Sunteți pe pagina 1din 12

Lance Armstrong

DC repaus: 2,5 l/min


DC in efort: 40 l/min
Resting heart rate : 32-34
bpm
Maximum heart rate: 201

DEFINIREA NOTIUNILOR DE PRESARCINA


SI POSTSARCINA
PRESARCINA
a. Presarcina muchiului cardiac:
- reprezint fora care determin lungimea de repaus a muchiului,
respectiv lungimea de repaus a sarcomerelor de la nceputul contraciei
- presarcina se coreleaz cu gradul de suprapunere al miofilamentelor
i va determina nr. de interaciuni posibile intre actina si miozina.

b. Presarcina pompei cardiace:


- este reprezentat de volumul telediastolic (VTD) sau end-diastolic
(VED) care determin lungimea de repaus a sarcomerelor la sfritul
diastolei.
Este influentata de:
- rata reintoarcerii venoase; tonusul venos si de volumul de sange
circulant.
Creste: in efortul fizic; in cazul cresterii volumului de sange (transfuzii in
cantitate mare, policitemie), sau in caz de tonus simpatic crescut.

DEFINIREA NOTIUNILOR DE
PRESARCINA SI POSTSARCINA
Postsarcina
a. Postsarcina muchiului cardiac
reprezint fora (rezistena) pe care trebuie s-o nving muchiul n
cursul contraciei.

b. Postsarcina pompei cardiace:

rezistena pe care trebuie s o nving miocardul ventricular n


sistol, sau
presiunea din aort pentru VS i din artera pulmonar pentru VD
creterea postsarcinii determina o mai slab scurtare a
fibrelor cardiace i scderea QC
scderea postsarcinii determina o crerere a scurtrii fibrelor
i a QC
creterea postsarcinii duce la o suprancrcare hemodinamic de
presiune, ca in:
hipertensiunea arterial (HTA) sau stenoza aortic pentru VS

VOLUME CARDIACE. DEBITUL CARDIAC


Volumul de sange existent in ventriculi inaintea
sistolei ventriculare (sau la finalul umplerii ventriculare)
se numeste volum telediastolic sau volum de umplere
ventriculara (VTD)
Valoare normala - 120-140 ml
Valoarea VTD este influentata de complianta
venoasa
Compliantei venoase va duce la cresterea
capacitantei
venoase (cresterea volumului de
sange din vene) ceea ce va
duce la scaderea
intoarcerii venoase, deci a VTD.
Compliantei venoase are efecte inverse

VOLUME VENTRICULARE.
Volumul de sange ramas in ventricul la sfirsitul ejectiei se
numeste volum telesistolic (VTS) sau End-systolic volume
Valoare normala: 50-60 ml.
reprezinta volumul sistolic de rezerva, din care cca.
40 ml poate fi mobilizat total, iar 10-20 ml reprezinta
volumul, care se gaseste intre muschii papilari. Nu poate fi
ejectat nici de contractiile foarte puternice
Valoarea VTS este influentata de:
- postsarcina si de contractilitatea ventriculara
Reprezinta o masura a functiei sistolice, oferind informatii despre
performanta de pompa a inimii
poate fi masurat prin ecocardiografie bidimensionala, prin CT
(computer tomografie) cardiaca sau RMN (rezonanta
magnetica nucleara)

VOLUME VENTRICULARE.
VTD VTS = VS volum sistolic
Volumul de sange ejectat in vasele mari are o valoare de
aprox. 60 - 70 ml, si se numeste volum bataie sau volum
sistolic sau stroke volum (VS).
VS depinde de:
presarcina o crestere a afluxului venos sau a vitezei
reintoarecerii venoase va determina prin mecanism
Frank- Starling o crestere a VS;
amplitudinea si viteza contractiei relatie de directa
proportionalitate;
postsarcina: cresterea postsarcinii (HTA sau stenoza
aortica) va determina scaderea VS.

