje: aliajul alb, aliajul de lipit si bronzurile de

plumb

Utilizrile staniului:
nveli protector pentru tabla de otel
staniul se aliaz cu plumbul pentru obinerea unor materiale de lipit
folosite la mbinarea metalelor

Utilizri nichelului:
in producia aliajelor, ndeosebi a otelurilor inoxidabile, multe monede
fiind fcute din aliaje de cupru si nichel
nichelul pur e folosit drept catalizator
nichelul pur se aplica pe cale electrica, pe fier si alama, uneori, pentru
a le da un nveli anticoroziv

Prelucrarea materialelor mecanice

Pentru a putea fi prelucrate mai uor, semifabricatele i piesele

se supun unor operaii de pregtire.
Curirea: Curirea oxizilor (rugin) i a impuritilor (ulei,
grsimi amestecate cu praf) de pe suprafaa semifabricatelor i a
pieselor se poate realiza n diferite moduri:
- manual, folosind peria de srm, dalta i ciocanul;
- mecanic, ndeprtnd stratul de la suprafa, sub form de achii;
- termic, cu ajutorul flcrii unui arztor;

- chimic, prin introducerea semifabricatului n bi cu soluii acide, care

atac suprafaa acestuia;
- hidraulic, acionnd cu un jet de ap sub presiune pe suprafaa
semifabricatului.
!!!n timpul operaiei de curire a semifabricatelor se vor purta
ochelari de protecie, i mnui care acoper palma (palmare)!!!

ndeprtarea: n timpul transportului i al depozitrii, semifabricatele

se pot ndoi, bomba, ondula; de aceea ele se supun operaiei de
ndeprtare. Tablele moi i subiri se ndreapt prin lovituri date cu un
ciocan din lemn, material plastic sau cauciuc. Materialele mai dure,
mai ales tablele din oel, se prelucreaz cu un ciocan cu suprafaa de
lucru uor bombat. Utilajele folosite la ndreptare sunt: placa de
ndreptare, ciocanele din oel i nicovala. ndreptarea tablelor i a
benzilor subiri se realizeaz prin aezarea lor pe placa de ndreptat i
apsarea cu o plac metalic Tablele bombate la centru se ndreapt
prin lovituri de ciocan aplicate pe marginile tablei.
Pentru a fi ndreptate, tablelor cu deformri pe margini li se
aplic lovituri de la centru spre margini. Srmele se ndreapt
trecndu-le printre dou scnduri prinse n menghin.
!!! 1. Se vor folosi ciocane bine fixate n coad.
2. Cozile vor fi netede (fr crpturi, cuie sau legate de srm).
3. Feele ciocanului nu vor prezenta strivituri sau crpturi, deoarece
un ciocan crpat se poate sparge, rnind lucrtorul!!!

Trasarea: Pe suprafaa semifabricatelor se traseaz conturul ce

se va prelucra. Operaia de trasare se realizeaz dup desenul piesei
sau dup ablon. Se transpun cotele de pe desen pe material i se
traseaz liniile de contur, dup care semifabricatul va fi prelucrat.
Instrumentele folosite pentru executarea lucrrilor de trasare sunt:
ruleta de oel, acul de trasat, punctatorul, compasurile de diferite
tipuri.
!!!Masa pe care este aezat semifabricatul, va fi suficient
luminat; trasajul va fi bine conturat, pentru a nu obosi vederea, celor
care prelucreaz semifabricatul dup liniile i punctele trasate!!!

Proprietatile Fizice :
a.) Culoarea-variaza de la cenusiu-inchis la alb stralucitor . Exceptie fac
Cu,Al si aliajele lor,care au culoarea roscata sau galbena.
b.) Luciul metallic-apare la taietura proaspata si se accentueaza prin
lustruire.Exceptie fac metalele nobile.
c.) Densitatea unui material este masa unitatii sale de volum.
d.) Fuzibilitatea proprietatea de a se topi la anumite temperature.
e.) Dilatarea termica-proprietatea meterialelor de a-si mari
dimensiunile la cresterea temperaturii.
f.) Conductibilitatea termica-proprietatea materialelor de a permite
trecerea caldurii prin ele.
g.) Conductibilitatea electrica-proprietatea materialelor de a conduce
curentul electric.
h.) Rezistenta la coroziune- proprietatea materialelor de a rezista la
actiunea de degradare lenta sub actiunea agentilor chimici din mediul
inconjurator.
i.) Magnetismul-proprietatea materialelor de a atrage materiale
feroase.

II. Proprietatile Mecanice :

a.) Elasticitatea-propritatea materialului de a-si schimba forma sub
actiunea unor forte exterioare si de a revenii la forma initiala dupa ce
acestea nu mai actioneaza.
b.)Plasticitatea-proprietatea materialelor de a-si schimba forma sub
actiunea unor forte exterioare si de a ramane deformat dup ace
acestea nu mai actioneaza.
c.)Duritatea-proprietatea materialului de a se opune patrunderii uni
corp strain mai tare decat el care tinde sa le deformeze suprafata.
d.)Rezistenta-proprietatea materialelor de a se opune deformarii sau
ruperii sub actiunea unor forte exterioare.
e.)Rezilienta-proprietatea materialelor de a rezista la socuri.

III. Proprietatile Tehnologice :

a.) Capacitatea de turnare-proprietatea de a curge si a umple golurile
formei in care s-a turnat.
b.) Forjabilitatea-proprietatea materialelor de a se deforma plastic , la
cald sau la rece,prin lovire sau presare.
c.) Prelucrabilitatea-proprietatea materialelor de a se prelucra prin
aschiere :gaurire,strunjire,frezare etc.
d.) Maleabilitatea- proprietatea materialelor de a putea fi prelucrate in
foi subtiri,prin procedeul numit laminare.
e.) Ductilitatea- proprietatea materialelor de a putea fi trase in fire

foarte subtiri,prin procedeul numit trefilare.

f.) Sudabilitatea - proprietatea materialelor metalice de a se imbina
prin topire sau prin presare.