GRILE MODEL SUBIECTE PUBLICE SESIUNEA IULIE Inginerie economic n

agricultur
1. Pentru situatia agromarketingului, se pot face urmatoarele referiri:
a. aparitia unor efecte inflationiste, situatie generata de faptul ca la unele produse
nu se satisface cererea *
b. neconcordanta intre productia de materie prima agricola si capacitatile de
prelucrare
c. productia industrial pentru unele mijloace de productie necesare productiei
agricole, pentru care in asigurarea cererii apar fluctuatii *
2. Care dintre etapele tranzitiei s-au manifestat in perioadele mai jos mentionate:
a. setea de reforma (reforma fondului funciar din 1991)
* b. frica de reforma (1992-1996) *
c. imperativul reformei (1997) * 3. Importanta cunoasterii accesului la o hrana
sanatoasa se bazeaza pe elemente foarte importante: a. pe capacitatea de
cumparare a consumatorilor care determina nivelul consumului * b. pe capacitatea
de productie a agricultorilor, care trebuie sa fie in stare sa creasca nivelul
randamentului pamantului si productivitatea muncii la nivelul corespunzator cererii
efective de produse agricole a consumatorilor * c. pe puterea de cumparare a
natiunii care conditioneaza capacitatea de a importa alimente daca politica de
autoaprovizionare se dovedeste a fi ineficienta, ca si capacitatea de a crea intreaga
infrastructura necesara agriculturii * 4. Care dintre nevoile de consum alimentar se
manifesta la oameni: a. nevoile fiziologice * b. nevoia de consideratie c. nevoia de
realizare 5. In organizare studierii cererii de produse alimentare si preparate
culinare se impune a se avea in vedere anumite principii: a. cercetarea continua a
cererii * b. investigatiile de agromarketing vor urmari consumurile colective si
individuale * c. concluziile analizei cererii alimentare a populatiei trebuie sa se
valorifice operativ avand in vedere dinamica si mobilitatea pietei * 6.
Comportamentul manifestat de consumator este considerat ultima etapa a structurii
actelor de cumparare, aceste acte fiind: a. perceptia, informarea, atitudinea,
motivatia, comportamentul * b. perceptia, atitudinea, comportamentul, motivatia,
informarea c. comportamentul, perceptia, motivatia, atitudinea, informarea 7. Care
este elementul de care este atras, in primul rand, un consumator in momentul in
care doreste sa cumpere un produs: a. calitate b. aspect * c. perioada de returnare
8. Cantitatile obtinute in cazul culturilor ecologice sunt: a. la fel ca la celelate culturi
b. mai mari c. mai mici * 9. Ca subdiviziune a pietei globale avem: a. produsele
perisabile b. piata produsului * c. piata de consum 10. Daca studiem caracteristicile
socioeconomice, atitudinile, opiniile, motivatiile si comportamentele diferitilor
clienti, putem folosi urmatoarele forme de ancheta: a. ancheta prin corespondenta *

b. ancheta prin telefon * c. ancheta la domiciliu * 11. Coeficientii de sezonalitate se

stabilesc: a. ca raport intre media trimestriala, lunara etc. si media anuala * b. ca
raport intre media importurilor si exporturilor c. ca raport intre cantitatile cerute si
cantitatile oferite intr-un an de zile 12. In agromarketing cunoasterea orizontului de
previziune a pietelor agricole din Romania pot fi delimitate in urmatoarele forme: a.
previziuni pe termen foarte scurt (sub un an) * b. previziuni pe termen scurt (1-3
ani) * c. previziuni pe termen mediu (3-8 ani) * 13. Credeti ca acele companii care
sunt identificate ca si branduri, avand o notorietate mare, ar trebui sa mai aloce
fonduri pentru promovarea lor: a. nu b. doar in anumite perioade stabilite de
conducerea acestora c.da, pentru ca ele trebuie sa reaminteasca oamenilor ca
vand, in continuare, anumite produse * 14. Ce tipuri de piete cunoasteti: a. piata
produsului* b. piata nationala * c. piata locala * 15. Daca ne referim la Fondul de
Rezerva (al Statului Roman) trebuie sa metionam ca: a. conform politicii adoptate
are rezerve doar in aur b. are rezerve constituite din produse agricole c. are rezerve
de produse agricole si aur * 16. Daca o persoana care provine dintr-o tara care nu
este membra a Uniunii Europene, infiinteaza in Romania, o companie care se ocupa
cu comercializarea produselor agricole, aceasta companie: a. plateste taxe, conform
legilor in vigoare, daca exporta aceste produse pe teritoriul UE, deoarece persoana
respectiva are cetatenia tarii nonmebre UE b. nu plateste taxe, conform legilor in
vigoare, in cazul exportului de produse catre UE, deoarece a infiintat aceasta
companie in Romania, care este tara membra UE * c. plateste taxe dar mult mai
mici, conform legislatiei, decat in situatia in care exporta direct din tara sa de
origine 17. Credeti ca in viitorul apropiat (anul 2020), in Romania si tarile membre
UE: a. vor fi mai multi fermieri mici decat in anul 2015 b. vor fi mai putini fermieri
mici decat in anul 2015 * c. numarul fermierilor mici va ramane aproximativ acelasi
18. Care credeti ca este cel mai mare dezavantaj al fermierilor mici din cele
enumerate mai jos: a. faptul ca nu au acces la informatii b. faptul ca nu incheie
ciclul de productie c. faptul ca majoritatea fermierilor mici nu fac parte din ascociatii
sau cooperative * 19. Care ar fi avantajul/ele fermierilor daca s-ar asocia: a.
cresterea puterii de negociere * b. utilizarea mai eficienta a utilajelor agricole * c. o
mai mare putere financiara * 20. Nivelul difereniat al cheltuielilor de desfacere este
determinat de o serie de factori: a. categoriile de produse b. pietele de desfacere c.
volumul diferit de munc la manipularea, pregtirea i vnzarea produselor * 21.
Notiunea de filiera se refera la: a. ansamblul activitatilor desfasurate si a functiilor
asumate de agentii economici implicati in cadrul unui circuit parcurs de un produs
sau grupa de produse de la producatorul agricol pana la consumatorul final * b.
ansamblul activitatilor desfasurate de agentii economici in cadrul unui circuit
parcurs de un produs in vederea vanzarii la un pret cat mai bun c. ansamblul
activitatilor desfasurate de agentii economici implicati in cadrul unui circuit parcurs
de un produs sau grupa de produse de la producatorul agricol pana la consumatorul
final 22. Structura dimensionala a filierei agroalimentare include: a. filiera de
prerecoltare b. filiera de postrecoltare si prerecoltare * c. filiera de postrecoltare 23.
In cazul produselor agricole si agroalimentare pot fi delimitate urmatoarele tipuri de
filiere: a. filiere care functioneaza intr-o ritmicitate diferita (flux lent, flux continuu si

