Proiect ALMAT

S12
S13

S11

S1
S2

S10

S9
S8
S3
S4

S5
S6

S7
Material: OLC45
Prelucrare alezaj 64 (broare)
Prelucrare alezaj 12
Producie de masa

ETAPELE ELABORRII PROIECTULUI:

1. Stabilirea rolului funcional al piesei, a tehnologicitaii construciei i a
condiiilor economice de funcionare ale acesteia;
1.a) descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice,
evolventice);
1.b) notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa n spaiu;
2.c) analizarea fiecrei suprafee n parte din urmatoarele puncte de vedere:
-forma geometric;
-dimensiunea de gabarit;
-precizie dimensional de form.
2.Stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim(prop.
tehnologice, funcionale, economice);
3.Descompunerea factorilor analitici n factori primari;
4.Aprecierea cantitativ a factorilor;
5.Stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar (justificare);
6.Alegerea soluiei optime.

Pentru piesa analizat se vor alege minim 5 materiale cu minim 5 proprietai.

Se va imparti piesa in suprafete:

Nr
cr
t.

Numr
suprafa

Dimensiu
nea de
gabarit

Duritate
OLC 45

S1

Forma
geometric
a
suprafeei
olana

Tipul si
rolul
suprafe
ei
function
ala
function
ala

Procedee
tehnologice
de obinere

16

253

S2

cilindrica

64

253

S3

plana

60

253

function
ala

Turnare,
aschiere

S4

plana

54

253

function
ala

Turnare,
aschiere

S5

cilindrica

12

253

S6

plana

12

253

function
ala
function
ala

Turnare,
aschiere
Turnare,
aschiere

S7

cilindrica

253

asambla
re

S8

plana

60

253

function
ala

Turnare,
aschiere,
deformare
plastica
Turnare,
aschiere

S9

cilindrica

253

function
ala

Turnare,
aschiere

10

S10

cilindrica

64

253

function
ala

Turnare,
aschiere

11

S11

cilindrica

253

asambla
re

12

S12

plana

25

253

asambla
re

13

S13

plana

26

253

function
ala

Turnare,
aschiere,
deformare
plastica
Turnare,
aschiere
deformare
plastica
Turnare,
aschiere

Alegerea materialului optim pentru piesa:

Turnare,
aschiere
Turnare,
aschiere

Material

Rezistenta la
curgere

Densitate

t
3

v
0,028

v
0,23

OT 450

11

OL 42

720

4,3

78

0,015

0,48

OL 44

360

56

0,032

0,27

20MoNi35

1235

5,6

92

0,001

0,62

OL 37

480

3,8

46

0,02

0,15

Conductibilitate
termica

v
105

d 1 =0,08

Rezistenta la
coroziune

v
520

dk

Duritate

d 2 =0,15

d 3 =0,35

k1

d k 1 2 0,08 5 0,15 3 0,35 3 0,19 2 0,23 2,99

k2

d k 2 3 0,08 2 0,15 2 0,35 2 0,19 3 0,23 2,31

t
t
t

d 4 =0,19

k3

d k 3 1 0,08 3 0,15 2 0,35 4 0,19 2 0,23 3,45

k4

d k 4 5 0,08 3 0,15 3 0,35 1 0,19 4 0,23 3,01

k5

d k 5 2 0,08 2 0,15 1 0,35 2 0,19 2 0,23 1,65

d 2 =0,23

Rezulta ca materialul optim este OL44, deoarece acesta are valoarea cea mai
mare si anume de 3,45.
Rezistenta la curgere:
< 361

361-550

550-800

800-1000

1000-1500

Densitate:

<3

3-5

5-7

7-10

10-12

Duritate:
< 50

50-70

70-140

140-180

180-200

Rezistenta la coroziune:
< 0,001

0,001-0,02

0,02-0,03

0,03-0,04

0,04-0,06

Conductibilitate termica:
< 0,2

0,2-0,3

0,3-0,5

0,5-0,7

0,7-1,1

Justificarea alegerii ponderilor

Rezistentei la coroziune i-am oferit o pondere de 0,19, deoarece daca

ar avea o valoare mai mica s-ar putea ajunge la pagube mari.
Conductibilitatii termice i-am acordat 0,23, putin decalata fata de
celelalte valori datorita importantei pe care o are din punct de vedere al
temperaturii.
Cea mai mare pondere i-am acordat duritatii (0,35), deoarece am
considerat a fi cea mai importanta.
Densitatea a primit o pondere de 0,15, deoarece este important sa stim
greutatea si marimea sculei.
Diferenta de la 1 la 0,08, i-am acordat rezistentei la curgere, proprietate
care am considerat-o mai putin importanta.
Justificarea alegerii proprietatilor
Rezistenta la curgere.Este o proprietate importanta, deoarece efortul de
intindere de la care materialul incepe sa curga se numeste rezistenta de curgere.
Densitatea. Un corp se defineste ca fiind raportul dintre masa si volumul
sau.De aceea am ales aceasta proprietate, este foarte important de stiut
greutatea si marimea sculei.
Duritatea.Am ales aceasta proprietate, pentru ca reprezinta una din cele
mai importante proprietati, mai exct reprezinta capacitatea unui corp de ase
opune tendintei de distrugere a straturilor superficial de catre alt corp, care
actioneaza asupra sa cu presiuni localizate pe arii f redise si care nu capata
deformatii permanente.
Rezistenta la coroziune.Coroziunea este fenomenul de degradare
superficiala sau in profunzime a unui material, de obicei metal, sub actiunea
factorilor fizico-chimici din mediul inconjurator.Analiza coroziunii asupra
materialelor este foarte importanta pentru a evita pagubele mari.

Conductibilitatea termica.Cu ajutorul acestei proprietati, putem

caracteriza capacitatea materialelor alese de a transmite caldura atunci cand sunt
supuse unei diferente de temperatura.
Justificarea alegerii materialelor
OL37, OL42 si OL44 fac parte din categoria otelurilor de carbon de uz
general si au o larga utilizare, fiind ieftine, dar si nu mai necesita deformare
plastica la cald, au o buna deformabilitate la rece si o buna sudabilitate.
20MoNi35 l-am ales datorita capabilitatii foarte mari de prelucrare prin
procedee de deformabilitate plastic si a unei prelucrabilitati prin aschiere.
OT450 face parte din categoria otelurilor turnate in piese.Din punct de
vedere tehnologic si economic este mai vantajos ca piesele cu configuratie
complexa carora li se cer rezilienta si tenacitate sa fie executate nu prin forjare
sau sudare, ci prin turnare de oteluri adecvate.
Se va alege materialul optim pentru brosa:
Material

Rezistenta
la curgere

Densitate

Conductibilitate
termica

v
960

v
68

t
2

v
0,048

v
1,03

OT 450

520

11

105

0,028

0,23

20MoNi35

1235

5,6

92

0,001

0,62

OL 37

480

3,8

46

0,02

0,15

35Mn16

780

4,1

124

0,052

0,98

d 1 =0,08

Rezistenta la
coroziune

21TiMnCr12

dk

Duritate

d 2 =0,15

d 3 =0,35

d 4 =0,19

d 2 =0,23

k1

d k1 4 0,08 4 0,15 2 0,35 5 0,19 5 0,23 3,72

k2

d k2 2 0,08 5 0,15 3 0,35 3 0,19 2 0,23 2,99

k3

d k 5 0,08 3 0,15 3 0,35 1 0,19 4 0,23 3,01

k4

d k 4 2 0,08 2 0,15 1 0,35 2 0,19 2 0,23 1,65

k5

d k 3 0,08 2 0,15 3 0,35 5 0,19 5 0,23 3,69

5

Materialul optim este 21TiMnCr12 , in urma efectuarii sumei dintre note

si pondere.
Rezistenta la

Densitate:

Duritate:

curgere:
< 361

<3

< 50

361-550

3-5

50-70

550-800

5-7

70-140

800-1000

7-10

140-180

1000-1500

10-12

180-200

Rezistenta la

Conductibilitate

coroziune:

termica:

< 0,001
2

< 0,2

0,001-0,02

0,2-0,3

0,02-0,03

0,3-0,5

0,03-0,04

0,5-0,7

0,04-0,06

0,7-1,1

Justificarea alegerii ponderilor

Rezistentei la coroziune i-am oferit o pondere de 0,19, deoarece daca
ar avea o valoare mai mica s-ar putea ajunge la pagube mari.
Conductibilitatii termice i-am acordat 0,23, putin decalata fata de
celelalte valori datorita importantei pe care o are din punct de vedere al
temperaturii.
Cea mai mare pondere i-am acordat duritatii (0,35), deoarece am
considerat a fi cea mai importanta.

Densitatea a primit o pondere de 0,15, deoarece este important sa stim

greutatea si marimea sculei.
Diferenta de la 1 la 0,08, i-am acordat rezistentei la curgere, proprietate
care am considerat-o mai putin importanta.
Justificarea proprietatilor alese
Rezistenta la curgere.Este o proprietate importanta, deoarece efortul de
intindere de la care materialul incepe sa curga se numeste rezistenta de curgere.
Densitatea.
Un corp se defineste ca fiind raportul dintre masa si volumul sau.De aceea
am ales aceasta proprietate, este foarte important de stiut greutatea si marimea
sculei.
Duritatea.
Am ales aceasta proprietate, pentru ca reprezinta una din cele mai
importante proprietati, mai exct reprezinta capacitatea unui corp de ase opune
tendintei de distrugere a straturilor superficial de catre alt corp, care actioneaza
asupra sa cu presiuni localizate pe arii f redise si care nu capata deformatii
permanente.
Rezistenta la coroziune.Coroziunea este fenomenul de degradare
superficiala sau in profunzime a unui material, de obicei metal, sub actiunea
factorilor fizico-chimici din mediul inconjurator.Analiza coroziunii asupra
materialelor este foarte importanta pentru a evita pagubele mari.
Conductibilitatea termica.
Cu ajutorul acestei proprietati, putem caracteriza capacitatea materialelor
alese de a transmite caldura atunci cand sunt supuse unei diferente de
temperatura.
Justificarea alegerii materialelor

21TiMnCr12 este un otel aliat pentru tratament termic bun in constructia

de masini.De aceea l-am ales.
OT450 face parte din categoria otelurilor turnate in piese.Din punct de
vedere tehnologic si economic este mai vantajos ca piesele cu configuratie
complexa carora li se cer rezilienta si tenacitate sa fie executate nu prin forjare
sau sudare, ci prin turnare de oteluri adecvate.
20MoNi35 l-am ales datorita capabilitatii foarte mari de prelucrare prin
procedee de deformabilitate plastic si a unei prelucrabilitati prin aschiere.
OL37 face parte din categoria otelurilor de carbon de uz general si au o
larga utilizare, fiind ieftine, dar si nu mai necesita deformare plastica la cald, au o
buna deformabilitate la rece si o buna sudabilitate.

