Sunteți pe pagina 1din 118

CURS 2

Posesia-stare de fapt
V-am spus saptamana trecuta ca vom incepe sa discutam materia de drepturi reale in mod usor
ciudat. Vom incepe sa discutam chestiuni legate de drepturi reale facand referire la posesie care
NU POATE FI UN DR REAL.
De ce ne preocupam cu studiul posesiei daca nu e un drept? de ce e reglementata daca nu
reprezinta un drept subiectiv? Raspunsul: posesia e un fapt juridic, in sensul ca posesiei ii
sunt asociate efecte juridice.
Notiunea de posesie exista inca din dreptul roman. Ce intelegem prin a poseda? Colegul: a se
purta ca un proprietar. Posesia o vedem cu ochiul liber, o putem observa. Voi aveti haine pe voi,
telefoane, etc. In principiu, toate bunurile astea s-ar parea ca le folosim. Ceea ce vedem noi e o
suma de comportamente care ne trezesc noua ideea ca persoana respectiva are un drept. Aia
inseamna in mare masura posesia. Faptul ca cineva in concret se poarta ca si cand ar avea un
drept.
De ce studiem posesia? Posesia nu se rezuma la zona drepturilor reale, dar de regula acolo e
cea mai uzuala. Drepturile reale ca orice drept subiectiv nu se vad cu ochiul liber, deci cand
vrei sa ai un circuit juridic functional trebuie ca cel care cumpara sa poata sa
aiba o minima certitudine ca cel cu care incheie tranzactia are dreptul asupra
bunului respectiv. Aceasta minima certitudine e data tocmai de
posesie.
Prima functie a posesie: ASIGURA PUBLICITATEA DREPTURILOR REALE.
Ne da posibilitatatea sa cunoastem, sa verificam calitatea de proprietar sau
de titular al unui drept real asupra bunului posedat. Tocmai pt a acorda o
anumita relevanta juridica posesiei Codul Civil instituie cateva reguli:
posesia prezuma proprietatea (daca il posezi, pana la proba contrara se
prezuma ca tu esti proprietar. Nu trebuie sa probezi prima data titlul, modul
de dobandire. Prezumtie relativa).
Vezi art. 937 daca o persoana se afla in posesia unui bun mobil si tu vezi
asta, cu buna-credinta (eroare indusa de posesie). Posesia creeaza o
publicitate eronata, falsa. Ca la reclamele alea cu detergenti . Pentru ca
posesia sa isi mentina rolul dat de dreptul civil tertii de buna-credinta
trebuie sa fie protejati. Daca sunt de buna-credinta ei vor fi protejati,
dobandesc proprietatea chiar daca au incheiat contractul cu un neproprietar.

Posesia e utilizata juridic ca un suport pentru functionarea


circuitului civil, pentru ca functioneaza ca mijloc de publicitatea a
drepturilor reale care sunt notiuni abstracte si nu pot fi cunoscute
direct, doar indirect, mijlocit.
Art. 949 si urmatoarele Actiuni Posesorii. Posesia e protejata ca o
aparenta, ca ceva care poate fi constatat prin propriile simturi. Se creeaza
aparenta existentei unui drept.
Posesia nu e protejata juridic exclusiv in considerarea faptului ca ar
reprezenta aparenta unui drept. Starea de fapt in sine e protejata juridic
fara sa se sprijine intotdeauna pe o stare de drept. Ce inseamna asta? E
protejat inclusiv posesorul care se poarta in fapt intr-un fel fara a avea drept.
Posesia NU e un dr subiectiv si nici un atribuit al dreptului de
proprietate. Posesia e protejata juridic independent de faptul ca ea
corespunde sau nu in concret unei stari de drept. Ex: x are un
apartament de bloc. X merge la munca in strainatate. Ramane acolo timp de
2 ani. Se intoarce dupa 2 ani constata ca la apartamentul lui de bloc nu mai
e aceeasi usa si e schimbata yala. Acolo locuieste un tert Y. X sparge usa si il
da afara. X e actionat in judecata de nevasta lui Y care introduce impotriva
lui X o actiune posesorie. (nu avea proprietate, exclusa o actiune in
revendicare) X prezinta dovada faptului ca el e proprietar in instanta. Care va
fi solutia? Instanta admite actiunea posesorie si il obliga pe paratul X sa
restituie posesia bunului imobil catre nevasta lui Y. De ce se admite
actiunea? Oricate drepturi ai avea, nu poti tu cu manuta ta sa iti faci
dreptate!
Deci a doua functie a posesiei, dupa publicitatea drepturilor reale : protectia
juridica a posesiei urmareste dincolo de interesul individual al
posesorului asigurarea, conservarea, mentinerea ordinii sociale!!!
Mai precis, actiunea posesorie urmareste nu atat opozabilitatea posesiei,
cat sanctionarea deposedarii. Altfel spus, actiunile posesorii nu sunt
reglementate de dragul posesorului, ci urmaresc sa sanctioneze orice fapta
de deposedare a altuia. Adica nu poti tu, oricat de convins esti ca bunul e al
tau, sa il deposedezi pe altul.
Posesia = reprezinta o stare de fapt, un complex de
comportamente, care presupun exercitarea in fapt a dreptului de
proprietate sau a altui drept real principal cu intentia posesorului
de a se considera si a se afirma fata de terti ca titular al dreptului
subiectiv exercitat in fapt.

Detentia precara e o subdiviziune a posesiei. Nu vine in contradictie cu


posesia, ci cu posesia sub nume de proprietar (te porti ca si cand tu esti
proprietar). Cand te porti ca si cand altul e adevaratul proprietar si tu ai un
drept mai restrans, atunci te porti ca un detentor precar. E precara pentru ca
o ai de la cel pe care il consideri proprietar, deci dreptul tau e temporar, pt
ca doar proprietatea e perpetua, deci la un moment dat tu va trebui sa
restitui bunul.
Posesia are 2 elemente: corpus si animus.
Corpus = ansamblul de comportamente, presupunand fapte materiale sau
acte juridice realizate asupra sau in legatura cu un anumit bun.
Existenta elementului corpus nu e conditionata de contactul propriuzis/nemijlocit cu bunul posedat. Inseamna ca noi suntem in continuare
acum posesori ai bunurilor mobile lasate acasa, chiar daca nu avem acum o
stapanire nemijlocita asupra acelui bun. Nu pierzi posesia bunului cand il
scapi din vedere. Nu trebuie nici sa il poti vedea cu ochiul liber nici sa il tii
in mana. Corpusul se pastreaza chiar si cand nu se exercita acte de
stapanire propriu-zisa asupra bunului, atata timp cat posesorul nu a
renuntat la posesie, respectiv nu a fost deposedat de catre o terta
persoana. Posesia odata dobandita prin luarea in stapanire a bunului de
principiu se pastreaza cata vreme nu ai renuntat la ea sau nu ai fost
deposedat de catre o persoana care intra ea insasi in posesia bunului!
Animus include si animus domini. Animus nu se confunda cu animus
domini!
Animus = intentia posesorului de a se purta si de a se afirma fata de
ceilalti ca titular al dreptului real pe care il exercita in fapt.
Ex : Daca david tine telefonul in mana si se concentreaza asupra lui foarte
tare si se considera proprietar. Are sau nu are posesie asupra lui? NU. De ce
nu? Elementul subiectiv tine de forul interior, dar nu sunt la psiho ci la drept,
chestiunile volitionale sigur ca vor fi avute in vedere (eroare, buna-credinta)
dar numai in masura in care pot sa fie probate prin elemente care nu tin de
persoana respectiva, pt ca altfel toti am fi posesori pe ce vrem noi. Deci
elementul subiectiv nu il ai pt ca iti doresti, nu e ca la mos craciun.
Elementul subiectiv se va verifica juridic numai in masura in care
posesorul a avut temeiuri pt a se considera posesor asupra unui
drept. ( ex: imi dai telefonul sa il folosesc nu stiu cat timp. Si vin
dupa si zic ca l-am uzucapat.) pt elementul subiectiv, trebuie sa

verificam daca acea persoana avea motive, avea temei pt a se


considera posesorul unui drept!
De obicei posesia e la adevaratul proprietar. Dar se poate intampla sa fie la
altcineva. Deci ar fi de dorit ca adevaratul proprietar sa isi dea seama ca tu
esti posesor. Deci trebuie sa se poata verifica prin elemente exterioare.
Elementul subiectiv animus poate exista doar in masura in care acesta este
justificat:
1. Fie prin existenta unui titlu de dobandire a dreptului subiectiv
2. Fie printr-un act de uzurpare manisfest si neechivoc indreptat in
contra titularului real al dreptului respectiv
Ex ipoteza 1: colega ii vinde lui david telefonul. El se considera evident
proprietar. Are motiv, are act translativ de proprietate. Evident actul poate fi
nul, cata vreme david nu stie,poate fi in eroare. Dar daca eroarea e
scuzabila, el are elementul subiectiv animus.
Ex ipoteza2: colega cere telefonul. David il ia si pleaca cu el fara acceptul ei
insusindu-l. Se poarta ca si cand telefonul ar fi al lui. E act de uzurpare. Ex:
hotul face act de uzurpare.
Retine : elem subiectiv nu exista daca iti doresti, exista doar daca posesia e
insotita de o stare de drept pentru ca ai titlu, sau exista un act de uzurpare.
Numai atunci poti avea animus, altfel ii exclus.
Animus domini = intentia posesorului de a se considera proprietar.
Cand posesorul se considera titular al unui drept mai restrans decat
proprietatea el nu are animus domini, ci un animus mai restrans ( animus
sub nume de chirias, de uzufructuar, etc)
Nu reduce animus la animus domini!
Proba-: in favoarea posesorului functioneaza mai multe prezumtii relative
printre care si prezumtia ca cel care exercita elementul corpus are si
elementul animus domini. (deci daca eu am stapanirea asupra unui bun
se prezuma ca eu ma consider proprietar).
Distinctia dintre posesia sub nume de proprietar si detentia precara :
-

posesorul care alaturi de corpus are animus domini este evident


posesor sub nume de proprietar; toti ceilalti posesori care au un
animus mai restrans vor fi simpli detentori precari.

Am zis ca cel care in fapt exercita un drept de uzufruct e


detentor precar. Am mai zis ca ai animus fie daca ai titlu, fie daca ai
facut un act de uzurpare. Daca faci act de uzurpare vei avea
animus domini.
In timp ce posesia sub nume de proprietar poate exista atat in paralel
cu o stare de drept care sa o justifice, cat si independent de aceasta,
detentia precara este de principiu rezultatul indirect al unui stari de
drept pe care o insoteste si de care e conditionata.

Ex: in masura in care david fura telefonul colegei va avea posesie sub nume
de proprietar. Daca ii vinde telefonul iar va avea posesie sub nume de
proprietar. Fie posesie fara stare de drept, fie si cu stare de drept in paralel.
Dar daca david e chirias, in statutul de detentor precar nu poti ajunge prin
acte de uzurpare! Doar printr-un act juridic incheiat cu un proprietar care
prin act ii constituie un drept si cand incepe sa exercite e detentor.
Detentia precara de principiu nu poate fi dobandita fara a avea in
paralel o stare de drept, spre deosebire de posesia sub nume de
proprietar! Poti avea detentie precara si fara acordul proprietarului. (Ex:
servituti- dezmebraminte imobiliare intre 2 terenuri- de regula sunt
constituite prin acte juridice, dar se poate intampla ca prin lege sa se confere
o servitute de trecere. La terenul infundat de exemplu ai un drept de
servitute legala de trecere, esti detentor precar fara acordul proprietarului).
Si in situatia asta detentia precara e tot paralela cu o stare de drept, pentru
ca legea iti ofera dreptul.
Exista situatii si de detentii precare exercitate fara drept. Ex : david fura
telefonul colegei. Avand posesie asupra lui pentru terti se creaza publicitatea
falsa ca david e proprietar. Dupa il da in chirie. Chiriasul ce e el, ca stare de
fapt? Detentor precar. Ce drept are el asupra telefonului? Nu are nici un
drept. In momentul in care incheie david contractul de inchiriere ii poate
transmite dreptul? Nu. Si totusi tertul e detentor precar fara a avea si o stare
de drept. Dar tertul e de buna-credinta, el nu stie ca a contractat cu
neproprietar. Fata de el exista falsa reprezentare ca a incheiat un contract
care produce efecte juridice.
Detentorul precar intotdeauna, in mod invariabil, stapaneste bunul in
baza unui titlu care inseamna act sau fapt juridic netranslativ de
proprietate; detentia precara exista atat in ipoteza in care titlul e valabil si
eficace, cat si in situatia in care titlul nu e valabil sau este lipsit de eficacitate
juridica (e.g. provine de la un neproprietar) , atata timp cat detentorului

precar nu ii sunt cunoscute aceste vicii ale titlului in temeiul caruia


exercita stapanirea.
Poti avea posesia daca ai numai corpus sau numai animus? Daca exista un
detentor precar inseamna ca sigur altundeva exista si un posesor sub nume
de proprietar? Intotdeauna ca sa am un detentor precar trebuie sa am
si un posesor sub nume de proprietar (care de regula e si proprietar) pt
care detentorul exercita stapanirea.
Deci avem: proprietar, distinct de posesorul sub nume de proprietar, si dupa
detentor precar.
Deci david a dat in uzufruct bunul furat. Corpusul il are uzufructuarul, dar
david mai are posesie chiar daca nu mai are corpus, ci numai animus domini.
Retine: posesia se poate conserva si in masura in care posesorul
pastreaza in propia persoana exclusiv elementul animus, in timp ce
corpusul e exercitat de un altul (de detentorul precar) pentru el.
Asadar, pot avea posesie daca am doar animus, nu am posesie daca
am doar corpus.
In cazul detentiei precare, discutam despre posesia sub nume de
proprietar exercitata solo animo pe de o parte, si de o posesie
pentru altul pe de alta parte. Ex: in masura in care david are un
apartament si il da in chirie- el e posesor sub nume de proprietar iar chiriasul
e detentor precar. Deci cand a dat bunul in detentie precara el are in
continuare posesie, dar exercitata doar solo animo. Chiriasul are si el
posesie pentru ca are corpus si o posesie mai restransa, exercitata
pt altul.

CURS 3
POSESIA-continuare

Vezi art 916 si urmatorul Posesia e exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de


proprietate. Se aplica si in privinta posesorului care se poarta ca titular al altui drept real
(dezmembraminte), cu exceptia garantiilor.

Art. 918- exista anumite situatii care nu constituie posesie. Ex. Dezmembramintele. Art. 920
intervertirea precaritatii in posesie.918 si 920 transeaza foarte clar ca detentia precara e altceva
decat posesia.
Vezi 930 se pot uzucapa si proprietatea si dezmembramintele. La 939 observati ca daca se
poseda timp de 10 ani se poate dobandi prin uzucapiune dreptul de proprietate. Deci atat in
materie mobiliara cat si in imobiliara avem uzucapiune. Ni se spune clar ca prin uzucapiune
putem dobandi atat proprietatea cat si dezmembramintele. atentie, uzucapiunea intervine cand
nu avem un drept, poate ne-am aflat in eroare in legatura cu adevaratul proprietar. Uzucapiunea
e efect al posesiei, dar nu numai a posesiei sub nume de proprietar. Uzucapezi in limita a
ceea ce ai posedat! Ex: daca te-ai purtat ca un proprietar uzucapezi proprietatea. Daca te porti ca
un uzufructuar, uzucapezi uzufructul. deci, atentie, detentorii pot uzucapa, nu pot uzucapa doar in
contra celui pentru care poseda!!!
Detentorul precar are 2 limite in viata:
-

Nu poate uzucapa contra celui pentru care stapaneste

Nu poate introduce actiune posesorie impotriva celui pt care stapaneste.

Astea-s singurele diferente intre regimul juridic al detentiei precare si posesie. Distictia intre cele
doua notiuni ramane mai mult cu o importanta teoretica.
Intotdeauna uzucapiunea e contra proprietarului. Se dobandesc bunuri cu proprietar.
Detentorul precar va putea uzucapa numai in situatia in care cel pentru care el detine nu e
proprietar! Ex: un neproprietar are in posesie un bun si il da in uzufruct. Detentorul precar e de
buna-credinta si incepe stapanirea. Dupa ce trece termenul legal, dupa ce e dat in judecata de
adevaratul proprietar poate sa opuna uzucapiunea. Va putea spune ca intr-adevar nu a putut
dobandi uzufructul de la un neproprietar, insa a avut animus si corpus si a fost de buna-credinta,
deci a uzucapat. Nu pe cel pentru care stapaneste il contrazice prin uzucapiune, ci pe adevaratul
proprietar.
Ne intereseaza a clarifica sfera detentiei precare pentru a distinge detentia precara de actele de
toleranta, respectiv actele de pura facultate. Art. 918
Sa n-aveti impresia ca detentia precara inseamna doar corpus! Ea presupune atat corpus cat si
animus! Detentia precara, spre deosebire de posesia sub nume de proprietar, intotdeauna e
justificata, intemeiata pe o stare de drept, pe un titlu. Deci detentorul intra in stapanire ca
urmare a unui act juridic netranslativ de proprietate, incheiat cu posesorul sub nume de
proprietar pe care detentorul il recunoaste implicit ca unic proprietar al bunului respectiv.
Tocmai datorita faptului ca il recunoaste pe un altul ca proprietar detentorul nu are si nu
poate avea animus domini, el considerandu-se titular al unui drept mai restrans decat
proprietatea.

