Sunteți pe pagina 1din 9

Exercitii de creativitate

Ce este creativitatea?
Creativitatea este un proces mental i social care implic generarea unor idei sau
concepte noi, sau noi asocieri ale minii creative ntre idei sau concepte existente. Creativitatea
este un concept multidimensional i se poate manifesta n multiple domenii. Identificarea i
cuantificarea naturii creativitii constituie obiective dificile.

Exercitii de creativitate pentru scriitori

1. Scrie din perspectiva unui copil de 8 ani


Am primit ca tem s povestim un Crciun din perspectiva unui copil de 8 ani, n care nu primim
cadourile pe care ni le-am dorit.
Mi-a fost foarte greu s ncerc s vorbesc i s gndesc ca un copil de 8 ani trebuia s am grij
att la ceea ce fac, s nu fie ceva ce un copil nu ar face, ct i la ceea ce zic.
E util pentru c e un exerciiu psihologic, de perspectiv, dar i de creativitate. Merit ncercat,
stimuleaz foarte mult gndirea.
2. Scrie un text cu anumite cuvinte date
De regul, era vorba de un text scurt, de maxim jumtate de pagin, care s cuprind o serie de
cuvinte din domenii diferite.

Regula era s nu folosesc alte substantive dect cele date, sau alte adjective dect cele date, dup
caz. Textul trebuia s fie coerent, relevant i util oricui l-ar citi.

Un alt mod n care se poate face acest exerciiu este s se dea 3 fraze: una de introducere, una de
cuprins i una de ncheiere, i s se impun scrierea unui text cu aceste fraze plasate astfel. Din
nou, frazele pot fi din domenii foarte diferite, i trebuie gsit o legtur ntre ele, folosind doar
cte un singur paragraf scurt.
Era destul de greu innd cont c termenii dai acopereau att de multe domenii, de la
mbrcminte pn la legume i tehnologie.
E util pentru c ajut la crearea de reclame pentru produse sau servicii dificil de vndut i de
explicat, i stimuleaz crearea unor legturi dificil de intermediat.
3. Parodiaz o poezie celebr
Mi-aduc aminte c eu am ales Od n metru antic de Eminescu, i am scris-o sub forma unei
satire la adresa mediului economic romnesc.
E un exerciiu amuzant, creativ, i nu e simplu pentru c trebuie s menii forma poeziei iniiale,
rima, numrul de silabe i tonalitatea.
E util pentru copywriterii care trebuie s scrie reclame dup o serie de reguli i restricii, sau
completnd un ablon sau o tem impus de client.
4. Scrie gndurile unui om nainte s adoarm
Cnd eti n pat, cu ochii nchii, i atepi s adormi, tot ce-i rmne de fcut este s-i lai
mintea s zburde, sau s te gndeti la ce ai fcut azi, ce nu ai fcut, i ce vei face mine.
Acest exerciiu devine dificil pe msur ce se impun mai multe restricii: dac se d un profil al
acelui om, i o serie de activiti ce a fcut el n ziua respectiv, i ce trebuie s fac a doua zi.
Aceste date, restricii, sunt echivalentul unui brief creativ, iar gndurile despre a doua zi pot fi
activitile dintr-o campanie care va trebui s respecte acel brief.
E util n special pentru cei care trebuie s scrie un advertorial, n urma unor informaii primite de
la client.
5. Completeaz o serie de metafore
Metaforele nu sunt altceva dect nite comparaii incomplete, dar inedite. Noi aveam de
completat att comparaii, ct i metafore precum:

Soarele, un.
Prul ei ca
Televizorul ca un.
Telefonul,
Cartea, un

E interesant c prin articolul nehotrt de dup substantiv, (un, o) se impune genul


substantivului sau aciunii pe care o vom folosi n comparaie. Cele care nu au articol permit mai
mult libertate n gndire.
Aveam de fcut cte 5 comparaii sau metafore pentru fiecare exemplu dat, i preferabil din
domenii ct mai diferite.
E util pentru cei care au de promovat orice fel de produse sau servicii, i vor s le prezinte dintro alt perspectiv. Exerciiul se poate aplica att n brainstorming-uri, n grupuri, ct i pe cont
propriu.
Dac se gsete o comparaie inedit, ea poate sta la baza conceptului unei reclame, sau a unei
ntregi campanii.
6. Scrie o reclam fulger, cu doar 5 cuvinte, la un produs dat
Acesta e un exerciiu pur de copywriting, i ajut la obinuirea copywriterului cu lucrul n
condiii de stres, stimularea creativitii sale, ct i lucrul cu resurse limitate doar 5 cuvinte.
Produsul dat pentru noi era unul general, de exemplu: cauciucul de main; mouse-ul de
calculator; un stilou albastru; etc.
E util pentru cei care trebuie s scrie copy-uri scurte, afie, sloganuri, titluri, sau chiar pentru cei
care vor s scrie coninut pentru reelele de socializare (Twitter, n special).
7. Gsete titlul cel mai bun pentru un vizual dat
Copywriterului i se arat un slide cu poze, i dup fiecare poz acesta are timp cteva secunde s
genereze o idee de titlu.
Se poate aplica att pe un grup, ct i pe indivizi separat, i i ajut s lucreze n condiii de stres,
sub presiune i avnd resurse limitate (de timp, n acest caz).

