ntrebri -- Drept Constituional

1.Elementele statului :
Statul=reunirea a 3 elemente:
- material- teritoriul
- personal- populatia
- formal-institutional - suveranitatea
a) Teritoriul : suprafata asupra careia statul isi exercita autoritatea.Teritoriul este reprezentat de
suprafata ,si de coloana de aer de deasupra teritoriului,din interiorul granitelor,subsolul,marea
teritoriala si toate apele ce se gasesc in interiorul granitelor. Pe acest teritoriu se exercita
puterea suverana a statului, adica, pe acest teritoriu puterea statului nu se subordoneaza
niciunei alte puteri, respectand in acelasi timp suveranitatea altor state.
b)Populatia: Totalitatea indivizilor care locuiesc in limitele teritoriului de stat, si relatiile sociale
care se creaza intre acestia.Toti indivizii,sunt legati intre ei de o legatura de cetatenie
c) Suveranitatea : Reprezentata de mecanismele si institutiile prin intermediul carora,organele
etatice realizeaza actul de guvernare.
2.Factorii de configurare ai dreptului :
A) Cadrul natural = mediul natural in care se dezvolta existenta umana,cu toate
componentele sale: mediul geografic, factori biologici, fiziologici, demografici care influenteaza
viata sociala, dezvoltarea economica, dar si normele juridice.( ex: regimul juridic al marii
teritoriale-in statele cu

iesire la mare, sau

norme care intervin

in vederea

cresterii/controlului natalitatii).
B) Cadrul socio-politic= factori politici: statul, aprtide politice,grupuri de interese, grupuri
de presiune + factorul economic(organizarea economica influenteaza si normele juridice ale
unui stat)

Grupurile de interese orice structur care, pe baza unei atitudini i interes

comun, transmite anumite scopuri celorlalte grupuri din societate.

Grupurile de presiune alturi de partide politice, influeneaz

puterea.Reprezint o prezen tot mai activ n luarea deciziei.

C) Factorul uman zona central, de interes pentru oricare legiuitor.Priveste, inainte de toate,
drepturile fundamentale ale individului, garantarea aegalitatii depline a tuturor,
posibilitatea de manifestare nestingherita a fiecaruia, in temeiul demnitatii si al libertatii.
- la care se pot adauga si morala si religia
3. Caracterizati dreptul constitutional ca ramura de drept :
Intr-o definitie descriptiva , dreptul constitutional este ramura dreptului public ce cuprinde
totalitatea normelor juridice , reprezentand o unitate inchegata si sistematizata , care
reglementeaza principiile fundamentale ale organizarii de stat , structura si modul de functionare
a organelor statului , drepturile si obligatiile fundamentale ale cetatenilor in raporturile lor cu
statul .
4.Specificul normelor de drept constitutional consta in faptul ca reglementeaza conduita
oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii
puterii. Normele de drept constitutional mai cuprind si prevederi care contin formularea unor
principii, consfintesc bazele puterii, definesc unele institutii.
- sunt norme cu un grad mare de abstractizare,cu o sfera de aplicare foarte generala
-

sanctiunea

nu

este

intotdeauna

evidenta,

desi

exista(ex:

constatarea

neconstitutionalitatii unui act normativ. Etc)

5. Prezentai specificul i caracteristicile raporturilor juridice de drept constituional.
Raportul juridic de drept constitutional reprezinta o relatie sociala reglementata de norma
juridica intre subiecte de drept ce apar ca titulare de drepturi subiective si obligatii juridice
corelative, relatie susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiunii statale.
Caracteristicile specifice raporturilor juridice de drept constitutional sunt urmatoarele:

trasatura de raporturi fundamentale, intrucat sunt reglementate de constitutie sau legi cu

valoare constitutionala;

privesc acele relatii sociale referitoare la fenomenul puterii de stat;

unul dintre subiectele acestor raporturi este statul sau o alta autoritate a statului;

dubla natura juridica.(rel.sociale reglem.constitutional-detaliate in alte ramuri de drept)

6. Prezentai elementele raportului juridic de drept constituional.

Elementele raportului juridic de drept constitutional sunt subiectele, continutul si obiectul.

Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt partile acestor raporturi,

reprezentate de persoane fizice sau juridice titulare de drepturi si obligatii.

Continutul raporturilor juridice este constituit de totalitatea drepturilor si a obligatiilor

corelative pe care le au subiectele sau partile in acel raprt.

Obiectul raporturilor dreptului constitutional este reprezentat de actiunile sau inactiunile

la care partile au dreptul sau sunt legate sa le respecte.

7. Prezentai i caracterizai pe scurt subiectele raportului juridic de drept constituional.

Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt persoane fizice sau juridice care
benificieaza de toata drepturile prevazute de catre normele dreptului constitutional si le sunt
impuse toate obligatiile prevazute de acelasi norme. Trasaturi specifice ale subiectelor de
dr.constitutional:
1. Unul din subiecte este intotdeauna detinatorul puterii(statul/organ reprezentativ)
2. Sunbiectele actioneaza in mod necesar intr-un raport juridic privind IME a puterii
de stat
Dupa caracterul colectiv sau individual al acestor subiecte, distingem:
- subiecte colective : poporul(suveranitatea nationala apartine poporului roman.Const.R),
statul, (in mod direct sau prin reprezentare)
autoritatile si institutiile statului, partide si formatiuni politice.
- Subiecte individuale: cetateni, straini si apatrizi.
8. Caracterizati obiectul si continutul raportului juridic de drept constitutional cu
evidentierea specificului acestui tip de raport juridic.
Obiectul- raportul juridic de drept constitutional este reprezentat de conduita subiectelor

normelor juridice care se refera la organizarea si functionarea statului, la modul de alegere

numire si formare a organelor statale, modul de functionare si relationare a diferitelor institutii ale
statului precum si la modul de restituire si garantare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
Continutul raportului juridic de drept constitutional este dat de totalitatea drepturilor si
obligatiilor prevazute de normele juridice ale dreptului constitutional.
9. Ce se intelege prin notiunea de izvor de drept?
Notiunea de izvor- sursa dreptului are mai multe intelesuri:
1.surse materiale ale dreptului= ansamblul factorilor si conditiilor de configurare, de determinare
a dreptului sau ale politicii, istoriei, economiei, materiale si spirituale inclusiv faptele, actiunile
reale interumane etc. Prin urmare prin izvor material se inteleg faptele omenesti (actiuni ,
inactiuni, evenimente)
2. surse formale ale dreptului- forma pe care o imbraca norma juridica = forma in care este
exprimata norma juridica. Clasificare:
1. dupa izvor:
a) surse: nationale, internationale(cutume internationale), straine(atasate ordinii juridice a altui
stat)
b) surse: publice(emise de autoritatea publica) si autonome(reglementarea interna a unor entitati
private sau semi-publice)
c)norme

emise

unilateral

de

autoritatea

conventionale(tratate,conventii)
2. dupa forma lor:
a) scrise directe- actul normativ
- indirecte jurisprudenta
b)nescrise cutume
3. dupa ierarhia normelor
a) principale: constitutii, legi
b)subordonate: de punere in aplicare a celor principale

publica(actul

normativ)

si

norme

10. Actul normativ

Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de
autoritatea publica indreptatita sa le adopte.
In fruntea ierarhiei se afla legile, urmate de ordonantele de Guvern, hotararile Guvernului,
ordinele si instructiunile ministrilor, ordinele prefectului, dispozitiile reprezentantilor autoritatilor
publice locale. In cadrul izvoarelor dreptului romanesc, legea ocupa locul de varf in ierarhia
valorica. Avem in vedere intelesul restrans al notiunii de lege, adica acela de izvor de drept cu cea
mai inalta forta juridica, actul jurudic normativ ierarhic superior tuturor celorlalte norme juridice,
adoptat de organul legislativ suprem, Parlamentul.
In functie de importanta relatiilor pe care le reglementeaza, legile se clasifica in :