flux la cerere) * b. filiere care functioneaza cu stocuri tampon previzionale (stocarea

in loturi, in urma analizei perioadelor anterioare si informatiile din piata. * c. filiere
care functionaeaza cu stocuri intermediare (de securitate sau anticipatie) * 24.
Fenomenul logistic este legat de tehnicile de transport si depozitare, informatie si
procedeele de tratare a informatiei, modalitatile de gestiune, prin toate aceste
urmarindu-se un avantaj concurential, alegeti varianta/ele corecta/e: a. concordanta
spatiala * b. concordanta ritmicitatii c. concordanta climatica 25. Analiza SWOT face
referire la: a. analiza oportunitatilor si punctelor tari b. analiza ajuta la evaluarea
productivitatii firmei c. analiza se refera la punctele tari punctele slabe,
oportunitatile si riscurile unei companii* 26. Filiera poate fi considerata: a. un sistem
economic constituit din ansamblul canalelor de distributie si de aprovizionare
utilizate de toti producatorii si distribuitorii care vand aceiasi familie de bunuri
concurente pe piata * b. un sistem economic constituit de toti producatorii si
distribuitorii c. un sistem economic constituit de toti producatorii si distribuitorii care
vand produse diferite 27. Filierele de productie pot fi abordate pe mai multe planuri:
a. dimensiunea tehnologica * b. abordarea care priveste delimitarea structurala
fazelor tehnologice a produsului * c. filiera interpretata din punct de vedere al
strategiei producatorilor din sectorul productiei agroalimentare* 28. La nivelul unui
circuit de piata principalele activitati prin care se delimiteaza o filiera pot fi
considerate: a. productia, colectarea, transformarea, distributia si consumul * b.
productia, colectarea si consumul c. productia si colectarea 29. Care sunt cele doua
etape in care poate fi incadrat studiul filierei in agromarketing: a. etapa scriptica si
etapa practica b. etapa descriptiva si etapa explicativa * c. etapa filierelor si etapa
de studiu 30. Care sunt considerate subsectoare functionale: a. productie * b.
transformare * c. distributie * 31. Conditiile reusitei unei filiere agroalimentare este
conditionata de urmatorii factori: a. unitatea de loc care priveste regunile de
productie agricole * b. omogenitatea agentilor economici din cadrul filierei * c.
nivelul de integrare optim din punct de vedere al costurilor de tranzactie * 32.Ce
tipuri de agenti economici pot fi implicati in filiera produselor agricole si
agroalimentare: a. expeditorii productiei agricole * b. en Gros-isti * c. distribuitori
comercianti * 33. Exista situatii in care producatorii agricoli si/sau sectoare;le de
prelucrare se substituie agentilor economici intermediari specializati, situatii care
apar datorita: a. costurilor de distributie si amplificarii cantitatilor de produse
agricole vandute * b. recuperarii cotelor (marjelor) de distributie fara scaderea
pretului de vanzare * c. valorificarea produselor agricole de catre producatori sau
sectoarele de prelucrare in limitele spatiale (ale segmentului de piata favorabile *
34. Oportunitatile unei companii se incadreaza in: a. mediul intern si extern al
companiei b. mediul extern al companiei * c. mediul intern al companiei 35. Politicile
de marketing agroalimentar urmaresc: a. interventiile care pot avea loc de-a lungul
filierelor produselor agroalimentare, in traseul acestora de la producatorul agricol,
industria alimentara, comert si pana la consumatorul final * b. doar componenta
comertului c. doar problemele fermierilor 36. Complexitatea analizei economicofinanciare se datoreaz faptului c n economie exist urmtoarele situaii: a.
aceeai cauz poate produce efecte diferite;* b. acela efect poate fi produs de