E util pentru cei care vor s scrie titluri eficiente, att pentru articole, reclame text, ct i pentru
reclame video. De asememea, i ajut i pe cei care vor s scrie sloganuri sau titluri pentru
campanii.

8. Scrie un dialog ntre tine i o persoan care te contest ca scriitor


Acest exerciiu te face s te gndeti foarte mult la stilul tu de a scrie, la ce ai scris pn acum,
la scopul pentru care scrii, motivaia ta, i felul cum poi reaciona la opiniile negative.
Mie mi-a fost destul de greu s scriu un dialog ntre mine, care m apram, i o alt persoan,
persoan fiind chiar profesorul meu de la cursul de scriere creativ, care totdeauna ddea
feedback direct. Ba chiar am folosit cuvintele lui, pentru c nu puteam gsi cuvinte prea uor prin
care s m critic pe mine nsumi.
E mai mult un exerciiu de autoevaluare i de motivaie ct i de ntrire de caracter, n special
pentru cei care sunt debutani n scris.
E util pentru cei care urmeaz s scrie reclame care se adreseaz unei mase mari de oameni, n
special pentru cei care scriu pentru online. Acetia i pot revizui stilul de a scrie, pentru a fi mai
bine recepionat de ct mai muli oameni.

Exercitii de creativitate pentru copii


1. Utilizarea ,,Ce poti face cu?
Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere ct mai multe utilizari ,,neobisnuite pentru diverse
obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra, sa desfac
un nod, sa-l ncalzesc si apoi sa-l tin n mini, cnd acestea sun reci, sa-l pun semn de tinut
minte, sa-l pun ntr-un muzeu, sa cnt cu el la chitara etc)
2. Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie?
Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de exemplu ,,Ce nu
poate fi un umeras?. Exercitiul seamana cu primul descris mai sus, dar este mai accesibil si se

pot obtine mult mai multe raspunsuri, ntr-un timp mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li
se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap si se face o selectie
a celor mai neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De exemplu:
un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pine.
3. Analogia: ,,Cu ce seamana?
Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara explicatii, se cere
copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale seamana. Exemplu: se arata o sfoara
groasa, asezata ondulat.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe, cu un pru, cu un tren, cu coada
pisicii).
4. Analogia: ,,Surpriza petelor
Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere n ntregime o foaie de desen cu pete de
diferite culori si marimi. Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent
lucrarea, si, cu ajutorul unei carioca groasa, sa dea petelor contur, n asa fel nct lucrarea sa
devina o compozitie figurativa.
Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li
se da tuturor elevilor. Rezultatele diferite, apoi comparate, sunt un stimulent deosebit de eficient
pentru dezvoltarea imaginatiei creative.
5. Modificarea: ,,Aceeasi figura n alte chipuri sau ,,Schimba forma, dar nu pierde nimic!
Desfasurare: se da copiilor un portret taiat n mai multe bucati si li se cere sa-l refaca n alt mod
dect cel initial. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal, planta sau obiect. Se insista
pe evitarea refacerii imaginii, ci numai pe crearea uneia noi, orict de ,,impresionist ar fi
rezultatul.
6. Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din?
Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare n scoli. Pentru o buna
educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau
mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve?
(suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi?
(papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de interior).

7. Modificarea: ,,Orice lucru poate altfel sau altceva


Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii, canalizate prin sugestii/ntrebari de
tipul:
- dati o alta ntrebuintare unei bucati de pnza, unei cutii, unui tub etc.
- dati o alta culoare, forma, dimensiune obiectului
- ce alte schimbari mai pot fi facute?
8. Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?

