Sunteți pe pagina 1din 91

COALA POSTLICEAL SANITAR LOGOS

PROIECT DE DIPLOM

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

BORBELY ANIOARA

HORNAR ROMINA

2015

NGRIJIREA COPILULUI CU
SINDROM DE DESHIDRATARE
ACUTA

MOTTO:
"nelepciunea este pentru suflet ceea ce sntatea este pentru trup". F.de
Rochefoucauld

CUPRINS
CAPITOLUL I.INTRODUCERE N NURSING
I.1. DEFINITIA. pag 9
I.2.CONCEPTE,POSTULATURI,VALORI.pag 11
CAPITOLUL.II. ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV
II.1.NOIUNI GENERALE..............................................pag 13
CAPITOLUL .III. NOIUNI TEORETICE LEGATE DE SINDROMUL DE
DESHIDRATARE ACUTA
III.1.ISTORIC....................................................................pag 16
III.2.DEFINIIE................................................................pag 17
III.3.EPIDEMIOLOGIE....................................................pag 19
III.4.ETIOLOGIE..............................................................pag 20
III.5. ETIOPATOGENIE..................................................pag 21
III.6.TABLOU CLINIC.....................................................pag 22
III.7. EXPLORRI PARACLINICE................................pag 24
III.8.SEMNE I SIMPTOME............................................pag 26
III.9.DIAGNOSTIC..........................................................pag 27
III.10.TRATAMENT.........................................................pag 31
CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE......................................pag 38
CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA COPIILOR CU
SINDROM DE DESHIDRATARE ACUTA..........................................pag 40
CAPITOLUL VI.CAZURI CLINICE...........................pag 56
CAPITOLUL VII.CONCLUZII........................................pag 92
CAPITOLUL VIII.BIBLIOGRAFIE.............................pag 93

CAPITOLUL I.INTRODUCERE IN NURSING


I.1.DEFINITIA
DEFINIIA DAT DE ORGANIZAIA MONDIAL A SNTII (O.M.S. )
Nursingul este o parte integrant a sistemului de ngrijire a sntii cuprinznd : promovarea
sntii , prevenirea bolilor i ngrijirea persoanelor bolnave ( fizic, psihic, handicapai ) de
orice vrst,n toate unitile sanitare , aezrile comunitare i n toate formele de asisten
social.
DEFINIIA DAT DE VIRGINIA HENDERSON
Nursingul nseamn s ajui individul,fie acesta bolnav sau sntos , s- i afle calea
spre sntate sau recuperare,s-l ajui s-i foloseasc fiecare aciune pentru promovarea
sntii sau recuperrii,cu condiia ca acesta s aib tria,voina sau cunoaterea necesar
pentru a o face i s acioneze astfel,nct acesta s-i poat purta singur de grij ct mai
curnd posibil.
DEFINIIA ASISTENTEI MEDICALE
Asistenta medical este o persoan care a parcurs un program complet de formare,
aprobat de Consiliul Asistenilor Medicali,a trecut examenele stabilite,ndeplinete
standardele Consiliului Asistenilor Medicali i este autorizat s practice aceastprofesie, aa
cum este ea definit de Consiliul Asistenilor Medicali,n concordan cu pregtirea i
experiena sa.Asistenta medical este n indeplinirea acelor proceduri i funcii care sunt
impuse de ngrijirea sntii n orice situaie s-ar afla,i este interzis s fac o procedur
pentru care nu este calificat.
Codul pentru asistente medicale descrie patru responsabiliti care definesc direciile
importante n aplicarea ngrijirilor i anume:
-

Promovarea sntii

Prevenirea mbolnvirilor

Restaurarea sntii

nlturarea suferinei

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau


sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
realizat singur ,dac ar fi avut for , voina sau cunotintele necesare.
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii astfel nct pacientul s- i
rectige independena ct mai repede posibil .
Sarcinile asistentei medicale sunt reprezentate de :
-

Meninerea sntii

Prevenirea imbolnvirilor

Recuperare

Asistarea bolnavilor n urma efecturii tratamentelor

Aceste sarcini sunt desfurate conform unui plan de ngrijire . Se cunosc trei planuri de
ngrijire:
-

ngrijiri primare ( meninerea i promovarea sntii )

ngrijiri secundare ( tratarea bolnavilor dup necesiti i prevenirea altor


mbolnviri )

ngrijiri teriare ( recuperarea bolnavilor, reintegrarea i adaptarea acestora n


societate )

10

I.2.CONCEPTE, POSTULATE, VALORI


A. Concepte despre om
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson , asistenta medical trebuie s
tie c o nevoie fundamental este o necesitate vital , esenial fiinei umane pentru a- i
asigura starea de bine fizic i mental.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt :
-

A respira

A se alimenta

A elimina

A se mica i a-i pstra o bun postur

A se mbrca i a se dezbrca

A-i menine temperatura corpului n limitele normale

A fi curat i a-i proteja tegumentele

A evita pericolele

A comunica

A aciona conform credinelor i valorilor proprii

A se realiza

A se recrea

A nva

B. Conceptul despre sntate

11

Sntatea este o stare de bine fizic , mental , social i nu const numai n absena bolii sau
a infirmittii ( dupa O.M.S ) .
C. Conceptul despre boala
Boala este ruperea echilibrului , armoniei , este un semnal de alarm tradus prin suferin a
fizic,psihic,o dificultate sau o inadaptare la o situaie nou,provizorie sau definitiv .
Stadiile dintre boal i sntate sunt :
-

Starea de sntate

Persoan cu risc de boal

Persoan bolnav

Convalescen

12

CAPITOLUL .II . ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV


APARATUL DIGESTIV:
Intestinul subtire,segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m), se intinde de la
pilor la valvula ileo-cecala, prin care se deschide in intestinul gros. Intestinul subtire este
diferentiat in 3 segmente:duodenul, jejunul si ileonul.
-

duodenul, portiunea initiala, fixa, a intestinului subtire, are lungimea de 25-30 cm,
forma de potcoava si cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. Mucoasa
duodenala contine glande asemanatoare celor pilorice, dar si glande de tip intestinal;

jejunul si ileonul, portiunile mobile ale intestinului subtire, se intind pana la valvula
ileo-cecala, fara a se putea face o delimitare precisa intre jejun si ileon. La acest nivel,
mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale, care maresc mult suprafata,
favorizand procesul de absorbtie.
Intestinul gros, este ultimul segment al tubului digestiv, cu o lungime de 1,7 m si un

calibru superior fata de intestinul subtire.


Se descriu mai multe portiuni:
-

cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac,
prezentand apendicele vermiform

colonul formeaza un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers, descendent si


sigmoid

rectul, ultima parte a intestinului gros, se termina cu canalul anal care se deschide prin
anus.

Mucoasa intestinului gros, formand in interior plici semicirculare, nu mai prezinta vilozitati.
In segmentele inferioare creste numarul celulelor care secreta mucus.
Functiile intestinului subtire sunt: motilitatea, digestia si absorbtie, functia endocrina si cea
imunitara.
1.Motilitatea intestinala, substratul anatomic al motilitatii intestinului este stratul
muscular, reglarea motilitatii se face prin factori nervosi (sistemul intrinsec si extrinsec) si
factori umorali (gastrina, colecistochinina, substanta P, neurotensina si polipeptidul
pancreatic).

13

2.Digestia intestinala se realizeaza sub actiunea sucului pancreatic, a bilei si a sucului


intestinal si cuprinde doua etape: extracelulara si intracelulara.
Absorbtia intestinala este procesul prin care produsii simpli, rezultati din digestie, strabat
mucoasele digestive, trecand in circulatie. Absorbtia anumitor constituienti se poate realiza
la nivelul stomacului (apa, cloruri, alcool, CO2), precum si la nivelul colonului (apa si
electroliti), dar absorbtia principiilor alomentari are loc in special in intestinul subtire;de
aceea lichidul care trece prin orificiul ileo-cecal este lipsit de substante nutritive.
3.Functia

endocrina,

hormonii

gastrointestinali

sunt:

secretina,

colecistokinina,

enteroglucagonul
Secretina, eliberata de celulele mucoasei duodenala si jejunale, detine un rol important in
eliberarea secretiilor biliare si pancreatice, dar inhiba motilitatea gastro-intestinala.
Colecistokinina- faciliteaza digestia si absorbtia, stimuleaza motilitatea intestinului si
eliberarea hormonilor (insulina si stomatostatina).
4.Functia imunitara, bariera mucoasa este formata din trei componente: patura de
mucus, epiteliul de suprafata si aparatul imunologic.Mucusul capteaza in particulele
antigenice mari si bacteriile impedicand patrunderea acestora in epiteliu;in patura de mucus
sunt fixate imunoglobuline. Aparatul imunologic si fagocitic cuprinde:limfocite, macrofage
si mastocite.

Functiile intestinului gros sunt: de secretie si absorbtie si functia motorie.


Colonul primeste prin valvula ileo-cecala, zilnic ~ 1000 ml chim, constituit din resturi
alimentare nedigerabile sau nedigerate si lichide electrolitice ingerate sau secretate de
glandele digestive. Prin resorbtia apei si a unor electroliti si secretia de mucus se constituie
materiile fecale, care se elimina prin actul defecatiei.Flora abudenta din colon sintetizeaza
anumite vitamine din grupul B si vitamina K.
Functia de absorbtie a colonului este foarte mare, in acest segment recuperandu-se mari
cantitati de Na+ prin mecanisme active si consecutiv absorbindu-se pasiv apa. Structura
mucoasei colice nu permite absorbtia unor principii alimentari nedigerati si de aceea aceste
substante vor fi supuse florei bacteriene de fermentatie si putrefactie.
14

Functia motorie a colonului este mai variata decat cea a intestinului subtire. In colonul
proximal contractiile sunt segmentare, asimetrice, stationare favorizand reasorbtia apei. In
colonul distal activitatea motorie este mai intensa, constituita din miscari segmentare si din
rare unde peristaltice, cu efect propulsiv. Contractiile in masa sunt rare, puternice,
prezente pe colonul descendent si sigmoid; ele propulseaza o parte importanta a continutului
colic spre rect.
Defecatia este un act reflex prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior.
Acest act este coordonat de centri medulari si controlat cortical.

15

CAPITOLUL III.NOIUNI TEORETICE LEGATE DE SINDROMUL DE DESHIDRATARE


ACUTA
III.1.ISTORIC
SDA reprezint una din complicaiile gastroenterocolitei acute i a altor afeciuni ale copilului. Se
datorete pierderii, n cantiti variabile, de ap i electrolii.
BDA ocup locul III dup infeciile respiratorii acute i parazitoze n structura morbiditii cauzate de
boli infecioase. n anul 2012 a continuat creterea morbiditii prin BDA cu o tendin moderat de
majorare.
Indicele morbiditii sumare prin BDA a constituit n a.2012 521,3 la 100 mii popula ie, fa de
anii precedeni: a.2011 517,1, a.2010 500,1 i a.2009 474,0 la 100 mii. Nivelul morbidit ii
sumare s-a majorat de ~ 2 ori n a.2012 n comparaie cu a.2000, cnd a fost nregistrat cel mai mic
nivel al morbiditii 250,6 la 100 mii.
Sporirea morbiditii este determinat de creterea BDA cu etiologie nedeterminat de la 273,4 n
a.2011 pn la 276,7 n a.2012, a dizenteriei de la 7,2 pn la 13,03 (de 1,8 ori), salmoneloze de la
31,7 pn la 33,6 la 100 mii populaie.
onderea BDA cu 8 etiologie determinat n structura BDA constituie 53,4% (a.2011 52,9%).
ncepnd cu a.2008, odat cu implementarea supravegherii sentinel la infec ia rotaviral se atest
creterea numrului de cazuri de infecie rotaviral raportate. Dei morbiditatea prin infecia
rotaviral a crescut de la 16,2 n a.2011 pn la 22,0 la 100 mii n a.2012. Datele oficiale nu reflect
situaia real. Ponderea cazurilor de infecie rotaviral printre copiii de vrsta pn la 5 ani spitaliza i
din cauza BDA constituite 39,9%, confirmnd o frecven mai nalt a infeciei rotavirale n
populaia general.
Ponderea copiilor 0-17 ani n structura morbiditii prin BDA n a.2012 a constituit 70,5%, fr
diferene statistice semnificative n ultimii 3 ani. Cea mai afectat grup de vrst printre copii, sunt
cei de pn la 2 ani 65,5% (a.2009 52,7%, a.2010 63,6%, a.2011 63,0%) sau 74,3 la 1000 de
copii, urmai de grupul de vrst 3-6 ani 18,8% (a.2009 12,2%, a.2010 17,7%, a.2011 19,0%)
sau 16,5 la 1000 copii.
Rmne actual problema morbiditii prin BDA a copiilor primului an de via

16

III.2.DEFINIIE
Cuvantul diaree este derivat din cuvantul grec diarrhoia, care inseamna pierdere de
fluide pe cale digestiva (intestinala).
In termeni clinici, diareea se refera fie la cresterea frecventei scaunelor, fie la scaderea
consistentei acestora, respectiv caracterul apos al scaunelor care reprezinta totodata
caracteristica esentiala pentru a defini scaunul diareic; sau ambele modificari: cresterea
frecventei si caracterul apos al scaunelor. In functie de etiologie, frecventa scaunelor poate
creste dramatic- de exemplu, in holera, peste 20 de scaune pe zi. Intr-o observatie clinica, care
nu a fost holera, pe un copil de 1 an si 8 luni, acesta a prezentat 44 scaune/24 ore, evolutia a
fost spre exitus.
Caracterul de acut al unei diareei este definit de evolutia acestei boli sub 2 saptamani. Diareea
este in realitate expresia clinica majora a tulburarii transportului apei si electrolitilor la nivelul
tubului digestiv, inclusiv a proceselor de absorbtie si secretie a acestora.
Constienti de faptul ca diareea este o boala in care tulburarea transportului de apa si electroliti
in intestin este elementul patogenic central, care de fapt o defineste si are cauze multiple,
putem concepe totusi o definitie care sa se refere la consecintele acestui fenomen, respectiv
modificarea consistentei scaunelor, asociata cu semne clinice datorate pierderilor de apa si
electroliti pe cale digestiva. Aceasta modalitate de abordare a definitiei diareei confera
multiple avantaje de ordin practic privind ingrijirea acestor pacienti.
In lumina acestor date, diareea acuta este definita prin emisia a 3-5, sau mai multe scaune, in
24 de ore sau accelerarea tranzitului intestinal care depaseste de 2 sau mai multe ori numarul
obisnuit de scaune din timpul ultimelor 4 saptamani anterioare.
Episodul acut se considera incheiat in prima zi in care motilitatea intestinala a revenit la
normal.
Diareea acuta mai este definita si prin consecintele asupra organismului datorate pierderii de
apa si electroliti pe cale digestiva. Aceste consecinte difera, in functie de severitatea si durata
diareei, varsta copilului, starea lui de nutritie, eventualele boli asociate si evident si in functie
de etiologie.

