Sunteți pe pagina 1din 11

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

Economie Teoretic si Aplicat

ECONOMIA INTR-O LECIE


Henry Hazlitt

RECENZIE

Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 0

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Aprut in 1946, Economia ntr-o lecie este cea mai cunoscut


lucrare a lui Henry Hazlitt, aceasta fiind tradus in zece limbi si tiprit
in peste zece mii de exemplare. Autorul analizeaz in paginile crii
erorile caracteristice att economitilor mediocri, cat si ale celor
profesioniti.

Am scris cartea aceasta pentru a scoate in evident principiile economice


generale si urmrile nefaste ale ignorrii lor, iar nu influena duntoare a
unei legi oarecare.
(H. Hazlitt, iunie 1978)

In prima parte, H.Hazlit afirm ca lecia poate fi sintetizata ntr-o


singura fraza:
Secretul tiinei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele
imediate, ci si pe cele de durata ale oricrei aciuni sau politici; el consta in
descifrarea consecinelor acelei politici nu numai asupra unui singur grup, ci
asupra tuturor grupurilor.

n partea a doua a crii, autorul se folosete de 24 de capitole pentru


a susine lecia prin puterea exemplului.

Capitolul I Exemplul geamului spart


Un geam se sparge la o brutrie, iar oamenii ajung la concluzia
ca, privind partea buna a lucrurilor, geamgiul va avea mai mult de
lucru. Daca privim doar din perspectiva geamgiului, este un exemplu
bun, chiar o ntmplare benefica. La o scala mai mare ns, lund in
considerare ntreaga comunitate, brutarul iese in pierdere cu suma pe
care ar fi putut s-o cheltuie pe un nou costum, dnd astfel croitorului
mai mult de lucru.

Capitolul II Teoria eronata a binefacerii distrugerii

Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Teoria susine ca in vreme de rzboi, producia creste, daca


analizam numrul de case distruse care au fost reconstruite, si cum un
eveniment ca acesta aduce mult mai mult de munca in construcii.
Autorul scoate aici in evidenta faptul ca nevoia nu nseamn cerere,
deoarece aceasta din urma necesita si puterea de cumprare
adecvata, pe lng nevoie, demonstrnd astfel invaliditatea teoriei.
Exemplul dat aici este comparaia intre nevoia din India, care o
depete in mod clar pe cea din America, si puterea de cumprare a
celor doua. Noile afaceri care ar putea fi impulsionate de nevoia Indiei
sunt stpnite de puterea de cumprare foarte mica a arii.

Capitolul III Pentru tot ceea ce obinem, in afara darurilor naturii,


trebuie sa pltim cumva.
Capitolul prezinta pleac de la premisa ca pentru orice lucru care
nu este strict necesar, comunitatea trebuie sa plteasc intr-un mod
sau altul. Un pod care nu este necesar pentru fluidizarea traficului, dar
este construit pentru a crea locuri de munca va aduce un plus si
probabil mai multe minusuri comunitii. Timp de un an de zile vor
exista locuri de munca pentru 500 de persoane, dar in acelai timp
contribuabilii vor pierde o suma de bani pe care ar fi putut sa o
cheltuiasc in mod individual pe lucrurile de o necesitate mai mare.
Concluzia este ca sunt anse mici sa se gseasc o soluie care sa
asigure o valoare a bunstrii per unitate monetara egala cu aceea pe
care ar putea sa o dobndeasc fiecare individ cumprnd doar ceea
ce considera el nsui, in loc sa fie obligat sa plteasc o anumita suma
de bani statului.

Capitolul IV Impozitarea este indispensabila


In acest capitol se susine ideea ca impozitarea este
indispensabila pentru ndeplinirea unor funcii guvernamentale, dar in
acelai timp, aceasta descurajeaz deschiderea de noi ntreprinderi sau
dorina de munca a indivizilor.

Capitolul V Creditele de stat i impactul lor asupra economiei unei


ari
Exista doi fermieri A si B, care urmresc sa i deschid o ferma.
A are cea mai mare credibilitate si competen aadar obine creditul
privat. Statul ii ofer creditul lui B pentru a spori producia. In final ns
Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 2

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

nu se va ntmpla aa pentru c ranul B nu este la fel de eficient ca


si A, iar A va iei de pe piaa deoarece va fi incapabil sa i plteasc
creditul.
Motivul producerii acestui rezultat este diferena dintre cele doua
credite, mai exact modul in care sunt verificai debitorii. Un creditor
privat urmrete debitorul verifica daca are sau nu posibilitatea sa
restituie banii, deoarece ei suporta pierderile, in timp ce statul este
indiferent asupra acestor detalii deoarece pagubele sunt pltite de
contribuabili (din plata impozitelor).
Concluzionam ca aceste credite guvernamentale nu duc la
creterea pe termen lung a produciei naionale globale ci ncurajeaz
investiiile eronate, aa cum afirma autorul.

