Analiza si interpretarea traseului ECG

III. Stabilirea axului electric (vezi mai jos axul QRS)

IV. Analiza morfologic i cronologic a traseului ECG
Pentru unde se analizeaz urmtorii parametri: morfologia, durata,
amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru segmente si intervale, durata

UNDA P
semnificatie: depolarizarea atriala;
morfologie: und simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur;
durata ntre 0,08-0,11 secunde;
amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV;
sens - und pozitiv n derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR
unde este obligatoriu negativ;
n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la
V2 la V6;
axa electric variaz ntre +30 + 75.

Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DII

i n precordialele drepte.

Lucru cu grupuri mici: 5

minute
n electrocardiograma din slide-ul urmator suntei rugai:
s apreciai amplitudinea i durata undei P n derivaiile DI, DII si DIII
s precizai sensul acestei unde in derivaiile: DII, aVR, V1 i V2. Putei
gsi o explicaie pentru sensul undei P in derivaiile indicate?

CND APAR MODIFICARI ALE

PARAMETRILOR UNDEI P ?
1. n hipertrofiile atriale: modificare constanta a
amplitudinii, duratei, morfologiei si a axei electrice (vezi
criteriile ECG de hipertrofie atriala).
2. In contractiile premature atriale extrasistole atriale sau
datorate existentei unui focar ectopic atrial sau
nodale,
Modificarea inconstanta a
n nodulul atrio-ventricular apare:
amplitudinii, duratei,
morfologiei sau/si a sensului
undei P, urmata de o pauza
compensatorie (diastola
3. Unda
P poate fi
datorita:
prelungita)
absenta

inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau flutter

atrial;
generarii ritmului in portiunea medio-nodala a nodulului
atrio-ventricular = ritm medionodal. In acesta situatie, FC
este de 40-60 b/min.
aparitiei unor extrasistolele medio-nodnale sau

Fibrilaie atrial cu ritm ventricular

normal.
Undele P sunt nlocuite cu unde de
fibrilaie = f
Identifica-le mai ales n DIII i
V1!
Distanele R-R inegale
Focarele ectopice emit stimuli
cu o frecven de 400-600
s/min.
Va rog s calculati frecvena
cardiac! Ce comentarii putei
face?

Ritm sinusal
atrial (FA)

Fibrilaie

n FA numai o parte dintre

impulsuri sunt conduse ctre
ventriculi. Restul sunt oprite, n
mod neregulat de nodulul atrioventricular. Din acest motiv,
distanele RR nu sunt egale.

Unda P este nlocuita cu unde F de flutter atrial. Va rog s

precizai: cu ce seamana undele F ?

Parametrii undei P se modific n

Hipertrofia de
atriu drept (HAD
) - AD
hipertofiile
atriale
mrit va dezvolta un vector mai amplu, orientat
mai la dreapta fa de vectorul normal atrial
drept. Se va modifica amplitudinea depolarizarii
atriale, durata rmnd aceeai sau creste usor.
Modificrile EKG:
creterea amplitudinii undei P > 2,5
mm, mai evident n DII, DIII si aVF;
Modificarea morfologiei: ascuirea sau
rotunjirea vrfului undei P - aspect de
P pulmonar";
devierea axei electrice la dreapta >75
grade ;
HAD se ntlnesc n: cordul pulmonar cronic, n
insuficiena i stenoza tricuspidian, etc.

Brbat de 59 de
ani cu bronit
cronic
Hipertrofie
atrial dreapt
Amplitudinea
undei P n
derivaia DII >
2.5 mm.
Unda P este
ascuit.

http://www.ecgl
ibrary.com

Parametrii undei P se modific n hipertofiile atriale continuare

Hipertrofia de atriu stng (HAS).

Masa mare atrial stng va

dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la stanga; va crete durata depolarizrii
atriale.
Modificrile EKG:
crete durata undei P > 0,10 sec, in DI, DII si aVL
morfologia undei P alterat, n sensul unei unde P bifide (datorita mririi
decalajului de depolarizare a celor dou atrii), P mitral" . n precordialele drepte
poate sa apara un P echidifazic, cu faza negativ mai accentuat.
axa electrica este deviata la stnga;
HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficiena mitral; hipertensiunea arterial;
cardiopatia ischemic; la vrstnici.

http://www.learntheheart.com/EKGExample
s.html

SEGMENTUL PQ sau PR
Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara;
Durata: sub 0,10 sec;
Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA

Modificarile duratei segmentului PQ sau PR = modificari

ale conducerii atrio-ventriculare

A. Alungirea segmentului
- fiziologic: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la
vrstnici
- patologic = blocurile atrio-ventriculare

1. Bloc atrioventricular
de gradul I

Se datoreaza intarzierii
stimulului in nodulul
atrio-ventricular

Pe ECG: alungire
constanta a intervalului
PQ peste 0,20 sec., pe

Alungirea segmentului PQ
2. Bloc atrio-ventricular de gradul II
Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach cretere
progresiv a segmentului PQ de la un complex la altul pn la
blocarea transmiterii prin NAV . Unda P este neurmat de un
complex ventricular-QRS, dup care se reia o nou perioad.