Constitutia/legile constitutionale.

legi organice. - privesc organizarea,functionarea,structura diferitelor organe ale

statului-domenii de o importanta vitala in organizarea statului

prelungiri ale dispozitiilor constitutionale

se adopta cu votul majoritatii fiecarei camere a Parlamentului

legi ordinare. toate celelalte legi elaborate de Parlament, in alte domenii decat a si
b.=> orice relatie sociala cu un anumit grad de generalitate si a caror importanta
impun adoptarea unei legi.- > majoritate simpla

11. Ordonantele de Guvern

sunt acte normative elaborate de Guvern, dar cu putere de lege, care isi au izvorul in competenta
delegata de catre Parlament. Ordonantele guvernamentale se clasifica in:

ordonante care se emit in temeiul unei legi de abilitare si al Constitutiei.->

Parlamentul imputerniceste Guvernul sa emita o ordonanta intr-un anumit

domeniu/intr-o anumita perioada. Nu se pot reglementa domeniile legilor

organice(art.73)

ordonante de urgenta.- numai in situatii extraordinare!!, a caror reglementare nu

poate fi amanata, avand obligatia sa motiveze urgenta acestora. Nu pot fi adoptate in
domeniul legilor constitutionale,, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale
statului,drepturile, libertatile, indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile
electorale, si nu pot viza masuri de trecere silita in proprietate publica.

12. Caracterizai tratatele internaionale ca izvor al dreptului constituional.

In dreptul international au fost formulate doua teorii referitoare la introducerea tratatelor in
ordinea juridica a unui stat:

teoria monista- norma internationala este de aplicabilitate imediata, fara a fi admisa

sau transformata in ordinea interna a statului parte la ea.

teoria dualista.- dreptul intern si dreptul international sunt sisteme independente si

si separatept ca un tratat international sa se poata aplica in legea interna a unui stat,
este necesara preluarea acestuia de catre stat printr-o norma nationala.

Norma constitutionala cadru: art.11: Art. 11 Dreptul internaional i dreptul intern

(1) Statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai i cu bun-credin obligaiile ce-i
revin

din

tratatele

la

care

este

parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) n cazul n care un tratat la care Romnia urmeaz s devin parte cuprinde dispoziii
contrare Constituiei, ratificarea lui poate avea loc numai dup revizuirea Constituiei.

13. regulile instituite de Constituia Romniei (art.20) Tratatelor internaionale n materia

drepturilor omului ca izvor de drept .
Art. 20 Tratatele internaionale privind drepturile omului
(1) Dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate

i aplicate n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu

celelalte

tratate

la

care

Romnia

este

parte.

(2) Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate
reglementrile internaionale, cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne
conin dispoziii mai favorabile.

Art.20- textul constitutional analizat da expresie imperativului protectiei drepturilor

fundamentale, coreland reglementarile nationale si cele internationale in aceasta materie in
realizarea ideii de prioritate a normelor care asigura o protectie mai ridicata acestor drepturi,
respectiv de aplicare a Constitutiei in sensul unei asemenea protectii. Din interpretarea art.20 din
Constitutie se desprind doua reguli:
a). Interpretarea si aplicarea dispozitiilor privind drepturile si libertatile cetatenilor cuprinse in
Constitutie trebuie sa se faca in concordanta cu instrumenetele internationale privind drepturile
omului la care Romania este parte.
b).Prioritatea acestor reglementari internationale, in caz de neconcordanta cu legile interne, cu
exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne cuprind dispozitii mai favorabile.
14.Conceptul de bloc de constitutionalitate
reprezinta ansamblul de acte normative cu valoare constitutionala. Doctrina constitutionala
franceza a dezvoltat notiunea de "bloc al constitutionalitatii" din care fac parte Constitutia din
1958, Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului din 1789 si principiile care au valoare
constitutionala, chiar daca nu fac parte din Constitutie. Aceasta doctrina a fost preluata si in
Spania. Curtea Constitutionala din Ungaria a dezvoltat teoria "Constitutiei invizibile" prin care a
decis ca poate interpreta si aplica nu numai prevederile Constitutiei, ci si orice alte principii de
drept care au o valoare constitutionala.
15. Tratatele constitutive ale Uniunii Europene i celelalte reglementri europene cu
caracter obligatoriu ca izvor de drept regula instituit de Constituia Romniei (art.148)
Art. 148 Integrarea n Uniunea European

