stud. arh.

Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

LUCRAREA 3
Aprilie 2015
Stabilirea i descrierea tehnologiei de execuie pentru executarea unor perei de elevaie
perimetrali din beton armat de 0,25m grosime i 3,50m nlime la un subsol general cu
plac radier cu dimensiunile 6,20 x 11,60m.
Se vor surprinde urmtoarele:
- Materialele principale i materialele auxiliare (ajuttoare) necesare i care se
evideniaz prin descriere, calitate, mod de livrare i depozitare.
- Unelte i echiamente necesare
- Ordinea operaiillor de execuie (pregtire, execuia propriu-zis, protecie ulterioar)
- Prevederi privind calitatea lucrrii (abaterile admisibile de la execuie, sisteme de
determinare a nivelului de calitate)
- Schie de detaliu exemplificative (dac este cazul)

CUPRINS:
1. GENERALITI
2. STANDARDE I NORME
3. MATERIALE i PRODUSE
3.1Materiale principale
3.2Materiale auxiliare
4. ECHIPAMENTE UTILIZATE

4.1 Scule, dispozitive i utilaje folisite la lucrri de betoane

4.2 Scule, dispozitive i utilaje folisite n procesul de realizare a
armturilor
4.3 Scule, dispozitive i aparate de msur necesare lucrrilor de
cofrare

5. ORDINEA OPERATIILOR DE EXECUIE

5.1Execuia lucrrilor de cofrare
5.2Execuia lucrrilor de armare
5.3Execuia lucrrilor de betonare
5.4Decofrarea
6. CONTROLUL CALITII LUCRRII
7. RECEPIA STRUCTURII DE REZISTEN

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

1. GENERALITI

Stabilirea i descrierea tehnologiei de execuie pentru executarea unor perei de elevaie

perimetrali din beton armat de 0,25m grosime i 3,50m nlime la un subsol general cu
plac radier cu dimensiunile 6,20 x 11,60m.
Din calcul reiese un necesar de:
- 31.15mc beton trebuie livrat, cantitatea fiind prea mare pentru a se
prepara local
- 245mp cofraj trebuie livrat nu este necesara intreaga cantitate, se pot
face mai multe cicluri de cofrare
- cantitatea de oel beton pentru armatura se stabileste din proiectul tehnic
acesta se livreaza sub forma de colaci din care se realizeaz armturile

2. STANDARDE I NORME
- STAS 9824/0-74
- C 11 - 74
- C 83 - 75
- STAS 9824/0-74
- STAS 1799-81
- STAS 1759-80
- C 140-86
12/1986).
- STAS 438/1-80
- P 100/81
- C 28 83
7/83)
- C 56 85
i instalaii
- (NE 012-99)

Msurtori terestre. Trasarea pe teren a costruciilor.

Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a
panourilor din placaj ptr. cofraje (B.C. 4/1975).
ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor.
Construcii de beton, beton armat i precomprimat.
Prescripii pentru verificarea calitii materialelor i betoanelor
ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat (BC
Oel beton rotund, neted i profil periodic
Normativ pentru proiectarea antiseismic a c-iilor de locuine socialculturale, agro-zootehnice i industriale (BC 11/81)
Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor din oel beton (BC
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
(BC 1-2/86)
Cod practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat ord. MLPAT nr. 59/N din 29.08.1999

3. MATERIALE i PRODUSE
3.1 Materiale principale

a) Betonul marf
Prepararea i verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor
precizrilor din Normativul NE012-99, cap.5. Betonul livrat de staiile de betoane trebuie,
obligatoriu, s fie insoit de fi de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie s
respecte, pentru fiecare marc, urmtoarele caracteristici prevzute de norme:
- consisten;
- mrirea maxim a agregatelor;
- tipul de ciment utilizat.