Tip Mobitz II segment PQ cu durat fix, constant sau

alungit, dar n mod izolat, nesistematizat, un stimul este
blocat. ntre dou unde P lipsete rspunsul ventricular (QRS).

Tip Mobitz II cu relaie fix blocarea transmisiei stimulilor

prin NAV este sistematizat, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul
pornesc din NSA, unul se pierde; trei stimului pornesc, unul se
pierde, etc.)

Alungirea segmentului PQ
3. Bloc atrioventricular de gradul III

Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o

relatie constanta. Atriile se contracta in ritm sinusal, iar
ventriculele in ritm idioventricular.

Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt

blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie
neaparat la nivelul NAV) !!!

Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri

cardiaci artificiali, deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e
suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie.

Ritm impus de un pacemaker artificial. Undele P sunt absente. Sgeata ro ie indic

momentul n care pacemaker-ul emite stimulul.

SEGMENTUL PQ sau PR - continuare

B. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile accelerate
al caror suport este reprezentat de prezenta fasciculelor
aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim.
Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia
sindromului Wolff - Parkinson-White WPW caracterizat prin
scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia
undelor delta () la nivelul complexului QRS, motiv pentru care
complexele sunt deformate si au o durata mai mare
By-pass atrio-ventricular drept sau stng
Lipsa segmentului Pq
Deformarea QRS prin prezena undei delta dat de
depolarizarea ventricular pe ci ephaptice

Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-GanongLevine - LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ,
complexele QRS fiind By-pass
normaleatrio-nodal: Lipsa segmentului PQ;
Complex QRS normal

By-pass HisPurkinje

COMPLEXUL QRS
Citire:

- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare)

= R prim
- prima unda negativa (din fata lui R) = Q
- a 2-a unda negativa = S
Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au semnificatie
diferita, functie de planul frontal sau orizontal
Durata normal: 0,06 0,10 sec.
Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere
intraventriculara ncetinita, lenta. Apare in blocurile de
ramura si n hipertrofiile ventriculare.
Mai apare la complexele provenite din focare ectopice

Semnificaia i morfologia undelor din complexul

QRS
n derivaiile planului frontal, depolarizarea ventricular
este reprezentat de complexul QRS, n care:
Q reprezint depolarizarea septal;
R reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor;
S reprezint depolarizarea marginilor laterale i baza
ventriculelor.

n derivaiile planului orizontal semnificaia i

morfologia undelor din complexul QRS este determinat de
sensul vectorilor de depolarizare (septal, al ventriculului
drept i stng), de mrimea lor i de poziia electrodului
explorator fa de direcia vectorului respectiv.
In V1, V2 se nregistreaz complexul de tip epicardic
drept rS (r/s<1) n care:
- unda r este data de depolarizarea septului i ventriculului
drept;

In V5, V6 se nregistreaz complexul de tip epicardic stng,

qR sau qRs (r/s<1) n care:
- q este dat de depolarizarea septal;
- R de depolarizarea ventriculului stng;
- s de depolarizarea bazei ventriculului drept i conul
arterei pulmonare.

n V3, V4 se nregistreaz un complex RS de tip echidifazic

(R/S=1)

Reguli de inscriere a undelor n functie de pozitia vectorilor

cand
unelectrodul
vector deexplorator:
depolarizare vine
fa de

catre electrod, acesta va inscrie o unda

pozitiva (priveste faa pozitiv, nc
nedepolarizata);

cand un vector de depolarizare are

directie opusa (fuge de electrodul
explorator) se va inregistra o unda
negativa. In fapt, electrodul explorator
priveste acum fata depolarizata,
negativa a miocardului

In imagine:

Electrozii plasati in V1 si V2 vor inregistra un complex

epicardic drept, in care:
r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii
vectori se indreapta catre electrodul explorator (electrodul vede
partea pozitiva ) si au marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva
= unda r
Unda S este data de depolarizarea VS (vector 3). Cei 2 electrozi
privesc si ei VS, dar vectorul de depolarizare fuge de electrodul
explorator. Unda S este mai mare pentru ca VS dezvolta forte mai
mari, deci vectori mai mari, comparativ cu VD
Electrozii plasati in V5 si V6 vor inregistra un complex
epicardic stang, in care:
Unda q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al
depolarizarii
Unda S este
datafuge
de depolarizarea
septale
de V5 si V6;se va inscrie o unda de
ventriculului
drept.
Vectorul acestuia este
amplitudine
mica
si negativa.
mic si fuge de electrodul explorator, deci
Unda
R este dat de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector
va inscrie o unda de amplitudine mica si
mare vine, se indreapta catre electrodul explorator, deci va inscrie
negativa
o unda ampla si pozitiva.

HVS; Bloc de ramura stanga

Contractii premature ventriculare

(extrasistole ventriculare) de tip
bigeminism

COMPLEXUL QRS -

continuare

Amplitudinea: 10 20 mm n derivaiile standard i pn la 30

mm n cele precordiale.
Indicele White-Bock: - 14 pana la +18 mm (in plan frontal: DI
si DIII)
(R DI +S DIII) (R DIII + S DI)

Peste + 18 mm hipertrofie de ventricul stang;

Sub 14 mm - hipertrofie de ventricul drept.
Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: pn la 35
mm la
persoane de peste 20 ani i pn la 45 mm la
persoane sub 20 ani
Peste 35 mm - hipertrofie de ventricul stang
Axa electrica: n timpul activitii cordului iau natere o
infinitate de dipoli electrici, orientarea lor n spaiu putnd fi
reprezentat prin vectori. Rezultanta acestor vectori, constituie
axul electric mediu. Exist un ax electric mediu al activrii
atriale, al activrii ventriculare i al repolarizrii ventriculare.
Axul electric, ca vector rezultant al depolarizrii sau
repolarizrii, formeaz un unghi cu linia derivaiei DI. Acesta

COMPLEXUL QRS- continuare

Calculul QRS : exist mai multe metode

1. Se face suma algebrica a undelor complexului QRS n DI si

DIII sau n aVL i aVF, apoi aceste marimi se proiecteaza pe
partea pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de
vectori. Din varful acestora se duc perpendiculare.
Intersectia acestor perpendiculare, unit cu centrul cercului
constituie axul electric.
Exerciiu: folosind aceast metod v rugam s precizai care este
axul electric pe aceast electrocardiogram

COMPLEXUL QRS- continuare

Calculul QRS : alte metode
2. Analiznd ECG n derivaiile planului frontal, cutm acea
derivaie unde gsim QRS echidifazic. n aceast situaie, QRS
este perpendicular pe aceast derivaie.
Exerciiu: folosind aceast metod v rugam s aproximai care
este axul electric pe aceast electrocardiogram

Explicaie: un vector care are o direcie perpendicular pe o dreapt

(derivaie) nscrie, n acea derivaie o und echidifazic

COMPLEXUL QRS continuare: QRS:

alte metode de apreciere
3. Analizand sistemul hexaxial observam ca
cercul este mprit de ctre DI i aVF n 4
cadrane:
cadranul inferior stnga - ntre 0 i + 90 ,
corespunde QRS normal;
cadranul superior stnga - ntre 0 i - 90 , arat
devieri ale QRS la stnga;
cadranul superior dreapta - ntre 90 i 180
grade arat devieri ale QRS extreme la
dreapta;
cadranul inferior dreapta - ntre + 90 i +180
arat devieri ale QRS la dreapta.

DI si aVF impart cercul n 4 cadrane egale

Acesta
diagrama arata
cum polaritatea
complexului
QRS in DI, DII si
DIII poate fi
folosita pentru
o estimare
rapida a axului
electric in plan

Desenai i precizai
sensul complexului QRS
pentru situaiile:
Ax electric normal (0-90)
Ax electric deviat fiziologic la
stnga (de la 0 la -30)
Ax electric deviat patologic la
stnga (de la -30 la -90)
Ax electric deviat la dreapta (de la
90 la 180)
Ax electric deviat la extrema
dreapta (de la -90 la -180)

COMPLEXUL QRS - Cauze ale

deviaiei QRS
A. CAUZE FIZIOLOGICE
1.Deviatie la stanga cord orizontalizat QRS intre 0 si 30
grade se intalneste:
la tipul constitutional picnic (scund si ndesat) si la obezi;
expirul profund;
In pozitia culcat abdomenul comprima diafragmul;
la femeile gravide;
2. Deviatie la dreapta cord verticalizat QRS intre +90 si +120
grade
la tipul constitutional longilin (inalt si slab)
la finalul inspirului fortat;
in pozitia de ortostatism;
B. CAUZE PATOLOGICE
1.Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului
His.
n acest entitate patologic se depolarizeaz mai ntai
ventriculul integru i apoi, din apropape in aproape cel cu ramul
blocat. Apare astfel o crestere a duratei depolarizarii
ventriculare, iar vectorii rezultanti sunt orientati catre
ventriculul blocat.