Avand in vedere ca spre deosebire de proprietate care e un drept perpetuu, toate celelalte
drepturi asupra bunurilor sunt temporare, detentorul precar isi asuma in mod invariabil tocmai
prin titlul care ii justifica detentia si obligatia de a restitui bunul posedat catre posesorul sub
nume de proprietar la un moment viitor.
Care ar fi diferenta de continut intre detentie si posesia sub nume de proprietar? O diferenta e
ca posesia sub nume de proprietar poate fi fara titlu(uzurpare) sau cu titlu(mod de dobandire) , pe
cand detentorul precar intra mereu in stapanire in temeiul unui titlu. atentie, titlul poate proveni
si de la un neproprietar daca detentorul e in eroare. Posesia sub nume de proprietar presupune
animus domini+ corpus, pe cand detentia animus mai restrans + corpus. Deci diferenta apare la
nivelul animusului.
Cum demonstram elementul subiectiv? Ex: daca azi eu ma consider uzufructuar in temeiul unui
titlu, pot sa ma consider maine proprietar? Sa imi schimb animusul, daca acesta tine de forul
interior? atentie, elementul subiectiv, desi ii spunem noi subiectiv, e cat se poate de
obiectivat. Nu conteaza ce ma consider, ci ce pot sa ma consider. Deci il demonstram prin
elemente obiective(acte, titlu, etc). Elementul subiectiv e mai mult subiectiv cu numele, pentru
ca el in tratate e analizat dupa criterii obiective.
Singura chestiune care ne intereseaza: detentorul precar nu poate sa se prevaleze de orice
beneficii juridice asociate stapanirii exercitate de el in masura in care in acest fel s-ar produce
consecinte juridice defavorabile posesorului sub nume de proprietar care i-a transmis detentia
bunului, prin urmare retineti ca cele 2 ipoteze in care exista distinctie de regim juridic intre
detentie si posesia sub nume de proprietar:
1.

Detentorul precar nu poate uzucapa in contra celui pt care stapaneste

2.
Detentorul precar nu poate exercita actiunea posesorie in contra celui pt care stapaneste
( vezi art. 950 alin.2)
Ex: A ii fura lui B masina. B afla ca i-a furat masina si merge sa o ia cu de-a sila. A introduce
actiunea posesorie impotriva lui B. B se apara invocand art. 950(2). Paratul spune, A mi-a furat
masina, eu fiind proprietar, evident A are obligatia sa imi restituie masina: 950 (2) el nu poate
introduce actiunea posesorie impotriva mea. Obligatia de restituire poate exista fara contract.Ca
regula, actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista
obligatia asumata voluntar ,prin act juridic, de restituire.
Deci 950(2) nu se refera la detentorii fara titlu, care evident trebuie sa dea bunul
inapoi(hotul) , ci la detentorii care au titlul. Nu pot exercita actiune impotriva celui de la care
am detentia. Ex: eu sunt chirias si vine proprietarul sa ma scoate din apartament. Nu am actiune
posesorie. Ce pot sa fac? N-am decat sa il actionez in judecata pe temei contractual. Detentia
precara merge mereu in paralel cu o stare de drept.

Invers, daca eu dau in detentie cuiva, pot introduce eu o actiune posesorie impotriva detentorului
meu? De principiu, detentorul precar e ca un animal de companie pentru posesorul sub nume de
proprietar, el nu are cum sa faca ceva prin care sa deranjeze posesorul sub nume de proprietar.
Deci posesorul sub nume de proprietar nu are interes sa introduca o actiune posesorie, pentru ca
detentorul cat timp ramane detentor nu tulbura/deposedeaza. Deci se poate introduce actiunea
doar cand face detentorul acte de uzurpare.
Ipoteza: A e chiriasul lui B si la un moment dat B decedeaza. Are un succesor C. C habar n-are
ca bunul a fost dat in chirie lui A. Mai tarziu, se trezeste C ca are apartamentul. A nu a mai platit
chirie dupa moartea lui B si a trecut termenul de uzucapiune. A zice ca a trecut termenul de
uzucapiune si a uzucapat dreptul de proprietate. Simpla neplata a chiriei nu sugereaza in mod
neechivoc faptul ca tu te consideri proprietar.
Ingaduinta produce efecte juridice? Nu. In contextul asta abordam actele de toleranta si cele de
pura facultate.
Actele de toleranta = acte non-juridice prin care proprietarul unui bun sau titularul unui alt
drept in legatura cu bunul respectiv permite unui tert sa utilizeze in interes propriu acel bun, fara
a ii constitui un drept in acest sens. ( ex: daca colegul are cartela si nu mai are minute, iar tu ii dai
telefonul tau, e act de toleranta, nu e niciun act juridic; in situatia asta poti oricand sa te
razgandesti, caci nu avem un contract, un act juridic, avem doar o toleranta, o chestiune nonjuridica, nu ai constituit niciun drept sau o obligatie juridica). Toleratul are corpus, dar nu
poate avea animus. El nu are nici titlu, nu face nici act de uzurpare. Neavand posesia,
toleratul nu poate beneficia niciodata de efectele asociate posesiei, mai precis toleratul nu
poate sa uzucapeze, nici sa exercite actiuni posesorii.
Actele de pura facultate = acte de exercitiu normal, uzual, obisnuit, al dreptului subiectiv care
in mod intamplator, arbitrar, accidental, beneficiaza unei terte persoane, care indiferent,
independent de durata in timp a acestui beneficiu intamplator nu poate invoca dobandirea in
vreun fel a unui drept subiectiv la acel beneficiu.
Ex: am 2 terenuri situate unul in amonte si unul in aval, deci is in panta, si pe terenul in amonte
exista un izvor de apa, si proprietarul terenului in amonte datorita neglijentei permite unei
cantitati considerabile de apa sa se scurga pe terenul in aval. Proprietarul terenului in amonte
moare si succesorul sau construieste chestii sa nu mai piarda apa. Proprietarul terenului in aval
vine si spune ca dupa 40 de ani a uzucapat servitutea de a primi apa. Nu a dobandit niciun
drept, a fost un act de pura facultate. Nu a existat act de uzurpare si nici titlu, nu poate
avea animus deci nici posesie.
Ex2: vecinul nu parcheaza pe locul lui de parcare si parchez eu. Dupa 20 de ani isi cumpara
masina si parcheaza el. Pot eu invoca uzucapiunea? Daca mi-a zis ba baiatu vezi ca e locul
meu si eu m-am impotrivit, am act de uzurpare si pot incepe sa uzucapez. Dar daca m-a lasat el
si a zis ba vecine foloseste linistit e act de toleranta.

Art. 919 (1) din corpus se prezuma animus domini.


Art. 919(2) - prezumtia ca daca tu exerciti acte de stapanire se prezuma ca tu ai elementul
subiectiv animus domini. A doua prezumtie: daca tu ai inceput ca detentor precar sau ca
tolerat, se prezuma ca tu ai ramas detentor precar sau tolerat. Amandoua sunt prezumtii
relative.
Ex: daca tu te consideri posesor sub nume de proprietar, dar vine vecinul si demonstreaza ca ai
inceput ca detentor precar sau tolerat se prezuma ca ai continuat asa. Poti demonstra contrariul
prin intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar.
A nu se confunda intre prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate :
1.

Daca am corpus se prezuma ca am animus domini

2.
Daca am corpus se prezuma ca am proprietatea (din simpla posesie se prezuma ca ai
dreptul de proprietate)

Cazurile de intervertire art. 920


Intervertire = schimbarea, transformare. Intervertirea inseamna inlocuirea unei stari de fapt cu o
alta stare tot de fapt. Mai precis, prin intervertire detentia precara sau starea de tolerat se
transforma in posesie sub nume de proprietar.
! Prin intervertire nu se dobandesc drepturi. Intervertirea produce efecte exclusiv in zona
starilor de fapt !
Intervertirea produce modificari la nivelul elementului subiectiv animus. Detentorul precar are
un animus mai restrans si il modifica in animus domini. Intervertirea e posibila doar daca cel
interesat dobandeste un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul stapanit, sau face un act
de uzurpare manifest a posesiei exercitate de catre cel pentru care a inceput initial stapanirea.
Intervertirea nu poate avea loc exclusiv la nivelul forului interior, nu e suficient sa isi doreasca.
Modificarea animusului nu se poate produce exclusiv prin vointa detentorului, trebuie sa
existe un titlu sau act de uzurpare.
920 lit a: chiriasul cumpara bunul de la cel care poseda bunul. Chiriasul e de buna-credinta si nu
stie ca el cumpara de la un neproprietar. Are animus domini in baza unui titlu. Daca chiriasul
cumpara de la proprietar are loc intervertirea, dar simultan se dobandeste si dreptul, deci nu
intereseaza ca a intervertit pentru ca oricum a devenit proprietar. Dar daca a cumparat de la un
neproprietar ma intereseaza sa am posesie sub nume de proprietar, ca sa pot uzucapa
proprietatea.

Deci art. 920 lit. a prezinta interes cand titlul e de la un neproprietar. Dar detentorul trebuie sa fi
dobandit cu buna-credinta, deci sa fie in eroare cu privire la calitatea de proprietar. Daca e de rea
credinta ii trebuie uzurpare.
Atentie, trebuie act cu titlu particular. Daca tu de ex esti chirias, si primesti in succesiune
bunul de la proprietar, dar el se dovedeste a fi de la un neproprietar, nu poti invoca 920 pt
ca transferul e universal, deci succesorul continua posesia inceputa de de cuius.
Art. 920 lit. b : actele de rezistenta pot fi acte materiale (ex nu il lasi sa intre pe proprietate) ,
dar pot fi si acte juridice.
Ex: chiriasul invoca in litigiu ca el se considera proprietar, si nu chirias. Acesta reprezinta un act
de rezistenta? Nu a fost considerat ca act de rezistenta pt ca in speta nu era parte cel pt care
chiriasul stapanea. Daca posesorul sub nume de proprietar pentru care a inceput stapanirea
nu poate lua act de actul de uzurpare, acesta nu valoreaza intervertire. Nu e manifest fata
de posesorul sub nume de proprietar.
Actul de uzurpare trebuie sa fie un act juridic sau act material din care sa rezulte in mod
neechivoc faptul ca detentorul precar nu il mai recunoaste ca proprietar pe cel pentru care
a inceput stapanirea si mai mult, detentorul precar se considera, se afirma, se poarta ca si
cand el ar fi adevaratul proprietar.
Deci pt a fi ipoteza de intervertire pe pct b trb sa rezulte 2 lucruri: nu te mai consider pe tine ca
proprietar, ci pe mine. Al doilea lucru, actul de rezistenta trebuie sa fie manifest fata de
posesorul sub nume de proprietar pt care posed.

CURS 4
Posesia: viciile posesiei si efectele posesiei

- Obs! De principiu posesorul nu este tinut sa probeze caracerul util, neviciat al posesiei sale
deoarece acesta se prezuma legal, avem o prezumtie legala in sensul ca posesia sa este
neviciata.

- De ce anume posesorul este interesat de aceasta prezumtie?, Pentru ca de principiu efectele


juridice care sunt asociate posesiei se produc numai in masura in care posesia este utila,
adica neviciata, asadar ca regula: uzucapiunea, dobandirea fructelor etc. functioneaza doar in
favoarea posesorului care se poate prevala de o posesie neviciata, avem o singura exceptie,
ipoteza in care legea asociaza efectele juridice unei posesii viciate, aceasta unica ipoteza se
regaseste in cazul actiuni posesorii speciale, mai precis in timp ce de principiu actiunea
posesorie oricare ar fi ea pentru a fi admisibila, presupune cerinta ca reclamantul sa probeze
printre altele ca a avut o posesie utila, neviciata, in mod exceptional in cazul actiuni posesorii
speciale care sanctioneaza deposedarea prin violenta se admite ca reclamantul sa introduca
o astfel de actiune si sa aiba castig de cauza chiar in ipoteza in care posesia lui a fost viciata.
-Prin protejarea juridica a posesiei se urmareste si sanctionarea deposedarii, ori in masura in care
deposedarea se face prin violenta, fapta este considerata in mod traditional extrem de grava, prin
urmare legiuitorul permite sanctionarea ei chiar daca reclamantul la randul sau avusese inainte de
deposedare o posesie viciata.
Ex: X te deposedeaza prin violenta si tu mergi peste un an si il deposedezi; tu nu poti sa
folosesti la randul tau violenta chiar daca initial si el te-a deposedat prin violenta.
-!!!!De principiu posesia produce efecte juridice doar in masaura in care este utila,
neviciata si are o singura exceptie: actiunea posesorie speciala.
- Reaua si buna credina in materie posesorie.
- Reaua-credinta nu este un viciu al posesiei.
-Intr-o actiune posesorie nu va avea relevanta si nu se va putea discuta buna sau
reaua credinta deoarece in actiunile posesorii nu se discuta stari de drept.
-Buna sau reaua credinta a posesorului inseamna ca posesorul stie sau nu stie ca nu are
dreptul pe care il exercita in fapt. Judecatorul posesoriului nu are voie sa faca acest lucru,
in masura in care instanta, in analiza unei actiuni posesorii, ar cerceta buna sau reaua
credinta a reclamantului/paratului, ar semnifica incalcarea regulii Non Cumulului
Posesorului Cu Petitoriului
- Intervertirea poate sa aiba loc si daca dobandirea se produce de la adevaratul proprietar doar ca
atunci nu mai are miza, caci adevaratul proprietar poate sa iti transmita prin act dreptul de
proprietate.
- In dreptul civil avem doua semnificatii pentru buna-credinta, o semnificatie buna-credinta
comportament, cea de a doua semnificatie buna-credinta eroare.
- Atunci cand spre exemplu legea civila spune ca: Art 1170 C civ. - se refera la buna credinta
comportament.

-Art 14 C civ. - se refera la buna credinta comportament care se prezuma.


- Intrebare: In materia posesiei se aplica sau nu se aplica prezumtia de la art 14 C civ. si la bunacredinta eroare??? Raspunsul de principiu este ca NU, buna-credinta eroare NU se prezuma.
- Buna credinta eroare reprezinta eroarea scuzabila, legitima a posesorului in legatura cu
calitatea sa de titular al dreptului pe care il exercita in fapt, va fi de buna-credinta
posesorul care NU stie, NU cunoaste realitatea, ca dreptul real pe care il exercita in fapt nui apartine.
- Buna sau reaua credinta intra in discutie numai in situatia in care exista neconcordanta intre
starea de fapt si starea de drept. Pentru ca buna-credinta este eroare, daca eu sunt proprietar si ma
si cred proprietar unde este eroarea? Buna sau reaua credinta apare doar in situatia in care
exista neconcordante intre starea de drept si starea de fapt, adica situatia in care posesorul
nu este titular al dreptului pe care il exercita.
-Buna credinta eroare care joaca un rol foarte important in materia posesiei si a actiunilor
posesorii etc., nu se prezuma, dar cum se demonstreaza?
Art 920, al (2) C civ. - textul face distinctie dupa cum in discutie este posesia bunurilor
mobile respectiv posesia bunurilor imobile.
Art 901 C civ. Dobandirea cu buna credinta a unui drept tabular, al (2) lit. c). - la buna
credinta trebuie sa existe o inexactitate intre fapt si drept, prin urmare posesorul unui bun
imobil va fi de buna credinta daca demonstreaza ca a consultat cuprinsul CF, se incadreaza
pe conditia de la art 901 si adauga in final 901 "nu a cunoscut pe alta cale" adica altfel decat prin
intermediul CF, nu a cunoscut pe alta cale este un fapt general care nu poate fi probat,
posesorul pentru a-si demonstra buna-credinta cu care stapaneste imobilul va trebui sa
probeze doar ca s-a increzut si a contractat in concordanta cu cuprinsul CF, faptul de a nu
fi cunoscut pe alta cale este general si nu poate fi probat, se poate face doar proba contrara
de catre cel interesat sa demonstreze ca asta totusi o cunoscut un anumit element care sa ii
dea posibilitatea sa stie ca cuprinsul CF este inexact.
Ex: Cumpar un bun imobil de la X care figureaza in CF ca proprietar tabular, eu spun ca sunt de
buna credinta, la un moment ulterior la care contractul lui X este desfiintat si X se cere radiat din
CF, eu spun ca am fost posesor de buna credinta ca m-am increzut in cuprinsul CF.
Cata vreme cel interesat nu poate sa probeze ca eu am cunoscut pe alta cale faptul ca actul de
dobandire a lui X era lovit de nulitate sunt de buna credinta: daca am cunoscut acest lucru pe alta
cale voi fi un posesor de rea credinta. In materie mobiliara lucrurile se complica, pt ca in
materie mobiliara nu mai avem un sistem general de publicitate unde sa te pui sa zici gata am
bifat sunt in ordine, ce se intampla in materie mobiliara?, art 920 "restul bunurilor nu a
cunoscut si nici nu trebuia sa cunoasca"