Capitolul VI Mainile creeaz omaj


H. Hazlitt contrazice aceasta teorie conforma creia un utilaj
automat duce la pierderea unul loc de munca, si susine ca oamenii nu
neleg ce este greit in a afirma asta. In exemplul pe care l susine,
evideniaz faptul ca per ansamblu numrul de locuri de munca nu
scade.
O croitorie achiziioneaz mai multe mainrii, si poate produce
mai multe materiale intr-un timp mai scurt si cu efort sczut. ntradevr, o parte din angajaii croitoriei ar putea sa i piard slujba, dar
privit in ansamblul comunitii, muncitorii care creeaz mainriile vor
avea mai mult de lucru. De asemenea, profitul nregistrat de croitorie
va fi folosit in dezvoltarea acesteia, genernd de fapt mai multe locuri
de munca.

Capitolul VII Eroarea schemelor de mprire a muncii


In acest capitol se evideniaz eroarea schemelor de mprire a
muncii. Spre exemplu, cnd un instalator repara o eava, este nevoie si
de un faianar care sa permit accesul la eava, si sa monteze ulterior
faiana. O astfel de schema avantajeaz numeric locurile de munca,
dar omul trebuie sa plteasc doua lucrri, prin urmare nefiind in
poziia de a achiziiona un alt bun sau serviciu cu acelai efort
financiar.

Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Aceasta eroare are la baza aceeai iluzie pe care am analizat-o in


primul capitol, unde situaia nu a fost privita la o scara globala, ci doar
ntr-un grup restrns de persoane.

Capitolul VIII Soldai sau funcionari ntori la viaa civila


Autorul insista asupra faptului ca funcionarii sau soldaii care se
ntorc la viaa civila din lipsa de cerere pentru posturile pe care le
ocupau ar trebui sa se orienteze spre alte domenii, unde exista cerere
de munca. Efectul lor asupra contribuabililor este negativ, dat fiind
faptul ca acetia din urma trebuie nc sa verse bani statului pentru
susinerea lor.
Per ansamblu, aceasta practica duce la scderea produciei
naturale, si ar trebui nlturat.

Capitolul IX Economiti care ignor scopul


Maximizarea produciei acesta este scopul urmrit de societate,
ns unii economiti se pierd in detalii precum ocuparea la maxima
capacitate a forei de munca, ceea ce nu duce imediat la maximizarea
produciei, ci doar la ocuparea forei de munca. Aadar, o practica mai
buna ar fi sa folosim toate mijloacele pentru maximizarea produciei,
urmrindu-ne scopul in mod direct.

Capitolul X Taxele vamale ofer locuri de munc


Autorul critica in acest capitol pe acei economiti care susin ca
taxele vamale sporesc salariile sau creeaz locuri de munc. H. Hazlitt
susine ca, pe termen lung, taxele vamale produc un efect invers.
Ne este prezentat exemplul in care industria productoare de
pulovere este protejata de taxele vamale. Ce scoate in evidenta
autorul este faptul ca oferta de munca din alte industrii va fi mai mica,
deci, per ansamblu, va scdea. De asemenea, se contureaz ideea ca
taxele vamale formeaz o bariera intre state, ceea ce conduce in mod
implicit la o scdere a exporturilor statului, si la o scdere a nivelului
de trai general.

Capitolul XI Pentru un stat sunt importante doar exporturile


Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 4

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Muli economiti susin ca pentru un stat sunt importante doar


exporturile, iar autorul contrazice ideea, prin afirmaia ca intre
exporturi si importuri trebuie sa existe o egalitate.
Acordarea de mprumuturi ctre alte tari, cu scopul de a spori
exporturile constituie principala eroare a economitilor. De fapt ceea ce
se exporta nu sunt bunurile, ci banii necesari pentru a cumpra
bunurile, ntruct multe din mprumuturi devin in cele din urma prea
mari pentru a mai putea fi rambursate.
H. Hazlitt susine ca o naiune nu se mbogete oferind bunuri
pe gratis. Ea poate doar sraci. ns adevratul motiv pentru care o
tara are nevoie de exporturi este plata importurilor.

Capitolul XII Sistemul preturilor paritare


Creterea preturilor printr-o ordonana a Guvernului nu face
dect sa scad forat producia si puterea de cumprare a unor
grupuri, in favoarea altora. De asemenea, ncercarea de a oferi o
producie egala tuturor are efecte negative, aceasta fiind practic
imposibila, si se va crea o situaia in care A si B obin profit pe seama
celui omis, C.
Capitolul XIII Salvarea sectoarelor depite
Multi-economitii susin ca dezvoltarea unui stat consta in
evoluia sa pe toate sectoarele, iar H. Hazlitt contrazice aceasta opinie
susinnd faptul ca investiiile intr-un sector depit sunt fr rost, si
nu fac doar sa mpiedice sectoarele noi din evoluie.
Autorul afirma ca orict de paradoxal al prea, pentru vigoarea
unei economii dinamice, este necesar ca sectoarele slbite sa fie
lsate sa dispar, iar cele aflate in expansiune sa fie lsate sa se
dezvolte.