cauze diferite;* c. complexitatea i intensitatea cauzei pot determina nu numai

intensitatea fenomenului dat ci i calitatea lui* 37. Schema desfurrii analizei
economico-financiare cuprinde: a. elementele pri componente ale procesului sau
fenomenului analizat;* b. resursele i factorii de producie- elemente necesare
obinerii rezultatelor procesului de producie; c. abaterile procesului sau
fenomenului analizat faa de baza de comparaie. 38. Factorii de influen dup
caracterul lor ntr-o relaie de cauzalitate pot fi ? a.factori cu aciune direct, care i
exercit nemijlocit influena asupra procesului sau fenomenului analizat; b. factori
calitativi;* c.factori naturali, care intervin atunci cnd rezultatul analizei se gsesc
sub influena acestora. 39. Analiza economico-financiar presupune: a.
determinarea cauzelor primare, a elementelor i a factorilor, ajungndu-se apoi la
rezultatele fenomenului analizat; b. determinarea elementelor i a factorilor,
ajungndu-se la rezultatele fenomenului analizat; c. determinarea rezultatelor
fenomenului analizat,ajungndu-se apoi la elementele componente, la factorii i la
cauzele care au determinat rezultatele. * 40. Factorii de influen dup intensitatea
aciunii lor pot fi: a. factori previzibili, care acioneaz n cadrul unor procese
controlate de conducerea societii; b. factori dominani- factori cheie a cror
influen este hotrtoare n obinerea rezutatelor;* c. factori dependeni de
activitatea societii care i au originea n eforturile depuse pentru economisirea
tuturor categoriilor de resurse. 41. Printre indicatorii utilizai n analiza rentabilitii
economice se numr: a. profitul;* b. activul total;* c. valoarea adugat. 42.
Metodele cele mai utilizate n analiza sociologic sunt: a. metoda chestionarului;* b.
metoda interviului;* c. metoda PARETO. 43. Printre indicatori utilizai n stabilirea
produciei corespunztoare pragului de rentabilitate se numr: a. producia
marf;* b. profitul; c. coeficientul pragului critic.* 44. Metoda substituirii n lan a
factorilor permite: a. cuantificare contribuiei diferitelor elemente sau factori la
formarea i modificarea nivelului rezultatelor fa de o baz de comparaie;* b.
descompunerea rezultatelor globale ale fenomenelor i proceselor n elementele
componente precum i examinarea i interpretarea lor; c. descompunerea
rezultatelor pariale ale fenomenelor i proceselor n elementele componente
precum i examinarea i interpretarea lor. 45. Aplicnd metoda comparaiei se
poate stabili: a. abaterea absolut a procesului sau fenomenului analizat comparativ
cu o baz de referin;* b. abaterea relativ (abaterea exprimat procentual) a
procesului sau fenomenului analizat comparativ cu o baz de referin;* c. nivelul
indicatorilor ce redau situaia viitoare a fenomenului fa de nivelul acelorai
indicatori aflai n alt ipostaz. 46. Metoda balanier se aplic n cazul n care ntre
variabilele unui model exist relaia de: a. sum sau diferen;* b. produs; c. raport.
47. Coeficienii de eficien economic pot fi determinai astfel: a. prin compararea
eforturilor depuse cu rezultatele obinute;* b. prin nsumarea cheltuielilor fixe i a
cheltuielilor variabile; c. prin determinare diferenei dintre efectele obinute i
eforturile depuse pentru realizarea efectelor. 48. Metoda substituirii n lan i
metoda balanier se bazeaz pe: a. substituirea succesiv a factorilor;* b.
substituirea corelat a factorilor; c. substituirea mixt a factorilor. 49. Prin postul
debitori-diveri, n contabilitate se nelege: a. creane determinate de vnzarea

unor bunuri, prestarea de servicii sau lucrri care fac obiectul activitii entitii. b.
creane determinate de pagube materiale, avansuri acordate angajailor care se
deplaseaz n interes de serviciu nedepuse n termenul legal, garaniile nedepuse,
reclamaii. * c. datorii determinate de achiziionarea unor bunuri, prestarea de
servicii sau lucrri din sfera obiectului de activitate al entitii respective. 50.
Indicai care din urmtoarele posturi reprezint imobilizri necorporale: a. taxe i
comisioane pentru nfiinarea unei entiti;* b. cheltuieli de dezvoltare;* c. programe
informatice.* 51.n categoria metodelor i a tehnicilor de analiz calitativ intr? a.
diviziunea i descompunerea rezultatelor;* b. metoda calculului matriceal; c.
metoda programrii liniare. 52. n categoria metodelor i a tehnicilor de analiz
calitativ intr: a. diviziunea i descompunerea rezultatelor ;* b. metoda calculului
matriceal; c. metoda programarii liniare. 53. Informaiile necesare desfurrii
analizei economico-financiare pot fi furnizate de: a. evidena contabil;* b. evidena
privind tehnologiile de producie i fabricaie;* c. evidena operativ.* 54.
Efectuarea analizei economico-financiare trebuie s in cont de: a. particularitile
societii;* b. condiiile naturale i economice n care societatea i desfoar
activitatea;* c. caracteristicile procesului de producie.* 55. n categoria cerinelor
care trebuie s fie respectate de informaia necesar analizei economicofinanciare
intr: a. cantitatea informaiei; b. complexitatea informaiei; c. costul i valoarea
informaiei.* 56. Marja brut standard se calculeaz n producia vegetal i animal
n funcie de: a. profitul brut i cheltuielile fixe; b. cifra de afaceri i cheltuielile
variabile; c. produsul brut i cheltuielile variabile standard.* 57. n activitatea
economico-financiar a agentului economic factorii cuantificabili ce au influen
asupra proceselor sau fenomenelor pot fi: a. factori cantitativi i factori calitativi;* b.
factori demonstrativi; c. factori sociali. 58. Dup raportul ntre momentul n care se
efectueaz i cel al desfurrii fenomenului analiza poate fi: a. analiz postfactum,
analiz previzional;* b. analiz cantitativ, analiz caltativ; c. analiz
macroeconomic, analiz microeconomic. 59. Dup modul de urmrire n timp a
fenomenelor analiza poate fi: a. analiz financiar, analiz economic, analiz
tehnic; b. analiz pe ramuri, analiz pe probleme economice; c. analiz static,
analiz n dinamic.* 60. Printre etapele analizei se numr: a. delimitarea
fenomenului care va face obiectul analizei;* b. analiza previzional i analiza
postfactum; c. ntocmirea schemei cu factorii direci i indireci de influen a
fenomenului.* 61. Prin intermediul analizei economico-financiare la nivel de agent
economic se poate stabili: a. puntele tari i puntele slabe din activitatea agentului
economic;* b. msurile ce urmeaz a se aplica pe termen scurt i pe termen lung
pentru atingerea obiectivelor;* c. dac activitatea agentului economic este de
natur social. 62. Produca marf exprim: a. plusul de valoare rezultat ca urmare
a activitate de producie; b. veniturile obinute din operaiunile comerciale; c.
producia obinut i livrat.* 63. Costul de produce la o cultur sau la o categorie
de animale cu producie principal i producie secundar se determin cu ajutorul
urmtoarelor elemente: a. producie total, cheltuieli totale; b. cheltuieli fixe,
cheltuieli variabile, producia marf; c. cheltuieli totale, valoarea produciei
secundare, producia total. * 64. Factorii direc de influen ai profitului pe produs