(1) Aderarea Romniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, n scopul transferrii unor
atribuii ctre instituiile comunitare, precum i al exercitrii n comun cu celelalte state membre a
competenelor prevzute n aceste tratate, se face prin lege adoptat n edina comun a Camerei
Deputailor i Senatului, cu o majoritate de dou treimi din numrul deputailor i senatorilor.
(2) Ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum i
celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispoziiile contrare
din

legile

interne,

cu

respectarea

prevederilor

actului

de

aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) i (2) se aplic, n mod corespunztor, i pentru aderarea la actele
de

revizuire

tratatelor

constitutive

ale

Uniunii

Europene.

(4) Parlamentul, Preedintele Romniei, Guvernul i autoritatea judectoreasc garanteaz

aducerea la ndeplinire a obligaiilor rezultate din actul aderrii i din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor dou Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter
obligatoriu nainte ca acestea s fie supuse aprobrii instituiilor Uniunii Europene.
Textul constitutional citat stabileste urmatoarele:
A). Pozitia tratatelor constitutive ale U.E si a reglementarilor derivate in raport cu legile interne.
b).obligatiile ce revin autoritatilor publice ca urmare a aderarii la U.E.
16. Jurisprudenta
Conceptul generic de jurisprudenta se utilizeaza si in ceea ce priveste ansamblul solutiilor
instantelor de jurisdictie constitutionala. Actele pe care acestea le pronunta au insa particularitati
si efecte specifice, date de insusi specificul si rolul acestor autoritati , care determina valoarea lor
de izvor al dreptului constitutional.
17. Conceptul de constitutie, in sensul modern al acestui termen desemneaza, pe principiu, un
act scris unitar, alcatuit din norme juridice investite cu forta juridica suprema, ce reglementeaza
acele relatii sociale fundamentale, esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii,
adoptate potrivit unei proceduri speciale si solemne.+drepturile fundamentale si statutul
juridic al cetateanului
18. Principalele caracteristici ale constitutiei ca lege fundamentala sunt:

- caracterul de lege.
- caracterul de lege fundamentala.
- priveste puterea de stat.
- reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind IME a puterii de stat.
- forta juridica suprema
- forma sistematica
- stabilitate
- necesitatea unor proceduri specifice de adoptare si modificare.
19. Coninutul normativ al constituiei scurt caracterizare.
Actele normative reglementeaza, in principiu, toate domeniile vietii economico-sociale, politice
si juridice ale societatii date, organizate in stat. Se remarca, ca o tendinta a evolutiei
constitutionalismului, integrarea in constitutiile lumii a unui catalog extins al drepturilor si
libertatilor fundamentale, precum si reglementarea unor mecanisme de conectare cu
reglementarile internationale in aceasta materie. => (pag 68, completari)

20.Explicai conceptele de constituie cutumiar i constituie scris.

Conceptul de constitutie cutuminara reprezinta rezultatul ,experienta practicii si traditiei in
domeniul relatiilor sociale fundamentale statale ale unui popor,cristalizate de-a lungul
timpului.Principiile asftel deprinse au capatat in timp o puternica rezonanta in constiinta colectiva
,fiind respectate intocmai ca legile scrise.
Conceptul

de

constitutie

scrisa

aparut

ca

reactie

impotriva

cutumei,considerata

incerta,incompleta,intr-o continua miscare.Aceasta se impune a fi reglementata intr o forma