Capitolul XIV Sistemul preurilor


Eroarea pe care o subliniaz autorul in acest capitol se refera la
felul in care birocraii hotrsc producerea anumitor bunuri de consum.
Hazlitt afirma ca aceasta hotrre ar trebui fcut in relaie cu nevoile
consumatorilor, iar preturile determinate in funcie de cerere si oferta.

Capitolul XV Problema stabilizrii mrfurilor


Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 5

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Acordarea de mprumuturi pentru stabilizarea preturilor unor


mrfuri nseamn pe de-o parte, ca productorii eficieni, cu costuri
sczute, nu-si pot valorifica ntreaga producie, pe care o pot obine la
un pre sczut iar pe de alta parte productorii ineficieni, cu costuri
ridicate, sunt meninui artificial in circuitul economic. Aceasta duce la
creterea costului mediu la care se fabrica produsele. Pierderea neta a
societii este reprezentata de pierderea de producie, pentru ca
oamenii sunt pltii pentru a nu produce.
In consecina, salariile scad fie prin valoarea lor nominala, fie
prin creterea costului vieii. Astfel stabilizarea preturilor poate duce la
o instabilitate mai mare decar ar putea sa o creeze o piaa libera.

Capitolul XVI Fixarea preturilor de ctre Guvern


ncercarea de a menine preturile bunurilor de consum sub
nivelul pieei aduce cu sine creterea cererii pentru acel bun, si in
acelai timp reducerea ofertei pentru acel bun. Profitul obinut la
producia acelui bun scade, descurajnd astfel producia sa.
Prin urmare, pierderile vor fi mult mai mari dect ctigurile
ntruct descurajnd producia unui bun, dezorganizeaz procesul de
ocupare a forei de munca.

Capitolul XVII Controlul costului chiriilor


Similar cu controlul preturilor unui bun, fixarea preturilor chiriilor
se poate impune folosind o lege speciala, care are ca argument faptul
ca oferta de case nu este elastica. Un control ndelungat al preturilor
chiriilor duce la reducerea numrului de case construite, stimulentul
pentru acest sector diminundu-se.
Pe termen lung, fixarea chiriilor este puin necesara, si cu att
mai distructiva, cu cat este meninuta o perioada mai ndelungata.

Capitolul XVIII Salariul minim


Legea salariului minim este o metoda cu capacitai limitate in
ncercarea de a combate salariile mici. Nu se poate stabili valoarea
muncii unui om la o anumita suma, ntruct ar nlocui salariile mici cu
omajul.
Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 6

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

O metoda mai practica ar fi subvenionarea in mod deschis a


salariilor muncitorilor marginalizai pentru activitatea pe care acetia o
desfoar. Dar fora de munca nu poate fi pltita pentru mai mult
dect produce, deci singura metoda reala pentru combaterea salariilor
mici este de fapt creterea productivitii.

Capitolul XIX -- Contribuie ntr-adevr sindicatele la creterea


salariilor ?
Este una dintre cele mai mari iluzii ale zilelor noastre. Aceasta
este in principal rezultatul incapacitii de a recunoate ca salariile
sunt determinate de productivitatea muncii.
Atunci cnd sindicatele au impus scderea orelor de munca a
sczut si productivitatea. Multe sindicate au insistat asupra unei
subdiviziuni rigide a muncii, s-au opus salariilor calculate pe baza
productivitii sau a eficientei, au insistat sa se creeze un salariu unic
si au optat pentru promovarea in funcie de vechime si nu in funcie
de meritele personale. Cele mai multe dintre aceste politici au fost
promovate pe baza presupunerii ca exista o cantitate fixa de munca ce
trebuie fcut, un anumit font de munca ce trebuie distribuit unui
numr cat mai mare de oameni si pe cat mai multe ore cu putin
pentru a nu-l epuiza prea repede. Aceasta presupunere este complet
eronata. Munca genereaz munca iar singurul efect al acestor politici a
fost reducerea productivitii sub nivelul pe care altfel acesta l-ar fi
atins si deci reducerea salariilor reale.

Capitolul XX -- Fora de munca trebuie sa primeasc suficient


pentru a-si rscumpra producia
Aceasta idee nu reprezint altceva dect o forma a teoriei puterii
de cumprare. Echilibrul economic se realizeaz atunci cnd salariile i
preturile egalizeaz producia. Cele mai potrivite salarii nu sunt cele
care se pot acorda, ci acelea care permit o producie maxima si
eliminarea omajului.