Ce inseamna nu a cunoscut si nu trebuia sa cunoasca? Iarasi " nu a cunoscut" este un fapt


general, nu trebuie sa probeze el, ci sa vina cealalta parte interesata sa probeze ca nu a
cunoscut, dar adauga textul "nici nu trebuia sa cunoasca", cum demonstreaza posesorul ca
nu trebuia sa cunoasca? Ca a depus toate diligentele, ca s-a purtat ca un bun parinte de familie,
cum demonstrezi ca ai depus toate diligentele?, care este suma tuturor diligentelor?, cum probezi
acest lucru? Raspuns: NU trebuie sa probezi acest lucru, pt ca acest lucru se prezuma. Cine-l
prezuma? Art 14 C civ al (2) care, ATENTIE! nu prezuma buna credinta eroare ci prezuma buna
credinta comportament care inseamna ca ai depus toate diligentele, deci in materie mobiliara
tocmai pentru ca nu exista un sistem de publicitate care sa dea posesorilor posibilitatea sa
verifice calitatea celor de la care dobandesc bunul, textul ne spune art 920 al (2) "nu a cunoscut
si nici nu trebuia sa cunoasca" adica posesorul va fi de buna credina cand? In situatia in care a
depus toate diligentele pt a se informa si pana la proba contrara se prezuma intotdeauna ca a
depus toate diligentele si aceasta prezumtie rezulta din art 14 C civ.
Art 14 C civ. cu prezumtia de buna credinta are si o functie tehnica, in masura in care tu ca
posesor ai obligatia sa te informezi in legatura cu calitatea celui de la care dobandesti bunul,
aceasta obligatie ar trebui sa fie oarecum circumscrisa; bun daca am obligatia sa fac ceva, orice
obligatie are un obiect determinat, legea nu poate sa circumscrie in materie mobiliara obiectul
acestei obligatii, tocmai pentru ca nu poate sa faca lucru asta te scuteste pe tine, cel obligat sa te
informezi, de proba ca ti-ai indeplinit aceasta obligatie si il lasa pe celalalt, adversarul tau sa
demonstre un fapt punctual din care rezulta ca nu ai depus toate diligentele.
Acum dupa ce am discutat chestiunile legate de buna/rea credinta si am subliniat ca nu este un
viciu al posesiei sa analizam viciile posesiei propriu-zise, mai intai singurul viciu absolut al
posesie este discontinuitatea, ce inseamna ca este un viciu absolut? Este un viciu care poate
fi invocat in contra, impotriva posesorului de catre orice persoana interesata, toate celelalte
vicii sunt relative, prin urmare pot fi invocate doar de anumite persoane;inainte de a defini
treaba aceasta hai sa ne oprim sa facem cateva observatii:

1.De ce ne intereseaza discontinuitatea?


Posesia nu se poate niciodata analiza in lipsa unui interval de timp: spre exemplu speta aia cu A
care deverseaza combustibil pe terenul lui B am zis bine-bine dar deversarea in sine daca ar
face-o chiar pe terenul ala nu ar fi acesta un act de dispozitie materiala, adica nu se poarta A ca
proprietar fiindca numai un proprietar ar putea sa faca acte de dispozitie materiala, imaginandune ca cu intentie deverseaza sau A sparge un geam al casei lui B, nu se poarta A ca si cand ar fi
proprietar al casei, pentru ca numai un proprietar al casei poate sa faca acte de dispozitie
materiala in ambele ipoteze pe care le-am pus in discutie????. Bineinteles ca daca spargi

geamul sau daca arunci motorina sau stie ce Dumnezeu, evident ca faci un act de dispozitie
materiala, se ridica intrebarea, bun daca faci un act de dispozitie materiala nu am definit
noi posesia ca exercitiul in fapt al unui drept??? Ori actul de dispozitie materiala este
tocmai exercitarea unuia dintre atributele proprietatii; bun dar daca exercita un drept nu
incepe el o posesie contrara celuilalt si atunci nu il deposedeaza ? Raspunsul este evident ca
nu, de ce nu? pentru ca, si vom relua chestiunea asta la actiunile posesorii, deposedarea sau
tulburarea posesiei nu se poate face printr-un act izolat, ea presupune o repetitie in timp,
intentia altuia de a se comporta ca titular al unui drept asupra unui bun pe care tu il
stapanesti nu poate rezulta dintr-un act izolat prin care el iti distruge bunul aceasta intentie
poate sa rezulte doar dintr-un comportament al lui, intins pe o perioada de timp, asta este o
prima ipoteza in care rezulta foarte clar ca posesia nu poate fi analizata in lipsa unui
interval mai lung sau mai scurt de timp.
2.A doua ipoteza este fix asta pe care o discutam noi acuma, cerinta ca posesia sa nu fie
discontinua; iarasi discontinuitatea se poate analiza numai daca ne raporam la un interval de
timp.
3.A treia ipoteza pe care tot astazi o sa o invatam, care iarasi confirma posesia analizata
in legatura cu un moment punctual, cerinta de la actiunea posesorie generala care ne spune
ce?, ca reclamantul pentru a avea castig de cauza trebuie sa fi avut o posesie minim un an.
Logica: o sa o reluam la actiunea posesorie, de fapt pentru orice actiune posesorie instanta
trebuie sa compare 2 posesii: posesia reclamantului care a fost deposedat dar anterior a fost
posesor si posesia paratului; de ce anume, ce motiv ar avea instanta sa dea castig de cauza
reclamantului cata vreme reclamantul nu a fost mai posesor decat paratul??? Si instanta nu poate
sa faca apel la stari de drept, criteriul pe care legea il instituie este durata in timp a posesiei.
Cerinta unu: reclamantul sa fi avut o posesie de minim un an, cerinta doi:sa
nu fi trecut
un an din momentul in care reclamantul a fost
deposedat, adica din momentul in care paratul a devenit posesor. Inseamna ca daca cele 2
cerinte sunt indeplinite in principiu, totdeauna ar trebui ca posesia reclamantului sa fie mai lunga
in timp decat posesia paratului care este mai mica de un an iar a reclamantului de cel putin un an.
O sa vedem ca datorita modului de reglementare a Codului civil legiuitorul a dat-o in bara si cu
treaba asta si se va ajunge la situatii in care nu se mai aplica acest rationament dar la origine
adica in reglementarile de unde a preluat legiuitorul roman aceasta o fost ratiunea: comparand
doua posesii, care este criteriul?, criteriul este durata in timp, care dintre posesii a avut o durata
mai lunga ala va primi castig de cauza.
Retineti: avem trei ipoteze care confirma analiza posesiei prin raportare la intervale de
timp: discontinuitatea, cerintele admisibile pentru actiunea posesorie si uzurparea care presupune
ca nu poti deposeda printr-un act izolat.
Discontinuitate

-presupune, implica exercitarea posesiei cu intermitente anormale de timp fata de modul in


care ar exercita dreptul sau proprietarul. Subliniez faptul ca pentru aprecierea caracterului
discontinuu al posesiei nu folosim un criteriu abstract, mai precis disconinuitatea se verifica
in concreto in functie de natura bunului , respectiv de destinatia lui economica, in rezumat
unu si acelasi teren daca este teren viran presupune o posesie continua care ramane neviciata
chiar daca te duci acolo o data pe an in schimb daca acelasi teren este un teren agricol presupune
o posesie continua daca faci lucrarile agricole care indica prezenta ta acolo de mai multe ori in
acelasi an.
-uzucapiunea este o varianta de prescriptie, voi cunoasteti o prescriptie extinctiva aceasta va fi o
prescriptie achizitiva, de asemenea cunoasteti cazurile de intrerupere respectiv de suspendare a
termenului de prescriptie extinctiva, de principiu acele cazuri de intrerupere, de suspendare sunt
aplicabile si in materia prescriptiei achizitive, uzucapiunii.
Ex: am un posesor care urmareste sa uzucapeze impotriva lui X; adevaratul proprietar al bunului
(X) introduce o actiune in revendicare, care este efectul actiuni in revendicare cu privire la cursul
uzucapiunii? acesta se intrerupe.
Din momentul in care s-a introdus actiune in revendicare mai are posesorul o posesie
continua sau acesta are o posesie discontinua? Este o posesie continua, sa nu confundati
termenul de uzucapiune si ipotezele in care termenul de uzucapiune se intrerupe respectiv se
suspenda cu continuitatea posesiei. Mai precis o posesie continua pe un interval de timp imi da
posibilitatea sa uzucapez, dar nu se suprapune ca reglementare juridica cerinta de continuitate cu
cerinta ca termenul de prescriptie sa nu fie intrerupt sau suspendat.Este posibil sa am o posesie
continua dar sa intervina cauze care atrag intreruperea/suspendarea termenului de uzucapiune,
deci nu confundati termenul pentru uzucapiune cu perioada de timp in care eu am posedat.
A doua chestiune, totusi cum influenteaza continuitatea/discontinuitatea termenul de
uzucapiune? Daca termenul de uzucapiune este intrerupt nu influenteaza automat
continuitatea, posesia, dar invers daca posesia este discontinua termenul de uzucapiune
este suspendat.
Discontinuitatea atrage suspendarea termenului de uzucapiune dar cauzele de intrerupere
a termenul de uzucapiune nu influenteaza automat continuitatea posesiei.
Observatie: Discontinuitatea este un viciu absolut, aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de
catre orice persoana, deci daca posesorul vrea sa uzucapeze in contra proprietarului si o avut un
anumit interval de timp o posesie discontinua, eu voi putea invoca acest lucru pentru ca acel
interval de timp sa fie scazut din termenul de uzucapiune, deoarece discontinuitatea atrage
suspendarea termenelor de uzucapiune, insa se poate intampla ca anumite cauze de intrerupere
sau de suspendare sa fie cazuri relative, mai precis exemplul cu actiunea in revendicare: daca eu
am introdus actiunea in revendicare fata de posesor care posesor vrea sa uzucapeze
inseamna ca am intrerupt termenul numai fata de mine, prin urmare daca exista un tert

care si ala se pretinde a fi proprietar, fata de ala cursul uzucapiuni nu este intrerup, pentru
ca intreruperea este una relativa, am o cauza relativa de intrerupere a prescriptiei.
Consecinta care va fi? Daca omul nostru ramane in posesie si invoca uzucapiunea celalalt tert il
va da in judecata ulterior si va spune pai stai sa vezi ca tu ai mai fost actionat de catre David;
este irelevant, pentru ca in momentul in care ai fost actionat de David, s-a intrerupt prescriptia
numai fata de reclamant; fata de terti ea a curs mai departe si se ajunge la consecinta ciudata ca
fata de unu ai putut deveni proprietar, fata de celalalt nu,fiindca discutam despre o intrerupere
relativa, o sa vedem ca discutam despre acelasi rationament si la celalalte vicii care sunt si ele
relative, in schimb discontinuitatea este una absoluta care produce consecinte fata de toti tertii
interesati.

Celelate trei vicii: violenta, clandestinitatea si echivocul sunt vicii relative, fiind relative creeaza
un fel de dedublare a realitatii juridice in sensul ca posesia ramane fapt juridic pentru marea
majoritate a persoanelor care nu se pot prevala de aceste vicii relative iar in ceea ce priveste
relatia posesorului cu cel care a suferit de bomba clandestinitaii etc., posesia nu mai este
fapt juridic deci ea nu mai poate duce la uzucapiune, dobandirea fructelor etc. ci ramane
doar un fapt material: consecinta este ca, eventual, posesorul va putea in raport cu
persoanele care pot invoca viciile relative, va putea sa se prevaleze de posesia lui doar in
masura in care aceste persoane il deposedeaza prin violenta, prin urmare cand avem vicii
relative discutam despre o dedublare a relitatii juridice, fata de unii avem o posesie fapt juridic
fata de ceilalti avem doar o stapanire lipsita de consecinte juridice care poate fi protejata exclusiv
prin actiunea posesorie speciala.

Violenta
-presupune dobandirea sau conservarea posesiei prin actiuni de natura a trezi temerea celui
deposedat si de a-l determina in acest fel sa renunte la stapanire, asadar viciul violentei
presupune utilizarea fortei pentru deposedare, evident ca violenta poate sa fie fizica sau
morala, ea poate sa se traduca in acte concrete de lovire etc. a posesorului sau poate sa se rezume
la amenintari.
FI- violenta nu este doar un viciu temporar asa cum era si discontinuitatea ci mai mult asa cum
am anticipat este un viciu relativ, consecinta: fiind un viciu relativ poate fi invocat doar de cel
deposedat prin violenta si fiind un viciu temporar poate fi invocata doar atata timp cat este de
actualitate.
-violenta vicieaza posesia nu doar daca este utilizata la intrarea in posesie ci si daca este utilizata
pentru conservarea posesiei, mai mult violenta vicieaza posesia chiar in masura in care este
folosita pt conservarea posesiei ca raspuns la violenta tertului care incearca deposedarea.

Ex: Vine unu cu tovarasii lui sa te deposedeze pe tine de imobilul pe care tu il stapanesti, nu poti
cand vezi ca vine cu tovarasii sa chemi si tu pe tovarasii tai sa vina si ei cu bate sa faceti razboi
cu sabii daca se poate, in situatia asta posesia ta va fi conservata prin violenta pentru ca pe durata
razboiului cu sabii cursul prescriptiei achizitive va fi suspendat.
Clandestinitatea
- intervine atunci cand posesorul in mod intentionat intreprinde manopere prin care
urmareste disimularea posesiei fata de tertele persoane interesate sa o cunoasca.
Doua precizari: Cu ce seamana clandestinitatea? cu dolul, adica nu poate exista clandestintate
din culpa ( stai sa vezi ca nu am fost atent si eram clandestin), nici prin neglijenta.
Nu confundati clandestinitatea cu situatia in care adevaratul proprietar sau o alta terta
persoana nu poate din motive clar neimputabile lui sa cunoasca posesia exercitata de catre un
altul; deci in situatia in care adevaratul proprietar sau o alta persoana nu poate chiar
independent de vointa lui sa cunoasca posesia exercitata de un tert nu ne gasim automat in
prezenta unei posesii clandestine.
Ex. Proprietarul este in coma, pe durata comei lui i se fura anumite bunuri mobile, posesia nu
este clandestina numai pentru simplu fapt ca el nu poate sa o cunoasca.
Sa nu cumva sa va ganditi ca daca posesorul vrea sa evite clandestinitatea trebuie sa faca
un fel de publicitatea a posesiei, sunt anumite bunuri care prin natura lor nu se susced de a fi
prezentate la ziua portilor deschise, in public; aia inseamna ca daca hotul a furat mobila si isi
mobileaza apartamentul cu ea posesia lui nu va fi clandestina prin simplu fapt ca nu o scoate la
geam sa o vada lumea; posesorul nu trebuie sa il anunte el pe proprietar ca ii poseda bunurile,
pentru a evita clandestiniatea; in al doilea rand sunt anumite bunuri care prin natura lor nu sunt
susceptibile de a fi prezentate in public, prin urmare chiar daca le tii la tine acasa posesia lor nu
este clandestina, clandestinitatea se apreciaza in concret in functie de natura bunului.
Ex. Daca maine te duci si furi un tablou de la Luvre si dai jos panza din rama si o depui intr-un
seif la banca posesia ta nu va fi clandestina, deoarece este un bun de valoare care in mod normal
se pastreaza la banca.
Echivocul
-cand intervine echivocul? in situatia in care invariabil datorita unui context concret doua sau
mai multe persoane exercita acte de stapanire asupra aceluiasi bun; dupa un anumit interval de
timp una dintre aceste persoane vine si spune ca de fapt ea o stapanit bunul sub nume de
proprietar exclusiv, dar lumea vine si spune bine da stai un pic ca si alte persoane o exercitat
acte de stapanire asupra aceluiasi bun si atunci nu cumva voi v-ati purtat ca si cum ati fi fost
coproprietari?; in situatiile astea exista o indoiala. un echivoc, o neclaritate cu privire la
elementul subiectiv, nu stim, nu putem fi siguri daca posesorul nostru s-a considerat proprietar