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

Transportul la distan al betonului se poate face cu:

- autoagitatoare
- autobetonier
- autobasculant cu ben amenajate corespunztor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau roabe. Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite
pierderile laptelui de ciment. Pe timp de ari sau ploaie, suprafaa liber de beton
trebuie s fie protejat, astfel incat s se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consider din momentul nceperii ncrcrii mijlocului de transport
i sfritul descrcrii acesteia i nu poate depi anumite valori dect cnd se utilizeaz
aditivi ntrzietori. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu
beton a mijloacelor de transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului,
acestea vor fi curate cu jet de ap.
n cazul betonului marf nu se ia n considerare depozitarea.
b) Oel beton pentru armturi
Livrarea oelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare i nsoit de
certificate de calitate care vor cuprinde:
- valorile proprietilor mecanice rezultate din ncercri;
- rezultatele ndoirii la rece;
- rezultatele analizei chimice.
Livrarea oelului beton se face n legturi de bare sau colaci, masa minim a unui
colac este de 40kg, iar masa maxim este de 600kg.
Colacii vor fi legai strns n trei sau mai multe locuri i marcarea lor se va face prin
vopsire.
Depozitarea oelurilor pentru armturi se va face astfel nct s se evite condiiile
care favorizeaz corodarea oelului i murdrirea acestuia cu pmnt sau alte materiale.
c) Cofraje
Cofrajele sunt construcii temporare, necesare construciilor pentru redarea formei i
dimensiunilor elementelor din beton, precum i pentru susinerea acestora in perioada
cand acestea nu au capacitatea de a o face singure.
Soluiile de realizare a cofrajelor trebuie s fie:
economice, astfel incat costul, consumul de materiale i de manoper s
rezulte inponderi cat mai sczute din totalul necesar realizrii construciei;
rezistente la sarcinile ce le revin, in special:
- din greutatea (impingerea) betonului care solicit elementele de susinere
sau faa cofrajului;
- la montri - demontri i manipulri repetate;
- la aciunea agenilor atmosferici;
- exacte, in privina redrii corecte a formei i dimensiunilor elementelor din
betoane inlimita abaterilor admisibile;
- etane, astfel nct s nu permit scurgerea laptelui de ciment de la rosturi;
- simple, astfel nct s asigure:
- execuia uoar in intreprinderea productoare;
- insuirea rapid de ctre muncitori a tehnicii de lucru;
- uurina la montare - demontare, manipulare i transport.
Tipuri de cofraj:
Panouri tipizate (modulate);
panouri de cofraj cu astereal din scanduri de rinoase;

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

cherestea de rinoase;
placaj pentru lucrri de exterior;
Recepia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calitii la
recepie se face prin examinarea unei probe reprezentand 5% din lot; dac din aceast
prob o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepioneaz panou cu
panou.
Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind abloanele care au servit la
confecionarea panourilor, dup o prealabil verificare atent a acestora.
Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existena certificatului de
calitate emis de furnizor.
Transportul panourilor atat de la furnizor la antier (dup efectuarea recepiei) cat
i de pe un antier la altul, se va face de preferin in pachete de cel mult 500kg
cuprinzand 10... 16 panouri de acelai tip, asamblate prin balotare.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunztoare,
folosind dispozitive de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea
panourilor.
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, in stive, pe supori de 1520cm inlime, chiar i pentru o perioad scurt de neutilizare. Stivele vor fi formate prin
suprapunerea panourilor astfel impacheate, incat suprafeele lor de contact cu betonul s
se afle fa in fa. Dac depozitarea urmeaz a se face pe o perioad mai indelungat,
stivele se vor acoperi cu o prelat sau cu o folie de polietilen.
Atat panourile de cofraj cat i celelalte materiale i elemente de inventar formand
setul de cofrare se vor manipula cu atenie, pentru a nu se degrada prematur i a nu se
descompleta.
Dup recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj i a celorlalte piese
component ale setului de cofraj, ele se cur de resturile de beton i se ung pentru o mai
bun conservare pan la urmtoarea folosire.

