Teoria probabilitatilor si statistica

matematica
B
arb
acioru Iuliana Carmen
CURSUL 1

Cursul 1

Cuprins
1 Introducere n teoria probabilit
a
tilor
1.1 Probabilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.1 Evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.2 Observatii asupra conceptului de probabilitate . . . . . .
1.1.3 Teorema adun
arii probabilit
atilor evenimentelor
incompatibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.4 Evenimente independente si evenimente dependente . . .
1.1.5 Teorema nmultirii evenimentelor independente. . . . . . .
1.1.6 Independenta a dou
a cte dou
a evenimente si independenta
reciproc
a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.7 Evenimente contrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.8 Sistem complet de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . .
Index

.
.
.

5
5
5
6

. 10
. 11
. 12
. 13
. 13
. 14
16

Cursul 1

Capitolul 1

Introducere n teoria
probabilit
a
tilor
Teoria probabilit
atilor este o disciplin
a matematic
a asem
an
atoare geometriei sau
analizei. Ea este capabil
a s
a interpreteze destul de multe categorii de fenomene.
Pe baza conceptelor clasice denite mai jos se aseaz
a teoria modern
a a probabilit
atilor.

1.1
1.1.1

Probabilitatea
Evenimente

n teoria probabilit
atilor prin eveniment vom ntelege orice rezultat al unui
experiment.
n practic
a se nt
alnesc trei tipuri de evenimente: sigure, imposibile si
ntmpl
atoare.
Evenimentul sigur este acela care se produce n mod obligatoriu la efectuarea
unui anumit experiment.
Exemplul 1.1.1 Extragerea unei bile de culoare alba dintr-o urna ce nu contine
dect bile de culoare alba.
Evenimentul imposibil este acela care n mod obligatoriu nu se produce la
efectuarea unui anumit experiment.
Exemplul 1.1.2 Extragerea unei bile de culoare neagra dintr-o urna ce nu contine
dect bile de culoare alba.
5

Cursul 1
Evenimentul ntmpl
ator este acela care n urma efectu
arii unui experiment
poate sau nu s
a se produc
a.
Exemplul 1.1.3 Extragerea unei bile de culoare alba dintr-o urna ce contine bile
albe si negre este un eveniment ntmplator. Daca are loc un singur experiment
nu putem spune maui nimic despre aparitia unui eveniment ntmplator. Atunci
cnd experimentul se realizeaza de mai multe ori, n acelea
si conditii, se poate
observa ca evenimentele ntmplatoare se supun anumitor legi, numite legi statistice.
Teoria probabilitatilor se ocupa tocmai de stabilirea acestor legi. Cunoa
sterea
lor ne permit sa prevedem desfasurarea evenimentelor ntmplatoare de masa.
Vom nota cu
evenimentul sigur, cu ; evenimentul imposibil si cu A; B; :::
evenimentele ntmplatoare.

1.1.2

Observa
tii asupra conceptului de probabilitate

Teoria matematic
a a probabilit
atilor nu spune care lege de probabilitate introdus
a
pe o multime permite toate legile posibile (si ele sunt numeroase...). Aceast
a
problem
a face referire la natura zic
a, dac
a putem spune asa, a conceptului de
probabilitate care formalizeaz
a si cuantic
a sentimentul de incertitudine fata de
un eveniment.
Conceptul obiectivist
Din acest punct de vedere, probabilitatea unui eveniment poate determinat
a
ntr-o manier
a unic
a.
A. Viziunea clasic
a
Este consecinta jocurilor de noroc. este n general nit
a si nevoia de simetrie
conduce la a da ec
arui eveniment elementar aceeasi posibilitate de realizare.
Asadar aruncarea unuia dintre zaruri conduce la o multime de 6 elemente egal
probabile. Calculul probabilit
atilor nu este deci altceva mai mult dect o actiune
de num
arare, dup
a celebra formul
a:
P (A) =