exclusiv sau s-a considerat coproprietar; echivocul nu atrage asadar lipsa posesiei, datorita
comportamentului sau stim sigur ca s-a considerat ceva dar nu stim sigur ce si tocmai pentru ca
oscilam intre cele doua, posesia s-a considerat echivoca. Sigur ca unii zic aoleu ai posesie dar
nu ai ce face cu ea!; nu este chiar asa pentru ca si echivocul este un viciu relativ, prin
urmare miza echivocului nu va fi fata de publicul larg ci va fi fata de celelalte persoane
carora posesorul le-a permis sa faca in paralel cu el acte de stapanire asupra bunului.
Ex. A,B,C stapanesc impreuna un apartament si dupa un anumit interval de timp A invoca
uzucapiunea proprietatii exclusive; o sa vina B si C si o sa spuna ba stai un pic: tu ca sa
uzucapezi sub nume de proprietar exclusiv trebuia sa posezi sub nume de proprietar exclusiv, dar
tu ne-ai permis si noua sa exercitam acte de stapanire, pai daca ne-ai permis si noua sa exercitam
acte de stapanire se ridica foarte simplu intrebarea fata de noi tu ce te-ai considerat sau pe noi ce
ne-ai considerat ca noi faceam acelasi lucru cu tine si atunci fata de noi posesia ta este echivoca,
incerta! ce trebuia sa faci sa eviti echivocul ? sa ne dai afara, daca nu ne-ai dat afara inseamna
ca ne-ai recunoscut si pe noi ca fiind coproprietari alaturi de tine, deci te-ai comportat fata de noi
ca un coproprietar nu ca un proprietar exclusiv, prin urmare nu vei putea uzucapa impotriva
noastra si tu sa ramai proprietar exclusiv si noi sa ramane fara nimica.-asta este ideea cu
echivocul
Echivocul mai apare in situatii de felul urmator: am discutat ca posesia prezuma proprietatea,
inseamna ca prezumam ca are dreptate posesorul; posesia prezuma titlu translativ de proprietate,
de ce exista regula asta, deoarece ne intereseaza in materie mobiliara ( aici se fac foarte multe
acte fara sa se redacteze inscrisuri, sigur ca la actele cu o valoare > 250 lei partile pot sa faca
proba numai prin inscrisuri)
Art 935 este o derogare de la regula pe care ati invatat-o voi la partea generala, in materie
mobiliara daca partile nu detin inscrisul, posesorul bunului mobil poate sa faca proba titlului
translativ de proprietate pornind de la posesia pe care o are el si din aceasta posesie
invocand prezumtia legala daca esti posesor ai intrat in poseia bunului in temeiul unui titlu
translativ de proprietate.
Prezumtia de la 935 intereseaza exclusiv in raportul, litigiul dintre posesor si cel care a dat
bunul; ex: ala zice ti-am dat bunul in chirie/ posesorul zice nu mi l-ai vandut!. De ce
intereseaza numai in litigiul dintre posesor si autorul lui? Foarte simplu pentru ca daca vine un
tert care nu e autorul posesorului tertul va spune scurt ala de la care ai primit bunul nu era
proprietar prin urmare nu ma intereseaza si nu are nicio relevanta daca el ti-a transmis bunul
printr-un act translativ de proprietate. Deci in momentul in care posesorul se cearta cu un tert va
invoca prezumtia de la art. 919, in momentul in care posesorul se cearta cu autorul lui va invoca
art 935.
Spete cu echivoc:

A si B locuiesc in acelasi imobil, spre exemplu A este menajera lui B il ingrijeste etc, la un
moment dat B decedeaza, dupa ce decedeaza vin copiii lui sa vada ce ar fi de mostenit si constata
ca mai multe bunuri pe care le avea de cuius nu mai sunt: STUPOARE!! bunurile mobile au fost
ridicate de catre menajera; A vine si spune ca de cuius i-a facut un dar manual prin remiterea
bunurilor; intr-o astfel de ipoteza insantele trebuie sa decida: A spune ca bunurile sunt in posesia
sa deoarece B i-a facut o donatie sub forma darului manual: raspunsul instantelor a fost ca intr-o
astfel de ipoteza posesia menajerei este echivoca, pt ca acele bunuri s-au gasit pana la decesul lui
de cuius in imobilul lui de cuius unde locuiau si A si B, acestia folosind impreuna acele bunuri
mobile, prin urmare din comportamentul menajerei nu rezulta neechivoc ca ea s-a considerat
posesor sub nume de proprietar prin urmare posesia ei este viciata prin urmare nu se poate
prevala de prezumtiile legale asociate posesie, mai precis pentru a putea invoca prezumtia
de proprietate, prezumtia de titlu etc. trebuie sa ai o posesie neviciata. Daca posesia ei este
echivoca in exemplu pe care vi l-am dat nu stim daca ea s-a purtat ca proprietar, ca coproprietar
sau comodatar habar nu avem datorita acestui echivoc nu au permis posesorului sa invoce 935
sau 919.
Echivocul este si el un viciu relativ si temporar. Toate viciile posesiei sunt temporare si
atrag suspendare pe timpul cat exista a termenului de uzucapiune.

Efecte posesiei
Acestea le vom discuta pe larg la modurile de dobandire, acum vom face doar o trecere in
revista.
Posesia functioneaza in baza unor prezumtii legale, prezumtia de proprietate respectiv
prezumtia de titlu, asadar posesia joaca in favoarea proprietarului deoarece ii da posibilitatea sa
probeze fie dreptul fie titlul bazandu-se pe prezumtiile de la 919 si 935.
Art 936 - aceeasi posesie functioneaza ca mijloc de publicitate a dr reale mobiliare.
Prin urmare in baza articolelor 936 si 1275 posesia este cea care asigura opozabilitatea prin
cunoasterea dr reale mobiliare, alaturi de proba, opozabiliate, posesia functioneaza ca fapt
juridic adica mod de dobandire a dr de proprietate sau a dezmembramintelor sale ( uzucapiune
mobiliara/imobiliare, dobandirea fructelor respectiv dobandirea proprietatii mobiliare prin
posesia de buna credinta ), actiunile posesorii, dreptul de retentie.
Art 2495 Dr de retentie: exemplu: A ii confera lui B mandat, pentru ca B sa cumpere un
autoturism pentru A; B cumpara acest autoturism in numele si pe seama lui A din Germania, il
aduce pe platforma in RO, face toate diligentele pentru numere provizorii atat cu autoritatile
germane cat si cu cele romane si asigura transportul; cand ajunge autoturismul B il da jos de pe
platforma si il conduce personal pana la CJ sa il dea lui A. Ajuns la cluj B ii solicita lui A

cheltuielie cu transportul, combustibil de la Arad la Cluj; A refuza sa ii plateasca aceste


cheltuieli, B la randul sau poate refuza sa predea autoturismul catre A invocand dreptul de
retentie-posibilitatea ca in mod legitim debitorul obligatiei ( de a face ) de predare sa refuze
executarea acestei obligatii,dreptul de retentie este tot un efect al posesiei. Dreptul de retentie
este tratat in general printre garantii la teoria generala a obligatiilor.
Sunt anumite efecte care sunt asociate numai unei posesii utile sub nume de proprietar etc. si alte
efecte care sunt asociate cu precadere stapanirii asupra bunului adica corpusului fara a mai
interesa vicii, animus etc.
Exemplu: Actiunea posesorie speciala, nu ne intereseaza decat ca eu am avut stapanire, nu
conteaza ca a fost viciata sau cum o fost ci ca am fost deposedat prin violenta.
Dreptul de retentie, clar ca mandatarul nu se considera proprietar, e clar ca mandatarul (detentor
precar ),are obligatia sa predea bunul catre mandant,cu toate astea are posibilitatea sa se
prevaleze, sa utilizeze posesia, stapanirea asupra bunului in contra celui fata de care are obligatia
de a preda, intre acestia doi nu este posibila actiunea posesorie dar totusi ii posibila posibila
exploatarea, utilizarea posesiei prin intermediul dreptului de retentie.
Actiunile posesorii
1. Finalitatea
2. Temei
3. Sfera de aplicabilitate
4.Conditii de admisibilitate
Finalitate-actiunile posesorii sunt asemenea actiunilor petitorii cuprinse in sfera actiunilor reale
(sunt actiuni in justitie prin care se urmareste protejarea stapanirii asupra unor bunuri corporale)actiunile petitorii sunt actiuni in justitie prin care reclamantul urmareste recunoasterea si
protejarea dreptului sau real asupra unui bun mobil sau imobil. (actiunea in revendicare
protejeaza proprietatea, actiunea confesorie protejeaza dezmembramintele, actiunea negatorie)
Diferenta sub aspecul finalitatii dintre actiuni posesorii si actiuni petitorii, desi ambele categorii
de actiuni intervin in cazul deposedarii sau tulburarii in posesie, actiunile petitorii au ca
finalitate confirmarea, recunoasterea de catre instanta a dreptului real al reclamantului si
obligarea paratului sa respecte acest drept subiectiv, in consecinta sa predea bunul in posesia
reclamantului; actiunile posesorii au ca finalitate exclusiv obligarea paratului sa restituie bunul
in posesia reclamantului fara a confirma in vreun fel situatia juridica a reclamantului cu privire la
bunul respectiv.
Consecinte:1. Actiunea posesorie de foarte multe ori functioneaza ca un fel de "preludiu" pentru
actiunea petitorie, pentru ca de foarte multe ori chiar daca esti proprietarul bunului este mai

convenabil sa actionezi in posesoriu sa redobandesti posesia bunului si dupa in actiunea


petitorie care eventual se va indrepta impotriva ta sa ai regimul sau statutul de parat, pt ca daca tu
vei fi parat nu tu vei fi tinut sa probezi ci cealalta parte; in actiunea posesorie ti-e mult mai usor
sub aspect probatoriu, trebuie sa demonstrezi numai posesia, ai demonstrat ca ai fost deposedat
automat ai castig de cauza si nu are decat celalalt sa introduca actiunea in revendicare.
2.In timp ce hotararea judecatoreasca prin care se solutioneaza o actiune petitorie are autoritate
de lucru judecat in posesoriu invers lucrurile nu stau la fel, hotarara solutionata in posesoriu nu
are autoritatea de lucru judecat in petitoriu. Deci daca ai pierdut in posesoriu poti sa introduci
actiune in revendicare, invers daca ai pierdut intr-o actiune in revendicare nu poti invoca acelasi
parat intr-o actiune posesorie.

Curs 5
-actiunile posesorii-continuare

Temeiul actiunii posesorii


Este invariabil reprezentat de o stare de fapt: cu alte cuvinte reclamantul in posesoriu isi
justifica pretentiile in fata instantei civile prevalandu-se exclusiv de stari de fapt .
Codul de procedura civila: Art. 1002-1004
Art1003, al ( 2) C proc civ.: sunt inadmisibile cererea reconventionala si orice alte cereri prin
care se solicita protectia unui drept cu bunurile in litigiu. Acest text vrea sa spuna ca in actiunile
posesorii nici reclamantul si nici paratul nu pot sa isi justifice pretentiile, respectiv
apararile in cazul paratului, pe stari de drept; aceste text traduce de fapt regula non
cumulului posesorului cu petitoriul, aceasta regula este de mare importanta in materie
posesorie, exista inca din dr. roman.
Importanta non cumuluiu posesoriului cu petitoriul este data de intentia legiuitorului de a
asigura protectie juridica a posesiei ca stare de fapt independent de existenta unei stari de drept.
Regula non cumulului posesoriului cu petitoriul se justifica prin intentia legiuitorului de a
recunoaste protectie juridica in mod cu totul exceptional unei stari de fapt, posesia, independent
de existenta unei stari de drept pe care posesia sa o insoteasca.

Consecinte: Consecinta faptului ca actiunea posesorie vizeaza exclusiv stari de fapt: de ce am zis
ca este o chestiune atipica? in mod normal nu poti sa protejezi decat ceva ce e juridic, nu poti
proteja stari de fapt, cand spui stari de fapt te gandesti la ceva iesit din sfera dreptului.
Ex.diferenta dintre stari de drept si stari de fapt - concubinajul VS casatoria
In cazul posesiei in mod cu totul si cu totul exceptional dreptul constata ca este o stare de fapt si
insista sa o protejeze independent de orice stare de drept, consecinta acestei situatii exceptionale
si cu totul atipica este ca atunci cand vor aparea stari de fapt care sunt tot variante de posesie insa
care in mod invariabil sunt generate si insotesc stari de drept, in momentul ala actiunea posesorie
nu va mai putea fi utilizata pentru a proteja acele stari de fapt, pt ca acele stari de fapt vor fi
considerate ca nu exista independent ci intotdeauna vor fi asociate ca si consecinta unei stari de
drept, prin urmare rationamentul va fi ca daca ele sunt consecinta unei stari de drept acestea sunt
protejate de o alta actiune si nu mai putem sa ne folosim de act posesorie.
Ex. detentia precara - detentorul precar are actiune posesorie mai putin impotriva celui de la
care o obtinut prin act juridic detentia precara, deoarece acolo exista deja o situatie juridica care
insoteste starea de fapt ( un accesoriu al starii de drept ), tocmai de aia detentorul precar poate sa
isi protejeze posesia fata de toata lumea dar nu poate sa isi protejeze posesia fata de cel cu care o
incheiat actul juridic in temeiul caruia el a devenit detentor precar.
Posesia tabulara: denumeste starea de fapt presupusa de inscrierea unor drepturi in CF. Posesia
tabulara daca e tot o posesie poate ea sa fie aparata prin actiuni posesorii? Raspuns: categoric NU
niciodata, pt ca posesia tabulara este intotdeauna generata de efectul unei stari de drept.
Posesie tabulara nu poti sa ai, mai exact nu poti sa fii inscris in CF decat daca ai un act sau un
fapt juridic care sa justifice inscrierea dreptului, asadar posesia tabulara este intotdeauna
consecinta unei stari de drept, prin urmare vei avea o actiune care sa protejeze acea stare de drept
si nu te vei putea folosi de actiunile posesorii pt a proteja posesia tabulara.
Regula non cumulului posesoriului cu petitoriului explica printre altele si imposibilitatea
detentorului precar de a uza de actiunea posesorie impotriva celui de la care a dobandit ca o
consecinta indirecta a unui act juridic netranslativ de proprietate detentia asupra bunului
respectiv, aceeasi observatie valabila si pentru a explica ca posesia tabulara nu poate beneficia de
protectie prin intermediul actiunilor posesorii.
Non cumulul posesoriului cu petitoriului traduce ideea esentiala ca actiunea posesorie protejaza
faptul independent de drept si ca orice fapt care este o consecinta invariabila a dreptului nu mai
poate sa fie protejat prin actiune posesorie.
Art 950 al (2) - actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista
obligatia voluntar asumata de restituire a bunului; ce inseamna obligatie voluntar asumata??
asumata printr-un act juridic si daca este un act juridic prin care iti asumi obligatia de restituire a
lucrului implicit este vorba de un act juridic netranslativ de proprietate.

Intrebare: avand in vedere non cumulul posesoriului cu petitoriul este vreodata posibil de
imaginat ipoteza in care intr-o actiune posesorie una dintre parti invoca titluri, adica acte juridice
in sustinerea anumitor pretentii in fata instantei? O ipoteza posibila, cea in care paratul se va
folosi de acte juridice este situatia in care reclamantul care introduce actiune posesorie este cel
care detine bunul pentru parat, paratul va dori sa demonstreze ca actiunea dintre cei doi este
cum? Inadmisibila si va proba acest lucru prevalandu-se de actul netranslativ de proprietate prin
care el i-a dat bunul in detentie reclamantului; nu este vorba despre o incalcare a reguli non
cumulului posesoriului cu petitoriului, pentru ca atentie paratul va folosi acest titlu nu pentru a se
respinge actiunea posesorie dupa analiza pe fond, ci pentru ca instanta sa constate ca actiunea
posesorie este inadmisibila ca fiind introdusa de detentor impotriva celui pentru care stapaneste.
Dar in afara de ipoteza asta pe care am mai discutat-o, o alta ipoteza in care o actiune posesorie
nu este introdusa de detentor impotriva celui pentru care stapaneste, ii posibil ca vreuna din parti
sa se foloseasca de acte juridice intr-o actiune posesorie? evident ca poti dar nu pentru a proba
stari de drept ci poti sa folosesti acte juridice in actiune posesorie spre exemplu in calitatea
ta de reclamant pentru a demonstra in fata instantei civile ca ai posesie respectiv ca posesia
ta este caracterizata.
Amintiti-va poti sa ai animus daca ai titlu sau daca ai act de uzurpare, in fata instantei
civile vei putea sa demonstrezi ca ai avut in mod neindoielnic posesie si ca nu ai fost un
tolerat sau altceva inaintea momentului de deposedare, pai cum? prezentand un act juridic
prin care ti s-a constituit un drept, tu nu vei folosi acel act juridic pentru a arata ca ai acel drept,
ci vei folosi acel act pentru a arata ca ai fost intemeiat sa te consideri titular al unui drept, deci ai
avut elementul subiectiv, intr-o astfel de ipoteza evident ii posibil sa te folosesti de un act juridic
intr-o actiune posesorie insa repet exclusiv pentru a proba stari de fapt
Sfera de aplicabilitate
Obs:1. Actiunea posesorie protejeaza atata posesia sub nume de proprietar cat si detentia precara
cu singura limitare in raporturile dintre detentori si cel pentru care stapaneste.
2. Se ridica intrebarea daca actiunea posesorie este sau nu este aplicabila in materie mobiliara,
mai precis sunt actiunile posesorii exclusiv imobiliare sau vizeaza printre ele si protejarea
posesiei asupra bunurilor mobile???
Art 937 al (1) reia o regula foarte veche care dateaza din sec XIII si a fost generata de instantele
franceze inainte de Codul Napoleon, regula care spunea in felul urmator in materie mobiliara
posesia valoreaza proprietate, regula aceasta la origine era o regula de probationem; adica daca ai
posesie se prezuma ca ai titlu translativ de proprietate, aceasta regula unde la origine viza strict o
chestiune de proba s-a transformat intr-o regula de care? de fond, adica posesia mobiliara a
devenit un mod de dobandire a proprietatii respectiv a dezmembramintelor proprietatii, asadar
prin posesia mobiliara poti sa devii proprietar sau poti sa dobandesti alte drepturi reale asupra
unui bun mobil, consecinta care a fost?: s-a considerat ca in materie mobiliara in mod inevitabil