B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS

1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale
fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Blocul de ramura stanga

durata crescuta a QRS; VAT peste 0,05 n V5, V6;
morfologie modificata: RR' n V5 si V6; R crestat sau n platou n DI
si aVL; S adnc si larg in V1, V2
deviatie la stanga a axului electric, peste 0 grade catre - 30;
modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau
subdenivelat, T amplu, ascutit, asimetric.

Bloc de ramura stanga

Atentie!!! Un bloc de ramura stanga este de
multe ori secundar unui infarct acut de miocard

B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS

1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale
fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Blocul de ramura dreapt

durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;
morfologie modificata: RR' n V1 si V2; R crestat sau n platou n DIII si aVF;
deviatie la dreapta a axului electric, peste + 90 grade, catre 120, 130;
modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau
subdenivelat, T negativ n V1, asimetric. Opozitie de faza, adic ST si T au

 Stabilii:
Ritmul;
Frecvena cardiac;
Axul electric al complexului QRS

B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS

1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale
fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Hipertrofia de ventricul stang HVS criterii ECG

Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli,
care vor devia axul electric catre stanga. De asemenea,
depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea
duratei QRS.
creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a undelor S in DIII,
V1,V2
- Indice White-Bock peste 18 mm
- Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm
durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V5, V6;
deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre -30; cord
orizontalizat;
modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST
si T au un sens opus complexului QRS.

B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS

1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale
fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Hipertrofia de ventricul drept HVD criterii ECG

Cresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli,
care vor devia axa electrica catre dreapta. De asemenea,
depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea
duratei QRS.
creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a undelor S ample
in DI, V5,V6 (inversiunea modelelor epicardice)
- Indice White-Bock peste - 14 mm
durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;
deviatie la dreapta a axului electric, peste + 90 grade, catre + 120;
Cord verticalizat;
modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST
si T au un sens opus complexului QRS.
HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de
stenoza pulmonar, stenoza mitral, hipertensiunea pulmonar sau

REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI

UNDA T

REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST

SI UNDA T
SEGMENTUL ST
Semnificaie: nceputul repolarizrii ventriculare, faza lenta,
pasiva;
Durata - variabil, nu o depaseste pe cea a complexului;
ncepe la sfritul QRS unde se afl punctul de jonciune J i
se termina odat cu nceputul undei T
Funcie de situarea punctului de jonciune exist 3 variante
fiziologice:
punctul de jonciune J" pe linia izoelectric;
punct de jonciune supradenivelat pn la 0,3 mV n V2,
V3;
punct de jonciune subdenivelat pn la 0,05 mV n restul
derivaiilor.

Supra sau subdenivelarea segmentului ST se apreciaza

functie de segmentul TP care reprezinta diastola generala
si este considerat linia izolelectrica a traseului.

Punct J pe linia izoelectrica

Punct J subdenivelat

SUPRADENIVELAREA SAU SUBDENIVELAREA

SEGMENTULUI ST PESTE VALORILE
CONSIDERATE FIZIOLOGICE INDICA SEMNE DE
LEZIUNE MIOCARDICA DATORATE BOLII
CORONARIENE !!!

Supradenivelare patologica a ST in derivatiile DII, DIII, si aVF si

subdenivelare in DI si aVL (leziune inferioara acuta)

Unda T
Semnificatia: repolarizarea final ventricular
faza de repolarizare activ, rapid

Morfologia: asimetric, cu panta ascendent mai lent i cea

descendent mai abrupt.
Sensul: pozitiva in majoritatea derivatiilor.
Negativa in aVR si posibil si in V1, unde poate fi si bifazica.
La copii este negativ in derivaiile precordiale drepte
datorit vectorului ventricular drept care este mai mare.
Axul electric: urmrete de regul AQRS, fa de care face un
unghi mai mic de 60 grade
Durata: in jur de 0,15 sec.
Amplitudinea: 1/6 1/8 din amplitudinea QRS: < 5 mm n derivaiile
planului frontal, < 15 mm n precordiale.