sunt: a. venituri din vnzarea producei, cheltuieli determinate de produca

vndut; * b. cheltuieli totale, cifra de afaceri, valoarea adugat; c. producia
vndut, costul, preul de vnzare.* 65. Factorii direc de influen a cifrei de
afaceri pot fi: a. producia de gru vndut, preul mediu de vnzare pe kg gru;* b.
suprafaa cultivat cu gru, producia medie de gru la ha, preul mediu de vnzare
pe kg gru;* c. producia de gru vndut, costul pe kg gru, preul mediu de
vnzare pe kg gru; 66. Elementele componenete ale rezultatului exploatrii sunt:
a. marja brut fa de cheltuielile de exploatare, cheltuieli fixe de exploatare;* b.
venituri financiare, cheltuieli totale de exploatare; c. venituri din exploatare,
cheltuieli din exploatare.* 67. Profitul aferent cifrei de afaceri reprezint: a. diferena
ntre valoarea produciei vndute i cheltuielile totale; b. diferena ntre cifra de
afaceri i cheltuielile aferente cifrei de afaceri;* c. diferena ntre cifra de afaceri i
cheltuielile variabile. 68. Rata rentabilitii comerciale exprim: a. profitul obinut la
100 de lei producie; b. profitul aferent cifrei de afaceri la 100 de lei cifr de
afaceri;* c. profitul la 100 lei valoare adugat. 69. Sporul total de cretere n
greutate se programeaz ca fiind produsul dintre: a. efectivul mediu furajat i sporul
de ngrare; b. efectivul mediu de animale i greutatea medie pe cap; c. zile
animale furajate i sporul mediu zilnic. * 70. Care dintre urmtoarele elemente intr
n calculul produciei corespunztoare pragului critic? a. producia marf, cheltuielie
fixe/unitate de produs, cheltuieli variabile/ unitate de produs, preul mediu de
vnzare;* b. cheltuieli totale fixe, cheltuieli variabile/unitate de produs, preul mediu
de vnzare;* c. cheltuieli totale, valoarea adugat profitul total. 71. Elementele
componente ale ratei rentabiliti capitalului consumat sunt: a. profitul, cifra de
afaceri; b. profitul, cheltuieli totale;* c. profitul, capitalul permanent. 72. Pe baza
datelor: Nr. crt. Indicatorul U/M Plan Realizat 1. Efectivul livrat cap 275 285 2.
Greutatea medie/cap Kg/cap 35 30 3. Preul de livrare Lei/kg 16 15.3 Influena
factorilor direci asupra cifrei de afaceri este: a. 5685 lei; - 18250 lei; 8750 lei. b.
5600 lei; - 22800 lei; - 5985 lei.* c. 5937 lei; - 23720 lei; - 1259 lei. 73. Care dintre
urmtoarele elemente se includ n valoarea adugat? a. cheltuieli cu personalul
propriu;* b. cheltuieli cu materia prim; c. cheltuieli privind amortismentul
capitalului fix.* 74. Utilizarea n activitatea de producie a materiilor prime,
reprezint pentru societate o cheltuial i se nregistreaz n contabilitate dup
urmtoarea formul contabil: a. 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii
prime* b. 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime c 601 Cheltuieli cu
materiile prime = 345 Produse finite 75. Achiziionarea unui utilaj de la un furnizor,
cu factura emis ulterior, presupune urmtoarea nregistrare contabil: a. % = 404
Furnizori de imobilizri * 2131 Echipamente tehnologice 4428 TVA neexigibil b. %
= 404 Furnizori de imobilizri 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibil
c. % = 401 Furnizori 2131 Echipamente tehnologice 4428 TVA neexigibil 76.
Ecuaia valoric a bilanului cont sau bilanul cu dou seciuni separate este: a. Total
activ Datorii = Capitaluri b. Activ = Capitaluri proprii + Datorii* c. Total active +
Datorii = Capitaluri 77. Valoarea amortizarii lunare liniare, calculat pentru un utilaj
cu o valoare de intrare de 12.000 lei i o durat de utilizare economic de 10 ani,
este: a. 1200 lei b. 100 lei* c. 200 lei 78. Valoarea amortizarii anuale calculat