17

In diareea acuta, pierderea de apa si electroliti duce la deshidratare acuta si tulburari ale
echilibrului acido-bazic. Sindromul de deshidratare acuta (SDA), in functie de gravitatea sa,
apreciata prin pierderea acuta in greutate poate fi la randul sau clasificat in trei categorii,
care de asemeni definesc 3 forme clinice de diaree acuta:
-diareea acuta simpla sau usoara, in care SDA este echivalent cu pierderea a 0-5 % din
greutatea corporala;
-diareea acuta forma medie, in care SDA este echivalent cu pierderea a 6-10 % din
greutatea corporala;
10 % pierdere din greutatea corporala.-diareea acuta forma severa, in care SDA este
Definirea acestor 3 forme clinice de diaree acuta este deosebit de importanta, pentru practica,
deoarece impune masuri terapeutice diferite - respectiv RHE pe cale orala pentru primele 2
forme, cu conditia unei bune tolerante gastrice, si RHE si acidobazica (AB) pe cale
parenterala pentru forma severa.
Diareea acuta este definita si prin cauza care o determina pentru ca de aceasta depinde atat
boala propriu-zisa al carei tablou clinic, evolutie si tratament se deruleaza intr-un anumit fel in stransa relatie cu agentul cauzal, de exemplu holera si diareea provocata de rotavirus, care
sunt boli bine definite. Se poate chiar afirma ca etiologia defineste cel mai cuprinzator diareea
si o incadreaza cel mai corect intr-o anumita entitate, ceea ce justifica prezentarea unor entitati
clinico-etiologice de diaree, ca de exemplu diareea determinata de Escherichia Colli, Shigella
Flexneri, vibrionul holeric, rotavirus, etc expresivitatea clinica fiind complet diferita in functie
de agentul cauzal, neexistand o diaree globala, unica (ceea ce face sa nu aiba nici un fel de
semnificatie expresii de tipul: boala diareica acuta = BDA).
In practica, insa, este dificil sa se stabileasca cauza in toate cazurile de diaree acuta, pentru ca,
in cca 20 % din cazuri, etiologia diareei nu este cunoscuta, in 40-60 % din cazuri etiologia
este virala si necesita dotarea cu aparatura si personal calificat, existente doar in centre
specializate; etiologia bacteriana, desi reprezinta cca 50 % din cazuri, nu poate fi intotdeauna
demonstrata prin examene bacteriologice.
Infectiile parenterale, reprezentate in principal de infectiile sistemice, infectiile tractului
urinar, otita medie si otomastoidita, determina o diaree asociata (cu mecanisme complexe)
18

care uneori poate chiar masca boala de baza (ITU etc) si care, de regula, evolueaza trenant sau
recurent, iar vindecarea este conditionata de rezolvarea bolii principale.
Greselile dietetice, care vizeaza in primul rand sugarul, includ atat aspecte de ordin cantitativ
(supraalimentatia), cat si de ordin calitativ (nerespectarea principiilor selectivitatii,
progresivitatii si adaptibilitatii in introducerea alimentelor de diversificare) pot determina
aparitia de scaune diareice si varsaturi, a caror evolutie este benigna si autolimitata dupa
corectarea greselilor alimentare, in majoritatea cazurilor.
III.3.EPIDEMILOGIE
Sindromul de deshidratare acuta poate surveni la orice vrst, frecvena i gravitatea maxim fiind
nregistrate la sugar i copilul mic, din cauza particularitilor echilibrului hidro-electrolitic la vrstele
mici.
Factorii epidemiologici principali
1.

Sursa de infecie

- uman: bolnavul cu form tipic i atipic de boal, infectaii inaparent, purttorii


- extrauman reprezentat de animale peridomestice, mai rar slbatice i de alimente
contaminate de origine animal.
2.

Transmiterea:

- prin mecanism fecal-oral


- prin contact direct cu bolnavul
- prin contact cu minile murdare, cu obiecte contaminate
- prin consum de ap sau alimente contaminate (fructe de mare, pete)
- prin transport pasiv de ctre vectori (mute)
3.

Receptivitate
general

4.

Imunitate

- n general de scurt durat, cu unele excepii (febra tifoid)


Factorii epidemiologici secundari
- naturali de mediu: hipertermia, inundaiile
- economico-sociali: igiena precar, aglomeraiile, turismul
19

- biologici: nmulirea mutelor, a gndacilor, roztoarelor


Msurile de profilaxie vor fi dezbtute la fiecare boal n parte.
III.4.ETIOLOGIE
Diareeile acute la sugar si copilul mic sunt in marea majoritate a cazurilor, in practica, de
cauza infectioasa, respectiv sunt gastroenterite infectioase. Acestea sunt determinate, in
ordinea frecventei, de: virusuri, bacterii si, mult mai rar, de protozoare patogene.
Etiologia este reprezentata de factori determinanti la care se asociaza si factori favorizanti.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de igiena deficitara individuala si a mediului ambiant,
nivel scazut de educatie, in general, si de cunostintele igienico-sanitare ale mamei, in special,
locuinta improprie, saracia, cu rol deosebit de important in evolutia severa a bolilor diareice la
sugar, climatul cald, colectivitati aglomerate de sugari si copii de varsta mica.
Varsta. Exista o susceptibilitate particulara fata de germeni, dependenta de varsta. Astfel, in
cazul rotavirusului, se stie ca numarul receptorilor pentru rotavirus, situati pe enterocit, si
pentru toxina termolabila a Escherichiei Coli, scad odata cu cresterea varstei, ceea ce
evolueaza paralel cu scaderea susceptibilitatii la aceste infectii. Invers, infectiile cu Shigella
sunt mai rare sub varsta de 6 luni, probabil din cauza absentei la varste foarte mici a
receptorilor pentru toxina Shiga.
Prematurii, in special cei alimentati artificial, sunt lipsiti de aparare impotriva germenilor
patogeni prin absenta barierei imune enteromamare descrisa de Kleinemann, prezinta frecvent
forme severe de infectii digestive si sistemice cu evolutie de multe ori fulminanta si cu
caracter epidemic.
Trebuie subliniat rolul favorizant pe care il are alimentatia artificiala pentru aparitia bolilor
diareice cu evolutie grava la prematuri.
Malnutritia sugarului si copilului mic favorizeaza de asemenea diarei frecvente si severe.
Calea fecal-orala si rolul mainii murdare sunt caile principale de transmitere a infectiei
digestive cu majoritatea germenilor bacterieni si virali. Alimentele si apa contaminate pot
determina adevarate epidemii de diaree.
20

Infectiile nozocomiale din sectiile de nou-nascuti, de sugari sau prescolari din spitale sau
unitati de ocrotire pot de asemenea evolua epidemic. Factorii favorizanti au in unele cazuri
importanta mai mare decat factorul determinant, prin faptul ca pot impune o gravitate
deosebita evolutiei. Acest lucru este demonstrat de faptul ca in tarile in curs de dezvoltare
gastroenteritele infectioase raman in continuare cauza cea mai frecventa de deces la copilul
sub 5 ani. Pe de alta parte, in tarile industrializate, diareile infectoase sunt in general benigne
si cu evolutie autolimitata.
Climatul de iarna favorizeaza infectia cu rotavirusuri, care atinge pana la 85 % din cauzele de
diaree sub varsta de 3 ani in Canada si SUA, si numai 5-10 % sunt de cauza bacteriana. In
sezonul cald, incidenta diareilor cu etiologie bacteriana ajunge la 20 %, frecventa
imbolnavirilor cu rotavirus scade la 40 %. In zonele geografice cu climat rece, diareile
determinate de paraziti sau protozoare sunt rare, frecventa lor creste semnificativ in zonele
calde.
Factorii determinati sunt reprezentati de bacterii, virusuri, paraziti si, mult mai rar, de fungi.

III.5.ETIOPATOGENIE
Trebuie avut in vedere ca rareori actioneaza un singur mecanism fiziopatologic responsabil de
producerea diareii, de regula sunt intricate mai multe mecanisme.
Mecanisme fiziopatologice de producere a diareilor acute:
-osmotic
-secretoriu
-prin alterarea motilitatii
-inflamatoriu
Diareea osmotica survine cand o substanta absorbabila se afla in solutie, intr-o concentratie
mai mare decat normal in lumenul intestinal. Aceasta altereaza gradientul de absorbtie al apei
si favorizeaza retentia ei in lumenul intestinal. Diareea poate avea o componenta osmotica in

21

anumite infectii enterice, asa cum sunt cele care lezeaza enterocitele, ducand astfel la
malabsorbtia lactozei si a altor nutrimente. Exemplu: toxina Shiga, rotavirus, etc.
Diareea secretorie survine atunci cand exista o secretie activa de apa in lumenul intestinal.
Exemplul clasic este holera, dar exista multe alte infectii, ca si cauze neinfectioase: peptidele
intestinale (peptidul vasoactiv intestinal=VIP) si gastrina; acizii biliari, acizii grasi, laxative;
sunt si cauze congenitale (diareea clorata).
Infectii care produc diaree secretorie prin toxina eliberata de ele: enterotoxina produsa de
clostridium perfringens si clostridium difficile; toxina Shiga-like elaborata de Escherichia
Coli, Staphylococcus aureus si unele specii de shigella.
Au fost identificate si enterotoxine virale cu astfel de actiune. Rotavirusul invadeaza selectiv
enterocitele mature, determinand o diaree osmotica. Rotavirusul produce si o enterotoxina
virala, o glicoproteina-NSP4 care determina secretie clorata transepiteliala a enterocitelor
criptice - ceea ce determina componenta secretorie a diareei pe care o provoaca.
Alterarea motilitatii este o cauza mai putin obisnuita pentru diareea acuta. Hipermotilitatea
poate duce la diaree secundara prin scurtarea timpului de absorbtie.
Inflamatia poate determina diaree prin exudatie de mucus, proteine si sange, in lumenul
intestinal, ceea ce duce la pierderea de apa si electroliti si astfel la diaree.
Cea mai comuna cauza de diaree inflamatorie este infectia. Germenii enteropatogeni
actioneaza fie prin invazia mucoasei intestinale, fie prin elaborarea de enterotoxina; inflamatia
intestinului mai poate fi determinata si de boli cronice, de tipul bolii inflamatorii a intestinului
sau boala celiaca. Diareea in asemenea boli este multifactoriala, un aport avandu-l si
inflamatia mucoasei care duce la malabsorbtie. Substantele malabsorbite produc incarcatura
osmotica in lumenul intestinal, rezultand diareea.
III.6.TABLOU CLINIC
Cuprinde manifestari clinice generale, comune tuturor formelor etiopatogenice de diaree, si
manifestari clinice specifice, provocate de un anumit agent etiologic. Pe acestea din urma le
vom prezenta la capitolul diagnostic.
-Debutul bolii este de regula acut
22