3.2 Materiale auxiliare

a) Apa
Apa utilizat la prepararea betonului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie limpede i fr miros;
- s aib reacie neutr, slab acid sau slab alcalin (pentru max.=10; pt.
min.=4);
- s nu conin deeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloz, zahr,
glucoz, acid sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare)
b) Aditivi
Aditivii pentru beton sunt substane ce acioneaz n mod fizico-chimic n reacia cu
cimentul. e adaug n cantiti mici (max. 5% din cantitatea de ciment) :
-

n timpul preparrii betonului, obligatoriu mpreun cu apa de amestecare sau

la betonul semiumed, cu puin timp naintea betonrii, deoarece trebuie luate
msuri pentru o bun omogenizare la turaii nalte a vehiculului de
amestecare (CIFA) de minimum 4-5 minute.
Aditivii pentru beton confer o serie de avantaje:
- la betonul proaspt faciliteaz transportul, pomparea i obinerea unei
lucrabiliti mai bune;

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

mbuntete n principal rezistena mecanic a betonului ntrit, criteriu ce

influeneaz pozitiv sigurana i durabilitatea construciilor.

c) Material auxiliar marunt

Acestea sunt n special folosite pentru fixarea cofrajelor.
Tirani, buloane, cleme, boluri, uruburi i cuie
d) Emulsie parafin
Pentru ungerea de gard a panourilor de cofraj, imediat dup curire, se
recomand folosirea "emulsiei parafinoase SIN" avand urmtoarea compoziie:
- parafin 20...25%
- spun 1,5. ..2%
- ap 78,5...73%
Tratarea se va face la rece intr-un strat subire.

4. ECHIPAMENT UTILIZAT
4.1 Scule, dispozitive i utilaje folisite la lucrri de betoane

n ce urmeaz sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile

de betoane
a) Scule
- lopata, sapa
- ranga serveste la decofrare, la scos scoabe, la ridicarea de greutati;
- dreptarul este unealta de baza care se foloseste la nivelarea betoanelor;
- mistria foloseste la intinderea betonului si indepartarea mortarului de prisos;
- galeata pentru transportul apei, pentru transportul betonului;
- stropitoarea se intrebuinteaza la udarea betonului dupa turnare, in timpul intaririi;
- maiul foloseste la batatorirea betonului.
- ciocanele de lemn se folosesc la descarcarea betonului din cupele betonierelor care
sunt ciocanite ca sa se desprinda betonul de tabla si la indesarea betonului prin
ciocanirea cofrajelor
- roaba pentru beton,de obicei triunghiulara cu scopul de a se asigura o descarcare
rapida
b) Utilaje
- pompa de beton serveste la transportul materialului de la locul de productie direct la
locul de intrebuintare. Transportul se face prin impingerea betonului pe conducte de
cauciuc.
- vibratoarele - pe santierele de betoane se intrebuinteaza atat autocamioanele
obisnuite, cat si autocamioanele de constructii speciale.
- banda rulanta se compune dintr-un covor de cauciuc care se deplaseaza in circuit
inchis, astfel incat materialul este transportat din locul incarcaturii pana la marginea
de sus a benzii, unde cade prin propria lui greutate.

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

4.2 Scule, dispozitive i utilaje folisite n procesul de realizare a

armturilor
a) Pentru manipulare i transport local
- electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate;
- electrostivuitor, pentru manevrarea si transportul fierului in colaci;
b)
-

Pentru indreptat si debitat

troliu manual sau mecanic pentru intins (indreptat otelul beton livrat in colaci);
calibru, micrometru si sublerul pentru masurarea diametrului armaturilor;
metru, ruleta, sabloane pentru masurarea lungimii bazelor;
clesti manuali sau electrici pentru taiat armatura;
ciocan si perie de sarma pentru indepartarea ruginei;
masina de indreptat si taiat otel beton;

c) Pentru fasonat
- chei manuale de fasonat (simple, duble, cu brat drept sau frant);
- bane de lucru pentru indreptat si fasonat bare, cu dispozitive ajutatoare de indoire (de
regula placi metalice gaurite in care se introduc dornuri interschimbabile);
- masina de fasonat otel beton;
d)
-

Pentru asamblare
cleste, patent pentru legat cu sarma barele de otel beton;
capre sau suporti de inventar (din otel beton) pentru montarea carcaselor;
sabloane pentru montarea carcaselor de mare serie;
aparat de sudura cu arc electric;

4.3 Scule, dispozitive i aparate de msur necesare lucrrilor de cofrare

Principalele scule utilizate sunt:
a)
-

Pentru intretinerea panourilor de cofraj

rulou pentru uns cofrajul
galeata pentru transportul decofrajului
peria de sarma
spaclu

b)
-

Pentru montarea si demontarea cofrajelor

trusa de chei fixe
ciocan
surubelnita
ranga drepata

c)
-

Pentru realizarea fetei de lemn a cofrajelor

creion dulgher
fierastrau manual
clesti de scos cuie
rindea

d) Pentru operatii mecanizate

- masina electrica portabila pentru gaurit

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

unealta electrica portabila de taiat, slefuit si curatat materiale de constructii

fierastrau circular portabil cu discul montat pe arborele motor

e)
-

Principalele dispozitive si aparate de masura si control

nivela (bolobocul) pentru verificarea liniilor si planurilor orizontale si verticale
cumpana dulgherului pentru verificarea liniilor si planurilor verticale;
fir cu cret pentru trasarea axelor
ruleta metalica pentru trasarea si verificarea elementelor de constructii;
aparate optice (laser) pentru trasarea axelor i nivelelor

5. ORDINEA OPERAIILOR DE EXECUIE

5.1 Execuia lucrrilor de cofrare
a) Lucrri pregtitoare i principalele etape ale cofrrii
Pentru orice element de construcii, operaiile de montare a panourilor de cofraj se
succed in principiu in urmtoarea ordine:
- curirea i nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziiei cofrajelor;
- transportul i aezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de
inventar, in apropierea locului de montaj;
- curirea i ungerea panourilor;
- asamblarea i susinerea provizorie a acestora;
- verificarea poziiei cofrajelor pentru fiecare element de construcie, atat in plan
cat i pe vertical i fixarea lor in poziie corect;
- incheierea, legarea (blocarea) i sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu
ajutorul dispozitivelor de montare (caloi, juguri, tirani, zvoare, distanieri,
proptele,contavantuiri etc) i etanarea rosturilor.
b) Condiii tehnice i tehnologice
Cofrajul trebuie sa respecte geometria elementelor structurale (conform proiectului
dimensiune si forma)
Reguli tehnologice:
- tablia cofrajului trebuie sa respecte o dimensiune optima care sa permita
ansamblarea astfel nct sa se obtina forma dorita.
- cofrajul trebuie sa fie suficient de rigid pentru a nu se deforma peste limitele
admise. La montaj panourile trebuie sa fie aliniate sau sa respecte o anumita
curbura (in cazul elemntelor curbe).
- pozitia cofrajului trebuie sa asigure pozitia elementului in structura(montarea la
axe si cote)
- la cofrajele verticale este esentiala montarea la ax atat la baza cat si la cota
superioara (se asigura astfel verticalitatea).
- la cofrajele orizontale, grinda trebuie montata si la ax si la cota iar la placi trebuie
sa fie montata la cota.
- la cofrajele orizontale elementul de sustinere la cota trebuie sa aiba prevazut
sistem de reglaj micrometric pe baza de filet, pentru reglaj fin (pe langa reglajul
macrometric). Reglajul micrometric ajuta si la operatiunea de decofrare ( la popii
de lemn reglajul micrometric se face prin dubla pana).
- cofrajul trebuie sa corespunda d.p.d.v al normelor de securitate a muncii (sa nu fie
facut din elemente taioase).

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

Calitatea betonului ce rezulta in urma turnarii in cofraj.

- betonul trebuie sa fie compact, cofrajul avand rolul de a asigura etanseizarea.
(rosturile dintre panouri trebuie sa fie inchise pentru a nu permite scurgerea
laptelui de ciment).
- cofrajul trebuie sa fie aliniat a.i. sa permita o demontare usoara, fara a duce la
degradarea elementelor de beton sau a celui de cofraj (tine si de alegerea
materialului).
- -fata vazuta a betonului dupa decofrare trebuie sa fie neteda si curata si cu un
numar de bule de aer cat mai mic
- tablia sa fie suficient de rezistenta pentru a nu se degrada sub actiunea apei din
beton, sa fie din material cat mai compact, sa fie curata, fara impuritati, noroi, praf,
beton turnat anterior nedezlipit si sa fie data cu substante decofrante adecvate
care sa nu pateze suprafata betonului.
- asupra cofrajului trebuie facut un control permanent atat in faza de montaj cat si la
final, verificarea finale se consemneaza intr-un proces verbal de receptie a
cofrajului.
Cofrajul sa fie eficient din punct de vedere economic
- costurile pe mc trebuie sa fie cat mai mici. Costul unui cofraj reprezinta costul de
fabricatie + cost montare si demontare. Cofrajul asigura un numar de reutilizari iar
costul pe mc se raporteaza la numarul de reutilizari.
- cofrajul trebuie sa aiba costuri minime din fabricatie
- cofrajul trebuie sa fie simplu de montat si demontat.
- cofrajul trebuie sa fie rezistent si sa permita reutilizari.
- cofrajul trebuie sa fie cat mai universal (si pentru pereti si pentru stalpi si pentru
grinzi)

5.2 Execuia lucrrilor de armare

a) Lucrri pregtitoare
Curirea i ndreptarea barelor sunt operaii care trebuie efectuate naintea tierii i
fasonrii acestora.
La curire se va ndeprta:
- pmntul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti;
- rugina neaderent care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
- rugina aderent, prin frecare cu peria de srm n zona de sudare a barelor care
urmeaz s fie ndoite prin sudur.
Dup ndeprtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea
dimensiunilor
seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru
prevzute.
b) Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur
Se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Barele tiate i
fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confruntarea
lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei n momentul montrii.
Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect.
ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi sau a celor de trecere
peste colul unui cadru se va face dup un arc de cerc cu raza de cel puin 10 d.
Capetele barelor nclinate trebuie s aib o poriune dreapt cu lungimea de cel
puin 20 d n zonele ntinse cu cel puin 10 d n zone comprimate.

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, cercul de ndoire va fi de

minimum 2 d (D = diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se execut cu o micare lent, fr
ocuri.
Se recomand s nu se execute fasonarea armturilor la temperaturi sub -10 C.
c) Legarea armturilor
Trebuie efectuat la ncruciarea barelor, prin legturi cu srm neagr sau prin
sudur electric prin puncte. Cnd legarea se face cu srm, se vor utiliza 2 fire de srm
de 1...1,5mm diametru.
Reelele de armturi din perei vor avea legate n mod obligatoriu dou rnduri de
ncruciri marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi
legate din 2 n 2 n ambele sensuri (ah).
Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se
ncrucieaz. Etrierii i agrafele montate nclinat fa de armturile longitudinale vor lega
de regul de toate barele longitudinale cu care se ncrucieaz.
d) Montarea armturilor
Armtura din perei se monteaz de regul dup ce cofrajul unei fee a peretelui
este gata executat.
nsemnarea pe cofraj a poziiei barelor;
- aezarea barelor drepte i legarea lor cu srm de armtura grinzilor sau
centurilor;
- se monteaz apoi barele ridicate (care pot fi aduse fasonate de la banc sau pot fi
fasonate cu dispozitivul reglabil special);
- se aeaz deasupra armtura de repartiie i se leag cu srm.
La montare se vor prevedea cel puin 3 distanieri la fiecare metru ptrat de
perete.
Distanierii pot fi confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute
cu cte o srm pentru a fi legate de armturi. Se interzice folosirea cupoanelor de oel
beton.
Praznurile i plcuele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur i
armtura elementului, sau vor fi legate cu srm de cofraj sau armturi, asigurnd
meninerea poziiei carcaselor n timpul turnrii betonului.
Montarea armturilor va fi efectuat n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se
meninerea acestor poziii i n timpul turnrii betonului.
Executarea lucrrilor se va face cu grij pentru a nu introduce n cofraj pmnt,
murdrii sau alte corpuri care ar duna calitii betonului.
Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armtur prevzut n devize,
este necesar s se in o eviden a consumurilor pe obiect sau pri de obiecte.
La terminarea montrii armturilor, datorit importanei deosebite a calitii
execuiei acestora ct i a faptului c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate
cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale
de lucrri ascunse.
e) Condiii de calitate, verificarea i recepia lucrrilor de armturi
La terminarea montrii armturii n fiecare element de construcie n care urmeaz
a se turna beton, trebuie efectuat o verificare foarte minuioas privind calitatea acestor
lucrri, deoarece ele constituie "LUCRRI ASCUNSE", deci nu mai pot fi controlate ulterior
cu mijloace simple.