pentru o ser prin metoda amortizrii liniare cu o valoare de intrare de 8.000 lei i o
durat de utilizare economic de 8 ani, este: a.1000 lei* b.83,33 lei c. 2000 lei 79.
Cheltuielile, dup importana pe care o au n procesul de producie sau dup
legtura cu procesul tehnologic, se clasificate n: a. Cheltuieli simple
(monoelementare), cheltuieli complexe (polielementare). b. Cheltuieli de baz
(cheltuieli tehnologice), cheltuieli de regie.* c. Cheltuieli nregistrate n avans,
cheltuieli materiale. 80. Cheltuielile, dup modul de repartizare i includere n
cheltuielile obiectului de calculaie, se clasific astfel: a. cheltuieli directe, cheltuieli
indirecte.* b. cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare.
c. cheltuieli de aprovizionare, cheltuieli de exploatare, cheltuieli de desfacere. 81.
Prin prisma aciunii cantitii produciei, cheltuielile se clasific n: a. cheltuieli fixe,
cheltuieli variabile. * b. cheltuieli directe, cheltuieli indirecte. c. cheltuieli simple,
cheltuieli complexe. 82. Indicai care din urmtoarele posturi fac parte din activul
bilanului: a. venituri nregistrate n avans, debitori-diveri, materiale de natura
obiectelor de inventar, capital social, clieni, furnizori. b. cheltuieli nregistrate n
avans, titluri de participare, conturi curente la bnci, casa, imobilizri n curs,
producia n curs de execuie.* c. provizioane pentru cheltuieli, profit, casa, cont
curent, mrfuri, rezerve statutare. 83. Indicai care din posturile enumerate mai jos
fac parte din categoria imobilizrilor necorporale: a. terenuri, imobilizri n curs,
fondul comercial, titluri de participare. b. cheltuieli de constituire, licene, brevete,
programe informatice, cheltuieli de cercetare-devoltare.* c. terenuri, construcii,
echipamente tehnologice, maini, utilaje, mrfuri, materii prime. 84. Care este
formula corect de modificare a bilanului pentru tranzacia: o societate agricol a
achiziionat ngrminte chimice n valoare de 1500 lei care au fost achitate la
termenul scadent al facturii. a. A - x = P - x b. A + x x = P c. A + x = P + x * 85.
Egalitatea Activ = Capitaluri proprii +Datorii este specific: a. bilanului cont.* b.
bilanului list sau diferen. c. ecuaia nu este specific bilanului contabil. 86.
Egalitatea Total active Datorii = Capitaluri proprii este specific: a. bilanului cont.
b. bilanului list sau diferen.* c. ecuaia nu este specific bilanului contabil. 87.
ncasarea unei creane este o nregistrare bilanier de tipul: a. A = P + x x b. A +
x = P + x c. A + x x = P* 88. Plata unei datorii comerciale este o nregistrare
bilanier de tipul: a. A x = P x* b. A + x = P + x c. A + x x = P 89. n categoria
imobilizari financiare se regsesc: a. cheltuielile de cercetare-dezvoltare b. titlurile
de participare* c. acreditivele 90. n categoria capitalurilor proprii ale unei societi
nu se regsesc: a. rezervele statutare b. rezultatul curent al exerciiului c.
mprumuturile pe termen lung * 91. n componena activelor circulante bneti se
regsesc: a. disponibiliti bneti i producia n curs de execuie. b.
disponibilitile bneti i plasamentele pe termen scurt.* c. disponibiliti bneti i
creane. 92. Durata de utilizare economic a terenurilor este: a. 5 ani. b. 20 ani c.
Nelimitat.* 93. Postul clieni n litigiu reprezint: a. clienii pentru care societatea a
deschis o aciune juridic pentru decontarea creanei.* b. creane ale societii
nencasate la expirarea termenului de decontare i exist condiii ce arat lipsa de
solvabilitate a clienilor respectivi. c. creane fa de teri determinate de vnzarea
unor bunuri, prestarea de lucrri sau servicii care fac obiectul activitii entitii; de

regul, decontarea creanei se face la termenele scadente. 94. Datoriile comerciale

fac referire la: a. sume primite de la banc sau de la alte instituii de credit,
rambursabile la scaden, purttoare de dobnd. b. sume n decontare privind
relaiile dintre societi privind aprovizionarea cu materiale, prestarea unor lucrri
sau servicii.* c. sume ce arat obligaia societii pentru rambursarea de capital fa
de asociai/acionari atunci cnd acetia se retrag. 95. Imobilizrile n curs se refer
la: a. cheltuieli efectuate n anul n curs dar care se cuvin exerciiilor financiare
urmtoare. b. cheltuieli efectuate pentru obinerea de bunuri cu folosin
ndelungat i nefinalizate la sfritul anului. * c. cheltuieli efectuate n anul n curs
iar producia se obine n cadrul exerciiului financiar urmtor. 96. n categoria
produselor finite se regsesc: a. bunuri al cror proces tehnologic nu sa ncheiat,
urmnd a fi prelucrate n continuare de alt sector de activitate sau vndute terilor.
b. bunuri achiziionate de ctre agenii economici n vederea vnzrii. c. bunuri
produse de ctre agenii economici n vederea vnzrii.* 97. Activele circulante, se
grupeaz n: a. stocuri i producia n curs de execuie, creane, investiii financiare
pe termen lung, provizioane pentru cheltuieli. b. stocuri i producia n curs de
execuie, disponibiliti bneti, datorii pe termen scurt, investiii financiare pe
termen scurt. c. stocuri i producia n curs de execuie, creane, investiii financiare
pe termen scurt, disponibiliti bneti.* 98. Indicai formula contabil corect
pentru operaia: nregistrarea lunar a amortizrii unei magazii. a. 2812
Amortizarea construciilor = 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizrilor b. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor =
212 Construcii c. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor
=2812 Amortizarea construciilor* 99. Conform HG nr. 276/2013 privind stabilirea
valorii minime de intrare a imobilizarilor corporale considerate mijloace fixe, aceast
valoare este: a. 1800 lei b. 2500 lei* c. 2300 lei. 100. Indicai formula corect pentru
operaia: o societate a amenajat un teren n regie proprie n sum de 500.000 lei: a.
2112 Amenajri de terenuri = 722 Venituri din producia de imobilizri 500.000* b.
2112 Amenajri de terenuri = 404 Furnizori din imobilizri 500.000 c. 2112
Amenajri de terenuri = 131 Subvenii pentru investiii 500.000 101. Indicai unde
i transmit soldul conturile de cheltuieli la sfritul exerciiului financiar: a. n
creditul contului 121 profit i pierdere; b. n debitul contului 121 profit i piedere;* c.
nu i transmit soldul n contul 121 profit i pierdere. 102. Durata de utilizare
economic a imobilizrilor necorporale este de maximum: a. 5 ani * b. 10 ani c. 15
ani. 103. O societate de panificatie are la nceputul lunii iulie un stoc de fain de
1000 kg cu o valoare de 2lei/kg. Pe parcursul lunii societatea mai achizitioneaz 500
kg fain (05.07.N) cu preul de 2,1 lei/kg, iar pe 20.07.N nc 700 kg fain cu 2,2
lei/kg. La data de 28.07. N se utilizeaz n procesul de producie cantitatea de 300
kg fin. La ce cost va fi evaluat stocul de fin utilizat avnd n vedere c pentru
evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu, societatea folosete metoda FIFO
(prima intrare-prima ieire)? a. 2 lei/kg* b. 2,1 lei/kg c. 2,2 lei/kg 104. Alegei
formula contabil corect prin care se nregistreaz vnzarea imobilizrilor
corporale la teri: a. 461 Debitori diveri = % 7583 Venituri din cedarea activelor i
alte operaii de capital* TVA colectat b. 4111Clieni = % 7583Venituri din cedarea

activelor i alte operaii de capital TVA colectat c. % = 7583 Venituri din cedarea
activelor i alte operaii de capital 4111 Clieni 4427 colectat 105. n cadrul unei
societi cu profil de alimentaie public, n cursul lunii decembrie au loc
urmtoarele micri n stocul de orez: la 01 decembrie stocul iniial era de 100 kg
orez evaluat la preul 5 lei/kg, pe 08 decembrie ieire din stoc 40 kg orez, pe 10
decembrie intrare n stoc 100 kg orez cu 5,1 lei/kg, pe 15 decembrie intrare n stoc
100 kg la 5,2 lei/kg, pe 20 decembrie, ieire din stoc 60 kg, iar pe 24 decembrie au
mai ieit din gestiune 30 kg orez. La ce cost vor fi evaluate ieirile din stoc avnd n
vedere c pentru evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu, societatea folosete
metoda CMP (costul mediu ponderat) calculat la sfrit de lun? a. 5 lei/kg b. 5,1
lei/kg* c. 5,2 lei/kg 106. nregistrarea produselor finite obinute n urma procesului
de producie se nregistreaz astfel: a. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse* b. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite c. 345 Produse finite = 7588 Alte venituri din
exploatare 107. n fermele zootehnice, sporul n greutate nregistrat la animale se
nregistreaz n contabilitate dup formula: a. 711 Venituri aferente costului stocului
de produse = 361 Animale i psri b. 361 Animale i psri = 7588 Alte venituri
din exploatare c. 361 Animale i psri = 711 Venituri aferente costului stocului de
produse * 108.O societate a achiziionat un utilaj cu o valoare de 200.000 lei i o
durat de utilizare economic de 11 ani. Societatea opteaz pentru metoda de
amortizare accelerat. Ct va fi valoarea amortizrii anuale n anul doi de
funcionare, avnd n vedere c n primul an se amortizeaz 50% din valoarea de
intrare? a. 100.000 lei b. 10.000 lei* c. 833,33 lei 109. Se dau urmtoare posturi de
bilan existente n cadrul unei societi : Cheltuieli de constituire 400 lei, Capital
social 2.000 lei, Debitori-diveri 3.600 lei, Programe informatice 450 lei, Casa in lei
800 lei, Personalsalarii datorate 9.000 lei, Tva de plat 1.200 lei, Conturi curente la
banci n lei 1.700 lei, Impozit pe profit 500 lei, Furnizori 6.000 lei, Prime de emisiune
1.800 lei. Valorea datoriilor societii este: a.18500 lei b.16700 lei* c.18900 lei 110.
Specificai care element nu reprezint o imobilizare corporal: a. mobilier; b.
brevete;* c. cldiri. 111. n categoria activelor circulante nu se includ: a.
construciile* b. creanele c. titlurile de participare* 112. n pasivul bilanier sunt
cuprinse: a. datoriile* b. imobilizrile financiare c. capitalurile proprii* 113. Care sunt
caracteristicile activelor imobilizate? a. activele imobilizate cuprind bunuri i valori
care se utilizeaz o perioad ndelungat n activitatea entitilor.* b. activele
imobilizate nu se consum de la prima ntrebuinare ci i transmit treptat valoarea
asupra produselor obinute.* c. activele imobilizate sunt valori economice de
investiie.* 114. Contul 345 Produse finite ine evidena existenei i micrii
stocurilor de produse obinute n cadrul entitilor. Indicai situaiile n care acest
cont se debiteaz: a. la recoltare - cu valoarea produselor recoltate. * b. la
inventariere - cu valoarea produselor constatate plus cu aceast ocazie.* c. la
vnzare - cu valoarea produselor finite vndute. 115. Care din urmtoarele valori
pot fi asimilate imobilizrilor corporale la intrarea acestora n patrimonial
societilor? a. preul de achiziie.* b. costul de producie.* c. valoarea de aport sau
de utilitate* 116. n debitul conturilor de imobilizrilor corporale se nregistreaz

