CONCASOARE CONICE

1. Caracterizare generala

Concasoarele conice sunt folosite pentru concasarea grosiera, mijlocie si marunta a

materialelor de duritate mare si medie. Ele sunt intalnite cu preponderenta in industria
materialelor de constructii. Denumirea se datoreaza formei conice a organelor active, conul
exterior fix 2 si conul interior mobil 1 (fig. 1). Conul interior, mobil, poate avea o miscare
circulara excentrica sau o miscare de translatie in plan orizontal astfel incat materialul care se
afla in spatiul dintre cele doua conuri este maruntit continuu.
Procesul de maruntire se desfasoara analog celui
din concasorul cu falci: datorita micsorarii continue a fantei
dintre cele doua conuri, de la cota maxima, , ce
corespunde zonei de alimentare 4, la cota minima, ,
materialul este comprimat si zdrobit. Descarcarea are loc in
zona 3, unde cota radiala a fantei de descarcare este
ce corespunde dimensiunii maxime a materialului maruntit.
Rezulta ca produsul concasarii are aici un spectru
granulometric larg, intre dimensiunile si
, adica este
caracterizat printr-un coeficient de supradimensiune,

Pentru concasare mijlocie si marunta se utilizeaza concasoare conice cu arbore in

consola.
In comparatie cu concasoarele cu falci, concasoarele conice au urmatoarele
particularitati:
a) avantaje:
-

consum de energie mai mic pe tona de material concasat;

debite mai mari;

functionare mai linistita;

lipseste mersul in gol si nu este necesar volantul;

concasarea se face continuu;

alimentarea se poate face din orice directie.

b) dezavantaje:
-

dimensiunile maxime ale materialului alimentat sunt mai mici decat la concasoarele
cu falci;

din spatiul de lucru pot scapa bucati plate, lungi;

in cazul alimentarii cu materiale cu plasticitate ridicata exista pericolul infundarii;

constructie mai complicata;

pretul de cost este mai ridicat si sunt mai greu de intretinut decat concasoarele cu
falci.

Clasificarea concasoarelor conice se poate face dupa mai multe criterii:

a) Dupa pozitia arborelui sau axei geometrice verticale:
-

concasoare cu arborele suspendat intr-un lagar superior (fig. 2);

concasoare cu arbore rezemat intr-un lagar inferior (fig. 3);

concasoare cu arbore fix in jurul caruia se roteste un arbore tubular cu excentric (fig.
4).

b) Dupa felul miscarii conului mobil:

-

concasoare cu miscare rotativa, oscilanta, excentrica fata de conul fix (fig. 2 si fig.
3);
concasoare cu miscare de translatie in plan orizontal (fig. 4 si fig. 5).

Fig. 2

Fig. 3

Concasor cu arbore suspendat in lagar

superior, cu miscare rotativa a conului
interior, actionare din doua parti, fara
sistem
de
amortizare,
pentru
concasare grosiera

Concasor cu arbore rezemat in lagar

inferior, cu miscare rotativa a conului
interior, actionare dintr-o parte, cu
sistem de amortizare cu arcuri

Fig. 4

Fig. 5

Concasor cu arbore fix, in jurul caruia

se roteste arborele tubular cu
excentric; conul interior are miscare
de translatie in plan orizontal;
actionare dintr-o parte; fara sistem de
amortizare; pentru concasare grosiera

Concasor cu miscare de translatie in

plan orizontal a conului interior, cu
sistem hidraulic de amortizare la
capatul inferior al arborelui

c) Dupa felul actionarii:

-

cu actionare dintr-o parte (fig. 4);

cu actionare din doua parti (fig. 2).

d) Dupa tipul sistemului de amortizare utilizat:

-

fara sistem de amortizare (conul fix se imbina rigid cu batiul, fig. 2 si fig. 4);

cu sistem de amortizare cu arcuri (fig. 3);

cu cilindri hidraulici/pneumatici sau cu sistem hidraulic la capatul inferior al arborelui

(fig. 5).

e) Dupa anumite particularitati tehnologice:

-

concasoare pentru concasare grosiera, dimensiunea maxima a materialului

alimentat

(fig. 2 si fig. 4);

concasoare pentru concasare mijlocie,

(fig. 3);

concasoare pentru concasare marunta,

Concasoarele pentru concasare grosiera se caracterizeaza prin:

grad de maruntire

spatiul de lucru este format intre tronconul exterior cu baza mare sus si tronconul interior, cu
baza mare jos;
unghiul la varf al conurilor este relativ mic.
Concasoarele pentru concasare mijlocie si marunta se caracterizeaza prin:
grad de maruntire

spatiul de lucru format intre tronconuri scurte cu inclinare relativ mica, ambele cu baza mare
jos;
unghiul dintre generatoarele conurilor, in partea dinspre varf, este relativ mic, iar in partea
inferioara generatoarele sunt paralele, ceea ce asigura un produs marunt, constant;
alimentarea se face cu bucati mici de material.