Num
arul cazurilor favorabile
Num
arul cazurilor posibile

Exemplul 1.1.4 Sa consideram experimentul aleator care consta n aruncarea a

doua zaruri.
i putem asocia acestuia multimea
6

Teoria probabilit
a
tilor
si statistic
a matematic
a
= f(1; 1) ; (1; 2) ; (1; 3) ; :::(1; 6); (2; 1); (2; 2); :::(2; 6); :::; (6; 6)g
care are 36 de elemente.
Notam cu A evenimentul " suma numerelor de pe cele doua zaruri este un numar
par " si cu A multimea corespunzatoare realizarii evenimentului A:
A = f(1; 1) ; (1; 3) ; (1; 5); (2; 2); (2; 4); (2; 6); (3; 1); (3; 3); (3; 5); (4; 2); (4; 4); (4; 6);
(5; 1); (5; 3); (5; 5); (6; 2); (6; 4); (6; 6)g
care are 18 elemente.
18
Probabilitatea realizarii evenimentului A este P (A) =
= 0; 5:
36
Analiza combinatoric
a furnizeaz
a deci r
aspunsul pentru denitia clasic
a.
Aceast
a aproximare nu se extinde asupra cazului cnd este nenum
arabil
a
si corespunde unei conceptii idealiste despre un experiment aleatoriu. Simetriile
perfecte nu exist
a: cele 6 fete ale zarului nu sunt n realitate identice avnd n
vedere neomogenitatea materialului si ndeosebi gravarea numerelor pe fete.
B. Paradox celebru
Limitele date de viziunea clasic
a se pot vedea foarte bine n celebrul paradox
al lui Bertrand. Consider
am un triunghi echilateral si cercul s
au circumscris.
Tras
am la ntmplare o coard
a n cerc. Care este probabilitatea ca lungimea sa
s
a e mai mare dect latura triunghiului? Vom reproduce mai jos comentariile
lui Renyi:
Prima solu
tie. Cum lungimea corzii este determinaat
a de pozitia centrului
s
au, alegerea coardei poate consta n marcarea unui punct la ntmplare n
interiorul cercului. Probabilitatea ca ea s
a e mai mare dect latura triunghiului
echilateral nscris n cerc este atunci evident egal
a cu aceea ca mijlocul coardei
s
a e n interiorul cercului nscris n triunghi (care este hasurat n g. 4.2).

Fig. 4.2

Cursul 1
Dac
a admitem c
a repartitia acestui punct este uniform
a n cerc, vom g
asi pentru
probabilitatea c
autat
a:

r 2
2
r2

1
4

A doua solu
tie. Lungimea coardei este determinat
a de distanta de la mijlocul
s
au la centrul cercului. Din motive de simetrie putem considera c
a mijlocul
coardei este situat pe raza dat
a a cercului si presupunem c
a repartitia acestui
punct pe raz
a este uniform
a. Coarda va mai lung
a dect latura triunghiului
echilateral nscris dac
a mijlocul s
au este situat fata de centru la o distanta mai
mic
a de r=2. Probabilitatea c
autat
a este atunci de 1/2 (vezi g. 4.3).

Fig. 4.3

A treia solu
tie. Din motive de simetrie putem presupune c
a am xat una
dintre extremit
atile coardei, s
a zicem P0 : Cealalt
a va aleas
a la ntmplare pe
circumferinta cercului. Dac
a admitem c
a probabilitatea ca cealalt
a extremitate
P s
a cad
a pe un arc dat de circumferinta cercului este proportional
a cu lungimea
acestui arc, coarda P0 P este mai mare dect latura triunghiului echilateral nscris
atunci cnd P se g
aseste pe arcul P1 P2 deci lungimea este de 1/3 din circumferinta.
8

Teoria probabilit
a
tilor
si statistic
a matematic
a
(vezi g. 4.4). Probabilitatea este deci 1/3.