datorita acestei reguli regasite si in VCC, vedeti ca si in actualul, are loc invariabil o confuzie
intre posesoriu si petitoriu, mai precis in materie mobiliara in momentul in care aperi posesia
invariabil aperi proprietatea, de ce? pentru ca posesorul de bunuri mobile, el devine si proprietar,
pornindu-se de la rationamentul asta si de la alte rationamente dar pe aceeasi linie am ajuns la
concluzia ca de fapt in materie mobiliara nu ar fi admisibile actiunile posesorii pentru ca in
materie mobiliara totdeauna posesorul va fi si proprietar si atunci el va actiona in petitoriu si nu
in posesoriu, rationamentul respectiv nu poate fi acceptat:
-un prim motiv art 937- se aplica in numite situatii strict limitate de lege, el nu
inseamna ca automat posesorul devine si proprietar in mod invariabil in materie mobiliara
- a doua deficienta de rationament este urmatoarea: sa ne intelegem in materie
imobiliara daca eu sunt si proprietar al terenului si posesor ma opreste cineva sa uzez de actiunea
posesorie si sa nu folosesc actiunea in revendicare, pana la urma e la alegerea mea, atunci de ce
sa nu am aceasta alegere unde? in materie mobiliara: actiunile posesorii ( mai putin putin
posesoria atipica reglementata de art 952 C civ. ) sunt in mod evident aplicabile atata in materie
mobiliara cat si in materie imobiliara.
Atentie! Creantele sunt asimilate bunurilor mobile- asta va amintiti de la partea generala
Ex. daca eu sunt chirias intr-un apartament care ii un bun imobil, dreptul meu de creanta de
locatiune va fi considerat un bun mobil chiar daca este constituit in legatura cu un bun imobil. Sa
nu cumva sa va ganditi ca prin actiunile posesorii as putea proteja si posesia drepturilor de
creanta, care sunt la randul lor drepturi mobile.
Prin actiunile posesorii se poate proteja exclusiv posesia inteleasa ca exercitiul in fapt al
drepturilor constituite asupra sau in legatura cu bunuri corporale, prin urmare pot sa am ipoteze
in care titularul unui drept de creanta care il exercita in fapt poate sa beneficieze de protectie
posesorie? Raspuns da insa numai in situatia in care acea creanta este constituita in legatura cu
un bun de care? Corporal, exemplul cel mai la indemana:chiriasul, care poate fata de tert sa
uzeze de actiunea posesorie pentru ca dreptul lui de creanta este constituit in legatura cu un bun
corporal.
Conditiile de admisibilitate
Prima conditie este legata de existenta unei tulburari sau a unei deposedari; tulburarea sau
deposedarea presupune asadar un fapt material sau un act juridic prin care se contesta in mod
neechivoc posesia exercitata de reclamant.
Exemplu de deposedare care ar duce la posibilitatea de a introduce cu succes o actiune posesorie:
Chiriasul a inchiriat de la mine si pe durata locatiunii cumpara bunul de la un tert pe care il
considera proprietar; actul respectiv este un act juridic ( vanzare - cumparare ), este un act prin
care se contrazice posesia pe care o exercit eu si in situatia aia voi avea temei sa introduc o

actiune posesorie; repet act juridic fara sa existe un act material, chiriasul are deja corpus, el
stapaneste imobilul respectiv, i-am dat apartamentul in chirie el nu are ce sa mai faca in plus,
deja o ocupat imobilul, insa cumpara, incheie un act de vanzare cumparare cu o terta persoana cu
privire la acelasi bun; acel act de vanzare cumparare contesta implicit calitatea mea de proprietar
si contestand calitatea de proprietar contesta si posesia sub nume de proprietar pe care o exercit
eu; in aceste conditii existand un act juridic am posibilitatea sa introduc o actiune posesorie
pentru ca exista un act de tulburare sau deposedare.
Retineti ca actul de tulburare sau deposedare presupune de principiu exercitiul unei posesii
contrare cu cea a reclamantului: !!! sa vedeti distinctia dintre tulburare si deposedare, daca
posesia contrara este sub nume de proprietar inseamna ca reclamantul este cu totul
deposedat, daca posesia contrara ii sub nume de sa zicem titular al unui drept de servitute
de trecere nu exista deposedare exista doar tulburare.
Retineti de asemenea ca actul de tulburare sau deposedare trebie sa fie unul voluntar este exclusa
deposedarea printr-un act accidental ( vai scuze te-am deposedat stai ca ti-l dau inapoi - nu se
poate asa ceva ). Deposedarea este posibila doar cu intentie, subliniez insa ca: deposedarea
nu este conditionata de existenta unui prejudiciu, art 949 C civ, art 952 C civ.
!!!! Existenta unei tulburari sau deposedari NU este conditionata sub nicio forma de
existenta unui prejudiciu, actiunea possorie nu se confunda cu actiunea in angajarea
raspunderii civile contractuale sau delictuale
Ex. Am fost deposedat timp de 7 luni de un teren, pe care imi cultivam agriculturi; in conditiile
astea introduc actiune posesorie si voi putea de asemenea sa introduc o cerere distincta prin care
cu titlu de despagubiri pe raspundere civila delictuala voi solicita sa imi fie acoperit prejudiciul
cauzat prin lipsa de folosinta a bunului respectiv; deci eu 7 luni nu am putut sa imi folosesc
imobilul, teren pe care il cultivam sau il dadeam in arenda dar nu am mai obtinut beneficiile
respective sau un aparatament pe care il inchiriam la fel sau nu am putut eu sa locuiesc in el si a
trebuit sa imi inchiriez un alt apartament, in toate situatiile astea voi putea sa solicit
despagubiri, dar atentie, nu le voi putea solicita in actiunea posesorie, de ce nu? Pentru ca
avem regula non cumulului posesoriului cu petitoriului si atentie in momentul in care eu va cer
despagubiri, actiunea in raspundere civila delictuala, presupune ca: 1.eu afirm ca sunt proprietar
al bunului si ca 2.am fost lipsit de utilitatea bunului meu la care aveam dreptul si din cauza asta
mi s-a generat un prejudiciu, deci acolo deja intra o discutie in petitoriu, ori asa ceva nu poate fi
amestecat cu actiunea posesorie unde se discuta exclusiv stari de fapt.
Deposedarea este posibila si in ipoteza in care paratul a fost de buna credinta, cu alte cuvinte
buna credinta a paratului nu poate sa reprezinte un fine de neprimire pentru o actiune posesorie,
cum anume sa fie paratul de buna credinta? Ex anterior cu contractul de vanzare-cumparare,
chiriasul cumpara de la un tert pe care il considera ca fiind adevaratul proprietar, chiriasul face
un act de deposedare in ceea ce ma priveste pe mine, cel care i-am incheiat initial si chiriasul este

de mega buna credinta, cu toate astea voi avea posibilitatea sa introduc impotriva lui actiune
posesorie
Am abordat prima conditie pentru actiuni posesorii si anume cea legata de existenta unei
dobandari sau deposedari. In ce priveste persoana reclamanta facem doua precizari.
Prima: actiunile posesorii sunt asimilate actelor de conservare in general . Prin
urmare pentru a putea exercita o astfel de actiune reclamantul este suficient sa aiba capacitatea
de exercitiu necesara pentru a efectua acte de conservare, de administratie.
Art. 642 al ( 2 ) C civ. - precizeaza faptul ca actiunea posessorie poate fi introdusa si de catre
oricare dintre coproprietari fara a fi necesar acordul tuturor coproprietarilor. Formularea nu e
tocmai fericita pentru ca in posesoriu nu ne intereseaza starile de drept, prin urmare in fata
instantei investite in solutionarea actiunii posesorii nu se va discuta daca reclamantul are doar
calitate de coproprietar. In fata instantei care solutioneaza actiunea posesorie va interesa faptul ca
reclamantul este coposesor. Prin urmare daca am doi sau mai multi coposesori care stapanesc
impreuna acelasi lucru, oricare dintre ei poate sa exercite fara acordul celorlalti actiunea
posesorie.
Mai departe cele trei conditii pe care de regula le stiti insa vreau sa insist asupra lor doar sa va
atrag atentia asupra unor chestiuni. Cele 3 conditii:
1.reclamantul sa fi avut inainte de momentul deposedarii o posesie care a durat minim un
an;
2.posesia reclamantului sa fi fost utila, neviciata , fapt prezumat;
3.sa nu fi trecut mai mult de un an de la deposedare.
Sa discutam o chestiune mai interesanta: cu asta sa nu fi trecut un an. E conditia ce se regaseste
si la posesoria speciala si la cea generala. Termenul acesta de 1 an, care sa nu fie depasit fata
de momentul tulburarii sau a deposedarii. Ce natura juridica are acest termen? Ce fel de termen
este? De prescriptie!
Art. 951 C civ. in caz de tulburare sau de deposedare actiunea se introduce intr-un termen de
prescriptie de un an de la data tulburarii sau a deposedarii. Care sunt consecintele juridice legate
de faptul ca termenul asta e calificat de lege ca fiind termenul precriptiei extinctive??
Exemplu: Daca cumva unu te deposedeaza, tu esti mai talambel nu introduci actiunea posesorie
in termenul de un an, trece termenul de un an si dupa un an jumate pe asta il lovesc mustrarile de
constiinta si iti da indarat bunul; daca iti da indarat bunul dupa aia se razgandeste si vrea sa isi ia
bunul inapoi, nu va putea sa faca lucrul asta pentru ca prescriptia extinctiva stinge doar dreptul
la actiune fara a stinge si dreptul subiectiv; suntem intr-o actiune posesorie, daca dupa ce trece
termenul de prescriptie se face o plata voluntara, adica ala isi executa de bunavoie obligatia de

a-ti da indarat bunul, nu poate sa il ceara inapoi, invocand o plata nedatorata pentru ca prescriptia
extinctiva stinge doar dreptul la actiune nu stinge si dreptul subiectiv; totusi care este dreptul
subiectiv al posesorului? pentru ca posesorul exercita o stare de fapt si actiunea posesorie
protejeaza la randul ei o stare de fapt.
Dreptul la actiune protejeaza un drept subiectiv, dreptul la actiune insoteste un drept subiectiv, in
cazul posesorului, dreptul la actiunea posesorie insoteste o stare de fapt Daca am aplica
rationamentul cum ca protectia extinctiva nu stinge dreptul subiectiv ar insemna ca aplicat la
exemplu nostru prescriptia extinctiva nu stinge posesia. Posesia este o stare de fapt, starile de
fapt nu pot fi stinse sau inventate de situatii juridice. Starile de fapt exista sau nu exista, nu poti
tu spune din punct de vedere juridic daca exista sau nu exista.
Ganditi-va ca sunteti judecator la actiunea posesorie si vine reclamantul si spune: eu am fost
posesor si am fost deposedat. Vine paratul si spune: poate c-o fi fost dar acum eu sunt posesor.
Voi sunteti judecatori, care este criteriul in functie de care stabiliti la care ii dati dreptate?
Insa intrebarea mea este: in mod normal daca doi se cearta si tu trebuie sa dai dreptate unuia din
ei, trebuie sa ai niste criterii, niste motive: pai astia amandoi au fost la un moment dat in timp si
spatiu posesori. Cu ce ii mai indreptatit unul ca celalalt sa aiba castig de cauza? Amandoua
posesiile sunt neviciate, insa revine in mod obsesiv asta cu posesia cea mai lunga. Daca acuma
aveti in vedere cele doua conditi asupra carora v-am atras atentia, exact aia confirma ele, acest
rationament, care sunt cele doua conditii?
Reclamantul sa fi avut o posesie de minim un an, posesia reclamantului obligatoriu sa fie
egala sau mai mare cu un an, de la deposedare sa fi trecut mai putin de un an, inseamna ca
posesia paratului trebuie sa fie mai mica de un an. Asadar pentru ca actiunea posesorie sa fie
admisibila, criteriul este durata posesiei. Invariabil daca aplicam cele doua conditii, adica ele
sunt intrunite invariabil posesia reclamatului va fi mai lunga decat posesia paratului. Asta a fost
si ratiunea pentru care s-au creat conditiile astea. Trebuie sa gasim mereu un criteriu de
comparatie, pai uite ala ii criteriul DURATA. Problema este termenul de prescriptie care este
susceptibil de intrerupere si suspendare. Aia inseamna ca se poate trezi paratul in actiunea
posesorie ca ala o posedat vreo 4 ani. Si vine reclamatul dupa 4 ani, il da in judecata si zice ca
din aia 3 ani jumate reclamantul o fost in coma si invoca faptul ca impotriva lui nu a putut sa
curga precriptia. Si in momentul ala avem o posesie a reclamatului care a durat un an si o zi si o
posesie a paratului care a durat 4 ani. Si cine are castig de cauza ? Reclamatul!
Deci ideea este ca legiuitorul roman s-a pripit in momentul in care a introdus textul asta ca
termenul de un an este un termen prescriptie, termenul de prescriptie este un termen procedural
care te sanctioneaza ca nu ai introdus actiunea, termenele astea erau termene prefixe la origine,
adica nesusceptibile de intrerupere sau suspendare. Si ele nu vizau o chestiune procedurala ci
reprezentau un criteriu de comparatie intre cele doua posesii. Tocmai pentru ca a reglementat-o
in felul asta, ca termene de prescriptie, legiuitorul a inlaturat utilitatea cerintei cu posesie de

minim un an, respectiv de mai putin de un an de la deposedare. Deci inca o gherla pe care
legiuitorul nostru contemporan a dat-o pentru ca s-a grabit foarte mult cu NCC.
Inca o intrebare legata de termenele astea de un an,acuma tot rebuie sa le aplicam chiar daca nu
au utilitate, le aplicam mecanic, cum va place voua: daca reclamantul a posedat 3 luni jumate si
a fost deposedat. Poate el neam de neamul lui sa introduca actiunea posesorie cu succes? 3 luni
jumate pe ceas, poate sa introduca actiunea posesorie da sau nu?
Jonctiunea posesiilor
In masura in care reclamantul a posedat sub un an, de principiu raspunsul la prima vedere
ar fi ca nu poate uza de actiunea posesorie. Cu toate acestea el va putea sa intruneasca
conditia unei posesii de minim un an daca are posibilitatea sa uneasca, sa lipeasca la
posesia lui posesia exercitata anterior de catre autorul sau.
Ex. Deci X cumparat apartamentul acum 3 luni de la Y, care l-a posedat 60 de ani. X este
deposedat de catre un vecin. Poate X sa introduca actiunea posesorie? DA!
Pentru ca X va strange o posesie de minim un an, lipind la posesia de cele 3 luni ale lui, posesia
exercitata anterior de Y.
Atentie!!! Pentru indeplinirea cerintei unei posesii de minim un an exercitata de reclamant
anterior deposedarii sau tulburarii, reclamantul are posibilitatea de a invoca jonctiunea posesiei
proprii cu posesia exercitata anterior de catre autorul sau. - Art 933 C civ.
Observatii:
Ex: A are in posesiune un apartament in Manastur si poseda acces la apartament 7 ani. B il bate
pe A, il deposedeaza, poseda doua luni jumate, dupa care A merge la sala, face muschi, vine il
bate el pe B si il redeposedeaza. Poate B sa introduca actiune posesorie impotriva lui A? Actiune
posesorie speciala unde nu se cere conditia de posesie de minim un an de posesie anterioara.
B il bate pe A si il deposedeaza dupa care vine C care il deposedeaza pe B fara utilizare de
violenta. B a posedat 2 luni jumate inainte de a fi deposedat de C. Va putea B sa uzeze de
actiunea posesorie? Invocam violenta care e un viciu relativ si temporar care poate fi invocat de
A si suspenda efectele legate de posesie numai pe perioada in care subzista: ar putea fi utilizata
intr-ul litigiu cu C??. NU!
!!!Pentru a putea invoca jonctiunea posesiei proprii, una sau mai multe posesii exercitate anterior
asupra bunului respectiv, reclamantul trebuie sa demonstreze:
1.ca transmisiunile de la un posesor la celalalt s-au facut voluntar in temeiul unui titlu
2.succesiunea de posesii este neintrerupta, inseamna ca daca vreau sa strang un an trebuie
sa iau posesorul 1, 2,3 si eu sunt 4, nu pot sa aleg posesia unu doi si cu a mea ( patru )
trebuie sa iau toate posesiile care au urmat una dupa cealalta fara nicio sincroma
3.toate posesiile de care se prevaleaza reclamantul prin intermediul jonctiunii trebuie sa
fie cum? neviciate
4.posesiile pe care reclamantul doreste sa le cumuleze la posesia proprie sa nu fie mai
restranse decat aceasta din urma
Atentie: A introduce actiune posesorie impotriva lui B; A a fost posesor sub nume de proprietar si
a fost deposedat de B; A doreste sa lipeasca la posesia lui o posesie anterioara a lui X, insa X nu