Raportul dintre volumul sistolic si volumul telediastolic


se numeste fractie de ejectie (FE). Reprezinta fractia
din VTD care este ejectata de ventricul, in timpul
sistolei
ventriculare.
VS
FE =

x 100 > 55%, cca. 60%


VTD
FE este un indicator pretios a starii functionale a inimii
- in efort fizic FE a VS creste pana la 80%
- in insuficienta cardiaca FE a VS scade sub 50%

DEBITUL CARDIAC
Este cantitatea de sange ejectata de VD si VS in mica si marea
circulatie intr-un interval de 1 minut.

DC = Vs x FC;
VS = 70 ml; FC = 70 b/min DC = 5-6 l/min in repaus
DC = 25-30 l/min in efort
DC este determinat de functia sistolica si de cea diastolica a inimii, si

este un indice global al performantei cardiace.


Mai corecta este utilizarea indicelui cardiac, care exprima
raportarea DC la suprafata corporala: 3 +- 0,5 L/min/m2 suprafata
corporala.

IC =

Tema: identificati factorii de care

DEBITUL CARDIAC - variatii


1. Variatii fiziologice
- in functie de sex: la femei este cu 10% mai mic
- in functie de varsta: la 10 anivaloare maxima 4 l/min
la 80 ani 2,4 l/min
Cresteri fiziologice ale DC
- DC are loc in paralel cu intensificarea proceselor
metabolice:
- efort fizic moderat DC la 7-10 l/min
intens DC = 20-30 l/min
foarte intens, la persoane antrenate, DC = 35-40
l/min
- digestie - DCcu 30% in primele 3 ore. Mecanisme:
- dilatatia vaselor de la nivelul tubului digestiv faciliteaza
trecerea sangelui din sectorul arterial in cel venos
(aflux venos crescut, adica presarcina crescuta);
- absorbtia de lichide determina vol.sanguin.
- reactii de termoreglare - DC
- expunerea la cald determina DC cu 30%, la 30C prin
vasodilatatie periferica
- expunerea la frig determinaDC numai in faza frisonului
cand se intensifica activitatea musculara.

DEBITUL CARDIAC - variatii


- la gravide DC cu 30-40% incepand cu luna a 3-a de sarcina,
datorita:
- existentei circulatiei placentare;
- cresterii volumului plasmatic (retentie de apa);
- cresterii afluxului venos
- in emotii/anxietate -DC cu 50-100% datorita secretiei de adrenalina
- dupa transfuzii intoarcerea venoasa crescuta determinaDC.
Scaderi fiziologice ale DC - odata cu inaintarea in varsta!
2.Variatii patologice
Cresteri: hipertiroidism, febra, fistule arterio-venoase (aflux venos
marit), anemie;
Scaderi: hipotiroidism, insuficienta cardiaca decompensata, soc,
pericardite, pneumotorax (prin diminuarea contractilitatii)

Relatia dintre FC (frecventa cardiaca) si DC este diferita la


cordul izolat si la cordul,,in situ.
La cordul izolat, pastrandu-se constanta forta de contactie si presiunea de umplere, se
observa ca:
- scaderea FC sub 60 b/min duce si la scaderea Qc.
- La o FC intre 60-100 b/min, cresterea FC determina proportional
cresterea Qc.
- Peste 100 b/min, Qc incepe sa scada, dar modificarile sunt
nesemnificative.
= Scaderi mari ale Qc se realizeaza la FC >200 b/min.
La cordul ,,in situ - cand creste FC se observa cresterea fortei de contractie si a
presiunii de umplere, aceste modificari producand si cresterea vitezei de umplere
ventriculara.
Astfel, odata cu cresterea FC se inregistreaza si cresteri in paralel ale Qc pana la o limita
de frecventa =170 b/min pentru persoanele neantrenate si 200 b/min pentru persoanele
antrenate.
In efort, VS poate creste pana la valori de 120 de ml, producand astfel, alaturi de
cresterea frecventei, cresterea DC la valori de 25 30 L/min.
La atletii de performanta, VS poate creste pana la 170 180 ml/bataie, iar DC poate
ajunge la 38-40 de L/min.

S-ar putea să vă placă și