concisa si sistematica,potrivit ideei in sensul ca nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in
buzunar.
21.Explicai noiunea de putere constituant originar.
Puterea constituanta originara intervine atunci cand nu exista sau nu mai exista constitutie in
vigoare(state noi, revolutii).Puterea constituanta originara este puterea primara ,atasata poporului

sau,uneori,individului sau grupului social care promoveaza o noua ideee de drept,ca expresie a
unei noi conceptii politice si filozofice.Prin urmare,ea apartine celui care a creat statul sau a
infaptuit revolutia,care a avut ca obiectiv,intre altele,stabilirea unei noi ordini juridice.
22.Explicai noiunea de putere constituant derivat.
Puterea constituanta derivata/instituita este prevazuta de Constitutia in vigoare sau anterioara atat
in ceea ce priveste competenta,cat si organizarea si functionarea ei.Puterea instituita este deci o
putere conditionata prin reguli constitutionale prestabilite atat in ceea ce priveste organizarea,cat
si prerogativele.
23.Constituia acordat (charta concedat) ca form de adoptare a constitu iei caracterizare.
Constitutia acordata este adoptata de catre monarh ca stapan absolut si acordata poporului.Este o
capitulare a monarhului in fata unei forte sociale in ascensiune .Presupune redactarea si
sanctionarea sa de catre monarh si acordarea catre popor,printr-o declaratie scrisa.Aceasta
constitutie este considerata a fi cea mai rudimentara.
24.Statutul ca form de adoptare a constituiei - caracterizare.
Statul ca forma de adoptare a constitutiei este o varianta a constitutiei acordate,in sensul ca este
adoptata de monarh si aprobata prin plebiscit.Plebiscitul a fost in practica constitutionala modul
obisnuit de adoptare a constitutiilor autoritare.
25.Pactul ca form de adoptare a constituiei caracterizare
Pactul ca forma de adoptare a constitutiei este considerat a fi un contract intre rege si popor,care
se posteaza pe pozitii egale si au legitimitate egala.Tranzactia fiind supusa adoptarii de catre
Parlament iar apoi monarhului .
26. Conventia- ca forma de adoptarea Constitutiei
Caracterizare:
Conventia - varianta demografica

-Conventia este opera unei adunari numita astfel , special aleasa pentru o adopta constitutie.
- Conventia modalitate de ezercitare a suveranitatii nationala.- poporul decide.
27. Constitutia referendara
Caracterizare:
Constitutia referendara- este supusa poporului prin referendare.-o varianta a conventiei->supusa
unei noi aprobari prin referendum.
28. Constitutia parlamentara este o modalitate de adoptare a Constituiei ntlnit mai ales n
rile din estul Europei, care presupune urmtoarea procedur: initiativa, elaborarea proiectului,
discutarea publica a proiectului si adoptarea proiectului de catre Parlament cu o majoritate
calificat.
29.Constitutie rigida o constitutie a caror modificari se face cu respectarea unor anumite
conditii care sa asigure stabilitate si sa protejeze anumite valori fundamentale ale unui stat.
Elemente de rigidizare: -stabilirea in cuprinsul constitutiei ca aceasta nu poate fi modificata o
anumita perioada de timp.
-stabilirea unei proceduri complicate de modificare.
-stabilirea faptului ca nu se poate proceda la reviziunea constitutiei in o anumite perioade.
30. Constitutie flexibil acea constitutie ce se modifica printr-o simpla lege adoptata de
Parlament, cu o anumit majoritate.
31. Explicai noiunile de: revizuire, suspendare, abrogare a constituiei.

Suspendare- scoaterea din vigoare a Constitutiei, in tot sau in parte, pe o perioada de timp
determinata.

Abrogarea constitutiei -se aproba cand se adopta o noua constitutie.

-dreptul de a abroga o constitutie apartine puterii constituante.