o posedat sub nume de proprietar ci a fost detentor precar al lui B; in situatia aia posesia lui X nu
este suficienta pentru a justifica ce? actiunea posesorie introdusa de A impotriva lui B, tocmai
pentru ca X este detentor precar a lui B
In cazul actiunii posesorii speciale se mentin doar cerinta deposedarii, insa care de aceasta
data trebuie sa se fi realizat prin violenta si cerinta sa nu fi trecut mai mult de un an din
momentul deposedarii.
Regula este ca produce efecte juridice numai o posesia utila, prin exceptie produce
consecinte juridice si o posesie viciata, actiunea posesorie speciala poate sa protejeze si o
posesie viciata a reclamantului.
Actiunea posesorie - Art 952 C civ
Obs!!! 1. In timp ce reglementarea discutata pana in momenul acesta e identica cu ceea ce se
gasea reglementat in materie posesorie in Vechiul Cod de Procedura Civila,deci nicio schimbare,
art 952 este o noutate adusa de CC actual, noutate care nu este chiar atat de noua deoarece este
preluata din dreptul francez, insa fiti atenti: nicio lege franceza nu cuprinde vreun text similar cu
asta, propriu-zis acest tip de actiune posesorie este preluat din dreptul francez unde ea se
regaseste numai in jurisprudenta, fara o reglementare legala; se gaseste in dreptul francez in mod
traditional inca din Evul Mediu si instantele franceze au perpetuat acest tip de actiune chiar in
pofida, in lipsa unei reglementari legale.
Art 952 C civ - actiunea posesorie atipica nu urmareste sanctionarea unei deposedari sau
tulburari a posesiei care a avut loc ci are ca scop preintampinarea unei potentiale tulburari
viitoare; consecinta este ca nu putem discuta in cazul acestui tip de actiune posesorie de cerinta
sa fi trecut mai putin de un an de la tulburare sau deposedare !!!aceasta cerinta este exclusa.
Prin urmare actiunea de la 952 este admisibila daca reclamantul a exercitat o posesie de minim
un an si posesia lui a fost neviciata; evident am inceput prin a spune ca nu exista ce? tulburare
sau deposedare actuala, cade si acea cerinta, ea este inlocuita !!! de cerinta riscului iminent de
producere in viitor a unei tulburarii,
Art 952, al (1)
Ex. Am doua terenuri alaturate, ambele situate in Andrei Muresanu, lipite unul de celalat; pe un
teren exista o vila, pe celalalt teren se cultiva alune; la un moment dat cultivatorul de alune da
lovitura exportandu-le pe piata de specialitate din Italia, Franta, Germania, castiga foarte bine si
decide sa isi construiasca si el o vila; in momentul in care incepe sa construiasca este actionat in
judecata de catre vecinul sau,cel cu prima casa, care introduce o actiune pe 952 invocand faptul
ca el reclamantul exercita posesia unei servituti de a nu construi in favoarea terenului propriu si
in sarcina terenului paratului, aia ce inseamna? Ca vine si cu titlu, extras de CF, in favoarea
terenului meu, in sarcina cultivatorului de alune exista o servitute de a nu construi, asta inseamna

ca orice proprietar viitor ar terenului plantat cu alune nu poate sa construiasca pe terenul


respectiv. Ce va decide instanta? Actiune se va respinge pentru ca 952 precizeaza foarte clar ca
actiunea asta urmareste evitarea unui prejudiciu viitor, 952 este aplicabil doar daca reclamantul
demonstreaza nu doar ca stai sa vezi ca o sa ma tulbure, ci daca reclamantul demonstreaza ca va
fi prejudiciat, deci 952 este un fel de "actiune civila de raspundere in avans"
In exemplul nostru a probat reclamantul nostru ca i se va produce vreo paguba? Daca nu a probat
o paguba nu sunt intrunite conditiile de aplicabilitate ale art 952.
!!!!! Art 952, nu solicita o tulburare sau o deposedare actuala insa solicita pentru admisibilitatea
actiunii riscul iminent al unei tulburari prejudiciabile pentru reclamant, acesta va trebui sa
probeze ca va sufei un prejudiciu altfel se va respinge actiunea.
Orice tulburare a posesiei inseamna si o incalcare a dreptului: tu daca ai dreptul subiectiv
pe care-l exerciti; invers nu orice tulburare a dreptului echivaleaza cu o incalcare a posesiei,
da iti distrug bunul sau ti-l deteriorez, ti-am incalcat dreptul, dar nu inseamna ca te-am
deposedat.
Art 952 se incadreaza mai degraba pe zona de incalcare a dreptului prin distrugerea sau
deteriorarea bunului, nu atata in zona de tulburare a posesiei, deci in mod esential la 952 eu ce
trebuie sa probez? Ca bunul meu va fi deteriorat, distrus in masura in care nu se admite
actiunea posesorie, deci eu trebuie sa demonstrez la 952 un prejudiciu care se va produce,
daca nu demonstrezi lucru asta, nu va fi admisibila actiunea pe textul respectiv. Va rog
frumos distingeti intre deposedare sau tulburare si un prejudiciu ( art 952 ).
In exemplul nostru ar fi trebuit introdusa o actiune posesorie generala pentru ca in
momentul in care ala o inceput deja constructia el mi-a incalcat posesia servitutii chiar
daca pentru mine nu exista riscul sa sufar un prejudiciu.

CURS 6
-posesia tabularaCartea Funciara

Posesia tabulara - este o stare de fapt generata de inscrierea situatiilor juridice, a unor
mentiuni legate de situatiile juridice, inscrieri care se fac in registrele de publicitate.
-asadar inscrisul este o stare de fapt, contractul este o stare de drept , la fel se intampla si in
materie de CF, care este o suma de inscrisuri referitoare la stari de drept, asadar CF presupune
generarea unor stari de fapt care au relevanta, insotesc, se refera la anumite stari de drept
Obs: Posesia despre care am discutat pana acum, de altfel si posesia tabulara sunt ambele
stari de fapt, insa am subliniat tot timpul ca posesia exista, este recunoscuta juridic si este
protejata ca atare independent de existenta unei stari de drept, deci esti protejat ca posesor
pur si simplu, in considerarea acestei calitati, fara a fi intrebat daca ai simultan si calitatea
de proprietar sau titular al unui drept.In cazul posesiei tabulare, vom vedea ca este vorba
despre o stare de fapt care nu este protejata in sine, ea este o stare de fapt care insoteste tot
timpu si este rezultatul unor stari de drept.
Sigur ca se poate intampla ca o persoana sa fie inscris in CF fara a avea si dreptul care este
mentionat in foaia de proprietate. Intr-o astfel de situatie exista o stare de fapt,inscrierea in CF,
careia nu ii corespunde o stare de drept: intr-o astfel de situatie starea de fapt din CF este
perfect irelevanta pentru cel care a beneficiat de inscriere, nu il ajuta cu nimic, orice
persoana interesata ar putea cere radierea acestuia din CF.
Concluzia este ca in timp ce posesia este protejata juridic independent de existenta
dreptului, posesia tabulara nu functioneaza la fel ea are forta juridica doar daca insoteste si
o stare de drept.
Intrebare: este posibil ca drepturile sa fie opozabile si fara sisteme de publicitate? Da este
posibil
Cum a aparut publicitatea imobiliara
Codul civil francez a urmarit sau a incercat sa revolutioneze dreptul civil prin aceea ca aparand
intr-o perioada istorica, mai exact perioada iluminismului, un curent filozofic presupunea
valorizarea individului, "individul poate sa...", "de la natura individul are anumite chestii pe care
nu i le da societatea, sunt inascute".
.
Principiul consensualismului - adica actul nu are nevoie de o anumita forma pentru a genera
efecte, este suficient ca partile sa isi doreasca acest lucru si efectele lui se produc
Despre promovarea unui sistem consensualist Codul civil francez care a fost destul de radical in
anumite privinte, renunta cu totul la orice fel de sistem de publicitate: mai precis vine C civ fr. si
spune actul juridic/contract genereaza drepturi care se nasc si sunt opozabile fata de toata lumea
automat, prin simpla manifestare de vointa >>>>sigur ca acest principiu poate sa fie

argumentat foarte coerent si foarte atragator ca idee, dar el prezinta mari deficiente si una
dintre deficientele lui fundamenate este ca genereaza o sumedenie de situatii juridice, care
raman clandestine, adica situatii juridice care nu sunt cunoscute si nu pot fi cunoscute de
terti, ori drepturi si obligatiile, raporturile juridice pot functiona numai in masura in care
sunt cunoscute, pentru ca ele trebuie sa fie respectabile de catre terti; dupa momentul punerii
in vigoare a Codului Napoleon, au urmat cativa zeci de ani in care s-a constatat ca acest Cod
Francez este deficitar in ceea ce priveste siguranta circuitului civil, pentru ca era foarte riscant,
ganditi-va la tertii care se trezeau ca s-au incheiat acte juridice despre care habar nu au si acte
juridice care produc efecte care lor le sunt opozabile si tertul doreste sa cumpere un teren de la
unu pe care il stie el din tata in fiu ca a folosit terenul si ca era proprietar si il cumpara si pe urma
constata ca ala era falit si inainte i-o mai vandut terenul la altcineva, acel altcineva ii spune imi
pare rau dar contractul meu este anterior, iti este opozabil prin urmare sanatate.
Tentatia foarte mare nu este pentru ca Gigi vinde de doua ori acelasi teren, tentatia foarte
mare este pentru fiecare Stat ca are de incasat impozite: mai mult ganditi-va ca se
incaseaza taxe in momentul in care ai anumite venituri din instrainarea bunului, statul nu
poate sa urmareasca aceste instrainari daca nu are un sistem de publicitate.
Toate problemele astea au fost constatate de la 1804 la 1805 cand intra in vigoare Codul civil
roman, care beneficiand de experienta nefericita in ce priveste C civ fr. legata de nesiguranta
dinamica a circuitului civil ce face? Preia codul francez si preia sistemul de publicitate din
Belgia si de acolo se implementeaza in sistemul romanesc "sistemul de transmisiuni si
inscriptiuni"
Registrele astea au fost detaliate in mare masura in VC de PC si aplicatii ale lor facea si VCC:
era un sistem mai bun decat nimic dar care in continuare prezenta o deficienta foarte mare si
anume era un sistem zis personal, aia inseamna ca un registru de transmisiuni era deschis pentru
fiecare proprietar dintr-o anumita localitate si in acel registru al proprietarului se inregistrau toate
imobilele care se gaseau in proprietatea lui, asadar registrele nu erau deschise in functie de
bunuri ci erau deschise in functie de persoane.
In momentul de azi avem sistem de CF la nivelul intregii tari, avem Cod Civil care
reglementeaza sistemul CF si avem Legea 7 care reglementeaza carti funciare; au fost abrogate
normele legale care reglementau registrele de transmisiuni si inscriptiuni, asadar din punct de
vedere legal noi in momentul asta avem reglementat ca sistem de publicitate imobiliara CF.
In concret cartea funciara este conditionata de sistemul de cadastru,sistemul de cadastru in
rezumat presupune cartografierea intregii tari astfel incat sa se poata identifica orice teren;
noi nu avem sistem de cadastru la nivelul intregii tari; neavand sistem de cadastru la nivelul
intregii tari nu poate sa functioneze CF, prin urmare in concret avem Transilvania unde
functioneaza CF austriece cu varii modificari si alte zone ale tarii unde nu sunt CF, mai precis

inscrierile se fac in continuare in registrul de transmisiuni si inscriptiuni care se vor inchide


numai la finalizarea lucrarilor de cadastru cand se vor putea deschide in locul lor CF.
Din punct de vedere al legislatiei alaturi de reglementarea din C civ Art 876 - 915 + Art 17 - 24,
ne intereseaza Lg 7/1996, in varianta ei republicata si renumerotata din anul 2013.
Art 885 C civ. VS Art 1273 C civ
Art 1273 al (3) - asadar se ridica intrebarea avem o diferenta fundamentala in materia de transfer
a proprietatii dupa cum proprietatea este mobiliara respectiv imobiliara, adica pe de o parte avem
textul de principiu 1273 care ne spune ca proprietatea se transfera prin acordul partilor, pe de alta
parte avem 885 care ne spune ca in materie imobiliara proprietatea se transfera numai la
momentul intabularii in CF.
Putem noi sa spunem ca avem sistem consensualist doar in materie mobiliara iar in materie
imobiliara nu mai avem sistem consensualist? Raspunsul este NU
Principiul consensualismului se refera la incheierea valabila a contractului si nu la efectele lui si
atunci de unde vine aceasta diferenta? Aceasta diferenta vine din sorgintea diferita a acestor
texte.
!!!!!Art 885 C civ nu este aplicabil in momentul de fata , el este in vigoare fara a fi aplicabil
si va deveni aplicabil doar in momentul finalizarii lucrarilor de cadastru de la nivelul
fiecarei unitati adiministrativ teritoriale. In acceptiunea legii 7 prin unitate administrativ
teritoriala este avut in vedere judetul.
Cand intr-un judet sunt finalizate masuratorile in primul rand se deschid CF cadastrale iar
apoi devine aplicabil articolul 885, pana in momentul in care nu avem masuratorile
cadastrale finalizate 885 nu este aplicabil si pana la momentul respectiv intabularea in CF
pastreaza exclusiv efect de opozabilitate.
De unde anume vine diferenta dintre art 1273 si respectiv art 885? -art 885 avand in vedere ca in sistemul C civ Ro actual nu a fost importat mecanismul descindat
al transferului de proprietate, in 2 pasi distincti presupunand un act juridic obligational ( obligatie
de a da ) si un al doilea act juridic translativ de proprietatea, inscrierea, intabularea drepturilor
reale in CF ramane un simplu fapt material care functioneaza asemenea unei modalitati a actului
juridic. Mai precis intabularea drepturilor reale imobiliare in CF va pastra si la momentul la care
art 885 devine aplicabil statutul unui fapt material care conditioneaza producerea efectelor
juridice ale actului translativ de proprietate, fara ca inscrierea in sine sa aiba aptitudinea de a
genera efecte juridice proprii.
Obs!!! 1.Sistemul de carte funciara reprezinta un sistem real si complet de publicitate
imobiliara, asta inseamna ca fiind real este centrat asupra imobilului ca obiect al dreptului de

proprietate si nu asupra titularului actual al acestui drept. In consecinta CF a imobilului este cea
care va cuprinde mentiuni cu privire la toti titularii succesivi ai dreptului de proprietate asupra
imobilului respectiv. Asadar in loc sa am o carte funciara a proprietarului din care sa se
succeada toate imobilele pe care acesta le-a avut candva in proprietate , voi avea o carte
funciara a imobilului prin care se succed toti proprietarii succesivi ai acelui imobil.
Sistemul de publicitate complet inseamna ca toate drepturile reale imobiliare fara exceptie fac
obiectul publicitatii prin sistemul de CF care urmareste sa asigure in permanenta
posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia juridica exacta si actuala a fiecarui imobil
inscris in CF
Art 21 si 23 din legea 7--- CF este dependenta si functioneaza in paralel cu cadastru, asta
inseamna ca tot timpul discutam si vom avea in vedere simultan operatiuni de cadastru si
operatiuni de CF; operatiunile de cadastru sunt operatiuni materiale, vine si masoara terenul,
ele nu produc efecte juridice, ele doar reprezinta un suport pentru CF.
Art 1 si 3 din legea 7.
CF ca registru de publicitate presupune 4 parti:
-Titlu care indica localitatea respectiv nr cartii funciare;
-Sa identifice imobilul, suprafata, e construit/nu e construit
-Foaia de prorietate:identifica toti proprietarii succesivi ai imobilului
-Foaia de sarcini, toate dezmembramintele, ipotecile sau garantiile care greveaza acel
imobil
Daca am o actiune in revendicare a unui imobil o pot inscrie in CF?
Imaginati-va ca X este inscris in CF ca prorietar si o terta persoana introduce actiunea in
revendicare impotriva lui. Intrebarea 1: tertul ar avea interes sa o inscrie in CF, sa faca o
mentiune in CF in legatura cu aceasta mentiune? Ar da posibilitatea tertilor sa cunoasca ca desi X
figureaza ca proprietar in CF exista pe lumea asta Y care contesta calitatea de proprietar a lui X,
prin urmare daca tertii cumpara de la X nu vor putea spune ca s-au aflat in eroare, deci ca au fost
de buna credinta. Miza pentru reclamant in actiunea in revendicare este sa nu se trezeasca ca
pana se judeca el cu ala inscris in CF,sa nu vanda.
Retinem: 1 in cartea funciara nu se inscriu doar drepturi reale ci si drepturi personale sau
alte raporturi juridice referitoare in legatura cu imobilul, ba mai mult pot fi mentionate
inclusiv stari de fapt, ex: minoritatea proprietarului.
2 Inscrierile de carte funciara, sunt 4: intabularea, inscrierea provizorie, notarea si respectiv
radierea.