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar (dirigintele de antier), executant

(eful de lot) i proiectant i trebuie s se refere la toate aspectele lucrrii i anume:
- numrul, diametrul, poziia barelor n diferite seciuni transversale, caracteristice
elementului de structur;
- distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;
- lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi
nglobate n elemente care se toarn ulterior (musti);
- lungimi de petrecere la nndiri;
- calitatea sudurilor;
- numrul i calitatea legturilor dintre bare;
- dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii (capra,
distanieri etc);
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armturii;
- poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor.
Aceste elemente se consemneaz cronologic n: REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie, nainte de ncheierea
procesului verbal referitor la faza precedent, dac aceasta devine o lucrare
ascuns.

5.3 Execuia lucrrilor de betonare

Ansamblul de operatiuni prin care betonul se introduce in cofraj si se compacteaza.
a) Lucrari pregatitoare
nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:
- corespondena cotelor cofrajelor, att n plan orizontal ct i pe vertical, cu cele din
proiect;
- existena msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea
etaneitii lor;
- msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;
- rezistena i stabilitatea elementelor de susinere existente i corecta montare i
fixare a susinerilor, existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor
pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc;
- instalarea conform planului (proiectului), a pieselor ce vor rmne nglobate n beton
sau care servesc pentru crearea de goluri.
- cofrajul i armturile se vor cura de eventualele corpuri strine, mortar rmas de la
turnarea precedent, rugin neaderent etc i se va proceda la nchiderea ferestrelor
de curire
- suprafaa betonului turnat anterior i ntrit, care va veni n contact cu betonul
proaspt, va fi curat cu deosebit grij prin ciocnire, de pojghia superficial de
ciment i de betonul slab compactat, ndeprtndu-se apoi materialul prin splare cu
jet de ap sau aer comprimat.
- pregatirea cailor de acces pt mijloacele de transport a betonului
- verificarea funcionrii corect a utilajelor de transport i de compactare a betonului.
- stabilirea posibilitatii livrarii de catre statia de betoane a betonului comandat
- verificarea executarii amenajarilor pt protejarea betonului in timpul si dupa turnare
- verificarea executarii amenajarilor pentru protectia muncii
n urma efecturii verificrilor i msurilor menionate mai sus, se va proceda la
consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

b) Reguli tehnologice de betonare

Betonarea unei construcii, va fi condus nemijlocit de maistrul sau eful punctului
de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea comportarea i
meninerea poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor i armturilor i va lua msuri
operative de remediere a oricror deficiene constatate.
Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi
evitate se vor crea rosturi de lucru.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
- la locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n bene,
pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri;
- nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5m;
- turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi
alctuite din tronsoane de form tronconic;
- betonul trebuie s fie rspndit uniform i n grosime de cel mult 50cm. Nu
se admite ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu
lopata la distane mai mari de 1,50m;
- betonul trebuie sa umple complet formele in care este turnat si sa inglobeze
armatura
- amestecul de beton sa fie compact din reteta; in timpul transportului sa se
limiteze aparitia segregarii
- circulaia muncitorilor i utilajelor de transport n timpul betonrii se va face
pe puni speciale care s nu rezeme pe cofraje, fiind interzis circulaia
direct pe cofraje;
- transportul, turnarea si compactarea betonului trebuie sa se realizeze inainte
de inceperea prizei, pe cat posibil fara intreruperi
- pentru ca sa poate fi compactat, betonul se toarna in elemente de
constructii in straturi; timpul max intre betonarile a doua straturi trebuie sa
fie mai mic decat timpul de incepere a prizei
- trebuie limitat impactul betonului asupra ansamblului cofraj-armatura
c) Compactare
Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic in cazul imposibilitii de
continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent
electric etc), turnarea betonului se va continua pan la poziia corespunztoare unui rost,
compactand manual betonul.
Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie s fie instruit in prealabil
asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaz s-l aplice.
Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului vibratorului, fora perturbatoare i
frecvena corespunztoare acesteia) se va face in funcie de dimensiunile elementelor i
de posibilitile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armtur.
Durata de vibrare optim, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz intre
durata minim de 5 sec. i durata maxim de 30 sec., in funcie de lucrabilitatea
betonului i tipul de vibrator utilizat.
Semnele exterioare dup care se recunoate c vibrarea betonului s-a terminat,
sunt urmtoarele:
- betonul nu se mai taseaz;
- suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
- inceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce
diametrul lor.