2. Concasoare conice pentru concasare grosiera

2.1. Mecanica concasorului conic

In cazul concasoarelor giratorii pentru maruntirea grosiera principiul de lucru imbraca doua
forme posibile:
1. conul mobil penduleaza in jurul axului fix,
2. conul mobil are axa proprie,
6, b).

, cu unghiul

(fig. 6, a);

, montata excentric fata de axa

(excentricitate

, fig.

2.1.1. Unghiul de atac

Dupa cum se observa din figurile de mai sus asupra unei bucati de material actioneaza
forta normala

si forta de frecare

La toate concasoarele existente unghiul

are valori cuprinse intre 21 si 23o (0,370,40

rad).
2.1.2. Turatia conului mobil
Pentru determinarea turatiei ce corespunde debitului maxim al concasorului se
considera figura 7. Timpul necesar materialului de maruntit sa parcurga prin cadere libera
inaltimea este :

(2)

Se presupune ca in acelasi timp, , conul mobil executa o jumatate de rotatie, atunci:

(3)

unde:

- turatia conului mobil, rpm.

Din egalarea celor doua relatii se obtine:

(4)

Pentru inaltimea

se obtine din triunghiul

relatia:

(5)

Astfel relatia (4) devine:

(6)

unde:

- excentricitatea axului conului mobil;

- cursa flancului conului mobil la nivelul dreptei

In proiectare se alege o valoare a turatiei egala cu jumatate din valoarea de mai sus,
adica:

(7)

2.1.3. Debitul concasorului

In calculul debitului se considera volumul de material de forma inelara cu sectiunea
trapezoidala

(fig. 7) cu valoarea egala cu:

(8)

unde:

- distanta dintre axele I-I si O-O;

- aria sectiunii trapezoidale

Geometric se deduc relatiile:

(9)

unde:

- distanta minima dintre conurile concasorului;

- diametrul maxim al conului fix;
- distanta intre conuri in partea superioara.

Daca se prelucreaza relatiile de mai sus se obtine volumul de material maruntit care
cade din concasor la o rotatie completa a conului mobil:

(10)

Atunci debitul volumetric orar va fi:

(11)

Debitul masic orar va fi:

(12)

unde:

- coeficient ce tine seama de gradul de afanare a materialului de maruntit;

- densitatea materialului, kg/m3.
2.2. Constructia concasorului

La concasoarele pentru concasare grosiera trebuie sa se asigure atat posibilitatea

trecerii fara dificultate a materialului concasat cat si o eficienta mare a procesului de maruntire.
Ca urmare, suprafetele conice au panta mare (fig. 8). Gradul de reducere a dimensiunii
materialului la aceste concasoare, dat de raportul intre latimea fantei de alimentare, , si
latimea fantei de descarcare, , este
in cazurile din figurile 8, a si b,
respectiv

in

cazul

din

figura

8,

c.

Valoarea

latimii

este

relatia
, unde
este
maxima a materialului de concasat.

data

de

dimensiunea

Concasoarele conice pentru concasare grosiera

utilizeaza doua tipuri de profiluri ale spatiului de lucru:
- profilul liniar, cu unghiul de concasare constant
pe inaltime (fig. 8, a), caz in care este posibila
infundarea zonei de evacuare cu material concasat,
datorita capacitatii de trecere mai mica decat
capacitatea de intrare a materialului in zona de
alimentare. In acest caz unghiul de atac
,

- profil curb, cu unghiul de concasare variabil pe inaltime

(fig. 8, b si c), caz in care se asigura un debit mare, deoarece deplaseaza zona cu capacitate
mica de trecere spre alimentare, unde insa debitul capabil este mai mare. In acest fel se evita
infundarea zonei de evacuare, se obtine un produs mai uniform, uzura blindajelor in zona
inferioara este mai uniforma decat in cazul precedent. In acest caz unghiul de atac variaza intre
valorile
si

si

. In zona curbilinie inclinarea variaza constant intre limitele

In figura 9 este prezentata constructia unui concasor pentru maruntire grosiera cu