Desfasurare: ntr-un interval de timp anuntat de la nceput se cere copiilor sa scrie numele a ct
mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice, singura conditie e ca forma
lor sa fie aproximativ rotunda. Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua
sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea gndirii
este cu att mai mare cu ct, prin grupare se obtine un numar mare de categorii.
9. Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice
Copiii primesc cte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori diferite
(rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa creeze o compozitie
figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze mpreuna o imagine inspirata din
realitate, pe care copilul o va prezenta, descriind-o asa cum a vazut-o el. Sunt acceptate si
interpretarile fanteziste. Pe lnga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate
dezvalui un mod particular de a interpreta lumea.
10. Adaptarea: ,,Tabloul cu anotimpuri
Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hrtie creponata. Dupa
ce ei considera ca au terminat tablourile initiale, li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul, prin
noi adaosuri, la un anotimp - toamna, vara sau primavara. Avnd n vedere prima cerinta sa
foloseasca ndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care
solicita cel mai mult creativitatea, de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul
multicolor la anotimpul iarna, fara nsa a-i forta.
Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare, precum acoperirea culorilor cu hrtie
alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada.
11. Creativitate procesuala:,,n excursie
Desfasurare: se audiaza o nregistrare cu ciripit de pasarele, susur de izvor si, daca e posibil, si cu
fosnet de frunze miscate de vnt. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie n care, la un
moment dat, au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult, fie i-a speriat si sa-l povesteasca si
celorlalti. Daca elevii sunt n clasa a IV a sau macar a III a, e bine sa-si noteze, pe scurt, ce si-au
imaginat, pentru a nu uita propriile idei n timpul povestirii celorlalti. n acest exercitiu, stimulii
auditivi vin foarte mult n sprijinul copiilor n imaginarea unor situatii despre un subiect dat. La
fel se poate imagina o calatorie cu trenul, ascultnd o nregistrare cu sunetele produse de acesta
etc.
12. Adaptarea: ,,ce s-ar ntmpla daca?
Desfasurare: li se da copiilor cte o fisa pe care sunt scrise ntrebari de tipul:
- Ce s-ar ntmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, ntr-o zi?
- Ce s-ar ntmpla daca toata lumea s-ar mbraca la fel?
- Ce s-ar ntmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamnt?
- Ce s-ar ntmpla daca apa ar avea culoarea rosie?
Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a raspunsurilor, care sunt din
cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor.

13. Asocierea: ,,Lucruri diferite si totusi asemanatoare


Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen, mpartita, pe orizontal n patru parti
egale. Pe fiecare coloana sunt desenate n partea de sus, n ordinea urmatoare, figurile: un cerc
mare, un patrat mare, un cerc mult mai mic dect primul si un patrat , de asemenea, mult mai mic
dect primul. Cerinta este sa se deseneze ct mai multe obiecte sau chiar fiinte, care sa respecte o
evidenta corespondenta cu nsusirile: ,,rotund, mare, ,,dreptunghi, mare, ,,rotund, mic,
,,dreptunghi, mic.
Posibile raspunsuri: cerc mare soare, balon,minge; dreptunghi mare casa, boc, camion,
vagoane; cerc mic sirag de margele, nasturi, fulgi de zapada; dreptunghi mic cutii, aparat de
fotografiat, bomboane etc.
14. Transpunerea: ,,Sunt o alta fiinta
Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal, insecta, planta
care l fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). Se cere elevilor sa-si
nchipuie ca sunt, printr-o vraja, acel animal si sa se gndeasca la:
- Care ar fi cea mai mare grija al lui?
- Ce l-ar bucura cel mai mult?
- De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult?
- Ce ar simti fata de oameni?
15. Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura
Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, ntre care se poate face mai greu legatura. Cu
ct aceasta legatura este mai dificil de facut, cu att mai interesante sunt asocierile facute de
copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o
situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date.
Exemplu: albina, tren, medic.
Posibil raspuns: ,,Un tren se opri ntr-o gara mica. O albina intra, din greseala, n tren, pe o
fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din
tren.
16. ,,Un extraterestru pe Pamnt
Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie), dupa
care se organizeaza un joc de rol bazat pe ntrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui
extraterestru care a ajuns pe Pamnt, unde toate lucrurile i sunt necunoscute si ciudate. El se
ntlneste cu un grup de copii pamnteni ( ceilalti copii), pe care i ntreba diverse lucruri despre
viata de pe pamnt, de exemplu.
- De ce ploua? De ce mannca oamenii? De ce citesc n carti copiii? De ce danseaza etc.
,,Pamntenii i raspund extraterestrului si imediat i pun ei o ntrebare de tipul: ,,dar pe planeta
ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mncati?. Pe rnd, n rolul ,,extraterestrului intra si
ceilalti copii.
17. ,,Muzeul nasturilor