Daca avem aceste tipuri in cartea funciara se ridica intrebarea care anume este obiectul cu
privire la care se fac aceste inscrieri, mai precis ce intelegem prin imobil in acceptiune CF?
Art 886 al ( 3). Obiectul cartii funciare este reprezentat de imobil dar nu imobilul in
definitia clasica pe care o cunoasteti ci imobilul asa cum este el definit unde? La art 886 al
(3) C civ.
Este posibil ca imobilul in acceptiunea CF sa nu fie un singur bun, este posibil ca imobilul de CF
sa fie alcatuit din 2 bunuri distincte, exemplu: casa si teren, inscrise in aceeasi CF, ele raman
doua bunuri distincte dar in conceptul CF ele raman un imobil.
Operatiunile juridice in registrul de CF se realizeaza de pricipiu cu privire la imobil in ansamblul
sau: in consecinta, in masura in care proprietarul doreste implinirea unui act de dispozitie cu
privire la o anumita parte din imobil, acesta va trebui in prealabil sa dezlipeasca acea parte din
imobil si sa o transcrie intr-o carte funciara distincta ca imobil de sine statator. Confirmarea
caracterului real al CF, fiind un sistem mediu fiscal real este centrat in jurul bunului. Consecinta
este ca pentru fiecare imobil distinct trebuie sa existe o CF proprie, mai multe imobile nu pot fi
inscrise in aceeasi CF chiar daca au proprietar comun.
Operatiunile tehnice implicate de actele juridice care vizeaza doar o fractiune din imobil sunt
dezlipirea, alipirea si respectiv transcrierea. Imobilul inseamna de fapt obiectul dreptului de
proprietate: nu pot avea drept de proprietate fara bun. Art 25 din legea 7.
A si B au doua terenuri: ei doresc sa faca o exploatare agricola pe suprafata rezultata prin alipirea
lor, atunci in CF au posibilitatea sa alipeasca cele doua terenuri care raman fiecare proprietate
exclusiva a celor doi sa le alipeasca intr-un singur imobil de CF, ala va fi un singur imobil
transmis intr-o carte funciara, Dar in concret el va presupune doua bunuri cu doi proprietari
comuni. In situatia in care am teren si casa pe el am doua bunuri doua drepturi de proprietate cu
acelasi proprietar.
In prezent am anticipat intabularea si inscrierea provizorie asigura opozabilitate fata de terti a
dobandirii drepurilor reale imobiliare, iar din momentul in care art 885 C civ. va deveni aplicabil
cele doua (intabularea si inscrierea prpvizorie) vor conditiona dobandirea atat intre parti cat si
fata de terti a drepturilor reale imobiliare.
Notarea are in anumite situatii efect de opozabilitate fata de terti (eg, notarea locatiunii
imobiliare) iar in alte situatii are exclusiv efect de informare (eg, notarea minoritatiii sau notarea
actiunii in revendicare sau notarea actiunii pauliene indreptate impotriva faptului de instrainare a
unui bun imobil).
In principiu inscrierea de carte funciara conditioneaza anumite efecte ale actului juridic fie ca
sunt exclusive fata de terti fie ca sunt efecte atat intre parti cat si fata de terti. Cand spunem ca
inscrierile de CF conditioneaza opozabilitatea inseamna ca actul juridic dintre A si B devine

opozabil fata de terti numai prin inscriere indiferent ca e intabularea sau notare. Cand
spunem ca transferul de proprietate va avea loc numai de la data inscrierii (art 885)
inseamna ca efectul actului juridic atat intre parti cat si fata de tert este conditionat de
inscriere.
In momentul in care notezi in cartea funciara o actiune de revendicare nu se produce nici
un efect juridic.
Notarea ca efect de informare urmareste lipsirea tertilor de CF de posibilitatea de a se prevala de
o eventuala eroare legitima generata tocmai de cuprinsul CF.
Ex: un contract de locatiune a unui apartament cum trebuie incheiat pentru a fi valabil?
Contractual de locatiune imobiliara se termina de comun acord (contract consensual). inscrierea
in CF a oricarui drept se face numai daca poate fi justificata cu un mod de dobandire a acelui
drept si justificarea acestui mod de dobandire se face in sistem de CF exclusiv sub forma scrisa.
Daca nu ai un inscris probator al actului sau faptului juridic prin care ai dobandit acel
drept nu poti solicita inscrierea in cartea funciara. Ai nevoie de un inscris doveditor.
Art 13 din legea 7
Art 13 instituie o procedura atipica in temeiul careia X care stapaneste un teren se duce la notar,
notarul in temeiul unor acte de la primarie poate sa-i dea un fel de atestat de buna purtare care sa
confirme ca a posedat sub nume de proprietar si ca nu este nimeni care sa conteste ca este
proprietar, si pt ca nimeni nu contesta el ar trebui sa fie inscris in CF ca proprietar fara a avea un
act juridic scris care sa justifice dobandirea drepului de proprietar.
1 Inscrierea in cartea funciara nu transforma un posesor in prorietar, orice persoana
interesata are posibilitatea in continuare sa conteste calitatea de proprietar a lui si sa ceara
radierea inscrierii in favoarea lui.
2 solutionarea cererilor la inscrierea in CF se face prin incheierea registratorului de CF.

CURS 7
Cursul trecut am discutat despre mai multe chestiuni procedurale in mare masura
legate de mecanismul de Cartea Funciara si tocmai in ideea ca nu ati avut curiozitatea sa va uitati
in Legea 7, in general nu aveti curiozitate sa va uitati nici in Codul Civil, v-am lasat o speta ca
tema de gandire pentru cursul de astazi. Mai retine cineva starea de fapt din speta pe care v-am
propus-o ? Starea de fapt presupunea o societate din Bucuresti care are o sucursala in Cluj
Napoca. Prima intrebare ..v-am spus sa verificati pe google daca sucursalele au sau nu au
personalitate juridica? Si la ce concluzie ati ajuns?Ca nu au , intr-adevar. Deci avem o societate
comerciala din Bucuresti care are o sucursala in Cj , sucursala este definita juridic ca un fel de

dezmembramant, asa ii spune in mod ciudat in legea societatilor comerciale, dezmembramant al


societatii comerciale fara personalitate juridica.
Deci imaginati-va sucursala ca un fel de
sectia de suruburi de la fabrica de mobila. Bunsi ce se intampla in speta noastra? Sucursala din
Cluj desfasoara activitatea intr un imobil, teren si constructie, aflat in proprietatea societatii. Dar
n-ar fi putut sa se afle in proprietatea sucursalei? Nu ,pentru ca nu are patrimoniu.De ce nu are
patrimoniu? Pentru ca nu are personalitatea juridica. Patrimoniul in sistemul de drept civil roman
poate sa existe doar in masura in care exista si persoana fizica sau persoana juridica. Patrimoniul
nu poate exista fara titular la fel cum nu putem avea doua sau mai multe patrimonii cu acelasi
titular...Deci facand o paralela stupida la fel cum in fiecare CF exista un singur imobil nu poate
exista CF cu mai multe imobile si nici imobile fara CF, tot asa fiecare persoana fizica sau
persoana juridica are un patrimoniu, totodata nu poate exista patrimoniu fara titular.
Bun .Ce face sucursala din Cluj ? Incheie un contract de locatiune pe o perioada 12 ani
prin care da in chirie spatiul unde isi desfasura in mod normal activitatea , Acest contract de
inchiriere este prezentat la biroul de Cf si se solicita Notarea. De ce se solicita NOTAREA si nu
intabularea? Pentru ca locatiunea nu este un drept real. Doar drepturile reale sunt supuse
intabularii sau inscrierii provizorii . Deci se cere notarea in legatura cu aceasta locatiunea.
Intrebare: ce efect va avea notarea in speta noastra in masura in care e admisa? Efect de
opozabilitatea. Deci locatiunea produce efecte inter partes din momentul incheierii contractului
iar fata de terti devine opozabila numai prin notare in Cf. Cine decide asupra acestei cereri?
Registratorul de CF. Cum decide el, care este forma? Printr-o incheiere de CF. Retineti lucrurile
acestea pt ca va trebui sa consultati dosare de CF si in momentul in care le consultati trebuie sa
verificati actele in baza carora s-a facut cererea, cererea inscrierii si respectiv incheierea prin care
cererea a fost admisa sau a fost respinsa. Ce se intampla la noi in speta? Se admite cererea de
notare in Cf. In masura in care cererea a fost introdusa la 07.08 2014 si se admite prin incheiere
din 14 .09.2014 ..care va fi data din care locatiunea va fi opozabila fata de terti ? 07.08.2014..
foarte important! nu conteaza data la care se solutioneaza o cerere de inscriere in cf ci
esentiala pt a se produce ef notarii, intabularii, inscrierii provizorii este data la care s-a
inregistrat cererea respectiva. Care e ratiunea? Ratiunea e asigurarea protectiei tertului care a
solicitat inscrierea in cf , altfel ar ramane la latitudinea registratorului care ar putea alege sa
solutioneze mai devreme sau mai tarziu cererea respectiva. Mai departe..ce se solicita in speta ?
Se introduce o cerere de reexaminare. Bun..si..intrebarea este cum va fi motivata cererea de
reexaminare introdusa de societatea din Bucuresti? Ce inseamna cerere de reexaminare in
procedura de CF? Stie cineva ? V-ati uitat in lege ? art 31 din legea 7 ..Persoanele interesate
sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a ncheierii de admitere sau de respingere,
n termen de 15 zile de la comunicare, care se soluioneaz n termen de 20 de zile prin ncheiere
de ctre registratorul-ef din cadrul oficiului teritorial n raza cruia este situat imobilul. n
vederea soluionrii cererii de reexaminare, persoana interesat va putea completa dosarul cu
documentele necesare, la solicitarea registratorului-ef

Deci ideea care e ? Va rog sa fiti atenti ca sa nu confundati aceasta procedura cu o


actiune de rectificare de CF pe care am discutat-o si nu are nicio legatura cu aceasta cere. Deci
odata ce se introduce o cerere de inscrire in CF si ea e solutionata, in masura in care persoana
interesata-adica cea care a introdus cerea sau orice alt tert caruia i-a fost comunicata incheierea si
care apreciaza ca incheierea e eronata poate sa faca un fel de cale de atac , care nu este judiciara
pentru ca este solutionata de registratorul sef care este un functionar, deci poate solicita
reeaxminarea, reanalizarea cererii, justificand, motivand de ce anume incheierea este eronata.
Asta inseamna ca daca se introduce o cerere de reeaxminare trebuie sa demonstrezi ca prin
incheierea pronuntata initial registratorul de CF nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile de a
verifica anumite elemente juridice in baza carora el a pronuntat incheierea.
Ce verifica registratorul de Cf cand solutioneaza o cere de inscriere in CF?
Registratorul pentru a solutiona o cerere de intabulare, notare, inscriere provizorie trebuie
sa verifice:
1 daca cererea in sine respecta conditiile impuse de lege , daca e facuta in forma
corespunzatoare, daca identifica imobilul, persoana interesata etc.
2. cuprinsul CF cu privire la care se introduce cererea.
3 verifica titlul, adica act sau fapt juridic probat printr-un inscris in temeiul caruia
se solicita inscrierea, si totodata foarte important verifica daca exista concordanta intre
posesorul tabular care figureaza ca prorietar in CF si cel de la care provine titlul in baza caruia se
solicita inscrierea in CF. Cand am spus ca verifica cuprinsul CF si acolo trebuie sa va fie clar ce
verifica in CF? Ce poate el sa verifice si sa constate ca exista anumite probleme in legatura cu
inscrierea care se solicita .
Exemplu: A cere inscrierea in CF a dreptului de proprietate pe care l-a cumparat de la B.
Se uita registratorul in CF si vede ca acolo figureaza ca proprietar B, deci totul e in ordine, dar
in CF este notata si o clauza de inalienabilitate. Aia ce inseamna ? Ca proprietarul un
anumit interval de timp nu are voie sa instraineze bunul. In situatia asta in care registratorul
observa un impediment care nu permite transferul de proprietate va respinge cererea de inscriere.
Revenind la speta noastra ce parere aveti ? Ce anume , care va fi motivul care va sustine aceasta
cere de reexaminare? Societate e posesor tabularasa, si doar ea putea sa ceara
notarea( GRESIT), In momentul in care, e o observatie pe care trebuie sa o luam in considerare ,
ne zice colega voastra...posesor tabular adica titular al unui drept inscris in CF e societeta din
Bucuresti si ne zice ca doar ea putea sa ceara notarea in CF . Aveti grija. Daca in cf figureaza ca
proprietar A si B a cumparat bunul de la A ,inscrierea lui B in cf poate fi solicitata atat de catre A
cat si de catre B.
Parere1: Mie mi se pare ca directorul nu putea sa faca el acea inscriere deoarece nu era
administratorul legal , si atunci administratorul legal are tot dreptul sa faca acea cerere de
reexaminare fiind reprezentatntul legal al societatii.

Parere2: eu am gasit ca sucursala exercita o functie de reprezentare in limitele


imputernicirii care i-au fost acordate prin actul de constituire. si atunci societatea X ar putea
sustine ca sucursala nu era imputernicita sa incheie un act de dispozitie in speta si sa sustina ca
si-a depasit practic puterea de reprezentare.
Care e concluzia? Ca sucursala nu are personalitate juridica. E ca logodna- e reglementata
dar nu are relevanta juridica . Adica, mai precis sucursala nu exista juridic. Juridic exista o
persoana pe care o pui tu director de sucursala sau mai stiu eu ce si care, atentie va rog frumos la
aceasta nuanta, acea persoana spre deosebire de administratorul societatii comerciale care
administrator e organ al societatii, el reprezinta vointa societatii, directorul de sucursala poate fi
cel mult un tert fata de societate care o reprezinta, pentru a o reprezenta are nevoie de mandat.
Ati discutat la partea generala la incheierea actului juridic la reprezentare ca pentru un act juridic
de dispozitie este nevoie de mandat special ..aia ce insemna ? Ca trebuie sa fie nu un mandat
general- esti imputernicit sa reprezinti interesele societatii, ci un mandat sa identifice exact actul
juridic pe care esti imputernicit sa il inchei..
Registratorul de CF care e un functionar, era el obligat sa verifice daca exista sau nu un
mandat ? Adica,pana unde merge obligatia registratorului de a cerceta situatia juridica atunci
cand analizeaza o cerere de inscriere in cf ?
Exemplu: azi se inscrie cineva in CF , saptamana viitoare vine unu si zice ca a fost indus
in eroare la incheierea actului juridic ..actul e nul, e dol..pai cum ai facut inscrierea in baza unui
act nul ? Trebuia registratorul sa cerceteze daca vointa vreuneia din parti a fost viciata prin dol?
Revenind la speta .trebuie registratorul sa verifice daca exista sau nu? Raspunsul este ca in
mod evident registratorul de CF ar fi trebuit sa verifice. De ce? E o chestiune practica
extreme de importanta in materie de cf. Ce anume trebuie sa verifice registratorul si ce nu? Ce
poti sa-i reprosezi si ce nu ? Registratorul trebuie sa verifice concordanta dintre act , deci dintre
titlu si CF , adica faptul ca titlul provine de la posesorul tabular, pt ca asta e o chestiune de
ordinul evidentei care nu presupune cercetari amanuntite, nu presupune administrarea unei
probatiuni alta decat inscrisul. Registratorul verifica de asemenea daca titlul prezentat nu contine
anumite vicii aparente,evidente..care-s alea? De ex titlul nu e semnat, sau titlul e act provenit de
la minor care nu are capacitate deplina de exercitiu si nu poate face actul. Nu e incheiat in forma
autentica desi prin el se doreste transferarea unui drept real imobiliar. Deci astea-s vicii aparente
pe care registratorul e obligat sa le verifice.
La noi in speta, titlul aparent provenea de la posesorul tabular, pt ca contractul poate sa
spuna: incheiat intre societatea X din Bucuresti si chirias. Iar la final in momentul in care trebuie
semnat, o stampila,etc.. apare societatea X reprezentata prin directorul de sucursala. In momentul
ala pt registrator trebuie sa fie clar ca actul respectiv nu a fost incheiat in nume propriu de
proprietarul tabular, ci prin reprezentare. In momentul in care a constatat acest lucru registratorul