tranzacii ce vizeaz intrri ale acestora n patrimoniul societilor. Identificai-le! a.

achiziie de la teri. * b. realizate din producia proprie. * c. donaie sau aport n
natur la capitalul social.* 117. Indicai care din urmtoarele enunuri definesc
activele circulante: a. activele circulante se afl ntr-o continu fluen valoric,
schimbndu-i periodic forma pe traseul banistocuri-creane-bani.* b. activele
circulante reprezint valori economice de investiie cu lichiditate i perioada de
utilizare mai mare de un an. c. activele circulante intr i ies din cadrul entitilor de
mai multe ori sau cel puin o singur dat n cadrul unui exerciiu financiar.* 118.
Conturile de imobilizri corporale nregistreaz n credit tranzacii ce au drept
finalitate ieiri sau micorri ale valorii acestora. Care sunt modaliti de ieire ale
acestora? a. scoatere din funciune a imobilizrilor corporale.* b. vnzare de
imobilizri corporale.* c. retragere de capital social de ctre asociai sau acionari. *
119. Care sunt situaiile n care conturile de stocuri de materii prime i materiale
nregisreaz ieiri, respectiv se crediteaz? a. atunci cnd sunt retrase de asociai
sau acionari.* b. n situaia n care se constat materii prime i materiale lips la
inventar imputabile i neimputabile.* c. atunci cnd materiile prime i materiale
sunt donate sau distruse de calamiti naturale.* 120. n bilanul contabil este
prezentat patrimoniul entitilor la data la care acest situaie financiar a fost
realizat. Acest patrimoniu cuprinde: a. bunurile economice ale societii.* b.
drepturile titularului de patrimoniu.* c. obligaiile titularului de patrimoniu.* 121.
Alegei elementele care se modific i sensul modificrii pentru tranzacia: Se
achiziioneaz un teren cu plat ulterioar: a. crete valorea terenurilor;* b. crete
datoria fa de furnizori; c. crete datoria fa de furnizorii de imobilizri.* 122.
Specificai care din urmtoarele tranzacii au ca rezultat o cretere a cheltuielilor: a.
plata salariilor; b. primirea facturii de energie electric;* c. nregistrarea salariilor de
pltit.* 123. Preurile CIF cuprind: a. cheltuielile de transport pn la portul de
destinaie, fr a fi acoperite cheltuielile de asigurare b. cheltuielile de transport,
asigurare i navlu pn la portul de destinaie; * c. cheltuielile de transport i
asigurare pna la portul de destinaie, fr a fi acoperite cheltuielile de navlu 124.
n cazul preurilor franco destinaie: a. marfa este livrat cumprtorului i toate
cheltuielile de manipulare, ncrcare, transport i asigurare cad n sarcina acestuia
b. marfa este livrat cumprtorului i toate cheltuielile de manipulare, ncrcare,
transport i asigurare cad n sarcina furnizorului * c. marfa este livrat
cumprtorului i cheltuielile de manipulare, ncrcare, transport i asigurare se
mpart ntre furnizor i cumprator 125. Care este prima categorie de pre care a
aprut n istorie? a. preul relativ * b. preul real c. preul curent 126. Cum vor fi
preurile furnizorilor care nu au putere de negociere n relaia cu clienii? a. ridicate
b. sczute * c. preurile nu sunt influenate de puterea de negociere. 127. Care din
afirmaiile urmtoare sunt corecte? a. prin subvenionarea exporturilor preul pe
piaa intern nu este modificat. b. prin subvenionarea exporturilor preul pe piaa
intern devine mai mic. c. prin subvenionarea exporturilor preul pe piaa intern
devine mai mare. * 128. Cum vor fi preurile produselor unui sector de activitate
neprotejat prin bariere la intrare importante? a. ridicate b. sczute* c . preurile nu
sunt influenate de barierele la intrare. 129. Puterea de negociere a clienilor este