-Scaunul diareic este simptomul obligatoriu al bolii, in absenta caruia nu se poate afirma
diagnosticul. El se caracterizeaza in primul rand prin caracterul sau apos si in al doilea rand
prin cresterea numarului scaunelor fata de numarul considerat normal la copilul respectiv. In
plus, mai pot fi prezente in scaun si elemente patologice, respectiv mucus, puroi si sange.
Prezenta mucusului indica implicarea colonului in procesul morbid.
Scaunele diareice pot fi insotite si de alte manifestari clinice, care insa nu sunt obligatorii
pentru diagnostic. Acestea sunt:
-Varsaturile, cel mai frecvent alimentare, in unele cazuri, preced aparitia primului scaun
diareic, reprezentand, in acest caz, asa-numita varsatura inaugurala.
-Anorexia, prezenta in majoritatea cazurilor, agravand deshidratarea acuta si prin lipsa de
aport. In alte cazuri, copilul este avid de lichide.
-Febra insoteste de regula infectiile provocate de germeni bacterieni enteroinvazivi, dar poate
avea valori inalte si in diareea acuta provocata de rotavirusuri. Agraveaza de asemenea SDA
prin cresterea pierderilor insensibile de apa
-Convulsiile apar in mod obisnuit la debutul dizenteriei si mai rar la debutul diareei provocate
de Salmonella.
-Durerile abdominale sunt prezente in majoritatea bolilor diareice; intensitatea lor difera, in
functie de etiologia acestora, fiind blande sau moderate, in diareile provocate de rotavirus si
Salmonella, cu caracter colicativ in diareea cauzata de Yersinia histolytica, si severa in
diareeile determinate de Campylobacter, Shigella si Escherichia coli enterohemoragic. La
sugar, durerile abdominale se manifesta prin tipat si agitatie.
-Tenesmele- asociate sau nu cu prolaps de mucoasa anala apar, de regula, in diareeile
enteropatogene, cel mai frecvent determinate de Shigella, Campylobacter, Escherichia coli
enteroinvaziv si enterohemoragic si mai rar Salmonella.
-Eritemul fesier este, de regula, prezent in diareile acute ale sugarului, care evolueaza cu un
numar mare de scaune acide cu pH
Majoritetea diareilor acute, mai ales daca sunt corect tratate, evolueaza intr-un interval de 3-7
zile. In acest timp, sau daca evolutia bolii este mai prelungita, pierderile de apa si electroliti pe
23

cale digestiva se pot intensifica si duce la instalarea unui sindrom de deshidratare acuta (SDA)
cu dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice cu diferite grade de severitate.
Este de interes practic ca, inca de la primul contact cu un sugar sau copil mic cu diaree acuta,
cand inca nu se cunoaste forma etiologica de boala, medicul sa recunoasca forma clinica de
diaree, in functie de intensitatea SDA, intrucat acesta ii permite sa aleaga metoda cea mai
potrivita pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica. Aceasta are caracter de
urgenta si se poate realiza fie pe cale orala, fie pe cale parenterala, dupa caz.
In functie de intensitatea SDA, apreciat dupa procentul scaderii in greutate, secundar
deshidratarii, diareile acute se impart in 3 forme clinice:
I diareea acuta simpla cu SDA echivalenta cu pierderea a 0-5 % din greutatea corporala,
II diareea acuta forma mediecu SDA echivalenta cu pierderea a 6-9 % din greutatea
corporala,
10 % pierdere din greutatea corporala.III diareea acuta forma severa cu SDA echivalenta cu
Se intelege ca la tabloul clinic al unui sugar sau copil cu diaree acuta se adauga si semnele
clinice ale SDA care difera in functie de cele 3 grade de severitate:
-forma usoara -forme medii (SDA 6-9 %) - scadere evidenta in greutate, agitatie, ochi
incercanati, facies indispus, suferind, fontanela anterioara deprimata, pliul abdominal
lenes 10%) - realizeaza un tablou clinic particular dominat de 3 elemente: semnele intense
de deshidratare acuta, suferinta central nervoasa (agitatie ce poate merge pana la convulsii si
somnolenta ce poate merge pana la coma) si colapsul anhidremic.-forme severe (SDA )

III.7.EXPLORRI PARACLINICE
Investigatiile paraclinice cuprind teste hematologice si biochimice (hemoleucograma care poate arata
leucocitoza cu neutrofilie, reactantii de faza acuta pot fi crescuti,modificari ionice si acido-bazice
reprezentate

de

acidoza

metabolica,hiper/hipopotasemie,

hiper/hipocalcemie,

natremie

variabila,valori ale ureei crescute care indica semne de deshidratare,hipoproteinemie cu


hipoalbuminemie serica).
Examenul scaunului
24

Diagnosticul etiologic al diareilor infecioase se realizeaz n principal prin studiul specimenului


fecal prin mai multe tipuri de investigaii: coproculturi (culturi bacteriologice), culturi virale sau
examinarea direct, cu microscopul electronic, al culturilor virale, identificarea antigenelor agentului
patogen (virusuri, bacterii, parazii sau toxine)
Coprocitograma
Coprocitograma este o analiz foarte util pentru diagnosticul diferenial al diareilor acute, putnd fi
folosit cu succes i ca analiz de urgen Coprocitograma const n examinarea microscopic a
materiilor fecale dizolvate cu puin ser fiziologic. n cazul n care se constat prezena leucocitelor
sau hematiilor, acestea se raporteaz n buletinul de analize ca fiind o coprocitogram pozitiv.
Prezena eventualilor parazii poate fi observat la efectuarea coprocitogramei, acetia se raporteaz,
de asemenea, n buletinul de analiz.
Coprocultura
Coprocultura este metoda utilizat n laboratoarele de bacteriologie, prin care se nsmneaz
materii fecale pe diferite medii de cultur, pentru a cuta s se vad dac nu con in anumi i microbi
patogeni. Metoda este folosit pentru diagnostic n diferite boli infecto-contagioase microbiene n
care agentul patogen este eliminat prin materiile fecale, ca de pild n dizenteria bacilar, febra
tifoid, toxiinfeciile alimentare, enterocolitele acute.
Coprocultura este o metod utilizat frecvent pentru diagnosticul diareilor acute i const n izolarea
germenilor n materiile fecale. Durata pn la obinerea rezultatului, n cazul unei coproculturi
standard, este de cel puin 72 de ore, la care se mai adaug 24 de ore, pentru determinarea
sensibilitii germenilor la antibiotice (antibiograma).
Examenul coproparazitologic
Examenul coproparazitologic este o metod de lucru utilizat n laboratoarele de microbiologie
clinic n scopul detectrii i identificrii paraziilor intestinali. Graviditatea bolii produse de parazit
este condiionat att de virulena acestuia, de intensitatea infestrii ct i de capacitatea de aprare a
gazdei.
Din interaciunea dintre mecanismele de agresiune, respectiv de aprare ale celor dou categorii de
organisme pot aprea fie stri asimptomatice (la aa numiii purttori snto i, cu manifestri
clinice minore, la organisme imunocompetente), fie forme foarte grave de boal (la organisme
imunoincompetente).

25

III.9.SEMNE I SIMPTOME
Deshidratarea poate s apar prin pierderi gastrointestinale crescute (diaree sau vrsturi) sau ca
urmare a unui aport inadecvat de fl uide, la un pacient ale crui pierderi sunt aparent reduse. Factorii
implicai n apariia episoadelor severe de SDA sunt vrsta (sugarii sunt mai expui la SDA grave,
mai ales sub 6 luni), greutatea mic la natere (prematuritatea i dismaturitatea), pierderile crescute
(mai mult de cinci scaune n 24 ore i/sau mai mult de 2 vrsturi), copii care nu au primit soluiile de
rehidratare oral, copii malnutrii anterior episodului de BDA. Deshidratrile acute pot fi clasifi cate
dup gradul de severitate sau dup impactul acestora asupra osmolaritii. Practic, putem ntlni
deshidratri uoare, medii sau severe sau deshidratri care asociaz osmolaritate mic, normal sau
crescut. Uneori nu tim greutatea anterioar episodului acut. n aceste cazuri se poate face evaluarea
severitii SDA pe baza unor criterii clinice. ntrebarea esenial n fata unui copil cu BDA este dac
acesta este deshidratat?.
n general pacienii cu deshidratare izo- sau hiperton arat clinic mai ru dect cei cu o
deshidratare hipoton (hiponatremic) echivalent ca magnitudine. De aceea, severitatea trebuie
reconsiderat dup ce vom obine rezultatele ionogramei.
Semnele clasice de deshidratare (afectarea pliului cutanat, a turgorului, a umiditii diverselor
mucoase, cu buzele i limba prjite) sunt de intensitate mult mai mare la sugarii cu natremie
crescut.
Pacienii cu hiponatremie sever arat mai puin deshidratai i au un turgor particular cu aspect de
coc, din cauza ieirii fl uidelor din patul vascular. Evoc o gravitate extrem semne clinice rar
ntlnite actualmente: enoftalmia (ochii ncercnai, nfundai n orbite), deprimarea profund a
fontanelei anterioare i nclecarea suturilor craniene la sugar i prezena pliului cutanat persistent
(aspect de crp umed stoars).
III.10.DIAGNOSTIC
Se realizeaza in etapa clinica, pe baza datelor anamnestice, pe particularitatea scaunelor
diareice, pe consecintele acestora asupra organismului (SDA, stare toxiinfectioasa, varsaturi,
etc ) si pe datele de laborator absolut necesare pentru certitudinea diagnosticului etiologic.
DIAGNOSTICUL IN ETAPA CLINICA
Tabloul clinic depinde de varsta copilului si de virulenta agentului infectios. Unele aspecte din
istoric sunt importante, pentru ca ele pot orienta spre diagnosticul etiologic

26

-mediul in care a fost expus pacientul: locuinta cu starea de igiena, expunerea profesionala
(gradinita, scoala, aniversari in locuri publice, etc.); calatorii n zone endemice pentru germenii
patogeni ai diareei; animal favorit (de casa, curte etc);
- manevre zilnice de ingrijire in colectivitati de sugari si copii mici favorizeaza infectia cu
rotavirus, criptosporidie, giardiaza etc.
-obiceiuri culinare, produse lactate nepasteurizate, consum de carne si peste crud sau
incomplet tratate termic (in sange), ceea ce poate sugera Salmonella, Staphylococcus
aureus, Escherichia Coli enterohemoragic, Clostridium perfringens,
-febra care sugereaza infectia cu bacterii invazive (Salmonella, Shigella, Campylobacter,
virusuri enterice, Clostridium difficile, Entamoeba histolytica)
-diaree cu caracter familial recent, prin expunere la un aliment posibil contaminat si infectant,
poate sugera date importante pentru diagnostic.
-simptome care apar in primele 6 ore sugereaza ingestia unei toxine de Staphylococcus aureus
sau Bacillus cereus.
-simptome cu debut intre 8 si14 ore sugereaza infectia cu Clostridium perfringens;
-simptome care apar dupa 14 ore de la ingestie sugereaza infectia cu agenti virali, in special
daca varsaturile sunt simptome predominante, sau infectia cu Escherichia Coli enterotoxigen
sau enterohemoragic;
-utilizarea recenta de antibiotice - pune problema infectiei cu Clostridium difficile
- un organism imunocompromis sugereaza posibilitatea unei infectii nozocomiale cu germene
conditionat patogen.
Manifestarile clinice in bolile diareice au anumite particularitati, in functie de segmentul de
intestin afectat exclusiv sau predominant.
Bacteriile enterotoxigenice, virusurile si dintre paraziti-giardia lamblia care predominant
afecteaza intestinul subtire sunt exemple de germeni patogeni care determina diaree apoasa,
deci de tip enterotoxigen si care poate duce rapid la SDA.
27

Examenul microscopic al scaunelor (coprocitograma) releva absenta eritrocitelor si a


leucocitelor.
Bacteriile de tip enteroinvaziv afecteaza intestinul gros si determina un sindrom clinic
caracterizat prin scaune mucopiosanghinolente ceea ce este particularitatea diareilor acute
de tip enteroinvaziv.
Coprocitograma arata, de obicei, prezenta eritrocitelor si a leucocitelor in numar mare. Cel
mai frecvent implicati sunt germenii din grupul Shigella, Salmonella, Campylobacter,
Escherichia coli enteroinvaziv si enterohemoragic.
Exista si unii germeni patogeni care afecteaza deopotriva intestinul subtire si intestinul gros,
asa cum sunt germenii din grupul Salmonella si Yersinia. Tabloul clinic in aceste situatii se
caracterizeaza printr-o paleta mai larga de manifestari, de la diaree apoasa, pana la o colita
franca.
Sunt si alte particularitati de manifestare clinica: vibrionul holeric se prezinta sub diferite
tablouri clinice in functie de virulenta speciei infectante.
Entamoeba histolytica invadeaza intestinul gros, producand o diaree de tip invaziv cu
particularitatea unui numar mic de leucocite polimorfonucleare in scaun.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Diagnosticul etiologic al diareilor infectioase se realizeaza in principal prin studiul
specimenului fecal prin mai multe tipuri de investigatii: coproculturi (culturi bacteriologice),
culturi virale sau examinarea directa, cu microscopul electronic, al culturilor virale,
identificarea antigenelor agentului patogen (virusuri, bacterii, paraziti sau toxine); reactie in
lant a polimerazei (PCR) poate identifica unii germeni patogeni din specimenul de scaun.
Prin unele tehnici de imunodiagnostic, se pot detecta rapid in specimenele de scaun V.holeric
Q1 si O139. Unele boli pot fi diagnosticate prin cresterea titrului de anticorpi serici - metoda
este de regula retrospectiva si deseori imprecisa.
Culturile bacteriene in scaun in majoritatea cazurilor sunt negative, mai ales cand se practica
ca un examen de rutina, dupa 2-3 zile de la internare, cand probabilitatea unei culturi pozitive
este extrem de scazuta.
28