Fig. 4.4

Este clar c
a cele trei ipoteze de repartitie sunt egal realizabile. Acest exemplu a
p
arut paradoxal la timpul s
au deoarece nu se ntelegea c
a, conditiile experimentale
diferite pentru alegerea la ntmplare a coardei, prin cele trei procedee descrise,
conduc la m
asuri probabiliste diferite pe o aceeasi algebr
a de evenimente.
C. Viziunea obi
snuit
a
Ea se bazeaz
a pe legea numerelor mari (vezi capitolul: Variabile aleatoare).
O singur
a experienta nu este sucient
a pentru a evalua probabilitatea ca un
eveniment s
a aib
a loc. Trebuie repetat de un mare num
ar de ori. Astfel, aruncnd
un zar, probabilitatea de a iesi fata cu num
arul 6 este limita raportului:
De cte ori s-a obtinut nr. 6
=f
Num
arul de ncerc
ari
cnd num
arul de ncerc
ari creste nedeterminat. n consecinta legea numerelor
mari asigur
a faptul c
a f converge c
atre probabilitatea p a evenimentului. Din
punct de vedere practic este clar c
a viziunea obisnuit
a nu permite determinarea
probabilit
atii unui eveniment pentru c
a un asemenea proces, necesitnd un num
ar
innit de observatii, este zic irealizabil. De remarcat c
a n conceptia obisnuit
a
este imposibil de dat o valoare si de asemenea un sens probabilit
atii unui eveniment
nerepetabil de genul va ninge pe 25 octombrie 2110, ceea ce limiteaz
a sfera de
aplicatii a calculului probabilit
atilor. Cu toate acestea critica cea mai radical
a
adus
a punctului de vedere obisnuit este urm
atoarea: denitia probabilit
atii se
bazeaz
a pe legea numerelor mari, ori aceasta din urm
a este o teorem
a care
9

Cursul 1
presupune cunoscut conceptul de probabilitate. Este deci un cerc vicios. Din
denitia probabilit
atii rezult
a urm
atoarele propriet
ati:
1. Probabilitatea evenimentului sigur este 1.
2. Probabilitatea evenimentului imposibil este 0.
3. Probabilitatea unui eveniment ntmpl
ator este cuprins
a ntre 0 si 1.
Rezult
a de aici c
a probabilitatea unui eveniment A satisface dubla inegalitate:
0

P (A)

Frecventa relativ
a a evenimentului A este o alt
a notiune fundamental
a n teoria
probabilit
atilor. Ea este egal
a cu raportul dintre num
arul probelor n care evenimentul
A s-a produs si num
arul total de probe. S-a demonstrat faptul c
a dac
a un
experiment se repet
a de un num
ar sucient de mare de ori, n conditii identice,
atunci frecventa relativ
a este stabil
a, adic
a variaz
a n jurul probabilit
atii.

1.1.3

Teorema adun
arii probabilit
a
tilor evenimentelor
incompatibile

Deni
tia 1.1.5 Doua sau mai multe evenimente se numesc incompatibile daca
producerea unuia dintre ele exclude producerea celorlalte ntr-o aceea
si proba.
Exemplul 1.1.6 Aparitia fetei 1 si a fetei 6 la aruncarea unui zar sunt doua
evenimente incompatibile.
Deni
tia 1.1.7 Fiind date doua evenimente A; B se nume
ste reuniune a acestora
si se noteaza A[B evenimentul care consta n producerea a cel putin unuia dintre
cele doua evenimente, deci e a evenimentului A, e a evenimentului B, e a
ambelor evenimente A si B.
Exemplul 1.1.8 Fie A, B, C trei evenimente oarecare. Evenimentul " Cel putin
un eveniment din cele trei se produce " este A [ B [ C:
Dac
a A si B sunt incompatibile atunci A [ B const
a n aparitia unuia dintre
evenimentele A si B. Teorema de mai jos arat
a cum se calculeaz
a A [ B dac
aA
si B sunt incompatibile.
Teorema 1.1.9 Probabilitatea producerii unuia dintre evenimentele incompatibile
A si B este egala cu suma probabilitatilor acestor evenimente:
P (A [ B) = P (A) + P (B)
10