Revizuire = modificare/completarea acesteia

32. Subiectele de drept care pot iniia revizuirea Constituiei Romniei enumerare.
Art. 150 Iniiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituiei poate fi iniiat de Preedintele Romniei la propunerea Guvernului,
de cel puin o ptrime din numrul deputailor sau al senatorilor, precum i de cel puin 500.000
de
ceteni
cu
drept
de
vot.
(2) Cetenii care iniiaz revizuirea Constituiei trebuie s provin din cel puin jumtate din
judeele rii, iar n fiecare din aceste judee sau n municipiul Bucureti trebuie s fie nregistrate
cel puin 20.000 de semnturi n sprijinul acestei iniiative.

33. Organul competent s adopte legea de revizuire a Constitu iei Romniei; procedura de
dezbatere i adoptare scurt caracterizare.
Art. 151 Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputailor i de Senat, cu o
majoritate

de

cel

puin

dou

treimi

din

numrul

membrilor

fiecrei

Camere.

(2) Dac prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputailor i Senatul, n
edin comun, hotrsc cu votul a cel puin trei ptrimi din numrul deputailor i senatorilor.
(3) Revizuirea este definitiv dup aprobarea ei prin referendum, organizat n cel mult 30 de zile
de la data adoptrii proiectului sau a propunerii de revizuire.
#Daca cele 2 camere adopta texte diferite, se ajunge la mediere-stabilirea uneu comisii de
paritate( 7 deputati si 7 senatori) care hotaraste cu majoritate de voturi doar asupra redactarilor
diferite din legea constitutionala. Raportul comisiei de mediere se supune apoi votului fiecarei
camere.
34. Limitele revizuirii astfel cum sunt acestea consacrate de Constitu ia Romniei
(explicarea conceptului de limite ale revizuirii, exemplificare- cel puin 7 exemple)
Art. 152 Limitele revizuirii
(1) Dispoziiile prezentei Constituii privind caracterul naional, independent, unitar i
indivizibil al statului romn, forma republican de guvernmnt, integritatea teritoriului,
independena justiiei, pluralismul politic i limba oficial nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fcut dac are ca rezultat suprimarea

drepturilor i a libertilor fundamentale ale cetenilor sau a garaniilor acestora.

(3) Constituia nu poate fi revizuit pe durata strii de asediu sau a strii de urgen i nici
n timp de rzboi.
35. Rolul Curtii Constitutionale si procesul de revizuire a Constitutiei (atributii si obiectul
controlului de constitutionalitate).
Curtea constitutionala se pronunta din oficiu:
-asupra initiativelor de revizuire a constitutiei
- asupra legii de revizuire a constitutiei adaptata de Parlament.
-Atributii ale Curtii Constitutionale:
-atributii ce privesc controlul de constitutionalitate a unor acte normative.
-atributii care privesc verificarea constitutionalitatii unor activitati , comportamente si atitudini.
36. Conceptul de supremaie a Constituiei scurt caracterizare.
- Suprematia Constitutiei desemneaza acea calitate ce situeaza Constitua in varful piramidei
actelor legislative, respectiv a institutiilor politico-juridice ale statului de drept. Din aceasta
perspectiva, Constitutia reprezinta norma suprema pentru aprecirea validitatii tuturor actelor si
faptelor socio-economice, treapta cea mai inalta din punct de vedere al dreptului pozitiv,
dispunand de o pozitie supraordonata in sistemul de drept, justificata atat prin procedura de
adoptare, prin locul pe care il ocupa autoritatea emitenta, cat si prin normele juridice pe care le
cuprinde. Conceptul de suprematiei Constitutiei si asigurarea acestei suprematii isi gasesc
justificarea prin necesitatea claritatii, previzibilitatii sistemului juridic, realizate prin raportarea
tuturor legilor la un singur act normativ. Acest act reglementeaza stabilitatea tuturor celorlalte
raporturi juridice dintr un stat.
37. Consecine i garanii ale supremaiei Constituiei scurt prezentare.
Pozitia privilegiata a Constitutiei in sistemul drept implica o serie de consecinte juridice, astfel:
-consecinte juridice privind adoptarea Constitutiei.

-consecinte juridice privind modificarea, suspendarea si abrogarea Constitutiei.