Se va alege materialul optim pentru burghiu:

Material

Duritate
[HB]

Rp9
Rp10
OSC 12

v
270
300
221

OSC 8
Rp6

207
266

t
5
5
2

1
5
d 1 =0,2

dk

Pret

Rezistenta
la
uzura

Aschiabilitate

t
2
2
5

v
FB
FB
B

v
FB
B
B

5
2
d 2 =0,3

B
FB

v
4,95
4,65
2
1,85
4,8

t
5
5
4
4
5
d 3 =0,2

k1

d k1 0,2 5 0,3 2 0,2 5 0,2 5 0,1 3 4,1

k2

d k2 0,2 5 0,3 2 0,2 5 0,2 4 0,1 4 3,9

k3

d k 3 0,2 2 0,3 5 0,2 4 0,2 4 0,1 1 3,9

k4

d k 6 0,2 1 0,3 5 0,2 4 0,2 4 0,1 4 3,6

k5

d k5 0,2 5 0,3 2 0,2 5 0,2 5 0,1 5 4

B
FB

t
5
4
4

4
5
d 4 =0,2

Duritate [HRC]
v
60
62
44
64
68

t
3
4
1
4
5
d 5 =0,1

In urma calculului sumei dintre note si pondere =>Rp9 materialul optim.

Duritate HB:

190-270

Pret:

15

Rezistenta la

Aschiabilitate

uzura:

1,85-5,8

Duritate HRC:

44-68

<210

<2

FB - 5

FB - 5

<50

210-225

2-3

- 4

- 4

51-55

225-240

3-4

- 3

- 3

56-60

240-255

4-5

61-65

>255

>5

>65

Justificarea alegerii proprietatilor:

Duritatea:Am ales duritate HB (Brinell), cat si HRC pentru a putea face
diferenta intre valorile acestora.Duritatea este o proprietate foarte importanta
determinand gradul de rezistenta la deformare.
Pretul:Pretul, care trebuie sa fie accesibil este un factor important in orice
domeniu. Am ales aceasta proprietate pentru a stii sa ne orientam spre materiale
bune atat din punct de vedere al proprietatilor cat si din punct de vedere al
pretului de cost.
Rezistenta la uzura:Am ales ca proprietate rezistenta la uzura, deoarece
este important ca burghiul folosit sa fie rezistent la deteriorare, la degradare prin
intrebuintare indelungata.
Aschiabilitatea:Aschiabilitatea este capacitatea materialelor de a putea fi
prelucrate prin aschiere cu ajutorul sculelor aschietoare, deci am ales aceasta
proprietate pentru ca bughiul sa poata fi aschiat.

 Justificarea alegerii ponderilor :

Am acordat pretului ponderea cea mai mare de 0.3, deoarece il consider
cel mai important in alegerea unei scule.
Duritatii HB i-am acordat o pondere de 0.1, pentru ca este necesar ca
burghiul sa aiba o duritate mare pentru a rezista solicitarilor la care este supus in
timpul prelucrarilor.
Duritatii HRC, aschiabilitatii si rezistentei la uzura le-am acordat o pondere
de 0.2, deoarece le-am considerat in egala masura importante.
Justificarea alegerii materialelor:
Rp9.Acest material l-am ales deoarece sculele realizate din acest otel
rapid isi pastreaza duritatea pana la temperature de 600 C si astfel permite
prelucrarea cu viteze de aschiere de 2-3 ori mai mari decat in cazul otelurilor
carbon de scule.
Rp10 Are o rezistenta buna la uzura, pret accesibil, continut ridicat de
Carbon, ce-i mareste proprietatile mecanice de aschiere.
OSC 12 se foloseste la sculele care nu sunt supuse la lovire si care au o
duritate buna.
OSC8 este un material accesibil din punct de vedere al pretului(cel mai
ieftin dintre cele alese de mine) si are o rezistenta la uzura foarte buna.
Rp6 este un otel cu o rezistenta mare la uzura, duritate si tenacitate la
cald, ceea ce duce la o viata mai lunga a sculelor.

BIBLIOGRAFIE:
1.Marascu Klein, M. Dumitru.Materiale industrial.Indrumar de laborator,
Brasov, 2009.
2.Constantinescu, G., Indrumar pentru alegerea otelurilor in constructia de
masini.Bucuresti, 1986.

3.Chesa, I., Alegerea si utilizarea otelurilor.Ed.tehnica, Bucuresti, 1984.