mare atunci cand: a. produsele cumprate din sector reprezint o parte mic a
costurilor sau a achiziiilor clientului. b. produsele cumprate din sector sunt
difereniate c. acest grup este concentrat sau cumpr cantiti importante n
raport cu cifra de afaceri a vnztorului* 130. Un grup de furnizori este puternic
atunci cand: a. furnizorii sunt obligai s lupte contra produselor de nlocuire b.
sectorul este un client important al grupului de furnizori c. grupul de furnizori
constituie o ameninare credibil de integrare n aval. * 131. Costurile de transfer
includ: a. costurile de reciclare a forei de munc; * b. costul de timp pentru a proba
sau admite o nou surs de aprovizionare * c. costuri pe termen lung pe care
cumparatorul trebuie sa le suporte pentru a trece de la un produs al unui furnizor la
altul 132. Existena produselor difereniate semnific faptul c: a. firmele bine
stabilite au o imagine de marc i o clientel fidel * b. exist o constrnge pe noii
venii la cheltuieli mari pentru a distruge fidelitatea clientelei existente * c.
investiiile pentru instalarea unei imagini de marc nu sunt forte riscante 133. Preul
real se calculeaz prin raportarea preului nominal de la un moment dat la: a. preul
unui bun * b. preul unui serviciu * c. un venit ales ca etalon. * 134. Pre flat
reprezint: a. preul la care se negociaz cerealele pe piaa internaional * b. suma
pltit n momentul livrrii mrfii cu standardul corespunztor in totalitate cu preul
stabilit * c. o categorie de pret, care este similar cu preul net * 135. Curba costului
marginal are urmtoarea evoluie pe termen scurt: a. se situeaz sub curba costului
mediu cnd acesta crete; b. intersectez curba costului mediu n punctul de minim
al acestuia; * c. costul marginal se situeaz deasupra costului mediu ct timp acesta
scade. 136. Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte: a. oferta este considerat
ca fiind legat n mod pozitiv de pre iar funcia ofertei este descresctoare n pre;
b. cu ct preul este mai ridicat cu att oferta tinde s scad; c. oferta este
considerat ca fiind legat n mod pozitiv de pre iar funcia ofertei este cresctoare
n pre;* 137. Cum vor fi preurile produselor unui sector de activitate relativ
concentrat n relaia cu clienii? a. ridicate * b. sczute c. preurile nu sunt
influenate de concentrarea sectorului de activitate. 138. Intrarea unui nou venit
ntr-un sector de activitate care realizeaz produse difereniate presupune riscuri: a.
relativ mari; * b. relativ mici; c. riscurile asociate intrrii ntr-un sector de activitate
nu depind de diferenierea produselor. 139. Cum vor fi preurile produselor unui
sector de activitate ale crui produse sunt concurate de produse de inlocuire cu pre
comparativ relativ sczut? a. ridicate b. sczute * c. preurile de valorificare nu sunt
influenate de preurile produselor de nlocuire. 140. Costul total pentru obtinerea
unei unitati de produs este de 370 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din
acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 150 de lei.
In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, iar Costul marginal pentru
producerea unei unitati de produs a fost de 170 de lei, a. costul marginal in cazul
producerii celei de-a doua unitati de produs va fi mai mic decat pentru producerea
unei unitati de produs * b. costul marginal se va mentine identic; c. costul marginal
in cazul producerii celei de-a doua unitati de produs va fi mai mare decat pentru
producerea unei unitati de produs 141. Costul total pentru obtinerea a 5 unitati de
produs este de 810 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din acelasi produs,

costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 70 de lei. In conditiile in
care costul fix total este de 200 lei, iar Costul marginal pentru producerea a 5
unitati de produs a fost de 70 de lei, a. costul marginal in cazul producerii a 6 unitati
de produs va fi mai mic decat pentru producerea a 5 unitati de produs b. costul
marginal se va mentine identic * c. costul marginal in cazul producerii a 6 unitati de
produs va fi mai mare decat pentru producerea a 5 unitati de produs 142. Costul
total pentru obtinerea unei unitati de produs este de 370 lei. Prin producerea unei
unitati suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse
va creste cu 150 de lei. In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, pentru
doua unitati produse: a. CFM>CVM b. CFM< CVM * c. CTM>CVM * 143. Costul mediu
este o categorie de cost despre care se poate afirma c: a. nu este legat de volumul
de producie realizat b. se determin n raport cu variaia produciei ntr-un interval
de timp c. se poate calcula prin raportarea costului total la numrul de uniti de
produse obinute * 144. Costul marginal este o categorie de cost despre care se
poate afirma c: a. nu este influenat de producerea unei uniti suplimentare de
produs b. se determin n raport cu producia realizat la un moment dat c. poate fi
exprimat ca un raport ntre creterea costului total i creterea produciei * 145.
Costul fix mediu este o categorie de cost despre care se poate afirma c: a. duce la
formarea costului total mediu prin nsumarea acestuia cu costul variabil total b. se
determin ca un raport ntre costul fix total i cantitile produse * c. crete pe
msura producere de uniti suplimentare dintr-un produs 146. Costul complet este
determinat prin nsumarea urmtoarelor categorii de cost: a. costurile directe i
costurile indirecte * b. costurile fixe medii i costurile variabile medii c. costurile
medii i costurile marginale 147. Costul total pentru obtinerea a 8 unitati de produs
este de 890 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din acelasi produs, costul
total pentru cele noua unitati produse va creste la 1060 lei. In conditiile in care
costul fix total este de 200 lei, pentru noua unitati produse: a. Costul marginal =170
* b. CFM< CVM * c. CVM