rezemarea arborelui la partea superioara. Arborele 5, pe care se afla conul mobil 6 protejat cu
blindajele 20, este suspendat in reazemul superior 7. Partea inferioara a arborelui este asezata
liber in alezajul excentric, inclinat al bucsei 4, care se afla in interiorul lagarului 1 si care
determina miscarea rotativa excentrica a arborelui 5 (miscarea giratorie de precesie regulata) in
raport cu suprafata interioara a conului fix 9, protejat de blindajele 8. Suprafetele blindajelor pot
fi netede, profilate sau mixte. Suprafetele netede au rezistenta la uzura mai mare si sunt
recomandate la maruntirea materialelor cu duritate foarte mare. Suprafetele blindate determina
un consum energetic mai redus al masinii dar si un produs mai uniform maruntit.
Arborele 5, prin intermediul piulitei spintecate 16, se reazema pe inelul 17 (fig. 9, b), care
se sprijina pe bucsa 18. In timpul rotirii arborelui 5, bucsa 18 are o miscare de rostogolire pe
suprafata inelului 19, iar suprafata sa laterala aluneca in interiorul suprafetei conice a bucsei 12,
asezata in cupa 26 a traversei 2 Prin rotirea piulitei 16, in urma ridicarii cu macaraua a
arborelui 5si a conului mobil, se poate regla mecanic, in limite restranse, fanta de evacuare. In
acest scop, in capatul arborelui se afla o gaura filetata pentru introducerea unui inel de ridicare.
Capacul 13 protejeaza reazemul impotriva prafului. Prin teava 21 se introduce unsoare
consistenta in lagarul superior.

Alezajul conic al bucsei fixe 12 permite arborelui executarea miscarii conice circulare.
Piesele 17 si 18 sunt asamblate intre ele prin cep inelar ceea ce elimina uzura acestora pe
suprafata de contact.
Conicitatea bucsei 12 trebuie sa fie egala cu unghiul de precesie, . Daca
bucsa 12 este cilindrica, atunci conicitatea bucsei 18 trebuie sa fie egala cu unghiul de precesie.
Pentru compensarea jocurilor din excentric si a faptului ca reazemele nu sunt coaxiale,
conicitatea se stabileste cu putin mai mare decat unghiul de precesie. Componentele lagarului
superior se realizeaza din oteluri speciale, prelucrate astfel incat sa se asigure o inalta calitate a
suprafetei.

Contactul
intre
bucsele 12 si 18 este liniar,
de aceea dupa tratamentul
termic suprafetele lor trebuie
sa aiba duritate mare ( 4752
si, respectiv, 5358 HRC).
In
alte
variante
constructive,
rezemarea
arborelui 5 in lagarul superior
se face pe piese cu zone
sferice sau prin intermediul
unor elemente elastice (arcuri
disc sau elicoidale) care
permit, la depasirea sarcinii
nominale, marimea fantei de
evacuare pentru evacuarea
obiectelor foarte dure.
Traversa 24, rigidizata
cu
nervurile 25,
asigura
sustinerea
pe
batiu
a
subansamblului
lagar
superior. Ea este una dintre
piesele cel mai greu solicitate
deoarece preia greutatea
conului mobil, reactiunile
orizontale si verticale din
lagar, precum si momentele
incovoietoare
corespunzatoare. Orientarea
traversei in exploatare este
longitudinala fata de directia
fluxului de material alimentat
pentru
realizarea
unei
umpleri uniforme a camerei
de lucru.
Axa 15 a
arborelui 5 face
cu
axa
verticala 14 unghiul.
Bucsa 4 impreuna cu roata dintata conica 3 fixata pe ea, rezemate de placutele 10, sunt
actionate in miscare de rotatie de catre pinioanele conice 2 si 11, de la doua motoare electrice,
prin intermediul curelelor trapezoidale (elemente elastice) si al rotilor de curea 22 si 23.
Lagarul inferior 1 in care se afla bucsa 4 este protejat de un sistem de etansari,
impotriva prafului.

Concasorul dispune de un sistem de ungere centralizat pentru ungerea rotilor dintate, a

bucsei excentrice si a lagarelor arborilor rotilor dintate 2 si 11. Pentru perioadele cu temperatura
coborata se prevede incalzirea electrica a lubrifiantului.

3. Concasoare conice pentru concasare mijlocie

Concasoarele conice utilizate pentru maruntirea mijlocie se diferentiaza fata de cele
utilizate pentru maruntirea grosiera prin faptul ca au o zona de lungime , pe conul fix, paralela
cu suprafata conului mobil (fig. 10). Distanta dintre cele doua suprafete se alege in functie de
marimea granulelor materialului macinat. In timpul miscarii sale, conul mobil face cu orizontala
unghiuri care variaza de la

la

- unghiul pe care il face axa mobila

, unde
cu cea fixa

este unghiul de inclinare a conului mobil;

.

