HEMODINAMICA - CUPRINS

1. FIZIOLOGIA CIRCULATIEI. Structura vaselor

2. CLASIFICAREA FUNCTIONALA A VASELOR
3. HEMODINAMICA
- Parametri hemodinamici utilizati pentru studiul
curgerii sangelui.
- Volumul de sange
- Suprafata totala de sectiune
- Presiunea in diferite segmente ale circulatiei
4. PRINCIPII DE BAZA ALE FUNCTIEI CIRCULATORII
- Volumul de sange din fiecare tesut este adaptat
nevoilor tisulare
- Debitul cardiac este controlat de suma volumelor
necesare la nivel
tisular
- Tensiunea arteriala este controlata independent de
circulatia locala

CUPRINS.
7. TIPURI DE CURGERE A SANGELUI: curgerea laminara si
turbulenta
8. PRESIUNEA ARTERIALA
- definitie
- factorii de care depinde PA
- tipuri de presiune arterial
- metode de determinare a presiunii arteriale
- variatii fiziologice si patologice ale PA
9. UNDA PULSATIL
10. INSPECTIA SI PALPAREA PULSATIILOR ARTERELOR.
- Modificri ale pulsului
- Zone de palpare a pulsului

 Fiziologia circulaiei. Parametrii hemodinamici ai

circulaiei.
Presiunea arterial: tipuri, factori determinani,
variaii fiziologice. Pulsul arterial. Fiziologia circulaiei
venoase.
S defineasc parametrii hemodinamici ai circulaiei arteriale: conductana
vascular, distensibilitatea vascular, compliana i elasticitatea vascular;
s descrie relaia dintre aceti parametri n diferite sectoare arteriale
S cunoasc tipurile de curgere ale sngelui, cu exemplificri

S defineasc tensiunea arterial, s cunoasc factorii determinani i
variaiile fiziologice

S descrie tipurile de presiune arterial (sistolic, diastolic,
diferenial, medie); s stabileasc relaia dintre tensiunea arterial medie
i presiunea pulsului

S cunoasc i s descrie metodele de determinare ale tensiunii
arteriale i principiul care st la baza acestora

S descrie comparativ mecanismele de reglare a tensiunii arteriale
(mecanisme presoare i depresoare); s descrie modul n care modificrile
volumului sistolic, frecvenei cardiace, complianei arteriale i rezistenei

FIZIOLOGIA CIRCULATIEI
Structura vaselor: cu exceptia capilarelor, vasele
au
3 tunici :
1. Intima - stratul cel mai intern
2. Media
3. Adventicea

1.Intima - este formata

dintr-un strat de
celule endoteliale
turtite, dispuse pe un
strat subtire de tesut
conjunctiv.
. Aceasta tunica este
prima bariera pentru
proteinele plasmatice,
avand in acelasi timp
si un rol important in

Arter cu plac de aterom. Se observ

reducerea lumenului artrial i a fluxului
sanguin.

Structura vaselor: cu exceptia capilarelor

au 3 tunici
2. Tunica medie - este
formata din fibre
musculare dispuse
circular, invelite in
matricea de elastina si
fibre de colagen .
Stratutrile de elastina
alcatuiesc o lamina
interna si o lamina
externa ce stabilesc
granitele tunicii medii .

Ea confera rezistenta si
forta de contractie .

Clasificarea functionala a vaselor

Din punct de vedere funcional, vasele sanguine sunt

clasificate n 2 sectoare principale: de nalt presiune i
de joas presiune
SECTORUL DE NALT PRESIUNE este format din:
1. artere elastice, cu continut mare de fibre elastice. Sunt
reprezentate de aorta cu ramurile sale si artera pulmonara
au peretii distensibili, pentru ca media lor este foarte bogata
in elastina care le permite sa expansioneze in sistola si sa
primeasca volumul bataie in timpul ejectiei, iar in diastola sa
revina la forma lor initiala, impingand coloana de sange.
In alcatuirea lor mai intra si colagen, de 100 de ori mai
eficient ca elastina, care previne supradistensia.
opun rezistenta mica la curgerea sangelui.
ROL: reprezint un rezervor de amortizare a contractiei
cardiace, transformand curgerea pulsatila in curgere
continua;
de conducte de deplasare a sangelui oxigenat de la inima la
tesuturi.
2. artere musculare: reprezentate de artere mijlocii si mici: a.
poplitee, a. radiala, aa. cerebrale, aa. coronare etc.