Pe un studiu personal pe 200 de cazuri de sugari si copii mici internati intr-o sectie de
Pediatrie cu diagnosticul de diaree, coproculturile bacteriene au fost pozitive in doar 8,5 %
din cazuri.
In SUA, in epidemii de gastroenterita, in numai 50 % din cazuri s-a confirmat diagnosticul
etiologic, si aceasta in laboratoare specializate. Toate acestea cresc deosebit de mult costul
unei coproculturi pozitive.
Procentul coproculturilor pozitive poate fi crescut, daca sunt utilizate criterii predictive
clinice: scaune diareice aparute la contactii pacientului, febra, prezenta convulsiilor la debutul
bolii, varsaturi, dureri abdominale, tenesme, diaree mucopiosanghinolenta sau, cand sunt
prezente leucocite PMN in scaun; se va tine seama de istoricul bolii, grupul de varsta si
sezonul.
Daca s-a decis efectuarea coproculturii, aceasta va fi orientata in principal pentru a se
identifica: Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia si E.Coli O157H7.
Depistarea tipurilor enteropatogen sau enteroinvaziv de E.Coli necesita laboratoare
specializate, iar pentru identificarea formelor aderente de E. Coli este necesara biopsie
intestinala.
Durata pana la obtinerea rezultatului, in cazul unei coproculturi standard, este de cel putin 72
de ore, la care se mai adauga 24 de ore, pentru determinarea sensibilitatii germenilor la
antibiotice (antibiograma).
Pe langa cresterea costurilor, aceasta face ca rezultatul unei coproculturi pozitive sa soseasca
prea tarziu, pentru a mai fi utila intr-un anumit caz de diaree acuta, care, in acest interval de
timp, de obicei este vindecat. Pentru multi practicieni, nu este clar astazi (9 V 2003) daca
identificarea agentului cauzal este intotdeauna necesara, daca avem in vedere ca majoritatea
diareilor infectioase sunt autolimitate. Nu este inca un consens in aceasta problema. Oricum,
se considera ca practicarea de rutina a coproculturilor are o mica valoare, atunci cand este
practicata la pacienti dupa ce acestia au fost spitalizati. In plus, spre deosebire de ouale de
paraziti, care de cele mai multe ori au o eliminare intermitenta, germenii enteropatogeni sunt
eliminati in mod continuu in scaun. Aceasta face ca o coprocultura negativa sa fie ca atare si
sa nu o consideram fals negativa. Rezulta ca repetarea coproculturilor este rareori necesara.

29

Oricum, atunci cand o recomandam, coprocultura se va face la internare, si cu precadere la


anumite categorii: pacienti imunodeprimati, HIV+, care prezinta asocieri morbide, care au
boala inflamatorie a intestinului (pentru diagnostic diferential) si la anumiti salariati din
sectorul alimentatiei publice, pentru a-si putea relua serviciul dupa ce a prezentat scaune
diareice.
Coprocitograma este o tehnica uzuala, care stabileste un diagnostic prezumtiv in diareea
infectioasa, ca urmare a examenului microscopic al scaunului.
Germenii patogeni enteroinvazivi determina prezenta leucocitelor PMN si a eritrocitelor.
Testul se considera pozitiv, daca exista un numar de PMN mai mare de 10 pe camp.
Bacteriile cu actiune enterotoxigena, virusurile si bacteriile care determina toxiinfectiile
alimentare, toate asociind scaune diareice apoase, prezinta putine elemente celulare in scaun
si coprocitograma ramane de regula negativa.
Unele bacterii enteropatogene de tip enteroinvaziv si anume: Salmonella, Yersinia si in colita
pseudomembranoasa, cauzata de Clostridium difficile, au manifestari variabile la examenul
microscopic al scaunului iar coprocitograma este neconcludenta pentru prezenta infectiei
bacteriene la nivelul intestinului, ca urmare a evaluarii numarului leucocitelor PMN in scaun.
Determinarea lactoferinei fecale, printr-un test de aglutinare latex, care este un marker mai
precis pentru leucocitele fecale, nu are inca o aplicare practica unanim acceptata.
Examenul coproparazitologic nu se recomanda de rutina la pacientii cu diaree acuta, el
neavand justificare sub raportul cost-eficienta. Exista totusi unele situatii, in care se
recomanda si examenul coproparazitologic la asemenea pacienti:
-diaree recurenta si/sau persistenta (poate fi determinata de giardia lamblia, cryptosporidium
si entamoeba histolytica;
-diaree aparuta ca urmare a unor calatorii in regiuni muntoase etc., care pot fi asociate cu
giardia lamblia, cryptosporidium si cyclosspora;
-diaree aparuta la sugarii si copii mici din centre de zi, in general din colectivitati deschisegiardia lamblia, cryptosporidium;

30

-diaree aparuta la homosexuali (giardia lamblia, entamoeba histolytica si inca o intreaga


varietate de paraziti);
-diaree sanghinolenta cu coprocitograma negativa sau neconcludenta, sub aspectul numarului
de leucocite PMN (poate fi asociata cu amoebiaza intestinala).
Se recomanda ca specimenele de fecale care urmeaza sa fie examinate coproparazitologic sa
fie recoltate spatiate intre ele de cel putin 24 ore si in numar de cel putin trei, pentru excretia
de oua de paraziti care poate fi intermitenta, fata de eliminarea germenilor patogeni, care este
continua.
Examenul endoscopic al colonului nu se recomanda in mod uzual in diareile acute la copil.
Acest examen poate fi insa util in anumite situatii la copilul mare si adult:
- pentru diagnosticul diferential intre boala inflamatorie a intestinului si diareea acuta.
- pentru diagnosticul infectiei cu Clostidium difficile, prin observarea pseudomembranelor.
Extinderea larga a tehnicii ELISA pentru determinarea toxinei A a redus timpul pentru
diagnostic in infectia cu C. difficile - ceea ce a facut sa scada interesul pentru examenul
endoscopic la acesti pacienti;
- la pacientii imunocompromisi care au risc pentru infectii oportunistice (CMV);
- la pacientii cu colita ischemica - la care diagnosticul este nelamurit dupa etapa clinica si cea
radiologica.

III.10.TRATAMENT
Rezolvarea sindromului de deshidratare acuta reprezinta si trebuie sa fie prima preocupare a
medicului intr-o diaree acuta, aceasta fiind urmata de realimentare concomitent cu stabilirea
unui tratament etiologic si eventual si a unui tratament simptomatic. In cele mai multe cazuri,
dat fiind predominanta etiologiei virale, acest tratament etiologic nu este necesar (practic, el
nu exista). Pe un studiu mai vechi, pe 240 de cazuri de diarei acute, survenite la sugari, in
66% din cazuri nu a fost necesar tratamentul etiologic.
In consecinta, planul terapeutic al unei diarei acute se formuleaza astfel:
31

1. Reechilibrarea hidroelectrolitica,
2. Realimentarea, respectiv regimul dietetic
3. Tratamentul etiologic (daca este cazul)
4. Tratamentul simptomatic (neobligator)
1. Reechilibrarea hidroelectrolitica:
Diareea usoara si medie (SDA 0-9 %)
Pe cale orala cu GESOL (OMS)
In conditii de toleranta digestiva buna
In primele 4-6 ore: GESOL 10-20 ml/kg/ora sau GESOL 50-100 ml/kg
Ulterior: GESOL 50 ml, sub varsta de 2 ani si 100 ml peste varsta de 2 ani pentru fiecare
scaun modificat emis in continuare
Nu se va depasi 2/3 GESOL din ratia de lichide /24 de ore, iar restul de 1/3 ceai sau solutie
glucozata 5 %.
Alegerea tipului de saruri pentru rehidratare orala (ORS) depinde de zona geografica si
diagnosticul etiologic al diareei. In regiuni in care exista holera in mod obisnuit, se utilizeaza
ORS hiperosmolar cu o concentratie mai mare de sodiu, asa cum este ORS tip OMS.
In majoritatea tarilor vestice, unde rotavirusul este cauza cea mai frecventa a diareii la copil,
se va alege ORS cu o osmolaritate de aproximativ 250 mOsm/l, carbohidrati 25 g. si sodiu 45
mOsm/l (exemplu Pedialyte, Infalyte, Cerelyte).
Se apreciaza ca in SUA terapia de rehidratare orala este masiv subutilizata, in ciuda
avantajelor pe care le ofera, in shimb cei care trateaza pacientii cu boli diareice
suprautilizeaza hidratarea pe cale intravenoasa. Se estimeaza ca o hidratare orala corecta ar
putea reduce spitalizarea copiilor cu 100.000/an.

32

Unele solutii utilizate la sportivi pentru a inlocui pierderile de apa si electroliti prin
transpiratie excesiva: ca de exemplu Gatorade nu sunt echivalente cu ORS, dar, totusi, si ele
pot fi folosite la pacienti cu diaree - forma usoara si la varste mai mari.
Un adjuvant pentru rehidratarea cu ajutorul ORS se considera ca ar putea fi acetorphan,
respectiv, racecodril, care este un inhibitor al enkefalinazei, cu actiune antisecretorie si
antidiareica. Acetorphan-ul scade hipersecretia intestinala, dar nu are efect asupra motilitatii.
Scade volumul si numarul scaunelor si reduce durata diareei. Are si unele efecte secundare:
hipokaliemie moderata, ileus si bronhospasm. Utilizarea de rutina a acetorphan-ului mai
necesita inca evaluari, in special in ceea ce priveste frecventa si severitatea efectelor
secundare.
2. Realimentarea
Recomandari:
-preparate dietetice si nu lapte de vaca 1/2 sau lapte praf integral
-nu alimentatie completa
-sugar alimentat natural sub 5-6 luni: san la cerere
Pentru sugarii sub varsta de 5-6 luni:
Realimentare dupa 4-6 ore de la RHE orala cu lapte dietetic cu cantitati mari 40-50 % din
ratie plus aliment de tranzitie: supa de morcov (SM), mucilagiu de orez (MO), arobon
In 2-3 zile ratia completa
+ 50 ml GESOL pentru fiecare scaun diareic emis in continuare
Pentru sugar alimentat natural
San la cerere in continuare
+ 50 ml GESOL pentru fiecare scaun diareic emis in continuare
Pentru sugarii in varsta de peste 6 luni
33

Incepe la 4-6 ore dupa RHE


Mese integrale de alimente antidiareice: 2 mese a orez pasat + branza de vaci (OP+BV) + 5%
zahar; 1-2 mese SM + carne mixata (CM)+/- 5 % zahar; si lapte corespunzator varstei pentru
formele usoare
+ 50-100 ml (peste 2 ani)GESOL pentru fiecare scaun diareic emis in continuare, in rest ceai
+5 % zahar sau glucoza 5%
Dupa normalizarea scaunelor, in 1-2 zile alimentatia corespunzatoare varstei.
3. Tratamentul etiologic
In diareile enteroinvazive
- La primul contact ci bolnavul, se recomanda chimioterapice sau antibiotice po. Criteriul este
experienta medicului.
Dupa 72 de ore, in functie de coprocultura si antibiograma, daca nu s-a vindecat.
In diareile enterotoxigene
Fara tratament etiologic la internare
Ulterior in functie de: coprocitograma cu > 10 leucocite/camp si coprocultura.
Terapia empirica cu antibiotice suntem uneori nevoiti s-o recomandam la primul contact cu
bolnavul, din cauza absentei unor metode de testare rapida pentru diagnosticul etiologic al
infectiilor enterice.
In general, s-a constatat ca terapia empirica, de rutinacu antibiotice nu a modificat
semnificativ evolutia bolii la pacientii neselectati si nici nu a redus timpul mediu de
negativare a culturilor la cei infectati de pilda cu Salmonella. Rezultatele au fost mai bune la
pacientii considerati ca au forma severa de boala.
In ciuda acestor observatii, se considera ca terapia empirica cu antibiotice trebuie avuta in
vedere la pacientii care se prezinta cu un tablou clinic al bolii care sugereaza etiologia
bacteriana a diareei, respectiv: febra, diaree mucopiosanghinolenta sau scaunele sunt
34

apoase, dar prezinta hemoragii oculte si cresterea numarului de leucocite PMN in fecale. Se
mai recomanda terapia empirica cu antibiotice la pacientii cu scaune frecvente, peste 8/zi, care
au SDA, simptome care dureaza mai mult de o saptamana, la cei imunocompromisi. Unii
practicieni recomanda pentru terapia empirica cu antibiotice o quinolona (ciprofloxacina),
timp de 3-5 zile. Noi preferam, in aceste situatii, biseptolul.
Terapia specifica cu antibiotice se face pe baza izolarii germenului patogen cauzal si a
antibiogramei.
4. Tratamentul simptomatic (neobligator)
Medicamente cu actiune antiperistaltica (inhiba motilitatea intestinala) asa cum sunt
Loperamidul (Imodium) sau diphenoxylat (lomotil) pot fi recomandate numai in diareile acute
dovedit neinfectioase, si numai pentru 1-maxim 2 zile. In consecinta, pacientii nu trebuie sa
fie febrili, scaunele sa nu contina mucus, puroi si sange (eritrocite si leucocite PMN absente in
coprocitograma).
Diphenoxylatul are efecte asupra SNC asemanator cu opiaceele si poate avea si efecte
secundare colinergice. Ambele medicamente pot favoriza dezvoltarea unui sindrom hemolitic
uremic, la pacientii infectati cu E.Coli enterohemoragic.
Pacientii astfel tratati trebuie atent monitorizati clinic si biologic, pentru ca pot favoriza
pareze intestinale, sechestrare de lichide in lumenul intestinal, exacerbarea infectiei si chiar
perforatie intestinala.
Bismut subsalicilat (sub diverse forme farmaceutice) poate fi util unor pacienti la care
varsaturile apar ca semne dominanate in tabloul clinic.
Smecta in doza de 1,5 g, de 1-2 ori pe zi, timp de trei zile, il consideram un tratament
simptomatic util in diareeile acute la sugar si copilul mic
Probioticele, bacterii care sa recolonizeze intestinul cu flora bacteriana saprofita. Ar scurta
evolutia diareei. Nu sunt recomandate de rutina, ci ca o terapie alternativa. Probioticele s-au
dovedit utile in tratamentul infectiei cu C.difficile, diareea calatorilor si diareea acuta
nespecifica la copil.