-pozitia supraordonata a Constitutiei fata de celelalte legi.
-conformitatea intregului drept cu Constitutia.
Este necesar un sistem de garantii in masura sa permita ca intr-adevar Constitutia sa se manifeste
ca actul normativ cu forta juridica suprema. Aceste garantii juridice specifice sunt:
-controlul general al aplicarii Constitutiei.
-controlul constitutionalitatii legilor.
-indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia.
-aplicarea directa a Constitutiei.

38 Noiunea de control de constituionalitate definire. Obiectul controlului de

constituionalitate- scurt caracterizare.

.Obiectul controlului de constitutionalitate - scurta caracterizare

-

Consta in activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia. Ca

institutie a dreptului constitutional, acesta cuprinde regulile privind autoritatile competente de a

face aceasta verificare,procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestor
proceduri. De principiu, acesta priveste numai legea ca act juridic al Parlamentului sau actele
normative cu forta juridica egala cu a legii.

39. modelul american de control de constit- scurta caracterizare

Modelul american- control executat de instanta judecatii obijnuite, nu separa conflictul constituit
-> se pronunta asupra tuturor aspectelor unui litigiu.

Modelul american este caracterizat printr un caracter difuz = cel exercitat de instantele
judecatoresti in cauzele ce le sunt diferite sau descentralizat= instante speciale si specializate in
sensul ca obligatia de a solutiona neconstitutionalitatea este recunoscut tuturor judecatorilor.
-judecatorul este chemat pentru a se pronunta asupra tuturor aspectelor unui litigiu.
-decizia instantei judecatoresti asupra incidentului de neconstitutionalitate are efecte negative.

38. modelul european de control al constitutiei- scurta caracterizare

Modelul european- crearea unui organ unic, special si specializat in exercitarea controlului
constitutionalitatii legilor.
Control- concentrat= cel realizat prin instante speciale si specializate.
-centralizat de constitutionalitate printr un organ ce detine monopolul acestui control
- obliga instantele sa detaseze

dintre incidentele litigiului chestiunile prejudiciale a

neconstitutionalitatii sa o transmita spre competenta exclusiva de rezolvare a instantei de

jurisdictie constitutionala.
-unicitatea instantei
-modalitati specifice de sesizare a instantei
-efect erg-ounes ale deciziilor pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate.

39. realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul momentului exercitarii

acestiuia. Explicati.
Criteriul momentului exercitarii controlului de constitutionalitate.
Controlul anterior(apriori) = realizat spupra unui proiect de lege
Control a posteriori realizeazt supra unei legi in vigoare.

40.realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul modului de sesizare a

instantei constitutionale. Explicati.
Criteriul modului de sesizare a instantei constitutionale
-Control pe cale principala= in mod direct
-control pe cale incidenta= pe cale de exceptie

41.realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul naturii controlului.

Explicati
Criteriul naturii controlului.
Control abstract= nu presupune un litigiu preexistent , instanta este sesizata in mod direct.
-

Control concret de constitutionalitate= presupune un litigiu preexistent pentru a fi sesizata

instanta constitutionala=> exercitare pe cale incidentala.

42.realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul organizarii si efectului

acestuia.
Clasificarea controlului de constitutionalitate dupa:
Criteriul organizarii si efectul controlului de constitutionalitate
-difuz= exercitat de instantele judecatoresti in cauzele ce le sunt date diferite
-concentral= exercitat prin instante speciale si specializate

44.controlul de constitutionalitate potrivit Constitutiei Romaniei. Scurta caracterizare

(model, autoritatea competenta , obiectul controlului de constitutionalitate)

Obiectul contr de constitutionalitae- consta in activitatea organizata de verificare a conformitatii
legii cu constitutia.
Modul= modelul european deoarece exista un singur organ special si specializat in exercitarea
controlului constitutionalitatilor legilor.
Autoritatea competenta= curtea constitutionala .

45. efectele deciziilor Curtii Constitutionale.

In functie de constitutionalitatea legilor poate sa le abroge sau sa le aplice.