Teoria probabilit
a
tilor
si statistic
a matematic
a
Demonstra
tie: Facem urm
atoarele notatii:
n = num
arul rezultatelor incompatibile, egal posibile ale experimentului n
urma c
aruia se pot produce evenimentele A si B;
a = num
arul rezultatelor favorabile producerii evenimentului A;
b = num
arul rezultatelor favorabile producerii evenimentului B;
a + b reprezint
a atunci num
arul rezultatelor favorabile producerii unuia dintre
cele dou
a evenimente A si B: Deci:
P (A [ B) =
Pe de alt
a parte, P (A) =

a+b
n

a
b
a
b
a+b
, P (B) = ) P (A) + P (B) = + =
.
n
n
n n
n

Observa
tia 1.1.10 Pentru un mumar mai mare de evenimente incompatibile,
demonstratia se face prin inductie matematica.
Exemplul 1.1.11 Sa consideram un pachet cu 52 de carti de joc. Fie experienta
aleatoare ce consta n extragerea unei singure carti de joc.
a) Determinati probabilitatea evenimentului A="extragerea unui as".
b) Determinati probabilitatea evenimentului B="extragerea unui as de inima ro
sie
sau a unui zece de inima ro
sie sau a unui valet de inima ro
sie".

Solu
tie: a) S
tim c
a un pachet cu 52 de c
arti de joc are 4 asi. Prin urmare
4
1
probabilitatea de a extrage un as este: P (A) = 52
= 13
:
b) S
tim c
a un pachet cu 52 de c
arti de joc are un as de inim
a rosie, un zece de
inim
a rosie si un valet de inim
a rosie. Fie B1 evenimentul extragerii unui as de
1
inim
a rosie. P (B1 ) = 52
: Fie B2 evenimentul extragerii unui zece de inim
a rosie.
1
1
a rosie. P (B3 ) = 52
:
P (B2 ) = 52 :Fie B3 evenimentul extragerii unui valet de inim
Evenimentul B este detit prin: B = B1 [ B2 [ B3 : ntruct B1 ; B2 ; B3 sunt
incompatibile, avem: P (B) = P (B1 [ B2 [ B3 ) = P (B1 ) + P (B2 ) + P (B3 ) =
1
1
1
3
52 + 52 + 52 = 52 :

1.1.4

Evenimente independente
si evenimente dependente

Deni
tia 1.1.12 Doua evenimente se zic independente daca probabilitate
realizarii unuia dintre ele nu depinde de faptul ca celalalt eveniment s-a produs
sau nu.
11

Cursul 1
Exemplul 1.1.13 ntr-o urna se gasesc bile albe si ro
sii. Se fac doua extrageri.
Dupa prima extragere bila extrasa se repune n urna. Faptul ca la prima extragere
am obtinut o bila alba ( evenimentul A ) nu depinde de faptul ca la cea de-a doua
extragere am obtinut o bila ro
sie ( evenimentul B ). De asemenea, probabilitatea
lui B nu depinde de faptul ca s-a produs sau nu evenimentul A.
Deni
tia 1.1.14 Doua evenimente se zic dependente daca probabilitate realizarii
unuia dintre ele depinde de faptul ca celalalt eveniment s-a produs sau nu.
Exemplul 1.1.15 Daca n exemplul anterior, prima bila extrasa nu se repune
n urna, atunci numarul total de bile din urna pentru cea de-a doua extragere va
mai mic cu o unitate iar probabilitatea ca la cea de-a doua extragere sa obtinem
o bila ro
sie depinde de faptul ca prima data am extras sau nu o bila alba.

1.1.5

Teorema nmul
tirii evenimentelor independente.

Deni
tia 1.1.16 Fie A ;i B doua evenimente. Se nume
ste intersec
tie a lui A
cu B si se noteaza cu A \ B evenimentul care consta n producerea simultana a
celor doua evenimente.
Exemplul 1.1.17 Daca n doua urne sunt bile albe si bile negre, A este evenimentul
care consta n extragerea unei bile negre din prima urna, B este evenimentul care
consta n extragerea unei bile negre din cea de-a doua urna. Din ecare urna se
extrage cte o bila. Atunci A \ B este evenimentul care consta n extragerea a
doua bile negre.
Dac
a evenimentele A1 ; A2 ; :::; An au loc simultan atunci are loc evenimentul
A1 \ A2 \ ::: \ An : Dac
a evenimentele A1 ; A2 ; :::; An sunt incompatibile atunci
A1 \ A2 \ ::: \ An = ?:
Teorema 1.1.18 Daca A si B sunt doua evenimente independente atuci probabilitatea
producerii simultane a celor doua evenimente este egala cu suma probabilitatilor
celor doua evenimente:
P (A \ B) = P (A) P (B)
Demonstra
tie: Facem urm
atoarele notatii:
n - num
arul cazurilor posibile producerii evenimentului A;
a - num
arul cazurilor favorabile producerii evenimentului A;
m - num
arul cazurilor posibile producerii evenimentului B;
12

Teoria probabilit
a
tilor
si statistic
a matematic
a
b - num
arul cazurilor favorabile producerii evenimentului B;
a b
a b
Atunci P (A \ B) =
=
deoarece:
n m
n m
a b - num
arul cazurilor favorabile producerii evenimentelor A si B sau A si
{B sau {A si {B sau {A si B;
n m- num
arul cazurilor egal posibile producerii simultane a evenimentelor A
si B:
a
b
Dar P (A) = ; P (B) =
si deci am obtinut ceea ce trebuia demonstrat.
n
m
Corolarul 1.1.19 Probabilitatea producerii simultane a mai multor evenimente
independente n totalitate este egala cu produsul probabilitatilor acestor evenimente.

1.1.6

Independen
ta a dou
a cte dou
a evenimente
si independen
ta
reciproc
a

Deni
tia 1.1.20 Consideram evenimentele A1 ; A2 ; :::; An : Ele se zic independente:
1. dou
a cte dou
a daca:
P (Ai \ Aj ) = P (Ai ) P (Aj )

(8) 1

i 6= j

n;

2. reciproc independente (n totalitate sau global) daca pentru toate partile I

ale unei multimi de indici ce merge de la 1 la n avem:
!
\
Y
Ai =
P (Ai )
P
I

Observa
tia 1.1.21 Aceasta conditie este mult mai puternica dect independenta
doua cte doua, cu care nu este echivalenta si care este o simpla consecinta.
Exemplul 1.1.22 Evenimentele A, B si C sunt independente n totalitate daca
urmatoarele evenimente sunt independente:
A si B, A si C, B si C, A si B \ C ,B si A \ C; C si A \ B:

1.1.7

Evenimente contrare

Deni
tia 1.1.23 Doua evenimente A si B se zic contrare (sau complementare)
daca ele sunt incompatibile si reuniunea lor este evenimentul sigur :
Dac
a un evenimentul este notat cu A atunci contrarul s
au se va nota cu {A
sau A.
13

Cursul 1
Exemplul 1.1.24 Daca ntr-o urna sunt bile albe si bile negre atunci evenimentul
ce consta n extragerea unei bile albe este contrar evenimentului ce consta n
extragerea unei bile negre.
Teorema 1.1.25 Suma probabilitatilor a doua evenimente contrare este egala cu
1:
P (A) + P {A = 1
Demonstra
tie: S
tim c
a A si {A sunt incompatibile si c
a A [ {A =
Conform teoremei 1.1.9 :

1 = P ( ) = P (A [ {A) = P (A) + P {A
Propriet
a
ti:
{(A [ B) = {A \ {B

{(A \ B) = {A [ {B
{({A) = A

A \ {A = ?
A [ {A =

1.1.8

Sistem complet de evenimente

Deni
tia 1.1.26 A1 ; A2 ; :::; An formeaza un sistem complet de evenimente
daca partile A1 ; A2 ; :::; An ale lui constituie o partitie a lui :
(
8i 6= j ) Ai \ Aj = ;
[Ai =

Exemplul 1.1.27 Evenimentul A si contrarul sau {A este cel mai simplu exemplu
de sistem complet de evenimente.
Exemplul 1.1.28 Sa consideram experimentul aleator care consta n aruncarea
a doua zaruri. Daca notam evenimentele:
A1 - aparitia fetei 1;
A2 - aparitia fetei 2;
Un experiment conduce la unul si numai unul singur dintre aceste evenimente, adic
a
A1 ; A2 ; :::; An sunt incompatibile si reuniunea lor este egal
a cu evenimentul sigur :

14

Teoria probabilit
a
tilor
si statistic
a matematic
a
....
A6 - aparitia fetei 6
atunci A1 ; A2 ; :::; A6 formeaza un sistem complet de evenimente.
Teorema 1.1.29 Suma probabilitatilor dintr-un sistem complet de evenimente
este egala cu 1.
P (A) + P (A2 ) + ::: + P (An ) = 1
Demonstra
tie: A1 ; A2 ; :::; An ind incompatibile, conform teoremei 1.1.9
avem: 1 = P ( ) = P (A1 + A2 + ::: + An ):
Exemplul 1.1.30 Fie A; B si C trei evenimente oarecare. Exprimati urmatoarele
evenimente:
1. Cele trei evenimente se produc;
2. Se produce mai putin de un eveniment;
3. Se produc mai putin de doua evenimente;
4. Se produce un singur eveniment;
5. Nu se produce niciun eveniment;
6. Se produc mai mult de doua evenimente;

Solu
tie: 1. Dac
a not
am cu X evenimentul: se produc toate cele trei
evenimente A; B si C atunci X = A \ B \ C:
2. Dac
a not
am cu Y evenimentul: se produce mai putin de un eveniment
atunci Y = A [ B [ C:
3. Dac
a not
am cu Z evenimentul: se produc mai putin de dou
a evenimente
atunci Z = (A \ B \ C) [ A \ B \ C [ A \ B \ C [ A \ B \ C :
4. Dac
a not
am cu V evenimentul: se produce un singur eveniment atunci
V = A\B\C [ A\B\C [ A\B\C :
5. Dac
a not
am cu W evenimentul: nu se produce niciun eveniment atunci
W = A\B\C :
6. Dac
a not
am cu T evenimentul: se produc mai mult de dou
a evenimente
atunci T = A \ B \ C:
Exemplul 1.1.31 Consideram evenimentele: A, B, C ce se pot produce n urma
unui experiment. Fie de asemenea evenimentele: X = A [ (B \ C) ; Y = A \
(B [ C) :Stiind

ca P(A) = a, P(B) = b, P(C) = c, P(A \ B) = x, P(A \ C) =

y, P(C \ B) = z, P(A \ B \ C) = w, calculati:
1. Probabilitatea evenimentului X, PX ;
2. Probabilitatea evenimentului Y, PY .
15

Cursul 1
Solu
tie: 1. PX = P (A [ (B \ C)) = P (A) + P (B \ C) P (A \ B \ C) =
a + z w:
2. PY = P (A \ (B [ C)) = P ((A \ B) [ (A \ C)) = P (A \ B) + P (A \ C)
P (A \ B \ C) = x + y w:
Exemplul 1.1.32 Sa presupunem ca aruncam un zar. Notam cu A evenimentul:
rezultatul este un numar par si cu B evenimentul: rezultatul este un numar
impar. Determinati probabilitatile celor doua evenimente.
Solu
tie: n acest caz multimea tuturor posibilit
atilor este = f1; 2; 3; 4; 5; 6g :
3
1
3
1
A = f2; 4; 6g ; B = f1; 3; 5g :Atunci PA = 6 = 2 = 0; 5 iar PB = 6 = 2 =
0; 5:

16

Index
Eveniment, 5
ntmpltor, 6
imposibil, 5
sigur, 5
Evenimente
complementare, 13
contrare, 13
dependente, 12
incompatibile, 10
independente, 11
n totalitate, 13
dou cate dou, 13
global, 13
reciproc, 13
Frecventa
relativ, 10
Intersectie, 12
Sistem
complet de evenimente, 14

17