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

Grosimea stratului de beton supus vibrrii se recomand s nu depeasc 3/4

din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie s
ptrund 5... 15cm in stratul compactat anterior.
Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie s fie de 1,1...1,35 ori
mai mare decat grosimea final a stratului compactat, in funcie de lucrabilitatea
betonului.
d) Rosturi de lucru
Rosturile de lucru la turnarea betonului sunt rosturi de oprire a betonarii
In msura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece genereaz
zone de slab rezisten, organizandu-se execuia astfel nct betonarea s se fac fr
intreruperea pe nivelul respectiv sau intre rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie s fie stabilit, inand
seama de mrimea solicitrilor din diferitele seciuni ale elementelor de construcie i de
posibilitile de organizare a lucrului, ele vor fi prevzute in zonele in care solicitrile sunt
minime.
Rosturile de lucru vor fi realizate inandu-se seama de urmtoarele reguli:
- durata maxim admis a intreruperilor de betonare pentru care nu este
necesarluarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s
depeasc momentul de incepere al prizei cimentului folosit; in lipsa unor
determinri de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la
prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore in
cazul cimenturilor fr adaos.
- n cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnrii este permis numai dup ce betonul a atins rezistena la
compresiune de minim 12daN/cmp i dup pregtirea suprafeeleor
rosturilor, prin curirea betonului ce nu a fost bine compactat i a pojghiei
de lapte de ciment intrit ce eventual s-a format iar imediat inainte de
turnarea betonului proaspt, suprafaa rosturilor va fi splat abundent cu
ap.
e) Tratarea betonului dup turnare
Pentru a se asigura condiii favorabile de intrire i a se reduce deformaiile din
contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare,
protejand suprafeele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecie
- stropirea periodic cu ap
- aplicarea de pelicule de protecie
Acoperirea cu materiale de protecie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip,
etc. Aceast operaie se face de indat ce betonul a cptat suficient rezisten pentru
ca materialul s nu adere de suprafaa acoperit.
Stropirea cu ap va incepe dup 12 ore de la turnare in funcie de tipul de ciment
utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de intrit
pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aa fel incat suprafaa betonului s
se menin umed. Se va folosi ap care indeplinete condiiile prevzute pentru apa de
amestecare a betonului, care poate proveni din reeaua public sau din alt surs.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
In cazul in care temperatura mediului este mai mic decat 5 grade C, nu se va proceda la
stropirea cu ap.

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilen, atat timp cat prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de
ciment.
f) Executarea lucrrilor de beton pe timp friguros
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite
un control permanent i deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii,
delegatului CTC i al beneficiarului i, oricnd va fi nevoie, din partea proiectantului. n
procesele verbale de lucrri ascunse se vor meniona msurile adoptate pentru protecia
lucrrilor i constatrile privind eficiena acestora.
Cofrajele trebuie s fie bine curate de zpad i ghea. Se recomand ca
imediat naintea turnrii betonului s se procedeze la curirea final prin intermediul
unui jet de aer cald sau abur.
n ceea ce privete susinerile cofrajelor, se va acorda o atenie deosebit rezemrii
lor, lundu-se msurile corespunztoare, n funcie de comportarea la nghe a terenurilor.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la
tratament termic n scopul accelerrii ntririi betonului.
Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani,
acceleratori sau antigel, n funcie de particularitile lucrrilor.
La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti ct mai
reduse de ap de amestec.
Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia n continuare a
temperaturii de min. +5 grade C, pe toat perioada de ntrire necesar pn la
atingerea rezistenei de min. 50daN/cmp, moment de la care aciunea frigului asupra
betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
Decofrarea se poate efectua numai dup verificarea rezistenei pe probe de beton
pstrate n aceleai condiii ca i elementul n cauz i dup examinarea atent a calitii
betonului pe feele laterale ale pieselor turnate, efectundu-se n acest scop unele
decofrri pariale, de prob.

