Sunteți pe pagina 1din 7

Tipologia satelor turistice Tipologia satelor turistice

Stabilirea tipurilor de sate turistice const n identificarea i relevarea specificului


localitilor i gruparea lor n cteva tipuri fundamentale, n vederea promovrii, n fiecare
localitate, a celor mai adecvate produse turistice rurale, n funcie att de principalele
caracteristici geografice, sociale i economice, ct i de principalele motivaii i opiuni ale
categoriilor de turiti care viziteaz localitatea respectiv.
Aplicarea principiului specializrii n domeniul organizrii i funcionrii satului turistic
considerm a fi cu att mai necesar cu ct fiecare localitate rural constituie o entitate
economic, cu particulariti proprii i activiti specifice, care rmn a fi identificate i
valorificate ct mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.
Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi abordat ca o
problem de ordin opional, ns decizia aplicrii ei n practic, determinarea tipului de sat
turistic este de natur obiectiv. Pentru aceasta este necesar ca, pe lng dorina i intenia
organizatorilor de turism rural, satul turistic respectiv s ntruneasc un cuantum de condiii
naturale i istorice, social-economice obiective, care s fie definitorii pentru fiecare tip de sat
turistic.
Deoarece caracteristicile care pot fi luate n consideraie n tipologia satelor turistice sunt
numeroase i variate de la o localitate rural la alta ne vom rezuma doar la prezentarea unei
tipologii generale a satelor turistice, acceptate i recomandate de ctre Agenia Turismului n
cadrul Strategiei de dezvoltare durabil a turismului n Republica Moldova n anii 2003-2015,
compartimentul Turismul rural.
Principalele caracteristici funcionale ale satelor turistice ale Republicii Moldova sunt
prezentate n anexa 2.
3.1. Sate turistice etnografico-folclorice. n aceast categorie se pot ncadra satele n care
portul tradiional, arhitectura, mobilarea i decorarea interioarelor n stil rustic, muzica i
dansurile populare predomin i se impun ca nsuiri eseniale ale satului respectiv. n aceste sate
pot fi oferite turitilor servicii de cazare i de servire a mesei n condiii autentice (mobilier,
decor i lenjerie n stil popular; meniuri tradiionale, servite n vesel i cu tacmuri specifice
farfurii i strchini din ceramic, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude posibilitatea folosirii la
cerere i a tacmurilor moderne).
n aceste sate se pot organiza expoziii artizanale permanente cu vnzare, iar pentru turitii
care nu rmn n localitate, ci numai o viziteaz, se pot amenaja una sau mai multe gospodrii ca
muzeu etnografic n aer liber. De asemenea, n aceste sate pot fi identificai i stimulai rapsozi
populari (vocali i instrumentali), permanentizate horele (duminicale i de srbtori), trgurile,
alte obiceiuri i tradiii locale, la care s participe efectiv i turitii.
Actualmente, pstrarea i perpetuarea folclorului i ndeosebi a etnografiei (portul naional,
tehnicile tradiionale de munc, arhitectura rneasc, mobilarea i decorarea interioarelor etc.),
n formele lor originale i tradiionale, se afl n declin n Republica Moldova, devenind puncte
tot mai izolate pe harta etnofolcloric a rii noastre. Formele i coninutul modului de via
urban au ptruns i continu s ptrund n mediul rural. Iat de ce, abordnd viitorul unor
posibile sate turistice din Republica Moldova, considerm c specificul lor etnografic poate i
trebuie s fie conservat i perpetuat n forme adecvate. Altfel, interesul pentru satul moldovenesc
cu mprejurimile sale va scdea treptat.
Cu mai mult receptivitate i interes din partea autoritilor administrative centrale i locale
i de specialitate, se poate perpetua, chiar i n condiiile civilizaiei contemporane, specificul

etnografic i folcloric al unor sate din Republica Moldova. Acest deziderat trebuie urmrit cu att
mai mult, cu ct numeroi steni din unele sate ale rii noastre manifest interes vdit pentru
meninerea modului lor tradiional de via, aceste aezri rurale avnd toate ansele s devin pe
viitor centre turistice permanente, de notorietate internaional, deosebit de rentabile.
3.2. Sate turistice de creaie artistic i artizanal. Este cunoscut interesul numeroilor
turiti pentru creaia artistic i artizanal, precum i dorina lor pentru consumul unor astfel de
creaii direct de la surs, de la productorul nsui. Aceste sate pot oferi posibilitatea practicrii
unui turism de sejur, n cadrul cruia, n ateliere special amenajate i sub ndrumarea unor
specialiti i meteri populari renumii, turitii s-ar putea iniia n art i tehnici arhaice populare.
Avem n vedere identificarea posibilitilor de practicare a unora dintre aceste activiti chiar n
cadrul gospodriilor gazd. Exist numeroase sate n care preocuparea de baz a gospodinelor
este esutul covoarelor la rzboaiele rneti, custurile i broderiile populare, activiti n care
pot fi iniiai turitii amatori. Aadar, caracteristica esenial a acestor sate, imaginea lor de
marc, ar putea fi producia artistic i artizanal, care poate fi valorificat cu succes din punct de
vedere turistic.
3.3. Sate turistice climaterice i peisagistice. Caracteristica predominant a acestor sate
turistice, destinate turismului de sejur (pentru amatorii de linite, de plimbri solitare, ntr-un
peisaj deosebit) este cadrul natural i poziia geografic izolat de centrele aglomerate i de
marile artere de circulaie. Satele Republicii Moldova, cu gospodriile situate pe vi i coline, la
o mic distan unele fa de altele, cu pajiti, vii sau livezi, ar putea satisface motivaia
fundamental de rentoarcere la natur a unui numr mare din populaia urban a rii noastre
i a eventualilor turiti strini.
3.4. Sate turistice viti-pomicole. n satele n care predomin aceast caracteristic
(cultivarea pomilor fructiferi i a viei de vie), activitile turistice sunt posibile pe toat durata
anului, att n perioada recoltrii, ct i dup aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor i a
preparatelor pe baza lor (de exemplu, cura uval, bazat pe consumul dozat al sucului de
struguri). De asemenea, pot fi avute n vedere multe alte preparate culinare, comune sau
dietetice, pe baz de fructe. n aceste sate turistice, o atracie deosebit i n acelai timp o surs
sigur i principal de profit ar putea deveni degustrile de vinuri, preparate n condiii
tradiionale rneti, precum i participarea la producerea acestora.

Stabilirea tipurilor de sate turistice este necesara pentru identificarea specificului


localitatilor in vederea promovarii pentru fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism,
in functie de principalele caracteristici geografice, sociale, economice, cat si de opiniile turistilor
care frecventeaza acea localitate. Aceasta stabilire a tipurilor de sate turistice reprezinta un mijloc
de selectionare a turistilor, grupandu-i in functie de motivatiile si optiunile lor turistice. Datorita
acestui lucru, spatiile de cazare si serviciile oferite pot fi organizate in functie de principalele
carcateristici social economice ale turistilor ce sosesc in acel sat.
In urma acestei stabiliri, satelor turistice li se pemite realizarea de reclame si publicitati
specifice fiecarui tip de sat turistic.

Caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt


numeroase si variate de la o zona geografica la alta, de la o localitate la alta. Prin urmare
tipologia satelor turistice este:
1.

Sate turistice etnografic folclorice (Bogdan Voda, Vaideni, Leresti, Sibiel).

Din aceasta categorie fac parte satele in care portul traditional, arhitectura, mobilarea si
decorarea camerelor in stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca
insusiri esentiale ale satului respectiv. In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si
masa in conditii autentice, cum sunt: mobilierul, decorul si echipamnetul de pat in stil popular,
meniuri traditionale servite cu tacamuri specifice ca, strachini din ceramica, linguri de lemn, dar
la cererea turistilor pot fi utilizate si tacamurile moderne. Turistii sositi aici doresc sa cunosca
traditiile, cultura, vor sa petreaca vacanta intr-un mediu rural intact, purtator de valori, sa li se
ofere produse si specialitati regionale, adica sa fie parte integranta la viata rurala pe toata durata
sejurului.
In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente, cu vanzare, iar pentru
turistii care doar viziteaza localitatea si nu raman acolo, se pot amenaja una sau mai multe
gospodarii, ca muzeu etnografic in aer liber. Aici, mai pot fi identificati rapsozii populari, se pot
organiza hore duminicale si de sarbatori, targuri si alte obiceiuri si traditii la care sa participe si
turistii.
Odata cu trecerea timpului in multe zone ale tarii, pastrarea si perpetuarea folclorului si a
etnografiei, in formele lor originale si traditionale sunt intr-un mare declin datorita modului de
viata inspirat din zona urbana care a patruns si continua sa patrunda in mediul rural. Aceste
specific al localitatilor atrage tot mai multi turisti pentru vizitarea si pentru traditiile care se
incearca sa se pastreze vii. Daca acest specific al localitatilor nu va fi conservat si mentinut cat
mai mult timp de acum incolo interesul turistilor pentru satul romanesc, si in special pentru
mediul rustic care ii intampina acolo va scadea in timp. Acest lucru va duce la diminuarea acelui
sat cu vocatie turistica, iar pentru localnici nu este un lucru bun deoarece acesta reprezinta o
sursa de venit pentru unii dinre ei. Organele administrative si de specialitate care ar trebui sa aiba
un mai mare interes pentru aceste sate si pentru mentinerea lor cat mai mult cu putinta, nu fac
mai nimic in acest sens. Daca ar fi alocata o anumita suma pentru mentinerea si reconsolidarea
anumitor obiective, cladiri ar fi un lucru benefic pentu acele sate, deoarece acest lucru duce la
atragerea de turisti si la interesul ridicat al acestora pentru acea zona. Turistii care au vizitat satul
turistic respectiv si au fost incantati de conditiile oferite, de obiceiurile si traditiile respective ci
siguranta vor reveni, si chiar pot recomanda si altor cunostinte sa viziteze zona.
Daca interesul organelor administrative si de specialitate ar fi la fel de ridicat precum al
localnicilor din acele sate pentru mentinerea stilului lor traditional de viata, aceste localitati au
sanse foarte mari de a ramane in continuare sate turistice, si chiar recunoscute si pe plan
international.
Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu
obiceiuri si traditii, un mod de viata propriu, atrag turitii care doresc sa cunosca pe viu aceste
aspecte. Cladirile traditionale cu elemente culturale locale se preteaza cel mai bine pentru

turismul in mediul rural, incaperile amenajate rustic in care sa se regaseasca obiecte traditionale
introduc cel mai bine turismul in atmosfera rurala.
2.

Sate turistice de cratie artistica si artizanala (Tismana, Marga).

Sunt cunoscute interesele numerosilor turisti pentru creatia artistica artizanala, ca si


dorinta lor de achizitionare a unor astfel de produse direct de la sursa, de la producatorul insusi.
De asemenea, in aceste sate turistice se dezvolta si mestesuguri traditionale legate de artizanat si
creatii artistice diverse in cadrul gospodariilor sau in unele ateliere specializate unde artistii si
mesterii populari realizeaza sculptura in materiale traditionale ca lemnul sau piatra, tesatoria
populara (covoare, paturi, panzeturi), confectii si cusaturi populare a costumelor folclorice,
ceramica de uz casnic si gospodaresc, pictura naiva si icoane pe sticla, lemn si panza, muzica si
dansuri populare. Turistii pot participa si ei la aceste activitati sub indrumarea artistilor si
mesterilor populari care sunt in acea localitate.
Creatiile folclorice reprezentate de muzica si dans sunt foarte apreciate de catre turisti
fiind larg raspandite, iar in unele localitati rurale sunt intalnite chiar si dansuri asociate
specificului localitatii. Aceste activitati sunt uneori practicate chiar in cadrul gospodariilor
gazdelor, dar posibilitatile sunt in general limitate de marimea gospodariilor si volumul acestor
activitati.
In cadrul gospodariilor pot fi realizate expozitii cu forme de comercializare a acestor
produse artizanale si activitati la care pot fi invitati turistii amatori.
Caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca, este larga raspandire a artei
si artizanului ca o forma certa de pastrare a formelor de viata rurala traditionala manifestate fata
de schimbarile in modul de viata si in conceptii ale locuitorilor din aceste regiuni.
3.

Sate turistice climaterice si peisagistice (Fundata, Bran, Sirnea)

Caracteristicile predominante ale acestor localitati, adecvate turismului de sejur sunt


cadrul natural si pozitia apropiata de obiective turistice spectaculoase din categoria reliefului
cum ar fi chei, pesteri, abrupturi si pante. Beneficiaza si de cadru climatic favorabil neafectat de
formele moderne de poluare si de forme de tratament naturist extrem de bine apreciate in
turismul rural.
Satele de munte si deal cu casele situate pe coline cu pajisti si fanete uneori livezi,
satisfac motivatia fundamentala a numerosilor turisti, reintoarcerea la natura.
Pozitionarea acestor localitati este strict legata de existenta acestor elemente ce au o
raspandire izolata pe acel teritoriu.
Numeroasele aprecieri pozitive deja existente si in literatura turistica despre obiectivele
din cuprinsul localitatilor fac extrem de favorabila dezvoltarea in domeniul turismului rural a

acestor localitati, putand dezvolta o prima faza a competitivitatii in sectorul economic al


turismului.
4.

Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc (satele din Delta Dunarii, de pe vaile Gurghiu si vaile
Viseului).

Valoarea acestor localitati rurale este legata de activitatile de gazduire impletite cu cele
legate de padure si vanatoare si ape cu fondul piscicol realizand cea mai valoroasa combinatie a
cadrului natural din zona localitatilor turistice rurale. In aceste sate se pot oferi servicii culinargastronomice cu specific pescaresc si vanatoresc.
Foarte multe rauri s-au pastrat inca curate ca urmare a industrializarii zonelor ti
deversarilor de ape uzate. Majoritatea speciilor piscicole s-au pastrat in numeroase exemplare,
ceea ce este un lucru bun atat pentru localnici, cat si pentru turisti.
Populatia locala poate organiza pentru turistii sositi forme de agrement specifice ca:
pescuitul, vanatoarea.
5.

Sate turistice viti pomicole (Recas, Agapia).

In aceste localitati predomina activitatile de cultivare a pomilor fructiferi si a vitei de vie


iar activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa
prin oferirea fructelor, a strugurilor si mai ales, a preparatelor rezultate in urma lor. Exista
posibilitatea conservarii produselor si oferirea lor in perioada mai activa a turismului rural din
timpul vacantelor de vara si iarna dar si diversificarea ofertei de produse culinare si preparate
naturale si comune si dietetice pe baza de fructe.
In aceste sate, sursa principala de venit este reprezentata de aceste activitati si din
vanzarea prepatelor rezultate din roadele culese.
Valoarea acestui produs turistic este reprezentata si de catre amplasamentele minunate a
gospodariilor intre livezile de pomi fructiferi si podgorii si spatiile mari ale terenurilor care pot fi
utilizate prin crearea unor terenuri de sprot sau pentru diverse activitati practicate de catre turistii
ce poposesc in zona.
6.

Sate turistice pastorale (Vaiideeni, Jina).

In aceasta categorie se incadreaza, in general, satele de munte in care preocuparea


dominanta a localitatilor este cresterea animalelor, fie a oilor fie a vitelor si care pot sa ofere
turistilor un mod de viata specific si bazat pe o alimentatie bazata pe produse lactate si carne.
Pentru divertisment se adauga vizite la stanele din zona muntilor si drumetii specifice
acestor zone. Foarte apreciate sunt ospetele organizate ce au specific ciobanesc cuprinzand unele
meniuri inedite: urda, jintita, cas, branza, pastrama, acestea putand fi organizate atat in
gospodarii cat si la stanele din afara localitatilor in zona montana.

Originalitatea si unicitatea acestor aspecte este completata de mentinerea in timp a unor


valori etnografice si folclorice asociate, demne de luat in considerare in constituirea unui produs
turistic.
Turismul rural se naste din nevoia turistului de a descoperi obiceiuri noi, produse, traditii,
cultura, locuitori. O cerinta mai mare pentru dezvolatarea satelor turistice ar fi promovarea unor
asezari rurale cu valori etnofolclorice, culturale si cadru natural pitoresc, organizarea de expozitii
artizanale, muzee etnografice, stimularea rapsozilor populari din cadrul acestor localitati rurale.
Cu cat elementele etnografice si folclorice sunt mai multe, cu atat atractia turistica va fi mai
mare.
Localitatile care isi mentin stilul de viata traditional specific zonei vor deveni localitati
turistice permanente deosebit de rentabile pentru comunitatea respectiva ridicand nivelul de trai.

1.4 Tipologia satelor turistice


Aplicarea principiului specializrii n domeniul organizrii si functionrii satului turistic este necesar deoarece fiecare
localitate rural constituie o entitate cu particularitti proprii si activitti specifice, ce nu trebuie dect s fie identificate si
valorificate ct mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.
De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor, acestia grupndu-se de
la sine ntr-un sat sau altul, n functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice.
Asezrile rurale de interes turistic sunt prezente, si s-au dezvoltat, pe cele mai variate forme de relief, de pe litoralul
Mrii Negre si Delta Dunrii, pn n zona montan, fiind grupate pe baza specificului n cteva tipuri majore [17]:

Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv, cu elemente de
potential turistic numeroase si variate, care favorizeaz petrecerea timpului liber. Asezrile turistice de acest tip,
situate n zone de deal si de munte, cu casele raspndite la o oarecare distant unele fat de altele, dar si n
zona litoral sunt adecvate turismului de sejur, oferind
posibilitti de plimbare n aer liber, bi de aer,
helioterapie, drumetie: Tismana (Gorj), Brdet (Arges), Botiza (Maramures), Vama Veche (Constanta).

Satele balneare sustin turismul balnear de important local si mai rar regional, bazndu-se pe o serie de
resurse turistice exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri srate, nmol:
Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Scelu (Gorj).

Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zpad persistent,
conditii de pant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn (Fundata, Grina Jud. Caras), dar si
zonelor joase, cu oglinzi de ap, care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc.

Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). n aceast grup pot fi incluse satele de munte n care
preocuparea de baz a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si care pot s atrag turisti, prin meniuri bazate pe
produse lactate.

Satele pescresti si de interes vntoresc ofer si organizeaz diferite forme de agrement speciale pentru
turisti vntoare, pecuit, safari asigurnd n acelasi timp, posibilitti de cazare, servicii culinar-gastronomice
pescresti sau vntoresti: Sfntu Gheorghe (Delt), Ciocnesti (Suceava), Gurghiu (Mures).

Satele turistice de creatie artistic si artizanal (Tismana, Margina, Cordun, Spnta) atrag turistii interesati de
creatia artistic si artizanal, prin posibilitatea achizitionrii unor astfel de creatii direct de la surs, de la
producatorul nsusi, precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora.

Satele turistice etnofolclorice grupeaz asezrile rurale care detin un fond etnografic, de valoare inestimabil,
reprezentat prin muzee etnografice, arhitectur popular de exceptie, port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj),
Rsinari (Sibiu), Vama (Suceava) etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si mas n conditii autentice
(mobilier, decor si lenjerie n stil popular, meniuri traditionale servite n vesel si cu tacmuri specifice, farfurii si
strchini de ceramic, linguri de lemn etc.).

Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit, unicitate si
frumusete, atrag spre vizitare numerosi turisti strini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava),
Chiuzbaia (Maramures) etc.

Sate cu monumente istorice, de art si arhitectur cu valoare de exceptie, renumite pe plan national si
international, sunt specifice Moldovei, cu o salb impresionant de mnstiri: Sucevita, Putna, Agapia, Vratec
etc.; Subcarpatilor Getici Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei Hrman, Biertan, Feldioara
etc.

Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul
se poate practica pe toat durata anului, att n perioada recoltrii ct si dup aceea, prin oferirea fructelor,
strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas, siria, Agapia etc.
Satul romnesc prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si

bogtia resurselor proprii spatiului geografic aferent poate s se constituie ca un produs turistic inedit, care s satisfac o
gam larg de motivatii n turismul organizat si pe cont propriu, intern si international. Un numr mare de sate, recunoscute
ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de cunoastere, balneoturismul etc.