3.

SECTORUL DE NALT PRESIUNE continuare

arteriolele
= vase de rezistenta deoarece au un
continut mare de fibre musculare in perete.

. constituie sectorul rezistiv al arborelui circulator,

deoarece opun cea mai mare rezistenta la curgerea
sangelui.
. rezistenta crescuta este conferita de numarul relativ
scazut al acestor vase si de diametrul lor mic;
la nivelul lor se produce cea mai
mare pierdere de presiune.
prin procesele de vasoconstrictie si
vasodilatatie, acest sector
adapteaza curgerea sangelui la
necesitatile tesutului irigat:
functioneaza ca supape ale
circulatiei, crescand sau scazand
fluxul local in functie de necesitati:
cand se dilata, rezistenta
periferic scade, rezultand o
crestere a fluxului;

SECTORUL DE JOAS PRESIUNE:

1. Capilarele = vase de schimb

au diametrul de 4-7 si sunt foarte numeroase;
desi sunt foarte inguste, totusi rezistenta nu este
crescuta pentru ca nr. lor este foarte mare.
suprafata de sectiune este cea mai mare (tot
datorita numarului mare);
viteza de circulatie a sangelui este mica datorita
suprafetei mari de sectiune.
Alaturi de arteriole si venule formeaza
MICROCIRCULATIA

2. Venele reprezinta componenta capacitiva, cu cel mai

mare volum de sange continut, transportat la presiune
mica;
venele situate sub nivelul inimii sunt prevazute cu
valvule

HEMODINAMICA
Hemodinamica ramura a stiintei care
studiaz curgerea sngelui, funcie de
proprietile fluidului circulant, de
forele dezvoltate i de calitatea
lichidului.
Reologia studiaz proprietile fizice
i compoziia chimic a lichidului
circulant.

Parametrii hemodinamici
utilizati pentru studiul curgerii
sangelui:
1.Volumul de sange care circula prin
diversele segmente ale arborelui
circulator.

.84% din intreg volumul se afla in

circulatia sistemica si 16 % in inima si
plamani

Parametri hemodinamici utilizati

pentru studiul curgerii sangelui
2. Suprafata totala de sectiune si relatia cu viteza
de curgere

Se observa ca la vene,
suprafata de sectiune este
de 4X mai mare decat la
arterele corespondente.
Aceasta explica de ce
venele pot depozita
cantitati mai mari de
sange fata de artere.

Viteza medie de circulatie

a sangelui este invers
- aprox. 50 cm/sec
in aorta
proportionala
cu S de
- aprox. 20 cm/sec in vena cava
sectiune:
- aprox. 0.5 mm/sec in capilare

Parametrii hemodinamici utilizati pentru

studiul curgerii sangelui
3. Presiunea in diferite segmente ale circulatiei
In aorta presiunea este pulsatila: P sistolica =
120 130 mmHg; P diastolica = 60 - 80 mmHg
cu o P medie de 95-100 mm Hg
Presiunea se prabuseste progresiv pe masura
ce diametrul vaselor scade :
artere mici= 100 mmHg, arteriole= 60
mmHg;
capilare: 35 mmHg la capatul arterial si 10
mmHg la cel venos. P medie, functionala
aprox. 17 mmHg;
ajunge la 0 in venele cave, aproape de atriul
drept.
In artera pulmonara, presiunea este tot
pulsatila dar are valori mult mai mici: P