35

In formele severe de diaree acuta, cu SDA -10 %, reechilibrarea hidroelectrolitica se va face


in mod obligator pe cale endovenoasa.
RHE si AB pe cale endovenoasa
Indicatii:
- Diaree acuta forma medie + varsaturi
- Diaree acuta cu SDA > 10 %
- Diaree acuta severa care va duce rapid la SDA >10 %
Principii:
Primele 24 de ore: combaterea colapsului cardiovascular existent sau iminent si acidoza (1530 minute): 1. Umplerea patului vascular cu solutie Ringer lactat sau ser fiziologic 10-20
ml/kg sau %deshidratarii 1/4 G
1. Terapia alcalina: bicarbonat de sodiu 8,4 %3-6 mEq/KG izotonizat cu 2
volume sol. Glucozata 5 %.
Metoda standard:
PEV: total lichide iv =A 100 ml/kg/zi +1/2 din pierderi + pierderi actuale (eventual)
+hidrolizat aminoacizi 20 ml/kg (eventual)
ORAL: restul pana la 200 ml/kg/zi prin : ceai + 5 % glucoza, glucoza 5 %, lapte dietetic
(eventual)
A doua zi
Total lichide iv (sol. Glucoza 5 %): rata de intretinere 100 ml/kg + 1/2 pierderi
Oral: restul lichidelor pana la 200 ml/kg/zi sub forma de aliment dietetic aliment de
tranzitie.
Electroliti: Na, K, Ca 1-2 mEq/kg (intretinere)

36

A treia zi
Total lichide iv: rata de intretinere glucoza 5 %.
Oral: restul de lichide pana la 200 ml/kg/zi sub forma de aliment dietetic + aliment de
tranzitie
Electroliti: Na, K, Ca 1-2 mEq/kg (intretinere)
A patra zi : aport total pe cale orala.

37

CAPITOLUL.IV.EDUCAIE PENTRU SNTATE


Educatia pentru sanatate a bolnavului spitalizat si nu numai, presupune o activitate
continua, serioasa, uneori dificila din partea personalului sanitar, in scopul obtinerii
colaborarii pacientului pentru vindecarea lui cat mai rapida.
In primul rand, cadrele medii sanitare trebuie sa faca o profilaxie a celor mai raspandite boli
digestive in randul populatiei pentru a preintampina aparitia acestora.

Reguli respectate in profilaxia bolilor digestive


- respectarea principiilor de igiena generala
- evitarea stresului care sta la baza multor afectiuni digestive
- regimul alimentar este un factor foarte important si consta in mese regulate, evitarea
consumului de alimente fierbinti sau reci, evitarea abuzului sau deficitului alimentar
- asigurarea unui tranzit intestinal normal
- asanarea focarelor de infectie dentara prin control stomatologic periodic
-evitarea consumului de medicamente fara prescriptie

Educatie sanitara a copilului cu Diaree acuta


- respectarea regimului igieno-dietetic
-controlul coproculturii la doua saptamani, 1 luna si doua luni
-evitarea consumului de alimente din comert sau preparate insuficient
- pastrarea produselor alimentare la rece (temperatura mai jos de +6 grade C).

38

- nu se admite pastrarea indelungata a hranii pentru copii de virsta frageda (pina la 3 ani),
trebuie consumata imediat dupa preparare
- folosirea apei potabile necontaminate
- spalarea mainilor copilului inainte si dupa masa cu apa calda si sapun
- toaleta riguroasa a regiunii anale
- igiena mainilor se mentine si prin intretinerea unghiilor,care vor fi taiate cat mai scurt
- spalarea fructelor si legumelor inainte de a fi consumate
- respectarea orelor de somn,
- necesitatea luarii in evidenta de catre medicul de familie si a prezentarii la control in caz de
reaparitie a simptomatologiei digestive

39

CAPITOLUL.V.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N INGRIJIREA COPILULUI CU


SINDROM ACUT DE DESHIDRATARE
Rolul autonom
1. Examinarea clinica
Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale
asistentei medicale. Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice
degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice si previne o serie de suferinte inutile,
contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic, face accesibila medicului
explorarea tuturor regiunilor organismului, servindu-1 cu instrumentarul necesar, toate acestea
intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului in stare grava la traumatismul
examinarilor.
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt
urmatoarele:
-

pregatirea psihica a bolnavului/a copilului ca nu este un act traumatizant;

adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar;

dezbracarea si imbracarea bolnavului;

aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor;


- asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale;

deservirea medicului cu instrumente;

asezarea bolnavului in pat dupa examinare si pregatirea patului.


In preajma examinarilor de orice natura, asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra

caracterului inofensiv al examinarilor, cautand sa se reduca la minimum durerile, care eventual


trebuie provocate prin unele manopere simple, ca: examinarea unei articulatii imflamate,
palparea unui abdomen dureros.

40

Pentru examenul clinic medical, asistenta pregateste urmatoarele:


-

o invelitoare usoara de flanela;

stetoscopul;

spatule linguale sterile, eventual oglinda frontala;

tensiometru;

manusi sterile de cauciuc;

ciocanul de reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase, ace

un termometru;

o tavita renala pentru depunerea manusilor utilizate;

instrumente speciale in functie de natura examinarii;


-

doua

prosoape

curate

si

sapun

pentru

spalarea

mainilor.

Instrumentele vor fi verificate in ceea ce priveste functionalitatea lor,apoi vor fi asezate pe


o tavita utilizata numai pentru acest scop si invelite cu un

servet. Asistenta va sta in fata

medicului de cealalta parte a patului.


Bolnavii trebuie dezbracati complet, cu ocazia examinarii, insa dezbracarea se va face
gradual in functie de regiunea de corp interesata.
Examinarea se incepe prin luarea anamnezei. La examenul obiectiv, pacientul trebuie
adus totdeauna in pozitiile cele mai adecvate observatiei.
Pentru examenul mucoasei cavitatii bucale, limbii, faringelui si amigdalelor, bolnavul
va pleca capul inapoi, fiind sprijinit de asistenta. Aceasta va asigura la nevoie iluminarea
cavitatii bucale cu ajutorul unei lampi.
Examinarea organelor toracice va incepe in decubit dorsal. Dupa terminarea fetei
anterioare si laterale a toracelui, examinarea va continua in pozitie sezand. In cursul examinarii,
asistenta va veghea ca bolnavul sa intoarca capul lateral, pentru a nu respira in fata ei sau a
medicului examinator. Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea tensiunii
arteriale.
Examinarea organelor abdominale se face in decubit dorsal, cu bratele intinse si
relaxate de-a lungul corpului si membrele inferioare indoite din genunchi, pentru a relaxa
musculatura abdominala.
41

Pentru delimitarea matitatii ficatului si a splinei, asistenta va intoarce bolnavul, la


cererea medicului, in decubit lateral stang, respectiv drept, aducand in acelasi timp mana la
ceafa. La examinarea echilibrului si a motricitatii membrelor, ea va ajuta bolnavul pentru a se
ridica din pat si il va sprijini in timpul miscarilor pe care medicul i le va cere. Predarea spatulei
linguale la momentul examinarii cavitatii bucale, a ciocanului de reflexe, aplicarea
tensiometrului pe bratul bolnavului, ajutorul dat la imbracarea si dezbracarea pacientului,
deservirea medicului cu instrumentar, manipularea sursei de lumina, toate acestea trebuie
executate la momentul oportun, exact atunci cand medicul are nevoie de instrumentele,
manoperele sau miscarile respective. Din acest motiv asistenta trebuie sa cunoasca bine ordinea
cronologica a unui examen clinic.Dupa terminarea examinarii clinice, bolnavul va fi asezat in
pat, in pozitia preferata de el, daca specificul bolii nu impune o alta pozitie.
Ingrijiri igienice

Copilul cu diaree acuta va fi internat in sectia de gastroenterolgie, intr-un salon bine


aeresit si luminat, cu o temperatura de 20-22C, in care sa fie un pat si pentru mama, pentru ca la
aceasta varsta copilul se interneaza cu insotitor. Daca este posibil este bine ca in salon sa existe si
baie pentru a evita deplasarea copilului pe hol si in acest fel si contactul cu alti copii. Se va
masura functiile vitale P,R,T,TA, diureza, scaun, aspectul tegumentelor si mucoaselor si se vor
nota in foaia de observatie. Se urmareste zilnic si se apreciza potentialul infectios al copilului si se
iau masuri de prevenire a complicatiilor, se supravegheaza respectarea regimului igieno-dietetic
recomandat.Lenjeria de pat se va schimba de doua ori pe zi si la nevoie, iar cea de corp ori de cate
ori transpira sau se murdareste. In primele zile cat are febra se va evita baia generala, toaleta se va
efectua pe regiuni urmand ca atunci cand copilul este afebril si la indicatia medicului sa se faca
baie la dus. Se va asigura copilului un climat psihologic linistit, evitandu-se discutiile cu voce
tare,iar, vizita apartinatorilor se va face in grupuri.
Rolul delegat
1.Examene de laborator:Recoltarea HLG

Obiectivele procedurii:
42

Efectuarea diagramei sangelui prin care se determina: Hb, Ht, elementele


figurate, formula leucocitara.
Pregatirea materialelor:
- Tava medicala/carucior
- Seringa de 2ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc
- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov )
- Solutie dezinfectanta (alcool); tampon de vata, garou, tavita renala
- Manusi de cauciuc de unica folosinta, musama
Pregatirea pacientului:
psihica
- Se informeaza si se explica pacientului procedura
- Se obtine consimtamantul informat
- Se incurajeaza si sustine pacientul
fizica
- Se atentioneaza pacientul/insotitorul copilului sa nu manance cel putin 12 ore si sa stea in
repaus fizic la pat
- Se verifica daca au fost respectate recomndarile
- Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinita ca pentru puncte venoasa
- Se alege vena cea mai proeminenta
Efectuarea procedurii:
prin metoda clasica
- Se spala mainile cu apa si sapun, le dezingectam cu alcool
- Se imbraca manusi de unica folosinta
- Se pregateste o seringa de 2ml pentru recoltare
43

- Se aplica garoul pentru punctia venoasa


- Se punctioneaza vena
- Se desface garoul
- Aspiram in seringa 1,5 - 2ml sange
- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitam o compresiune asupra tamponului 2-5' fara ca pacientul sa indoaie bratul
- Se transfera sangele din seringa in flaconul cu EDTA
- Se agita flaconul prin miscare circulara lenta pe o suprafata plana
prin metoda vacuette
- Se spala mainile/dezinfecteaza/se imbraca manusile de protectie
- Se monteaza acul dublu la holder prin insurubare
- Se indeparteaza cauciucul de pe ac - partea superioara
- Se aplica garoul
- Punctionam vena
- Se dezleaga garoul
- Se fizeaza tubul vacuette destinat recoltarii HLG
- Umplem pana la semn recipientul cu sange
- Se retarge acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Se exercita o presiune asupra tamponului de 2- 5'
- Agitam lent vacutainerul
Ingrijirea pacientului:
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
- Se aplica un plasture peste tampon
44

- Se verifica locul punctiei


- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Notarea procedurii:
- Data si ora recoltarii
- Se noteaza eventualele manifestari ale pacientului
Pregatirea produsului pentru laborator:
- Se eticheteaza recipientul tubului vacuette
- Se completeaza fisa de laborator
- Transportam imediat produsul la laborator
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Punctia se desfasoara fara incidente
- Pacientul exprima stare de confort
- Sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza, nu apare hematom
Rezultate nedorite:
- Perforarea venei si aparitia hematomului
- Pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotemie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemolizarea sangelui
- Verificam daca s-a respectat raportul dintre sange si anticoagulant, daca s-au
respectat conditiile de recoltare
Recoltarea sangelui pentru VSH

45

Obiectivele procedurii: determinarea rapiditatii cu care se produce sedimentarea (asezarea


progresiva) a hematiilor pe fundul eprubetei din sangele necoagulabil lasat in repaus.
Pregatirea materialelor:
-

tava medicala/carucior

seringa de 2 ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc

anticoagulant solutie citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril (capac
negru)

stativ cu eprubete curate, uscate

solutie dezinfectanta

manusi de unica folosinta

garou, tavita renala

recipiente pentru colectarea deseurilor

Pregatirea pacientului:
psihica
-

se informeaza si se explica pacientului procedura

se obtine consimtamantul informat

se incurajeaza si se sustine pacientul


fizica

se atentioneaza pacientul sa nu manince si sa stea in repaus

se verifica daca a respectat recomandarile

se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal/sezand cu membrul superior sprijinit de


pat/scaun ca pentru punctie venoasa

se alege vena cea mai usor abordabila

Efectuarea procedurii:
prin metoda clasica:
-

se spala mainile cu apa si sapun


-

se dezinfecteaza mainile cu alcool

se imbraca manusi de protectie

se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%

se acopera acul seringii cu capacul


46

se aplica garoul pentru punctia venoasa

se punctioneaza vena

se dezleaga garoul

se aspira in seringa 1,6 ml sange

se retrage acul,se aplica un tampon cu alcool,se exercita o presiune asupra


tamponului timp de 2-3 minute

se transfera amestecul de sange/citrat in eprubeta si se agita usor

se aseaza eprubeta in stativ

prin metoda vacuette:


-

se spala mainile cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool, se imbraca manusi de


protectie
-

se monteaza acul dublu la holder prin insurubare

se indeparteaza cauciucul de pe ac- partea superioara

se aplica garoul

se punctioneaza vena

se dezleaga garoul

se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarii VSH

se umple pana la semn recipientul cu sange

se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool

se exercita o presiune asupra tamponului timp de 2-3 min

se agita lent tubul vacuette

Ingrijirea pacientului:
-

se aseaza pacientul in pozitie comoda

se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului

se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului

se verifica locul punctiei

Notarea procedurii:
-

se noteaza procedura in foaia de observatie/planul de ingrijire

se noteaza si reactia pacientului in timpul procedurii

se eticheteaza eprubeta/vacutainerul pentru laborator

se completeaza fisa de laborator(toate datele de identificare ale pacientului, sectia,


salon)

se transporta imediat produsul la laborator


47

Evaluarea eficacitatii procedurii:


Rezultate asteptate:
-

punctia venoasa se desfasoara fara incidente

pacientul exprima stare de confort

sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza

nu apare hematomul local

Rezultate nedorite:
-

pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotimie

se produce coagularea sangelui

s-a produs o greseala la colectare, in acest caz se cere acordul medicului si pacientului
pentru repetarea procedurii

perforarea venei si aparitia hematomului

se aplica o compresa rece si apoi un unguent care favorizeaza resorbtia

Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

Obiectivele procedurii:
Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicarii
masurilor competente in timp util in cazul modificarilor patologice.
Pregatirea materialelor:
- Tava medicala / carucior
- Seringi si ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu
cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajuta la separarea mai rapida a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Solutie dezinfectanta (alcool)
48

- Tampoane de vata
- Manusi de unica folosinta
- Garou, musama
- Tavita renala
- Recipiente speciale pentru colectarea deseurilor
Pregatirea pacientului:
psihica
- Informam si explicam pacientului procedura
- Obtinem consimtamantul informat
- Incurajam si sustinem pacientul
fizica
- Atentionam pacientul sa nu manince si sa stea in repaus fizic cel putin 12 ore
- Pozitionam pacientul in functie de starea sa (sezand sau decubit dorsal) cu
mina sprijinita ca pentru punctie venoasa
- Alegem vena cea mai turgescenta
Efectuarea procedurii:
prin metoda clasica:
- Spalam mainile cu apa si sapun, le dezinfectam
- Imbracam manusi de unica folosinta
- Fixam acul la seringa
- Aplicam garoul
- Punctionam vena
- Recoltam 5 - 7 ml de sange
- Dezlegam garoul
49

- Retragem acul dupa aplicarea tamponului cu alcool


- Se exercita o presiune moderata asupra tamponului 2 -3' fara ca pacientul sa
indoaie cotul (rugam pacientul eventual sa fixeze tamponul)
- Repartizam sangele in eprubeta conform protocolului de recoltare
- Se aseaza eprubeta in stativ
prin metoda vacuette:
- Se spala mainile/se dezinfecteaza / se imbraca manusi de unica folosinta
- Se monteaza acul acul special la holder prin insurubare
- Se indeparteaza cauciucul de pe partea superioara a acului
- Se aplica garoul
- Se punctioneaza vena
-

Se

fixeaza

tubul

vacuette

destinat

recoltarilor

pentru

examene

biochimice

(glicemie,creatinina, uree, acid uric, calcemie, TGP,TGO,etc)


- Se umple pana la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool si se exercita presiune asupra acestuia 23'
Ingrijirea pacientului:
- Se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Notarea procedurii:
-Se noteaza data, ora efectuarii procedurii in foaia de observatie
Pregatirea produsului pentru laborator:
- Se eticheteaza eprubeta/ vacutainerul pentru laborator
50

- Se completeaza fisa de laborator cu datele pacientului


- Se transporta imediat produsul la laborator in conditii de siguranta
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Prelevarea se face fara incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezinta stare de confort
Rezultate nedorite:
- Hematom prin infiltrarea tesutului paravenos
- Ameteli, paloare accentuata, posibila lipotimie
- Sange hemolizat

2. Recoltarea materiilor fecale pentru examente de laborator

Definitie: Cultivare si identificare pe medii speciale de cultura a germenilor prezenti in


materiile fecale.
Scop: Examinarea macroscopica, biochimica, bacteriologica si parazitologica
- Stabilirea diagnosticului bolilor infectioase gastrointestinale
- Depistarea persoanelor purtatoare de germeni patogeni
Materiale necesare:
- Coprocultor steril sau curat si uscat
- Sonda Nelaton nr. 14-16 sterila
51

- Seringa de unica folosinta de 10 ml


- Bazinet (plosca)
- Manusi de unica folosinta
- Prosop de hartie igienica
- Formular de recoltare
Pregatirea pacientului:
psihica:
- se informeaza pacientulul sau / si familia despre procedura pentru a obtine
colaborarea si pentru a preveni o eliminare necorespunzatoare
- se obtine consimtamantul informat
fizica:
- se asigura intimitatea pacientului
- se administreaza pacientului un purgativ salin (sulfat de magneziu sau magnezia usta) daca
nu are scaun spontan
- se instrueste pacientul sa-si fac toaleta perianal ca in cazul recoltarii
coproculturii
- se recomanda o dieta bogata in fibre vegetale sau un regim "alb" in functie de examenul
cerut.
Efectuarea procedurii:
La bolnavul in perioada de stare, din scaunul emis spontan, defecat in vase sterile, se
recolteaza coprocultor cu mediu de cultura cu ajutorul unei lingurite fixata la capac.Se aleg
portiunile din scaun cu mucus,sange, puroi, cand acestea lipsesc se recolteaza boluri de fecale
din 2-3 locuri diferite.
Recoltarea materiilor fecale la copilul mic.
- se aseaza copilul, cu blandete, in decubit lateral sau dorsal
52

- se vizualizeaza orificiul anal


- Se introduce sonda Nelaton pe o distana de 10 cm, respectand regulile de
asepsie
- se aspira continutul colonic cu o seringa adaptat la capatul sondei
- se indeparteaza seringa si sonda din rect
- se transfera continutul seringii (2-3 ml) intr-un recipient steril pentru
coprucultura sau curat si uscat pentru alte examene
- se efectueaza toaleta regiunii perianale, la nevoie
- se spala mainile
- se eticheteaza recipientul
- se trimite imediat produsul la laborator
Ingrijirea pacientului:
- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura
Notarea procedurii:
- Procedura in planul de ingrijire si in fisa de proceduri
- Data, felul examenului
- Numele persoanei care a recoltat
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul este compliant i respecta intocmai instructiunile oferite
- Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina
- Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitandu-se suprainfectarea sau distrugerea
oualelor de paraziti prin refrigerare

53

Rezultate nedorite:
- Materiile fecale sunt amestecate cu urina
- Instruiti de la inceput pacientul sa defece in plosca uscata si curata
- Pacientul nu respecta regimul alb, ceea ce duce la obtinerea unor reactii fals
pozitive
- Explicati-i dinainte consecintele nerespectarii dietei
- Materiile fecale sunt pastrate prea mult la temperatura: camerei (peste o ora)
sau la frigider (peste 12ore) ceea ce modifica acuratetea testului
- se respecta conditiile de pastrare ale produsului
- Pacientul refuza recoltarea:
- se anunta medical

3. Examene radiologice

Echografia: Ultrasonografia este examinarea neinvaziva pentru vizualizarea structurilor din


tesuturile moi ale corpului, prin nregistrarea reflectarii undelor sonore ndreptate catre
tesuturi.
Pregatirea materialelor:
- Gel pentru realizarea contactului cu tegumentul
- Prosop textil sau din hartie
- Foaia de observatie a pacientului sau biletul de trimitere (cnd examenul se
54

face ambulator)

Pregatirea pacientului:
psihica:
- se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii examenului
- se prezinta avantajele si dezavantajele
- se obtine consimtamantul informat
fizica:
- nu necesita pregatire speciala
- Se iau masuri n cazul examinarii copiilor pentru a sta linistiti, la nevoie se
sedeaza.
- Se aseaza pacientul n pozitie adecvata, solicitata de medic n functie de
organul examinat
- Se supravegheaza copiii sa stea nemiscati n timpul examenului
- Se ndeparteaza gelul la sfarsitul examinarii
- Se transporta la salon daca este spitalizat
Notarea procedurii:
- Se noteaza n foaia de observatie rezultatul examenului sau se completeaza n buletinul de
examen
- Nursa noteaza examenul n planul de ngrijire si daca este necesara repetarea
acestuia (la cat timp).
Evaluarea procedurii:
Rezultate dorite:
- Forma dimensiuni, pozitie, structura si functii normale
55

Rezultate nedorite:
-

Imagini neconcludente n echografia abdominala daca s-au facut examinari cu Bariu


sau exista zone hipo sau hiperecogene, modificari de forma, volum,pozitie.

CAPITOLUL.VII.PREZENTAREA CAZURILOR COPIILOR CU SINDROM ACUT


DE DESHIDRATARE
CAZUL I
Culegerea datelor
Nume i prenume: A.J.
Vrsta: 10 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Timioara
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 20 Kg; nlimea: l,10m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 18.01. 2014
Data externrii: 25.01 2014
Diagnostic la internare:
Motivele

internrii:

Febra

38.9

grade

Celsius,diareee,paloare,scadere

ponderala,inapententa,tulburari de deglutitie.
Istoricul bolii;Debut in urma cu 24 ore prin dureri abdominale,scaune
diareice,varsaturi,cefalee,inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: rubeola
56

Antecedente personale: : internari repetate cu infectii respiratorii acute.


Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Examen clinic general (efectuat de medic):
stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
57

-ficat si splina n limite fiziologice;


-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.

STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE


1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:nealterat;
-frecventa respiratorie normala vrstei , respiratii ritmice, fara zgomote patologice;
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala, egala,de ambele hemitorace.
2. Nevoia de a bea si a manca: alterata;
-greata, varsaturi;
-crampe abdominale;
-lipsa poftei de mncare
3. Nevoia de a elimina: alterat

-scaune apoase si multiple;


-transpiratii;
58

-risc de deshidratare
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: alterat
-adinamie;
-crampe abdominale;
-varsaturi

5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat


- pacienta nu doarme sufficient.
- nu adoarme cu usurinta si se trezeste obosita.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacienta se poate mbrca i dezbrca singur
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: alterat
temperatura corpului nu este n limite normale: 38.9 grade Celsius
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat;
pacienta i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
isi efectueaz singur toaleta bucal
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
salonul n care se afl pacienta este bine aerisit,
anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat prin
nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
59

fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.


10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacienta poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacienta este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacienta ii accept starea nou n care se gsete;
pacienta poate depi anumite momentecritice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu soul i copiii.
13. Nevoia de a inva: nealterat
pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine sfatuita de mama sa.
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacienta este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacienta s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
60

Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s nu mai prezinte diaree.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s revin la un mers normal.
s-i recapete interesul pentru micare.
s-i diminueze anxietatea.

Data

Diagnostic

Obiective

Intervenii

Evaluare

de Nursing
1

18.0

Temperatura

Sa reducem

Administrarea la indicatia medicului de

. Pacientei i sa

crescuta

febra

medicamente pentru scaderea febrei.

reduc

manifestata

pacientei si sa

prin plans si

evitam

agitatie.

deshidratarea

temperatura
Aplicarea de comprese pentru a scadea
temperatura.
Schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie.
61

corporala si
prezinta o stare
fizica mai
buna din punct

Asigur repausul fizic si psihic al copilului

de vedere al

in perioada dureroasa.

temperaturii.

Asigur imbracaminte lejera s aerrisesc


incaperea.
Aplic comprese reci,impachetari reci.
Administrez medicatia prescrisa de
medic:antitermice,antibiotic.
Mentin curate tegumentele.
Pregatesc psihic si fizic copilul si parintii
in vederea tehnicilor de recoltare si de
examinare.
19.0

Greata si

Reducerea

Asez pacienta in pozitie semisezanda,sau

Greturile si

varsaturi

sau stoparea

in decubit dorsal cu capul intr-o parte.

varsaturile

datorate

greturilor si a

pacientei s-au

afectiunii pe

varssaturilor

reduc si a tinut

care o are

Protejez lenjeria cu musama si aleza,in


functie de pozitia pacientei.

cont de toate
indicatiile
mele in

Ajut pacienta in timpul

vederea

varsaturilor,sprijinindu-l.

obtinerii unei
stari de bine.

O invat sa inspire profund.


Aplic tratamentul
medicamentos:antiemetice,vitamine,saruri
minerale.
Incurajez pacienta si ii explic ca nu trebuie
sa ii fie rusine sau daca are orice intrebare
poate sa mi-o adreseze si ii voi raspunde.
62

La indicatia medicului administrez perfuzii


cu glucoza hirolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi,vitamine si
electroliti.
Dupa incetarea varsaturilor incep
rehidratarea pacientei treptat,cu cantitati
mici de lichide reci oferite cu lingurita.
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez pacienta asupra importantei
regimului alimentar si explic si paritnilor
importanta acestuia in mentinerea sanatatii.
Fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate.
Servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata,la ore regulate.
Asigur un climat cald,confortabil.
Incurajez pacienta.
Explic orice urmeaza sa ii se faca.

20.0

Scaune

Pacienta sa

Pregatesc bolnava pentru examene mai

apoase si

prezinte un

amanuntite.

multiple

tranzit
intestinal in
limite
fiziologice

Ii asigur pacientei in primele 24 de ore


doar alimentatie hidrica.
Ii aduc copilului ceai neindulcit,supa de
63

morcov,zeama de orez.
Treptat introduc bucati de carne
slaba,fiarta,branzade vaci,paine alba
prajita,supe strecurate,din legume.
Administrez la indicatia medicului
medicamente
simptomatice,antimicrobiene.
Curat si usuc regiunea anala dupa fiecare
scaun.
Aplic creme protectoare.
Fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi
si dezinfectez cu acid boric.
Asigur repausul la pat cand starea generala
este alterata.
Asigur intelegere si rabdare,menajand
pudoarea pacientei.
Linistesc si o incurajez sa isi exprime
emotiile si sentimentele in legatura cu
starea sa.

Transpiratii si

Hidratez pacientul pe cale orala si prin

deschidratare

perfuzii urmarind inlocuirea pierderilor de

severa

apa si electroliti.
Recoltez sange pentru hemoculura si
64

scaun,pentru coprocultura.
Monitorizez functiile vitale si vegetative si
le notez in foaia de observatie.
Calculez cantitatea de lichide ingerate si
perfuzate si pe cea eliminata.

21.0

Crampe

Reducerea

Administrarea la indicatia medicului de

Crampele

abdominale

crampelor

calmante .

intestinale sau

abdominale si
normalizarea
tranzitului
intestinal

calmat si
Asigurarea repausului la pat.
Planificarea unui program de exercitii in
functie de capacitatea pacientei.

pacienta
incepe sa faca
miscare si sa
prezinte o stare

Monitorizez functiile vitale si le notez in

de bine

foaia de observatie.
Calculez cantitatea de alimente ingerate si
cele eliminate.

Adinamie

Pregatesc fizic si psihic pacientul in

Pacienta

vederea oricarei tehnnici si explicarea

incepe sa

acestora.

prezinte stare
de bine

Vorbesc cu pacienta si cu parintii acesteia


si ofer informatii cu privire la orice au
nelamuriri.
Incerc sa ajut pacienta sa se ridice din pat
si sa faca putina miscare.
65

Varsaturi

Pacienta sa

In fucntie de starea pacientei o asez in

Varsaturile s-

fie echilibrat

pozitie semisezanda,sezand sau in decubit

au diminuat si

fizic si psihic

dorsal cu capul intr-o parte aproape de

pacienta este

in timpul

marginea patului.

mai optimista.

varsaturilor
Linistesc pacienta din punct de vedere
psihic
Ajut pacienta in timpul varsaturilor
Ii ofer un pahar cu apa sa isi clateasca gura
dupa varsatura.
La indicatia medicului ii administrez
medicamente simptomatice.
Suprim alimentatia pe gura si alimentez
pacienta parenteral,prin perfuzii.
Corectez tulburarile electrolitice si rezerca
alcalina
Rehidratarea orala o sa o facem treptat cu
cantitati mici de lichide reci,oferite cu
lingurita.
Fac bilantul lichidelor intrate si eliminate
Monitorizez functiile vitale si vegetative.

66

22.0

Frica de

Asigur conditiile de mediu adecvate pentru

Pacienta

investigatii si

a evita pericolele prin accidentare.

prezinta o stare

tulburari de
gandire

mai buna atat


Informez si stabilesc impreuna cu familia
planul de recuperare a starii de sanatate si
de crestere a rezistentei organismului.
Invat pacienta sa efectueze exercitii de
relaxare iar daca nu poate o ajut.
Furnizez explicatii clare si deschise asupra
ingrijilor programate.
Asigur legatura pacientei cu familia prin
vizite frecvente.

ANALIZE MEDICALE:
Examen coproparazitologic
UREE=85 mg/dl
K=4.5mmol/l
Hb=10.2 mg/dl
VSH=20 mm/L

TRATAMENT

67

fizic cat si
psihic.

Regim dietetic compus din ceai neindulcit dieta hidrica in special si reintroducerea
alimentelor treptat mucilagiu de orez.
Glucoza perfuzabila 5 %
Clorura de sodiu 0.9 %
Perfalgan
Antibiotice
Ciprofloxacina

CAZUL 2
Culegerea datelor
Nume i prenume: M.A.
Vrsta: 14 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Timioara
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 25 Kg; nlimea: l,20m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 25.03.2014
Data externrii: 01.04.2014
Diagnostic la internare:

68

Motivele internrii: Febra 38.5 grade Celsius,diareee,paloare,scadere


ponderala,inapententa,tulburari de deglutitie.
Istoricul bolii;Debut in urma cu 24 ore prin dureri abdominale,scaune
diareice,varsaturi,cefalee,inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: bolile copilariei
Antecedente personale: : internari repetate cu infectii respiratorii acute.
Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Examen clinic general (efectuat de medic):
stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
69

Aparat digestiv si anexe:


-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:nealterat;
-frecventa respiratorie normala vrstei , respiratii ritmice, fara zgomote patologice;
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala, egala,de ambele hemitorace.
2. Nevoia de a bea si a manca: alterata;
-greata, varsaturi;
-crampe abdominale;

70

-lipsa poftei de mncare


3. Nevoia de a elimina: alterat

-scaune apoase si multiple;


-transpiratii;
-risc de deshidratare
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: alterat
-adinamie;
-crampe abdominale;
-varsaturi

5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat


- pacienta nu doarme sufficient.
- nu adoarme cu usurinta si se trezeste obosita.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacienta se poate mbrca i dezbrca singur
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: alterat
temperatura corpului nu este n limite normale: 38.9 grade Celsius
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat;
pacienta i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
isi efectueaz singur toaleta bucal
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat

71

salonul n care se afl pacienta este bine aerisit,


anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat prin
nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacienta poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacienta este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacienta ii accept starea nou n care se gsete;
pacienta poate depi anumite momentecritice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu soul i copiii.
13. Nevoia de a inva: nealterat
pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine sfatuita de mama sa.
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacienta este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

72

Obiective globale:
pacienta s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s nu mai prezinte diaree.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s revin la un mers normal.
s-i recapete interesul pentru micare.
s-i diminueze anxietatea.

Data

Diagnostic

Obiective

Intervenii
73

Evaluare

de Nursing
1

25.0

Temperatura

Sa reducem

Administrarea la indicatia medicului de

. Pacientei i sa

crescuta

febra

medicamente pentru scaderea febrei.

reduc

manifestata

pacientei si sa

prin plans si

evitam

agitatie.

deshidratarea

temperatura
Aplicarea de comprese pentru a scadea
temperatura.
Schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie.

corporala si
prezinta o stare
fizica mai
buna din punct
de vedere al

Asigur repausul fizic si psihic al copilului

temperaturii.

in perioada dureroasa.
Asigur imbracaminte lejera s aerrisesc
incaperea.
Aplic comprese reci,impachetari reci.
Administrez medicatia prescrisa de
medic:antitermice,antibiotic.
Mentin curate tegumentele.
Pregatesc psihic si fizic copilul si parintii
in vederea tehnicilor de recoltare si de
examinare.
26.0

Greata si

Reducerea

Asez pacienta in pozitie semisezanda,sau

Greturile si

varsaturi

sau stoparea

in decubit dorsal cu capul intr-o parte.

varsaturile

datorate

greturilor si a

pacientei s-au

afectiunii pe

varssaturilor

reduc si a tinut

care o are

Protejez lenjeria cu musama si aleza,in


functie de pozitia pacientei.

cont de toate
indicatiile
mele in

74

Ajut pacienta in timpul

vederea

varsaturilor,sprijinindu-l.

obtinerii unei
stari de bine.

O invat sa inspire profund.


Aplic tratamentul
medicamentos:antiemetice,vitamine,saruri
minerale.
Incurajez pacienta si ii explic ca nu trebuie
sa ii fie rusine sau daca are orice intrebare
poate sa mi-o adreseze si ii voi raspunde.
La indicatia medicului administrez perfuzii
cu glucoza hirolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi,vitamine si
electroliti.
Dupa incetarea varsaturilor incep
rehidratarea pacientei treptat,cu cantitati
mici de lichide reci oferite cu lingurita.
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez pacienta asupra importantei
regimului alimentar si explic si paritnilor
importanta acestuia in mentinerea sanatatii.
Fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate.
Servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata,la ore regulate.
Asigur un climat cald,confortabil.
75

Incurajez pacienta.
Explic orice urmeaza sa ii se faca.

27.0

Scaune

Pacienta sa

Pregatesc bolnava pentru examene mai

apoase si

prezinte un

amanuntite.

multiple

tranzit
intestinal in
limite
fiziologice

Ii asigur pacientei in primele 24 de ore


doar alimentatie hidrica.
Ii aduc copilului ceai neindulcit,supa de
morcov,zeama de orez.
Treptat introduc bucati de carne
slaba,fiarta,branzade vaci,paine alba
prajita,supe strecurate,din legume.
Administrez la indicatia medicului
medicamente
simptomatice,antimicrobiene.
Curat si usuc regiunea anala dupa fiecare
scaun.
Aplic creme protectoare.
Fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi
si dezinfectez cu acid boric.
Asigur repausul la pat cand starea generala
este alterata.
Asigur intelegere si rabdare,menajand
pudoarea pacientei.

76

Linistesc si o incurajez sa isi exprime


emotiile si sentimentele in legatura cu
starea sa.

Transpiratii si

Hidratez pacientul pe cale orala si prin

deschidratare

perfuzii urmarind inlocuirea pierderilor de


apa si electroliti.
Recoltez sange pentru hemoculura si
scaun,pentru coprocultura.
Monitorizez functiile vitale si vegetative si
le notez in foaia de observatie.
Calculez cantitatea de lichide ingerate si
perfuzate si pe cea eliminata.

28.0

Crampe

Reducerea

Administrarea la indicatia medicului de

Crampele

abdominale

crampelor

calmante .

intestinale sau

abdominale si
normalizarea
tranzitului
intestinal

calmat si
Asigurarea repausului la pat.
Planificarea unui program de exercitii in
functie de capacitatea pacientei.

pacienta
incepe sa faca
miscare si sa
prezinte o stare

Monitorizez functiile vitale si le notez in


foaia de observatie.
Calculez cantitatea de alimente ingerate si
cele eliminate.

77

de bine

Adinamie

Pregatesc fizic si psihic pacientul in

Pacienta

vederea oricarei tehnnici si explicarea

incepe sa

acestora.

prezinte stare
de bine

Vorbesc cu pacienta si cu parintii acesteia


si ofer informatii cu privire la orice au
nelamuriri.
Incerc sa ajut pacienta sa se ridice din pat
si sa faca putina miscare.

Varsaturi

Pacienta sa

In fucntie de starea pacientei o asez in

Varsaturile s-

fie echilibrat

pozitie semisezanda,sezand sau in decubit

au diminuat si

fizic si psihic

dorsal cu capul intr-o parte aproape de

pacienta este

in timpul

marginea patului.

mai optimista.

varsaturilor
Linistesc pacienta din punct de vedere
psihic
Ajut pacienta in timpul varsaturilor
Ii ofer un pahar cu apa sa isi clateasca gura
dupa varsatura.
La indicatia medicului ii administrez
medicamente simptomatice.
Suprim alimentatia pe gura si alimentez
pacienta parenteral,prin perfuzii.
Corectez tulburarile electrolitice si rezerca
alcalina

78

Rehidratarea orala o sa o facem treptat cu


cantitati mici de lichide reci,oferite cu
lingurita.
Fac bilantul lichidelor intrate si eliminate
Monitorizez functiile vitale si vegetative.
29.0

Frica de

Asigur conditiile de mediu adecvate pentru

Pacienta

investigatii si

a evita pericolele prin accidentare.

prezinta o stare

tulburari de
gandire

mai buna atat


Informez si stabilesc impreuna cu familia
planul de recuperare a starii de sanatate si
de crestere a rezistentei organismului.
Invat pacienta sa efectueze exercitii de
relaxare iar daca nu poate o ajut.
Furnizez explicatii clare si deschise asupra
ingrijilor programate.
Asigur legatura pacientei cu familia prin
vizite frecvente.