Concasoarele conice pentru macinare sunt cunoscute si sub de denumirea de

glanulatoare. Macinarea are loc prin actiunea fortelor de strivire si frecare la care sunt supuse
bucatile de material atunci cand ajung intre suprafetele conice active ale conurilor fix si mobil.
Gradul de maruntire la aceste masini ajunge pana la valoarea i=5.
Concasoarele conice pentru concasare mijlocie si marunta se construiesc cu arborele in
consola, conform schemei din figura 11. Materialul de maruntit este introdus pe la partea
superioara a masinii de unde ajunge pe talerul de alimentare, Rolul acestuia este de a realiza o
distributie uniforma a alimentarii. Materialul este strivit intre placile de blindaj ale conului mobil,
1 si conului fix, 2. Corpul conului mobil este solidar cu arborele masinii. Arborele este sustinut in
reazemul sferic, 3, care preia atat greutatea conului cat si componenta verticala a fortei de
apasare. Miscarea arborelui este transmisa pe la partea inferioara a acestuia, prin intermediul
unui angrenaj conic, pus in miscare de un motor electric si o transmisie prin curea.
Spatiul dintre cele doua conuri, numit si camera de macinare, se ingusteaza spre baza
conului, unde, la iesire, cele doua suprafete conice sunt paralele, fapt ce duce la maruntirea prin
frecare. Generatoarele se executa in trei tipuri diferite in ceea ce priveste profilarea organelor
active:
1- normala - pentru concasare mijlocie (fig. 12, a);
2- cu conicitate mijlocie pentru concasare marunta (fig. 12, b);
3- cu con scurt, in forma de ciuperca pentru concasare foarte marunta (fig. 12, c).
Distanta C dintre cele doua conuri, la intrare in camere de macinare, este mai mare la
concasoarele pentru concasare mijlocie si mai mica la concasoare fina. Totodata si lungimea B
a zonei de evacuare difera, astfel incat ea este mai mare la concasoarele pentru concasare
fina.
Pentru a studia fenomenele care au loc in timpul alunecarii bucatilor de material intre
fetele conurilor se considera schema din figura 13 unde
este greutatea bucatii de material.
Forta de greutate se descompune intr-o componenta normala
planul de alunecare
conform relatiilor:

si una paralela cu

(13)

Forta de frecare
data de:

se opune tendintei de alunecare a materialului de maruntit si este

(14)

Fig. 10
Schema de principiu a concasorului pentru
maruntire mijlocie

Fig. 11
Concasor conic cu arbore in
consola:
1-con mobil; 2-con fix; 3reazem sferic; 4 - taler
alimentare

Fig. 12

Concasoare conice pentru concasare mijlocie si marunta. Profilarea organelor

active
Ecuatia miscarii este de forma:

(15)

sau

(16)

de unde:

(17)

Dupa integrarea relatiei se obtine:

(18)

Daca la momentul initial

, deci

(19)

Din relatia de mai sus se obtine distanta

(20)

Deoarece la momentul initial

, atunci

(21)

Durata unei rotatii complete a conului mobil este:

(22)

unde:

- turatia,

In timpul , calculat mai sus, bucata de material trebuie sa parcurga distanta

fetele conurilor de sfaramare sunt paralele, deci:

pe care

(23)

De unde pentru turatie se obtine relatia:

(24)

Daca la concasoarele giratorii existente exista relatia

, atunci rezulta ca:

(25)

Relatia de mai sus permite determinarea turatiei optime la concasoarele giratorii pentru
maruntirea semifina si fina.
Pentru a determina debitul concasorului, consideram ca la o turatie completa a conului
mobil, volumul de material macinat este egal cu volumul inelar avand ca sectiune transversala

dreptunghiul
(figura 10). Aplicand teorema centrelor de greutate (Guldin-Pappus) din
mecanica se obtine expresia volumul sub forma:

(26)

unde:

- latimea zonei cu fete paralele;

- lungimea acestei zone;
- diametrul cercului care reprezinta locul geometric al centrului de greutate al

dreptunghiului

Daca se considera ca

atunci debitul volumetric va fi:

(27)

Debitul masic este:

(28)

unde - densitatea materialului, in kg/m3.

Daca in formula de mai sus se inlocuieste valoarea turatiei rezulta

(29)