Proprietatile mecanice ale vaselor:

elasticitatea, contractilitatea,
distensibilitatea .
1. Elasticitatea proprietatea unei structuri de a
se destinde la actiunea unei forte si de a reveni
la dimensiunile initiale cand forta a incetat.

este, in special o proprietate a arterelor mari .

in timpul ejectiei sistolice arterele primesc un volum mare de

sange, peste un volum initial care le umple complet.
Elasticitatea amortizeaza unda de soc prevenind cresterile
exagerate de presiune. Structurile elastice inmagazineaza o
parte din energia sistolei pe care o cedeaza in diastola cardiaca .
Aceasta proprietate este abolita la arterele sclerozate,
care devin rigide
Efectele benefice ale elasticitii vasculare. Datorita
elasticitatii:
se previne prabusirea presiunii in diastola;
se asigurara irigatia coronariana

2. Distensibilitatea
Venele sunt mai distensibile decat arterele de 8 X, ceea ce le
permite sa acumuleze volume mari de sange cu variatii
mici de presiune.

3. Complianta sau capacitanta cunoasterea

compliantei unui teritoriu vascular este mai importanta decat
distensibilitatea (Guyton).
Reprezinta cantitatea de sange care poate fi depozitata intrun segment circulator, pentru o crestere a presiunii cu 1
mmHg
Complianta vasculara = cresterea de volum/cresterea de
presiune sau distensibilitatea x cu volumul
Complianta si distensibilitatea sunt parametri diferiti!
Arterele sunt mai putin compliante decat venele.
Complianta venelor este de 24 ori mai mare decat a
arterelor, deoarece:

4. Contractilitatea

Capacitatea fibrelor musculare netede din media arterelor si

venelor de a se contracta si relaxa sub actiunea unor factori
nervosi si umorali. Acest comportament se numeste
VASOMOTRICITATE.

se manifesta mai ales la nivelul arteriolelor. Prin vasoconstrictie

sau vasodilatatie arteriolara se creste sau se scade tonusul
vascular dintr-un anumit teritoriu, consecintele aparand atat la
nivel local, cat si general.
relaxarea musculaturii arteriolare va determina vasodilatatie intrun anumit teritoriu si cresterea fluxului circulator. Tensiunea
arteriala tinde sa scada datorita sustragerii unui volum de sange
din circulatie. In acest fel, circulatia se adapteaza nevoilor
tisulare crescute de O2 si substante nutritive.

in arteriole este foarte importanta presiunea critica de inchidere

care este de aprox. 20 mmHg. In situatii de dominanta
adrenergica (emotii, frig) datorita vasoconstrictiei, aceasta
presiune creste la 50 - 60 mmHg, producand tulburari de irigatie

FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA

SANGELUI PRIN VASE
1. Diferenta de presiune de la un capat la altul al
vasului sau gredientul presional

2. Rezistenta opusa la deplasarea sangelui

1. Diferenta de presiune in sistemul circulator sau

gradientrul presional este 100 mmHg.
presiunea arteriala medie (presiunea la capatul arterial
P1 in imagine) este 100 mmHg
presiunea la capatul venos (atriul drept) al sistemului
circulator este 0 (P2 in imagine).

FACTORII CARE DETERMINA

CURGEREA SANGELUI PRIN VASE
Relatia dintre fluxul sanguin, presiune si rezistenta este
ilustrata de formula: care este o adaptare a legii lui Ohm
i se numeste legea lui Hagen Poiseuille, in care:
Q = debitul sanguin sau volumul de sange vehiculat
de vase timp de 1 minut.
Acest parametru este de fapt debitul cardiac, care
are o valoare de aprox. 5 l/min.
P = gradientul presional
R = rezistenta periferica
Aceasta relatie poate fi scrisa si sub forma: P = Qc x R si
ne arata dependenta presiunii arteriale fata de debit si
rezistenta.
cresterea debitului cardiac va determina cresterea
presiunii arteriale
o rezistenta periferica crescuta determina cresterea
presiunii
Sau sub forma R = P/Qc

2. FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA

SANGELUI PRIN VASE - REZISTENTA OPUSA LA
DEPLASAREA
SANGELUI
Legea fundamental
a hemodinamicii
este legea lui
Hagen - Poiseuille care arat c debitul este proporional
cu diferena de presiune i raza vasului la puterea a 4-a i
invers proporional cu lungimea vasului i cu vscozitatea
lichidului: Q = Pr4/8l
P = P1 P2 (piederea de presiune de la un cap la altul al
tubului);
r4/l = factorul geometric, dependent de vas;
= factorul reologic (vscozitatea).
Factorul geometric i reologic reprezint rezistena
periferic R, deci, formula va deveni: Q = P/R

Prin urmare,
data de

Rezistenta opusa la curgerea sangelui este

1. Factorii geometrici (care tin de vas):

raza vasului, in fapt de diametrul lui; ingustarea

vasului prin procese de ateroscleroza va duce la

2. FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA

SANGELUI PRIN VASE - REZISTENTA OPUSA LA
DEPLASAREA SANGELUI - continuare
2. Factorii reologici care tin de sange, de calitatea si
cantitatea acestuia:
vascozitatea sangelui;
volumul de sange.
Dintre factorii determinanti ai rezistentei periferice, cei mai
importanti si cu cele mai mari implicatii in patologie sunt
diametrul vasului, elasticitatea si vascozitatea!
Diametrul vasului se modifica prin procese de
vasomotricitate exacerbata si prin procese de
aterosclerozaa !
Vscozitatea reprezinta raportul dintre fora aplicat pe
unitatea de suprafa a lichidului i variaia vitezei de
curgere de la un strat la altul. Este factor determinat al R
periferice, alturi de diametrul vaselor;

depinde de prezena elementelor figurate, in fapt

FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA

SANGELUI PRIN VASE - REZISTENTA OPUSA LA
DEPLASAREA SANGELUI - continuare

Cresterea volumului de snge din vas va duce la

cresterea presiunii (PA) cu care circul sngele prin
vasul respectiv.
Pentru a scdea PA se impune scderea volumului.
Aa se explic administrarea de diuretice n HTA.
Acestea cresc volumul de urin eliminat, ceea ce
va duce la scderea volumului plasmatic si astfel a
PA

TIPURI DE CURGERE A SANGELUI PRIN VASE

1. Curgere laminara - in straturi paralele cu axul vasului
2. Curgere turbulenta - perpendiculara pe ax sau in sens opus
Curgerea este laminar sau turbulent dup valoarea numrului lui
Reynolds (NR): NR = rvd/
r = raza tubului; v = viteza de curgere; d = densitatea fluidului; =
vscozitatea
NR 2000 = curgere laminar;
NR=2000-3000 = curgere tranzitorie;
NR > 3000 = curgere turbulent.

TIPURI DE CURGERE A SANGELUI prin vase continuare

Curgerea laminar este linitit, economic,
silenioas
Curgerea turbulent este zgomotoasa, agresiva
pentru vas (frecare mai mare) si neeconomic.
Fiziologic apare: in ER, UR, la sportivi, la inchiderea
valvelor, la producerea zgomotelor Korotkov;
Patologic apare: la ingustarea diametrului vasului;
in valvulopatii, la cresterea vitezei de curgere a
sngelui - hipertiroidie si anemii.
Cand curgerea este turbulenta se aud zgomote pe
traiectul vasului, numite SUFLURI!

PRESIUNEA ARTERIALA
Blood pessure sau presiunea
arterial = este presiunea pe
care sngele o exercit asupra
pereilor arteriali.
PA este condiionat sau
determinat de 2 factori principali
un factor central = Q. cardiac
un factor periferic = Rezistenta
vascular periferic, adica de:
diametrul vasului;
calitile reologice ale sngelui (vascozitatea);
Qc=P/R P=QxR
volumul de snge;
elasticitatea pereilor vasculari.

Modificarea QC influenteaza TA sistolica, iar modificarea

R. periferice influenteaza TA diastolic.

 R (vasoconstricie
arterial) PA
Vscozitatea
(poliglobulii) PA
Vase cu calibru mare
PA nu se
modific
semnificativ.
Arteriole - P. scade cu
peste 60% PA
elasticitatea vascular
(vrstnici) PA

TIPURI DE PRESIUNE ARTERIAL

1. P. sistolic (maxim)

= presiunea imprimata
sangelui de catre ventriculul stang, in timpul sistolei
ventriculare. Depinde de:
- forta de contractie
- volumul sistolic
- presiunea intraventricular
- volumul de umplere ventriculara (presarcina)

Valori normale: La adult, la nivelul arterelor

mari:
100-120 mmHg sau 13,3 -16 kPa. Limita
superioar = 130 mmHg;
limita inferioar = 100 mmHg (14-16 KPa)

La arterele mici (metatarsiene) = 70-80 mmHg

La capilare nu mai exista diferente presionale,

2. P. diastolic (minim)

= presiunea pe care o exercita

sngele n diastol.
Este cea mai mic valoare n cadrul unui ciclu cardiac,
corespunznd sfritului diastolei ventriculare. Depinde de
rezistena periferic opus de sistemul arterial, adica de
proprietile i calitatea vaselor elastice

Valori normale: P.sist+10 mmHg = 60-80 mmHg (8-11

KPa).

3. Presiunea pulsului

= Diferenta dintre presiunea sistolica

si presiunea diastolica. Se mai numeste presiune diferentiala

P. pulsului = P.sist P.diast = 50 mmHg.
Depinde de:
volumul bataie ( VS ) - presiunea pulsului este direct
proportionala cu volumul sistolic
complianta sitemului arterial - presiunea pulsului este invers
proportionala cu complianta . Pp = VS / C

4. Presiunea medie este suma valorilor presionale

inregistrate milisecunda cu milisecunda intr-un anumit
interval de timp sau valoarea medie a presiunii sangelui in
sistemul arterial pe durata ciclului cardiac (sistola si diastola

Variatiile PA in arterele mari, in timpul sistolei si diastolei

METODE DE DETERMINARE A PRESIUNII

ARTERIALE
Metode directe (sngernde) realizate prin
introducerea unui cateter n arter i conectarea lui la un
sistem de msurare i nregistrare a presiunii;

Metode indirecte (nesngernde) permit msurarea

gradului de tensionare a pereilor arteriali:
- met. palpatorie (Riva-Roci) masoara P. sistolic
- met. ascultatorie (Korotkov) P. sistolic i diastolic
- met. oscilometric (Pachon) IO, P. sist, P. diast, P.
medie.

Principiu: se comprim o artera mare cu ajutorul unei

manete pneumatice n care se realizeaz o presiune
msurabil. Valorile presiunii intraarteriale se apreciaz
prin diverse metode ascultatorie, palpatorie,
oscilometrica, comparativ cu presiunea cunoscut din
manet.

Metoda ascultatorie (Korotkow).

Principiu.
Se ascult cu stetoscopul plasat n
plica cotului, zgomotele care apar la
decomprimarea lent a manetei.
Aceste zgomote se datoreaza
circulaiei turbulente a sngelui
prin vas i se numesc zgomotele
lui Korotkow.

Aplicarea unei presiuni din exteriorul

vasului, cu ajutorul mansetei pn
cnd acesta se colabeaz complet; se
scade presiunea din aparat; cnd
presiunea din aparat este egal cu P.
maxim din vas se percepe puls
(metoda palpatorie) n sectorul din
aval sau se aude primul zgomot
(metoda ascultatorie) sau apar
primele oscilaii ale peretelui arterial

Zgomotele lui Korotkow determinate de curgerea

turbulent a sngelui prin vasul care se decomprim
(cu diametru mai mic dect n condiii normale).

VARIATII FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ALE PA

VARIAII FIZIOLOGICE
functie de varsta - PA creste cu varsta datorita
procesului de arterioscleroza. La indivizii sntoi, TA
crete foarte puin sau chiar deloc pana la 50 de ani. De
la acesta varsta ncepe s creasc , la fiecare decad cu
10 mmHg.
Cu vrsta, vasele se sclerozeaz apar ingustari ale
calibrului vaselor din creier, cord , etc., iar PA crete
ca o adaptare la necesitatea asigurarii unui debit
normal pentru diferite organe.

Limitele maxime, considerate de granita

ale TA sunt 140 / 90 mmHg!!!
functie de sex barbatii au valori presionale mai mari
decat femeile (au un volum sanguin mai mare);

Evoluia PA cu vrsta
Nou nscui
PAS 65-80 mmHg;
PAD 30-46 mm Hg;
7-9 ani
PAS 80-100 mmHg;
PAD 41-59 mmHg;

10-13 ani
PAS 82-120 mmHg
PAD 40-65 mmHg;

14-15 ani
PAS 90-120 mmHg
PAD 50-70 mmHg;

16-17 ani
PAS 100-125 mmHg
PAD 50-75 mmHg

VARIATII FIZIOLOGICE ALE PA

gravitatia influenteaza valoarea PA :
vasele de sub nivelul inimii au PA crescuta aa. picioarelor au o PA de 180 mmHg
vasele de deasupra inimii au PA scazuta
(efectul fortei gravitationale) - vasele
cerebrale au o PA de 70 mmHg .
schimbarea pozitiei corpului : de la clinostatism
la ortostatism duce :
la o scadere tranzitorie a presiunii
apoi presiunea creste progresiv, ajungand la
valori mai mari decat valoarea initiala din
clinostatism .
Mecanism: cand ne ridicam, sangele se
acumuleaza in membrele inferioare scade
intoarcerea venoasa scade VS scade PA

VARIATII FIZIOLOGICE ALE PA

functie de starea de repaus sau efort: efortul fizic

modifica PA , dar depinde de intensitatea efortului :
in efortul fizic de intensitate mica, in exercitii
usoare , PA scade datorita scaderii K (conductanta
hidraulica) .

in efortul fizic moderat, PA creste .

In somn PA scade tonus parasimpatic dominant;

Teama , emotiile , stimulii durerosi cresc PA predomina

tonusul simpatic

In graviditate, PA scade in trimestru I, atingand valori

minime la sfarsitul celui de-al 2 -lea trimestru deoarece
creste sinteza de substante vasodilatatoare.
Apoi, datorita nivelului crescut de estrogeni si
progesteron (mai ales) se retine sodiu si apa care
incarca patul vascular prin cresterea volumului
cresterea PA.

VARIAII PATOLOGICE ale PA

Creteri:

Presiunea sistolica in febr, hipertiroidie;

Insuficienata aortica
P. sistolica i diastolica in boala hipertensiv,
feocromocitom (tumora de medulosuprarenala, cu
secretie crescuta de catecolamine).

Scderi:

P.sist i diast dup hemoragii masive, oc,

insuficien suprarenal, hipoTA (ortostatic sau
constituional).

Presiune convergent - P.diast , P.sist. normal

ASC, bolnavii renali, persoanele stresate.

Presiune divergent - P.diast , P.sist. normal sau

crescuta, P.diferentiala sportivii vagotonici bine
antrenai, pacienii cu insuficienta aortica

UNDA PULSATIL
Unda pulsatil = und energetic care se propag
prin peretele vascular, din aproape n aproape,
generat de oscilaiile presionale care apar ca
rezultat al fortei de contracie a inimii.
Depinde de:
- factori hemodinamici (rapiditatea i mrimea
expulziei)
- factori arteriali (elasticitatea Ao i rezistena
pereilor
vasculari).
Are 2 unde pozitive:
UNDA PRIMAR (nceput ascensiune incizura
dicrot (ID)
UNDA SECUNDAR (ID sfritul curbei).

 UNDA PRIMAR cuprinde:

- panta anacrot (nceput vrf)

- platoul sistolic (vrf ID)

Panta anacrot depinde de:

- Q. sistolic
- durata sistolei
- elasticitatea pereilor vasculari
- valoarea presiunii diastolice
ID semnifica:
la pulsul carotidian inchiderea
aortei
la pulsul femural unda
reflectat de periferie i
amortizat de rezistenta
periferic, de interferena ntre
unda primar i secundar.
Unda dicrot depinde de
calitile elastice ale pereilor
arteriali care menin o presiune
n vase, dup nchiderea
sigmoidelor.

Diferena PC i PF:
P Femural prezint:
ntrziere mai mare fa
de reperele Fono i EKG
amplitudine mai redus
vrf mai regulat, ocup tot
platoul
ID mai jos situat, mai
tardiv
unda dicrot mai redus
ca amplitudine.

 VITEZA UNDEI PULSATILE

nregistrare simultan de PC, PF, II EKG, Fono;
transductor la artera carotid i femural.
V = S/T
S = distana parcurs de und de la carotid
femural.
T = timpul de ntrziere a celor 2 unde.
X = dist. carotid furculia sternal.
Y = dist. furculia sternal ombilic.
Z = dist. ombilic artera femural.
T T = diferena ntre timpul de propagare al
undei PF
i PC.
V = S/T = (Y+Z) X/T T
4m/sec la aort
6m/sec la arterele periferice.

Importana determinrii
undei de puls arterial

reper pentru zgomotele cardiace

(Zg.I = picior ascensiune; Zg.II = ID
cu decalaj de 0,02 fa de A)

determinarea vitezei undei pulsatile

diagnosticul valvulopatiilor
orificiului aortic:

n stenoza aortic:
T.asc
panta anacrot mai lent, n
trepte
amplitudinea pulsului mai mic

n insuficiena aortic:
panta anacrot rapid
puls amplu
ID jos situat, tears

msurarea intervalelor de timp

sistolici ai VS

PULSUL ARTERIAL
Pulsaiile arterelor pot fi observate prin
inspecie i palpare:
Artera suficient de mare, aezat n plan superficial i
pe un plan dur (oase) sau semidur (pachet muscular).
Se exercit presiune moderat cu 3 degete.
De regul se palpeaz artera carotid i radial.

Clinic, se urmresc 4 aspecte:

- prezena/absena pulsului
- frecvena pulsului
- regularitate/iregularitate
- amplitudinea (tria, fermitatea pulsului)
Normal: 60-100 pulsaii/min, regulat, amplu,
ferm, bine btut, simetric, sincron n 2 puncte
arteriale simetrice.

Modificri ale pulsului:

Frecven crescut (puls frecvent) tahicardie sinusal,
tahicardie paroxistic)
Frecven sczut (puls rar) bradicardie sinusal, ritm
nodal, bloc A-V complet cu ritm idioventricular)
Ritm neregulat tulburri de ritm: extrasistole, FiA.
Puls slab (molis) IC, sincop, hemoragii mari, febr
Puls dur (durus) ASC, glomerulonefrit
Puls sltre (magnus et celer) n IAo amplitudine mare,
viteza de ascensiune mare, cdere mare, aspect de dans
arterial, de hiperpulsatilitate a arterelor, datorit diferenei mari
dintre TA sistolic i diastolic.
Puls n platou (parvus et tardus) n SAo amplitudine mic,
vrf ntrziat, pant de ascensiune i coborre lente).

Zone de palpare a pulsului

1. Artera temporala
2. Artera faciala
3. Artera carotida
4. Artera brahiala
5. Artera radiala
6. Artera femurala
7. Artera poplitee (in spatele
genunchiului)
8. Pulsul la artera tibiala posterior
9. Artera pedioasa dorsala

Pulsul la artera
femurala

Pulsul la tibiala
posterioara

Pulsul la Artera
dorsala
pedioasa

Pulsul la artera
poplitee