Capitolul XXI Funcia profiturilor


Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 7

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Puine persoane tiu care este funcia profitului in economie. Intro economie libera, profitul decide ce bun se produce si ce bun nu se
produce. Funcia profiturilor este de a stimula orice activitate
economica competitiva, in sensul cutrii unor noi cai de reducere a
costurilor si de cretere a eficientei.
Profiturile mari sunt obinute de cei ce au reuit sa scad
costurile de producie cel mai mult, meninnd o calitate a produselor
cat mai ridicata.

Capitolul XXII Mirajul inflaiei


Totul ncepe de la problema ca oamenii considera ca bogia este
msurata in bani. Daca gndim aa atunci mai muli bani ar nseamn
mai multa bogie, ns daca statul produce mai muli bani automat
cresc preturile si nivelul de trai. Mirajul consta in impresia ca ai un
salariu mai mare, ns salariul real este mult mai mic, pentru ca au
crescut si preturile bunurilor de consum.

Capitolul XXIII -- Ponegrirea economisirii


Cuvntul economisire este folosit uneori pentru a desemna
strngerea banilor iar alteori investiia fr sa se fac nici o distincie
clara intre cele doua sensuri. Simpla strngere de bani este duntoare
economiei in toate situaiile.
Economisirea si investirea pot avea uneori definiii identice ns
trebuie specificat faptul ca economiile se definesc ca acumulri de bani
iar investiiile ca acumulri de bunuri. Echilibrul dintre economii si
investiii se realizeaz in mod similar echilibrului dintre cerere si oferta
pentru ca putem defini economiile si investiiile ca fiind cererea si
oferta de capital nou. Si aa cum cererea si oferta de bunuri sunt
echilibrate prin intermediul preturilor la fel si cererea si oferta de
capital sunt aduse la echilibru de rata dobnzii care reprezint preul
capitalului mprumutat.
Presupunerea ca exista o limita pana la care poate fi absorbit
capitalul este complet greit deoarece nu exista o limita posibila si
dezirabila a dezvoltrii din punct de vedere calitativ dar si cantitativ.
Nu poate exista surplus de capital pana cnd cea mai napoiata tara
nu este la fel de bine echipata din punct de vedere tehnologic ca si cea
mai dezvoltata.
Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

Capitolul XXIV Reformularea leciei


tiina economica este o tiina care identifica efecte secundare.
Tot ea identifica si efectele generale. Este tiina care identifica
efectele unei politici propuse sau existente nu numai asupra anumitor
interese particulare, pe termen scurt, ci asupra interesului general, pe
termen lung. Aadar putini neleg implicaiile care decurg in mod
necesar din afirmaiile cu caracter economic pe care le fac. Cnd spun
ca pentru salvarea economiei trebuie mrit volumul creditelor, este ca
si cnd ar afirma ca pentru salvarea economica trebuie crescut nivelul
de ndatorare. Cnd se afirma ca o cale spre prosperitate naionala
este creterea preturilor practicate de fermieri este ca si cnd ai spune
ca pentru a creste prosperitatea este necesara creterea preturilor
pentru muncitorii din orae. Afirmaia ca relansarea economica se
poate realiza prin creterea salariilor este o alta metoda de a spune ca
relansarea economica se face prin creterea costurilor de producie
etc.
Astfel scopul tiinei economice este de a vedea problemele in
ansamblu si nu pe fragmente.

Partea a III-a este reprezentata de un singur capitol intitulat


Lecia dup 30 de ani.
In acest capitol Hazlitt se ntreab cat s-a nvat din lecia
prezentata in paginile crtii in aceasta perioada ? Rspunsul dat de
acetia chiar in paragraful imediat este: Daca ar fi sa ne referim la
politicieni, la toi cei care sunt responsabili de formularea si aplicarea
politicii guvernului, practic nu s-a invitat nimic.
In aceti capitol autorul revine la analiza inflaiei care dup
30 de ani este o problema din ce in ce mai grava. De asemenea
constata ca daca am analiza toate capitolele crtii, constatam ca se
continua aplicarea acelorai politici ca si la momentul primei editri a
crtii, dar acum cu o si mai mare obstinaie.

Sintetiznd ideile prezentate de autorul crtii, H. Hazlitt, pot


spune ca leciile prezentate de acesta ne ndeamn sa privim lucrurile
Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI


Economie Teoretic si Aplicat

aparent mrunte din exterior, si sa calculam impactul lor la o scala


mult mai mare, globala.
Cartea este o adevrata lecie adusa concepiilor generale ale
economiei, si cum economitii nu analizeaz nc lucrurile destul de
atent, fiind prea pripii in adoptarea de noi idei sau teorii.

Maria Aurelian-Gabriel
Grupa 1405
Pagina 10