Parametrii cei mai importanti pentru unda T sunt

morfologia si sensul. Modificarea acestor parametri poate fi
fiziologica si patologica

1. Modificari fiziologice ale undei T:

La sportivi: T-ample, ST supradenivelat pn la 3 mm n

 T negativ in V1, V2 si V3 la un copil de 2 ani.

2. Modificari patologice ale

undei T

T ischemic: T simetric, negativ sau

pozitiv, amplu sau plat ischemie
coronariana acuta

http://lifeinthefastlane.com/ecg-library/clinical-cases/

T in opozitie de faza cu QRS, adica

QRS predominant pozitiv si ST
subdenivelat, T negativ, asimetric

T n opozitie de faza cu
QRS intr-un bloc de
ramur dreapta si

2. Modificari patologice ale undei T continuare

Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascuit, cu baza largita

Hipopotasemie: aplatizri ale undei T, dar acestea sunt

asimetrice, sau T bifazic

Efectul digitalizrii cronice - ST decalat, concav, T aplatizat

Hipercalcemie: T rotunjit, lrgit
Hipocalcemie: T simetric, nalt, ascuit

Tahicardie sinusala
extrema. T foarte
inalta, ascutita, cu
baza largita,
simetrica
Potasiul plasmatic:
7,2 mmoli/l
La acest caz,
anomaliile undei T
se datoresc
hiperpotasemiei.
Acelasi caz.
Potasiul plasmatic:
3,8 mmoli/l
(NORMAL)

TRIADA:

NECROZA

LEZIUNE

= INFARCT ACUT DE

MIOCARD
ISCHEMIE

NECROZA zona de
culoare neagra din
centru EXPRESIE PE
EGG UNDA Q
LEZIUNE zona de culoare
violacee din jurul
necrozei
EXPRESIE PE ECG ST
supradenivelat aspect:
marea unda monofazica
sau unda Parde
ISCHEMIE zona albgalbuie din jurul leziunii.
EXPRESIE PE ECG T
negativ, simetric sau
inclus in unda Parde.

ECG pe 15 canale. Interpretare: Bradicardie sinusala.

Supradenivelare marcata de segment ST in DII, DIII, aVF si V4R.
Semne in oglinda ST subdenivelat in derivatiile laterale: DI, aVL,
V5
Diagnostic: Infarct acut de miocard localizat inferior si in dreapta,

Liza cheagului (tromboliza) cu TPA = activatorul

plasmatic al plasminogenului

Derivatiile cu aceeasi culoare

din tabelul din dreapta culeg
informatii despre aceleasi zone
din miocard. Ne ajuta sa
intelegem localizarea Infarctului
Acut de miocard.

Unda U
-

este o und care apare rar pe traseele ECG; corespunde cu fenomenul de

postdepolarizare" n fibrele Purkinje, sau cu repolarizarea muchilor papilari;

aspect: mic, rotunjit, mai bine exprimat n derivaiile precordiale drepte;

sensul: acelai cu unda T din aceeai derivaie;

amplitudinea: < 1/4 din amplitudinea undei T din aceeai derivaie;

mai evident n ritmurile bradicardice sau la scderea [K +] plasmatic.

INTERVALUL QT

Reprezint intervalul cuprins ntre nceputul undei

Q si finalul undei T.
Semnific depolarizarea i repolarizarea
ventricular = ventriculograma
Durata este dependent de frecvena cardiac.
La 70 b/min, durata QT este de 0.40 s (400ms)
Durata normala = 0,38 (380 ms) 0,44 sec (440
ms).
Se masoara in DII sau in V2, V3, V4, V5
Se fac 3 masuratori consecutive si se face media.
Scaderea sau cresterea QT reprezinta risc crescut
pentru aritmii ventriculare severe : fibrilatie
ventriculara, torsada varfurilor.
Sindromul QT lung = alungirea intervalului > 480 ms
Sindromul QT scurt = scurtarea intervalului

 Cauze ale anomaliilor QT:

Genetice: lungimea QT este asociata cu variatii in gena NOS1AP

Apare mai frecvent la barbati iar statisticile arata ca peste 80%
dintre baietii afectati vor avea un eveniment cardiac major
inainte de varsta de 20 de ani.
Medicamente:
- haloperidol si methadona
- antiaritmice ca: amiodarona sau sotalol
prelungesc
- antihistaminice ca astemizol,
Patologie:
- Hipotirodismul prelungit
- hipercalcemia - scurtat