5.4 Decofrarea
In cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele:
- desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de ctre conductorul de
lot. In cazul in care se constat defecte de turnare (goluri, zone segregate
etc) care pot afecta stabilitatea construciei, decofrarea se va sista pan la
aplicarea msurilor de remediere sau consolidare;
- susinerile cofrajelor se desfac incepand din zona central a deschiderii
elementelor i continuand simetric ctre reazeme;
- slbirea pieselor de fixare (pene, vinciuri etc) se va face treptat, fr ocuri;
- decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a incrcrilor
de ctre elemente ce se decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau
degradarea materialului cofrajelor i susinerilor.
Dup decofrarea oricrei pri de construcie se va proceda, de ctre eful lotului,
delegatul beneficiarului i eventual de ctre proiectant la o examinare amnunit a
tuturor elementelor de rezisten ale structurii, incheindu-se un proces verbal, de lucrri
ascunse, in care se vor consemna calitatea lucrrilor, precum i eventualele defecte
constatate i aprecierea importanei lor.
In cazul in care se constat defecte importante (goluri, zone segregate sau
necompactate etc), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

proiectant i cu supravegherea beneficiarului. Dup executarea acestor remedieri, se va

intocmi un proces verbal de lucrri ascunse in care se va meniona procedeul de
remediere adoptat.
La lucrrile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor
remedia odat cu executarea finisajului respectiv.

6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR

Inaintea inceperii betonrii se va verifica i dac sunt pregtite corespunztor
suprafeele de beton turnate anterior i cu care urmeaz s vin in contact betonul nou.
In cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac:
- datele inscrise in fiele de transport ale betonului corespund celor prevzute i nu
s-a depit durata de transport;
- condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte;
- se asigur meninerea poziiei armturilor i a pieselor inglobate;
- se asigur meninerea dimensiunilor i formelor cofrajelor, precum i comportarea
elementelor de susinere i sprijninire;
- se aplic msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica i consemna in proces verbal
de lucrri ascunse:
- aspectul elementelor, semnalandu-se dac se intalnesc zone de beton
necorespunztor (necompactat, segregat, goluri, rosturi etc);
- dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor;
- distanele dintre diferite elemente;
- poziia golurilor de trecere;
Calitatea betonului pus in lucrare se consider corespunztoare dac:
- nu se constat defecte de turnare sau compactare (goluri, segregri, intreruperi
de betoane etc);
- la ciocnire se inregistreaz un sunt corespunztor i uniform;
- calitatea betonului livrat este corespunztoare;
- rezultatele incercrilor efectuate pe epruvete confecionate pe antier sau a celor
nedistructive sunt corespunztoare.
Rezultatele aprecierii calitii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structur,
se consemneaz intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar i executant.
Dac nu sunt indeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant
msurilece se impun.

7. RECEPIA STRUCTURII DE REZISTEN

Se efectueaz pe intreaga construcie sau pe pri de construcie in funcie de prevederile
programului privind controlul de calitate pe antier, stabilit de proiectant impreun cu
beneficiarul i executantul.
Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul
execuiei. Suplimentar se va verifica:
- existena i coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse, precum i a
proceselor verbale de verificare a calitii betoanelor dup decofrare i de
apreciere a calitii betonului pus in lucrare;
- constatrile consemnate in cursul execuiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC
saualte organe de control;

stud. arh. Andrei Vlad TIRB

URBANISM
gr. 1154 , n=19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

FACULTATEA DE ARHITECTUR I

confirmarea prin proces verbal a executrii corecte a msurilor prevzute in diferite

documente examinate;
- consemnrile din condica de betoane;
- dimensiunile de ansamblu i cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
- poziia golurilor prevzute in proiect;
- incadrarea in abaterile admise;
Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se
consemneaz intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant i executant,
precizandu-se in concluzie dac structura in cauz se atest sau se respinge.
In cazurile in care se constat deficiene in executarea structurii, se vor stabili msurile
de remediere, iar dup executarea acestora se va proceda la o nou recepie.
Recepia construciilor de beton i beton armat se va face in conformitate cu prevederile
Legii nr.8/1977.
ntocmit
stud. arh. Andrei Vlad tirb
gr. 1154