ANALIZE MEDICALE:
Examen coproparazitologic
UREE=65 mg/dl
K=5.0mmol/l
Hb=12.2 mg/dl
VSH=21 mm/L
TRATAMENT
79

fizic cat si
psihic.

Regim dietetic compus din ceai neindulcit dieta hidrica in special si reintroducerea
alimentelor treptat mucilagiu de orez.
Glucoza perfuzabila 5 %
Clorura de sodiu 0.9 %
Perfalgan
Antibiotice
Ciprofloxacina

CAZUL 3
Culegerea datelor
Nume i prenume: M.A.
Vrsta: 11 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Timioara
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 20 Kg; nlimea: l,10m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 18.06. 2014
Data externrii: 25.06 2014

80

Motivele

internrii:

Febra

38.9

grade

Celsius,diareee,paloare,scadere

ponderala,inapententa,tulburari de deglutitie.
Istoricul bolii;Debut in urma cu 24 ore prin dureri abdominale,scaune
diareice,varsaturi,cefalee,inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: rubeola
Antecedente personale: : internari repetate cu infectii respiratorii acute.
Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Examen clinic general (efectuat de medic):
stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
81

Aparat digestiv si anexe:


-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:nealterat;
-frecventa respiratorie normala vrstei , respiratii ritmice, fara zgomote patologice;
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala, egala,de ambele hemitorace.
2. Nevoia de a bea si a manca: alterata;
-greata, varsaturi;
-crampe abdominale;

82

-lipsa poftei de mncare


3. Nevoia de a elimina: alterat

-scaune apoase si multiple;


-transpiratii;
-risc de deshidratare
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: alterat
-adinamie;
-crampe abdominale;
-varsaturi

5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat


- pacienta nu doarme sufficient.
- nu adoarme cu usurinta si se trezeste obosita.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacienta se poate mbrca i dezbrca singur
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: alterat
temperatura corpului nu este n limite normale: 38.9 grade Celsius
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat;
pacienta i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
isi efectueaz singur toaleta bucal
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat

83

salonul n care se afl pacienta este bine aerisit,


anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat prin
nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacienta poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacienta este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacienta ii accept starea nou n care se gsete;
pacienta poate depi anumite momentecritice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu soul i copiii.
13. Nevoia de a inva: nealterat
pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine sfatuita de mama sa.
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacienta este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

84

Obiective globale:
pacienta s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s nu mai prezinte diaree.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s revin la un mers normal.
s-i recapete interesul pentru micare.
s-i diminueze anxietatea.

Data

Diagnostic

Obiective

Intervenii

Evaluare

de Nursing
1

18.0

Temperatura

Sa reducem

Administrarea la indicatia medicului de

. Pacientei i sa

crescuta

febra

medicamente pentru scaderea febrei.

reduc

85

manifestata

pacientei si sa

Aplicarea de comprese pentru a scadea

temperatura

prin plans si

evitam

temperatura.

corporala si

agitatie.

deshidratarea

prezinta o stare
Schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie.
Asigur repausul fizic si psihic al copilului
in perioada dureroasa.

fizica mai buna


din punct de
vedere al
temperaturii.

Asigur imbracaminte lejera s aerrisesc


incaperea.
Aplic comprese reci,impachetari reci.
Administrez medicatia prescrisa de
medic:antitermice,antibiotic.
Mentin curate tegumentele.
Pregatesc psihic si fizic copilul si parintii
in vederea tehnicilor de recoltare si de
examinare.
19.0

Greata si

Reducerea

Asez pacienta in pozitie semisezanda,sau

Greturile si

varsaturi

sau stoparea

in decubit dorsal cu capul intr-o parte.

varsaturile

datorate

greturilor si a

pacientei s-au

afectiunii pe

varssaturilor

reduc si a tinut

care o are

Protejez lenjeria cu musama si aleza,in


functie de pozitia pacientei.

cont de toate
indicatiile mele
in vederea

Ajut pacienta in timpul

obtinerii unei

varsaturilor,sprijinindu-l.

stari de bine.

O invat sa inspire profund.


Aplic tratamentul

86

medicamentos:antiemetice,vitamine,saruri
minerale.
Incurajez pacienta si ii explic ca nu trebuie
sa ii fie rusine sau daca are orice intrebare
poate sa mi-o adreseze si ii voi raspunde.
La indicatia medicului administrez perfuzii
cu glucoza hirolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi,vitamine si
electroliti.
Dupa incetarea varsaturilor incep
rehidratarea pacientei treptat,cu cantitati
mici de lichide reci oferite cu lingurita.
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez pacienta asupra importantei
regimului alimentar si explic si paritnilor
importanta acestuia in mentinerea sanatatii.
Fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate.
Servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata,la ore regulate.
Asigur un climat cald,confortabil.
Incurajez pacienta.
Explic orice urmeaza sa ii se faca.

20.0

Scaune

Pacienta sa

Pregatesc bolnava pentru examene mai


87

apoase si

prezinte un

multiple

tranzit
intestinal in
limite
fiziologice

amanuntite.
Ii asigur pacientei in primele 24 de ore
doar alimentatie hidrica.
Ii aduc copilului ceai neindulcit,supa de
morcov,zeama de orez.
Treptat introduc bucati de carne
slaba,fiarta,branzade vaci,paine alba
prajita,supe strecurate,din legume.
Administrez la indicatia medicului
medicamente
simptomatice,antimicrobiene.
Curat si usuc regiunea anala dupa fiecare
scaun.
Aplic creme protectoare.
Fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi
si dezinfectez cu acid boric.
Asigur repausul la pat cand starea generala
este alterata.
Asigur intelegere si rabdare,menajand
pudoarea pacientei.
Linistesc si o incurajez sa isi exprime
emotiile si sentimentele in legatura cu
starea sa.

88

Transpiratii si

Hidratez pacientul pe cale orala si prin

deshidratare

perfuzii urmarind inlocuirea pierderilor de


apa si electroliti.
Recoltez sange pentru hemoculura si
scaun,pentru coprocultura.
Monitorizez functiile vitale si vegetative si
le notez in foaia de observatie.
Calculez cantitatea de lichide ingerate si
perfuzate si pe cea eliminata.

21.0

Crampe

Reducerea

Administrarea la indicatia medicului de

Crampele

abdominale

crampelor

calmante .

intestinale sau

abdominale si
normalizarea
tranzitului
intestinal

calmat si
Asigurarea repausului la pat.
Planificarea unui program de exercitii in
functie de capacitatea pacientei.

pacienta incepe
sa faca miscare
si sa prezinte o
stare de bine

Monitorizez functiile vitale si le notez in


foaia de observatie.
Calculez cantitatea de alimente ingerate si
cele eliminate.

89

Adinamie

Pregatesc fizic si psihic pacientul in

Pacienta

vederea oricarei tehnnici si explicarea

incepe sa

acestora.

prezinte stare
de bine

Vorbesc cu pacienta si cu parintii acesteia


si ofer informatii cu privire la orice au
nelamuriri.
Incerc sa ajut pacienta sa se ridice din pat
si sa faca putina miscare.

Varsaturi

Pacienta sa

In fucntie de starea pacientei o asez in

Varsaturile s-

fie echilibrat

pozitie semisezanda,sezand sau in decubit

au diminuat si

fizic si psihic

dorsal cu capul intr-o parte aproape de

pacienta este

in timpul

marginea patului.

mai optimista.

varsaturilor
Linistesc pacienta din punct de vedere
psihic
Ajut pacienta in timpul varsaturilor
Ii ofer un pahar cu apa sa isi clateasca gura
dupa varsatura.
La indicatia medicului ii administrez
medicamente simptomatice.
Suprim alimentatia pe gura si alimentez
pacienta parenteral,prin perfuzii.
Corectez tulburarile electrolitice si rezerca
alcalina
Rehidratarea orala o sa o facem treptat cu
cantitati mici de lichide reci,oferite cu
90

lingurita.
Fac bilantul lichidelor intrate si eliminate
Monitorizez functiile vitale si vegetative.

22.0

Frica de

Asigur conditiile de mediu adecvate pentru

Pacienta

investigatii si

a evita pericolele prin accidentare.

prezinta o stare

tulburari de
gandire

mai buna atat


Informez si stabilesc impreuna cu familia
planul de recuperare a starii de sanatate si
de crestere a rezistentei organismului.
Invat pacienta sa efectueze exercitii de
relaxare iar daca nu poate o ajut.
Furnizez explicatii clare si deschise asupra
ingrijilor programate.
Asigur legatura pacientei cu familia prin
vizite frecvente.

ANALIZE MEDICALE:
Examen coproparazitologic
UREE=75 mg/dl
K=4.0mmol/l
Hb=11.2 mg/dl
VSH=22 mm/L
91

fizic cat si
psihic.

TRATAMENT
Regim dietetic compus din ceai neindulcit dieta hidrica in special si reintroducerea
alimentelor treptat mucilagiu de orez.
Glucoza perfuzabila 5 %
Clorura de sodiu 0.9 %
Perfalgan
Antibiotice
Ciprofloxacina

CAPITOLUL VII.CONCLUZII
1. Diareea acuta continua sa fie o problema de sanatate publica, prin morbiditatea si
mortalitatea crescute, in special in mediile sociale defavorizate
2. Etiologia este dominata de virusuri si in principal de rotavirus in diareile acute ale sugarului
si copilului mic.
3. Etiologia bacteriana este responsabila de formele enteroinvazive.

92

4. In cca 20-30%, etiologia ramane neconcludenta.


5. De retinut valoarea practica mare pentru diagnostic si tratament a coprocitogramei.
6. Reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica este tratamentul cel mai important
7. Rehidratarea orala cu solutii tip gesol isi pastreaza intreaga valoare si actualitate, in ciuda
faptului ca este foarte putin utilizata in lume si in tara noastra.

CAPITOLUL.VIII. BIBLIOGRAFIE

1. Beldean, Luminia Principii de ingrijire a copilului bolnav; Ed. Alama Mater; Sibiu;
2005
2. Beldean, Luminia; Gal, Gherghinica; Seuchea, Monica Procesul de nursing Aspecte
teoretice i practice; Ed. Universitii Lucian Blaga din Sibiu; 1999; 54

93

3. Beldean, Luminia; Helju, Cristina Promovarea sntii copilului; Ed. Alma Mater;
Sibiu; 2003
4. Coldea, Liliana; Beldean, Luminia; Gal, Gherghinica; Seuchea, Monica; Pintea, Alina
Nevoi fundamentale intervenii de nursing; Ed. Alma Mater; Sibiu; 2003
5. Georgescu, Adrian Compendiu de pediatrie; Ed, All Medical; Bucureti; 2005
6. Geormneanu, Mircea Pediatrie; Ed. Didactic i Pedagogic; Bucureti; 1994
7. Harrison Principii de medicin intern; Ed. Teora; Bucureti; 2003
8. Interiorul corpului uman; Ed. DeAgostini Hellas SRL; 2009
9. Maiorescu, Mircea; Anca, Ion Bolile diareice acute ale sugarului i copilului mic; Ed.
Academiei Republicii socialiste Romnia; Bucureti; 1985
10. Maiorescu, Mircea; Iacob, Constanta Elemente de nutriie pediatric; Ed. Medical;
Bucureti; 1987
11. Munteanu, Ioan Tratamentul deshidratrilor acute la copil; Ed. Medical; Bucureti;
1986
12. Munteanu, Ioan Vademecum de Pediatrie; Ed. Medical; Bucureti; 2007
13. Pascal Ciofu, Eugen; Ciofu, Carmen Esenialul in pediatrie ediia a 2-a; Ed. Medical
Amaltea; Bucureti; 2002
14. Spock, Benjamin Ingrijirea sugarului si copilului editia a 8-a; Ed. All; Bucuresti; 2009
15. Titirc, Lucreia- Ingrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali;
Editura Viaa Medical Romneasc; Bucureti; 2006
16. Titirc, Lucreia- Urgente medico-chirurgicale; Editura Medical; Bucureti; 2009
17. Geormaneanu M - Boli diareice. In: M. Geormaneanu si colab. (red.) - Pediatrie. Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, p. 265-280.
18. Gherghina I., Iagaru N, Matei D, Moldovan Zoica - Tratamentul in diareile acute la
sugar si copilul mic. Med. moderna, 1998;V(7):336-344.
94

19 Gherghina I, Matei D - Tratamentul dietetic in diareile acute si cronice la sugar si


copilul mic-Comunicare Congres International organizat de Concernul Bik Gulden,
Moscova-1978.
20. Gherghina I, Matei D - "Boli diareice acute". In: Ciofu EP, Carmen Ciofu (sub red.) Pediatria - Tratat, Ed. Medicala, 2001, Bucuresti, pg. 490-538.

95