Desfasurare: se aduce copiilor o ,,colectie de nasturi diversi, ct mai multi, mari, mici, cu
ncrustatii, simpli, deosebiti, divers colorati etc. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus
n ,,muzeu deoarece a avut o ,,viata interesanta, o istorie deosebita. Fiecare copil alege un
nasture si-si nchipuie povestea lui de la fabricare pna la depunerea n muzeu. Trebuie sa scrie
ct mai multe detalii: a cui a fost, cum arata haina/hainele pe care a fost cusut, cum era persoana
care l-a purtat, cnd si cum a ajuns la muzeu. Descrierile, sub forma de compuneri pot fi
completate si oral, daca elevul mai are o noua idee, ivita n timpul prezentarii. Cele mai
interesante ,,istoriivor fi premiate.
18. Utilizarea creativ-practica: ,,Ce stii sa faci cu..?
Desfasurare: sub forma de ntrebari puse de nvatator si solutii, reale sau fanteziste, date de copii.
ntrebarile pot fi:
- Ce stii sa faci cu o bucata de pnza rosie, n forma de triunghi?( batic, stegulet, fata de masa,
prosop, fular, bandaj pentru o rana, o masca etc)
- Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel, un dulapior, o scena
pentru un mini-teatru de papusi, un raft pentru ncaltaminte, l duc la muzeu etc )
- Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa, un colaj, sa le plantez,
le trimit n cosmos etc).

20. ,,Doua linii si zece idei, patru linii douazeci de idei


Desfasurare: copii primesc fiecare cte o foaie de bloc mpartita n doua. n prima jumatate sunt
trasate doua linii drepte, diferite ca sens si lungime, iar n cealalta doua linii curbe deschise,
diferite ca si cuprindere si marime. Le se cere copiilor sa deseneze n prima jumatate zece figuri
numai din linii drepte, care sa integreze si cele doua linii initiale, astfel nct sa rezulte o
compozitie. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si n cealalta jumatate, folosind linii curbe, integrnd
si cele doua linii initiale.
La final si prezinta desenul, explicnd figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o n desen.

21. ,,Ce nu s-a mai ntmplat?


Exercitiul , aparent simplu, solicita creativitatea gndirii prin cunoasterea si eliminarea realului,
nlocuindu-le cu fantezii situate ntre basm si realitate.
Desfasurare: nvatatorul spune elevilor un cuvnt. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care
sa atribuie unor obiecte/fiinte nsusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva
care ,,nu s-au mai ntmplat.
Exemplu: urs raspuns posibil: ,,Ursul a zburat, lundu-se la ntrecere cu un avion. Ursul a
cstigat ntrecerea.
22. Creativitate procesuala: ,,O lume a tacerii
Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie
gros, pe foaie mare, cte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le
auzim.

Posibile raspunsuri: pana, fulgul de nea, firul de par, un puf de papadie, o bucata de vata, o
furnica, o rma, fumul etc.
Se expun foile la vederea tuturor si, din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei
lumi n care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet.
23. Creativitate inventiva: ,, Cum iesim din situatii-limita?
Se da copiilor urmatorul text: ,,Un om a cazut ntr-o groapa adnca de trei metri, proaspat sapata
si cu peretii abrupti, pe care nu se poate urca. Omul nu are la el mncare dect pentru o zi doua,
un cutit, o lingura si o cana. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de
zile, asa ca peste doua zile a iesit din groapa.
ntrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul ntr-un perete al gropii si a
pus pamntul lnga peretele opus, batatorindu-l. Deoarece groapa era proaspat sapata, nu a fost
imposibil sa construiasca, prin batatorire doua praguri de cte jumatate de metru ca sa ajunga la
marginea gropii si sa se salveze).

24. Imaginatie creativa: ,,Tangram jocul celor sapte figuri


Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. Prin
rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata, baiat,
gaina cocos, cine, pisica, casa, masina etc n diferite pozitii. Exercitiul este valoros prin
stimularea dorintei copiilor de a obtine si ,,altceva.
25. Analogia: ,,Ce asemanari sunt ntre aceste doua elemente diferite?
Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau
fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita,
pisica soarece, tren tractor, mar strugure etc. Posibile raspunsuri: casa gradinita = n ele
stau copii, au pereti, usi, ferestre, te apara de frig, ploaie, vnt, sunt construite de catre oameni
etc.
Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii, pe de o
parte, si se poate stimula gndirea creativa, originalitatea, placerea explorarii noului, a ndraznelii
de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile, pe alta parte.
Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii,
nlaturnd total apostrofarea sau, mai grav, ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la
firesc, care duc la inhibare, blocnd potentialul creativ al copilului, care s-ar putea sa nu mai
ndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative.