Sunteți pe pagina 1din 9

CONCASOARE CU VALTURI

1 Caracterizare generala
Concasoarele cu valturi sunt masini destinate maruntirii mijlocii si fine. Dimensiunea
materialului la alimentare variaza in functie de marimea masinii, intre 30 si 80 mm, iar cele ale
materialului prelucrat intre 1 si 10 mm. Datorita dimensiunii reduse a materialului prelucrat
aceste utilaje sunt folosite si ca mori, in special in industria moraritului. In principiu, partea activa
este alcatuita din doi cilindri, netezi sau striati, care se rotesc in sens contrar, comprima bucatile
de material si astfel le maruntesc (fig. 1). Vitezele periferice ale cilindrilor pot fi egale sau
diferite. In al doilea caz, cilindri striati, la efectul de compresiune se adauga si efectul de
forfecare, favorabil
in
cazul
materialelor moi.
Pentru a
preveni avarierea
masinii din cauza
patrunderii
in
spatiul de lucru a
unor
corpuri
straine,
lagarele
unuia dintre cilindri
se
construiesc
astfel
incat
sa
poata aluneca in
cadru, invingand rezistenta unor arcuri calculate pentru preluarea apasarilor in regim de lucru
normal (fig. 1, a). Practic, datorita variatiei dimensionale si de duritate a materialului alimentat,
in timpul functionarii cilindrul mobil oscileaza in jurul pozitiei sale de mijloc. Rezulta astfel forte
de inertie pe care masina le transmite fundatiei si care trebuie preluate de aceasta. Concasorul
cu ambii cilindri mobili nu mai prezinta acest neajuns deoarece constructia este astfel
echilibrata. Masina este insa mult mai complicata si de aceea mai putin utilizata. Prin folosirea
unui separator magnetic pe traseul alimentarii, adica inaintea concasorului, acesta poate fi
protejat de materiale cu dimensiuni si duritati foarte mari.
Actionarea concasoarelor cu valturi, cu un singur cilindru mobil se poate face in
urmatoarele variante:
-

prin curea, cu angrenaj intermediar si cu angrenaj intre cilindri (fig. 2, a);

prin roata de curea separata, pe fiecare cilindru, adica cu doua motoare electrice fig. 2, b);

prin intermediul arborilor cardanici, de la un reductor (fig. 2, c).


In functionare, datorita oscilatiilor pe directie orizontala a cilindrului mobil, distanta dintre axele
cilindrilor variaza. In consecinta, rotile dintate (6 si 7, fig. 2, a) se construiesc cu dinti de inaltime
mai mare decat cea normala, care asigura angrenarea pentru orice pozitie a cilindrului mobil.
Constructia din figura 2, c, nu necesita dinti cu inaltime mai mare decat cea normala care,
prezinta unele neajunsuri, cum ar fi determinarea scaderii randamentului, a uzurii accentuate si
care ridica probleme de ungere.
In general concasoarele cu valturi netede sunt utilizate pentru materiale dure, pana
la

cu dimensiuni maxime de 80 mm. Concasoarele cu valturi striate sunt

folosite la concasarea materialelor cu maximum


si dimensiuni mai mari de 80
mm deoarece striatiile asigura prinderea lor intre cilindri. Daca cilindrii sunt lungi atunci ei se
uzeaza inegal si relativ repede. De aceea trebuie sa existe un anumit raport intre lungimea si
diametrul cilindrilor, astfel:
-

pentru materiale dure

pentru materiale moi

La concasoarele cu valturi gradul de maruntire variaza intre valorile


la materiale
dure si
la materiale moi. Debitul masic variaza intre 3 si 100 tf/h in functie de marimea
concasorului.
Pentru ca functionarea concasorului cu valturi sa se fac in bune conditii este necesar ca
alimentarea cu material sa se faca uniform pe toata lungimea cilindrilor prin intermediul unor
alimentatoare.
Concasoarele cu valturi sunt masini simple, sigure in exploatare si durabile. Nu este
necesara deservirea de catre personal cu calificare inalta. Desi consumul lor specific de energie

este mai mic decat cel al concasoarelor conice, acestea din urma sunt mai utilizate datorita
debitului mai mare si a gradului de maruntire mai ridicat.

2 Mecanica concasorului
2.1. Unghiul de atac,
Pentru a determina conditia ca bucatile de material sa fie prinse intre cei doi cilindri se
considera, schematizat, o bucata de material de forma sferica cu diametrul . Asupra acesteia
actioneaza forta de apasare normala, , a cilindrului care are tendinta de a ridica bucata de
material spre exteriorul spatiului de lucru si forta de frecare, , care are actiune inversa, adica
tinde sa retina materialul intre cilindri (fig. 3).
Greutatea proprie a materialului se considera neglijabila fata de cele doua forte
mentionate mai sus. Conditia ca materialul sa nu iasa dintre cilindri este:

(1)

Daca se tine seama de legatura dintre


cele doua forte

atunci:
(2)

Unde:
relatia

unghiul

de

frecare

definit

de

2.2.
dintre
valturilor, D,
dimensiunea
particulei la
alimentare, d

Relatia
diametrul
si

Forta de sfaramare ce actioneaza asupra bucatii de material rezulta prin insumarea


componentelor orizontale ale fortelor normala, , si de frecare, :

(3)

Pentru o valoare data, constanta a distantei dintre valturi, valoarea unghiului


este
functie de raportul dintre diametrul
al valturilor si dimensiunea
a materialului inainte de
maruntire.
In triunghiul dreptunghic

se pot scrie urmatoarele relatii geometrice:

(4)

sau

(5)

Daca se inlocuieste relatia de mai sus in conditia (2) se obtine:

(6)

Din aceasta ultima relatie se poate determina diametrul


de valorile , si
date, dupa cum urmeaza:

necesar al valturilor functie

(7)

Pentru cazul unui valt de diametru, , cunoscut, daca se cunosc valorile unghiului de
frecare, , si a distantei, , dintre valturi, se poate calcula diametrul cel mai mare pe care il pot
avea particulele de material la alimentare, astfel:

(8)

unde:

si

2.3. Drumul parcurs de particula in zona de maruntire


Particulele, atunci cand ajung in contact cu valturile, sunt atrase in zona de maruntire,
datorita fortelor de frecare (fig. 4). Daca dimensiunea particulei este
ea vine in contact cu
valturile atunci cand
.
actiunii

In continuare particula este supusa


valturilor pana ce trece de linia

centrelor,
. Drumul parcurs de particula in
zona de maruntire este
.
Daca se face notatia
atunci in
triunghiul dreptunghic
, (in care

)
se poate scrie teorema catetei
Deoarece

, atunci,

(9)

de unde

(10)

Din relatia de mai sus rezulta ca drumul parcurs de particula in zona de maruntire
depinde de diametrul valtului, dimensiunea medie a particulelor la alimentare si distanta dintre
valturi.
Pentru evitarea incalzirii excesive a particulelor, drumul parcurs in zona de maruntire
trebuie sa fie cat mai redus, insa procesul de incalzire este in legatura directa si cu viteza medie
a particulelor.

2. Debitul concasorului
Pentru calculul debitului concasorului se
considera schema din figura
Volumul de material care trece printre
valturile concasorului la o rotatie completa a
acestora este egal cu volumul unui paralelipiped
dreptunghic avand laturile egale cu: lungimea a
valturilor, distanta dintre ele si respectiv
lungimea cercului, adica
(fig. 4). Astfel:

Debitul volumetric al concasorului este:

(10)

Unde

- turatia valturilor, [rpm].


Debitul masic va fi

(11)

Unde:

- coeficientul de afanare;
- densitatea materialului,

2.7. Fluxul energetic la valturi cu viteze tangentiale diferite


Concasoarele cu valturi sunt mari consumatoare de energie. In cazul actionarii cu un
singur motor, transmiterea fluxului de energie este prezentata in figura 13. Fluxul de energie

preluat de arborele valtului rapid,

, se transmite prin particulele supuse maruntirii valtului

lent, , iar de aici, prin arborele acestuia si angrenajul de actionare a valturilor, revine la
arborele valtului rapid, dupa care ciclul se repeta. O parte din energie se pierde pentru
invingerea frecarilor din lagarele valtului, elementele transmisiei mecanice, etc.
Distributia fluxului de energie primit de la motor este prezentata in figura 14 unde curba
(1) arata consumul de energie preluat de la retea, curba (2) arata consumul valtului rapid, iar
curba
(3)
consumului
valtului lent.
Din analiza
curbelor rezulta ca
la un regim inalt de
maruntire
particulele
sunt
solicitate atat la
forfecare cat si la
strivire, iar fluxul de
energie
transmis
prin
particulele
aflate in zona de
maruntire
este
neinsemnat,
acoperind
in
general pierderile
de energie prin
frecare din lagarele
valtului lent. Forma
curbelor
demonstreaza ca
numai o parte din energia preluata de la retea este consumata, iar valtul rapid consuma mai mult decat aceasta
energie. Valtul lent lucreaza in regim de generator de energie, cedand-o valtului rapid.

3 Constructia concasorului cu valturi


Figura 17 prezinta ansamblul unui concasor cu valturi. Partea activa, cilindrul, se
executa in constructie sudata. Pe arbore 2 se caleaza corpul 1, din fonta cenusie. Pe corp se
monteaza bandajul 3, executat din otel manganos sau fonta dura, turnata in cochilie. Imbinarea
bandajului cu corpul este astfel facuta incat sa fie asigurate atat centrarea corecta cat si
transmiterea momentului de rasucire de la arbore prin corp. Acest lucru se realizeaza pe
suprafete conice. In acest scop, corpul si suprafetele de asezare ale bandajului se prelucreaza
corespunzator si se utilizeaza inele cu dubla conicitate 4, care se strang cu
tirantii Inelele 4 sunt, in fapt, pene inelare. Este necesar ca fiecare valt sa fie echilibrat static si
dinamic.
Lagarele sunt echipate cu rulmenti cu role conice 15, montati perechi. Incarcarea
lagarelor este egala cu incarcarea arcurilor, 11.
Alimentarea concasorului se face prin gura de alimentare 21, iar reglarea distantei dintre
cilindri se efectueaza cu ajutorul piulitei de reglaj 13.

Cadrul concasorului se executa din laminate de otel, in constructie sudata. Desi


concasoarele cu valturi nu au mase in miscare alternativa, este recomandat sa se prevada
volanti, care contribuie la uniformizarea procesului de concasare. In cazul in care masina are
roti de curea pe arborii cilindrilor, ele pot fi construite astfel incat sa indeplineasca si rolul de
volanti.
Miscarea de rotatie este transmisa de la motorul electric, printr-o transmisie prin curele
trapezoidale, la arborele 20. De la arbore, prin intermediul angrenajului cilindric format din rotile
dintate 16 si 17 miscarea este transmisa cilindrului 1. Cilindrul 6 este pus in miscare de rotatie
de angrenajul cu rotile dintate cu dinti inalti 18 si 19.
Lagarele 8 ale cilindrului 1 sunt solidare cu cadrul concasorului si deci fixe in timpul miscarii.
Lagarele 10 ale cilindrului 6 sunt montate pe glisierele 9 si permit astfel deplasarea pe
orizontala a cilindrului in cazul patrunderii in spatiul de lucru a unui corp cu duritate foarte mare.