e obligat sa solicite dovadata mandatului de reprezentare pt acel act juridic. Daca mandatul nu e
prezentat, si asta e mandat special, registratorul trebuie sa respinga cererea de inscriere in CF.
Pentru solutionarea unei cereri de inscriere in CF, registratorul de CF va fi tinut in
prealabil sa verifice concordanta dintre titlu si cuprinsul CF, sa verifice daca titlul prezinta
vicii aparente care pot fi constatate si in lipsa unei probatiuni amanuntite (lipsa formei
solicitata ad validitatem, lipsa capacitatii partilor cerute pt incheierea unui astfel de act
juridic) sa verifice existenta puterii de reprezentare si intinderea acesteia in masura in care
actul juridic in temeiul caruia se solicita inscrierea se pretinde a fi fost incheiat de
posesorul tabular prin reprezentant, sa verifice daca din cuprinsul CF nu rezulta
impedimente fata de cererea de inscriere (notarea anterioara a unei clauze de
inalienabilitate, sau notarea unei interdictii de instrainare.
Procedura cererii de reexaminare nu se confunda cu procedura specifica cererii de
rectificare a CF (art 907 si urm) .De ce nu se confunda? Actiunea in rectificare a CF confera
posibilitatea de a solicita corectarea, indreptarea, cuprinsului CF si in ipoteze in care
neconcordanta dintre situatia juridica reala si CF nu-I poate fi imputata registratorului de CF,
fiind datorata unor elemente, stari de fapt, stari de drept, care nu intra in sfera situatiilor juridice
si faptice care se cer a fi verificate de catre acesta anterior solutionarii cererii de inscriere in CF.
Si acuma va dau cateva exemple: situatia de la care am pornit inainte: se prezinta B la CF
cu un contract de vanzare-cumparare care are ca obiect un teren situat in Cluj pt care figureaza
ca posesor tabular A. si B prezinta un contract de vanzare cumparare incheiat de el cu A,
incheiat in forma autentica, la notar. In situatia asta registratorul nu are decat sa dispuna prin
incheiere admiterea cererii si intabularea in CF a lui B. Nu se poate pune problema unui motiv de
reexaminare a acestei incheieri. Totusi ulterior poate A sa introduca o actiunea in anularea
vanzarii sau rezolutiunea vanzarii fiindca B nu a platit pretul. Anularea vanzarii pt ca B l-a indus
in eroare pe A si i-a viciat consimtamantul prin dol sau rezolutiunea vanzarii pt ca B nu a achitat
pretul. Va obtine o hotarare judecatoreasca de anulare sau rezolutiune, in temeiul acestei hotarari
el va solicita si rectificarea CF in sensul radierii lui B pt ca in CF sa apara din nou ca posesor
tabular A. Evident ca aceasta posibilitate este asigurata de actiunea in rectificare. Dar o astfel de
posibilitate nu ar fi avuto pe procedura cererii de reexaminare care intervine numai atunci cand
registratorul nu-si face cum trebuie treaba. Dar nu-i treaba registratorului sa se substitutie
instantei de judecata. El verifica doar chestiunile aparente, de suprafata, atat. Mai departe daca
sunt anumite deficiente le verifica instanta de judecata.
Am incheiat cu aceasta discutie.
Finalitatea inscrierilor de Cf
Inscrierile in CF asigura posibilitatea tertilor interesati de a cunoaste situatiile juridice
referitoare la imobilele inscrise in CF. Cunoasterea asigurata de CF nu este finalitatea ultima a
acesteia, cunoasterea reprezinta doar un mijloc pt atingerea scopului publicitatii legale. Acest

scop este tocmai evitarea sau transarea conflictului ivit intre situatii juridice sau drepturi
subiective sau titluri concurente( care nu pot exista simultan).
Art 22 Buna si reaua credinta in materia drepturilor reale vizeaza ce? Buna credinta o eroare
respectiv reaua credinta un comportament necorespunzator in masura in care nu esti in eroare.
Asadar, buna si reaua credinta se invart undeva in jurul cunoasterii. Acelasi lucru se intampla si
cu CF. V-am mai atras atentia ca juridic toate starile de fapt, indiferent daca discutam de
posesie sau posesie tabulara, sunt chestiuni palbabile. O stare de fapt poti sa o vezi, poti sa o
pipai. Drepturile nu le poti vedea nici demonstra ca la matematica 1+ 1=2. Si atunci se pune
problema cum le cunosti ? Cum iti dai seama daca exista sau nu un drept subiectiv ? Tocmai pt
ca nu le poti demonstra la poti cunoaste numai empiric. Empiric= prin simturi. Si de aia avem
nevoie de starile de fapt. De aia la instanta te duci cu inscrisuri. La CF te duci cu inscrisuri. Toate
sunt stari de fapt care asigura o cunoastere in legatura cu starile de drept abstracte si nu pot fi
cunoscute in mod direct. De aia intotdeauna starile de fapt la drepturile reale se vor invarti in
jurul cunoasterii. Ala e rolul fundamental al starilor de fapt, sa asigure publicitatea drepturilor. Sa
asigure tertilor posibilitatea sa stie ca cineva are sau nu un drept . Altfel nu au cum sa verifice
lucrul ala.
Problema fundamentala care se ridica in secunda in care legea creeaza un sistem de
publicitate este: ce facem in situatia in care tertul interesat cunoaste, insa nu cunoaste situatia
juridica prin intermediul sistemului de publicitate. Mai precis, daca tot am facut un sistem de
publicitate, ca el sa aiba o forta foarte mare, cea mai mare forta posibilaStiti cum i-o dam?
Daca spunem dintre toate cunoasterile posibile conteaza numai aia asigurata de sistemul de
publictate. Nu ne intereseaza ca ai cunoscut altfel, ne intereseaza numai ce ai cunoscut prin
sistemul de publicitate. Unde functioneaza chestia asta foarte clar v-am mai zis in materie
comerciala. In materie comerciala nu ai vreme sa faci nu stiu cate verificari conteaza numai ce ai
cunoscut din inscrisuri. Intrebare: in materie de CF conteaza numai ce ai cunoscut din registrul
de publicitate, sau conteaza si cunoasterea pe care ti-o asigura alte situatii? Ex: ai fost martor la
incheierea unui act juridic sau vezi ca un tert se afla in posesia unui bun imobil si acea posesie
poate sa reprezinte pt tine un indiciu ca tertul ala ar avea un drept. Si acum uitati-va la articolul
22.
Al. 1 e foarte prost formulat. Trecem peste detaliul asta. Zice: daca formalitatea de publicitate nu
a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv drepturile, actele,
faptele sau alte raporturi juridice sunt inopozabile tertilor afara de cazul in care se dovedeste ca
le-au cunoscut pe alta cale. Aia inseamna ca un sistem de publicitate poate sa aiba fie efect de
opozabilitate, fie efect constitutiv la care mai adaugam noi unu Deci sistemul de publicitate
poate asadar sa aiba un efect de opozabilitate, un efect atributiv de drepturi sau simplul efect de
informare. A doua regula pe care o desprindem din articolul 22 aln 1 ..regula de aur in codul civil
actual : in lipsa unei dispozitii legale exprese contrare cunoasterea efectiva( in afara
sistemului de publicitate) are aceeasi valoare juridica cu cunoasterea mediata, adica
cunoasterea asigurata de sistemul de publicitate. Aceasta valoare juridica identica este

posibila exclusiv in situatiile in care publicitatea legala conditioneaza doar opozabilitatea


fata de terti, nu si efectul inter partes al actului juridic.
Ati auzit in viata voastra despre cesiune de creanta? Da. Ce e aia ? Cesiunea de creanta
nu inglobeaza si preluarea de datorii. Adica cesiunea de creanta inseamna atat: inlocuirea
creditorului initial cu un alt creditor in cadrul unui raport juridic, sau raport obligational.
Ex: A i-a vandut lui B o trotineta cu 3 mii de Ron pt ca e o trotineta foarte performanta.
Prin urmare, B ii datoreaza 3 mii de ron, inainte de a incasa pretul ce face A? Transmite dreptul
de creanta asupra pretului lui C. in situatia asta atentie ce inseamna? Contractul de vanzare
cumparare in continuare va fi intre A si B. Dar dreptul de creanta nascut din contract va fi al lui
C, care ramane fata de contract un tert. In situatia asta, la scadenta C va fi cel care va putea sa
solicite plata de laB.Asta e cesiunea de creanta.
Codul Civil la art.1578 spune urmatorul lucru: Debitorul este tinut sa plateasca
cesionarului, adica tertului caruia I s-a transmis creanta,deci debitorul este tinut sa plateasca
cesionarului din momentul in care accepta cesiunea sau primeste comunicarea scrisa a cesiunii.
Aia ce inseamna ? Ca daca in exemplul nostru vanzatorul A si cu C incheie un contract prin care
A ii transmite lui C creanta, acel contract va deveni opozabil fata de B numai din momentul in
care ce se intampla? I se comunica lui B incheierea sau B accepta incheierea lui admitand
implicit ca el cunoaste existenta contractului dintre A si C. Observati si 1581 care instituie
aceeasi conditie de opozabilitate si fata de fideiusor. Fideiusorul e ala care a garantat pentru
debitor. Ala care a zis ca daca nu plateste debitorul o sa platesc eu.
Art 1583 Cesiuni succesive. Ce inseamna asta ? Aceeasi creanta este transmisa catre
persoane diferite. Intrebare: toate aceste transmisiuni, deci sa zicem ca vanzatorul A transmite
creanta asupra pretului lui C, D si E. E posibil ca simultan C, D si E sa incaseze creanta? Fiecare
sa incaseze creanta? NU, pt ca e vorba de o singura creanta, nu de trei creante. Inseamna ca C,D
si E au drepturi care intra in conflict. Au drepturi concurente. Cum se solutioneaza acest conflict
intre drepuri concurente?
Aln1 atunci cand cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari
succesivi , debitorul se elibereaza platind in temeiul cesiunii care a fost comunicata mai
intai sau pe care a acceptat-o mai intai printr-un inscris cu data certa. A transmite la C ,D,E.
E ce face? Il notifica primul pe B. ba B-ule vezi ca mi s-a cesionat creanta.B poate sa plateasca
valabil la E.
Aln2 in raporturile dintre cesionarii sucesivi , cine-s aia la noi in speta? C, D si E. In
raporturile dintre C,D si E este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva. Ce
arhiva? AEGRM .AEGRM e un fel de Carte Funciara pentru bunuri mobile. Dar se aplica
numai in anumite situatii limitative stabilite. In raporturile dintre C.D si E este preferat cel
care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia
catre debitor. De ce am ales textul asta legal ? Pt ca pune in discutie asigurarea opozabilitatii unui

drept si ne zice textul asta asa: fata de debitorul cedat, adica dreptul lui C va deveni opozabil fata
de B numai in momentul in care C il notifica pe B sau B sa confirme ca cunoaste aceasta cesiune.
Cum confirma? prin acceptare.
Deci, in raporturile cu debitorul cedat-B nu are relevanta inscrierea cesiunii in registrul de
publicitate. Aia e ca si cand ai spune ca fata de un anumit tert nu conteaza ca ai inscris actul in
CF ci trebuie sa te duci la el acasa si sa il anunti. Dar atentie, in raporturile dintre C, D si E nu
mai conteaza care dintre ei l-au anuntat primul pe B ci conteaza care si-a inscris primul dreptul in
AEGRM. Care e consecinta? In exemplul nostru ..daca ne aducem aminte de art 22am zis asa..
art22 pune semnul de egalitate intre cunoastere efectiva si cunoasterea asigurata prin
sistemul de publicitate. Daca ne uitam la art 1583 situatia se schimba.
art 1583 spune asa : fata de debitorul cedat nu conteaza daca ti-ai inscris cesiunea in
arhiva. Deci daca mie mi se cesioneaza o creanta si eu ma duc repede si o inscriu la arhiva,
debitorul cedat va putea sa plateasca valabil fata de creditorul initial fiindca fata de debitorul
cedat nu e valabila cesiunea, chiar daca ea a fost inscrisa in arhiva electronica. Invers, in ce
priveste dobanditorii succesivi ai aceleasi creante, nu are relevanta faptul ca a fost notificat
debitorul.Conteaza doar cine s-a inscris primul in arhiva. Deci consecinta e ca fata de un tertdebitorul cedat-are relevanta numai cunoasterea efectiva, fata de ceilalti terti, C, D E, are
relevanta numai cunoasterea mediata prin sistemul de publicitate. Deci 1583 vine si deroga de la
regula pe care am stabilit-o noi in art 22 .
Intrebarea este: ce se intampla in materie de CF? in materie de Cf inscrierile,fie ca
discutam de intabulare, inscriere povizorie, notare, pot sa aiba trei efecte juridice: pot sa
conditioneze dobandirea dreptului, adica efect atributiv, pot sa conditioneze opozabilitatea sau
pot sa aiba stric efect de informare. Acuma, va rog frumos sa fiti atenti la cum functioneaza
lucrurile si care sunt diferentele. De principiu am spus in materie de CF nu avem un text
echivalent cu 1583 care sa ne spuna ca exista o diferenta de regim intre cunoasterea prin Cf
respectiv cunoasterea directa. Daca nu exista inseamna ca se aplica regula de la art 22. Ambele
cunoasteri au de principiu aceeasi valoare. De ce anume avem aceasta regula de la 22 mentinuta
in sistem de Cf si nu o avem la arhiva electronica mobiliara unde se inscriu cesiunile de creanta?
CF spre deosebire de AEGRM (care functioneaza in materie mobiliara) este un sistem de
publicitate complet. In consecinta, in cazul CF legea impune obligatia tuturor tertilor
interesati de a se informa prin consultarea cuprinsului registrului de publicitate. In
consecinta, spre deosebire de situatia vizata de art 1578 si art1583, tertii de CF nu vor putea
invoca nicodata inopozabilitatea fata de ei a unui drept subiectiv care a facut obiectul
inscrierii in CF.
Ex: A vinde la B si B nu se inscrie in CF dar C, un tert, cunoaste faptul ca a avut loc vanzarea.Va
rog frumos sa imi spuneti care e consecinta dupa cum in speta e aplicabil art 56 din LPA ,
respectiv,in a doua ipoteza este aplicabil art 885 din Codul Civil.

Ce spune 56 din LPA? Ca pana la finalizarea lucrarilor de cadastru art 885 nu e aplicabil.Deci
avem doua ipoteze pe aceeasi speta.
Ipoteza1: e in continuare aplicabil 56 LPA,
ipoteza2: e aplicabil l885.
Care e consecinta juridica avand in vedere ca C cunoaste existenta contractului translativ
de proprietate? Mai precis, cine e proprietar in raport cu C? In speta noastra raspunsul
este urmatorul: daca inscrierea de Cf are exclusiv efect de opozabilitate, atunci
cunoasteferea efectiva are aceeasi valoare cu cunoastere prin CF.Raspuns: fata de C
proprietar va fi B
Ipoteza 2: daca Cf are efect atributiv de drepturi, proprietatea inter partes cat si
fata de terti se dobandeste doar la momentul inscrierii. Consecinta care e in ipoteza 2 ?
chiar daca C cunoaste ca s-a incheiat vanzarea, fata de C proprietar ramane A. De ce ? In
momentul in care Cf are strict efect de opozabilitate, ea teoretic poate genera efecte diferite
cu privire la terti diferiti. Tertul care a cunoscut in mod direct actul, chiar daca nu e inscris
in CF fata de el acel act e opozabil. Fata de tertul care nu a cunoscut, actul nu e opozabil.
Daca s-a facut inscrierea..la revedere!
In schimb, in momentul in care Cf conditioneaza si efectul intre parti nu mai e posibil sa
zici: pai daca C a cunoscut pe alta cale inseamna ca intre noi si fata de C proprietar e B. Dar fata
de D, care nu a cunoscut..cine e proprietar?va dati seama ca ajungem la o stupizenie, pentru ca
art885 conditioneaza nu numai efectele fata de terti si si efectele intre parti. Ori efectele intre
parti nu pot sa varieze dupa cum tertul a cunoscut sau nu. Retineti ca in momentul in care
intra in vigoare art 885 cunoasterea efectiva va avea exclusiv efect de informare fata de
terti iar transferul dreptului real atat inter partes cat si fata de terti va fi conditionat de
dobandirea posesiei tabulare, adica de inscrierea in CF. Cunoasterii efective, adica
independente de inscrierea in CF, ii poate fi asociat exclusiv efectul juridic al opozabilitatii,
nicidecum efectul atributiv,tocmai pt ca acesta din urma se produce simultan inter partes si fata
de terti.
Inscrierile de CF
Evident ca toate aceste efecte despre care am vorbit sunt asigurate prin inscrierile de CF:
intabularea, inscrierea provizorie, care nu este altceva decat o intabulare provizorie, si notarea.
De principiu, intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect exclusiv drepturile reale imobiliare
in timp ce notarea vizeaza alte drepturi subiective in legatura cu imobilele (drepturi de creanta,
respectiv stari de fapt sau situatii juridice asociate imobilelor).Ex:actiunile petitorii, respectiv
actiunile de CF fac obiectul notarii.

De principiu, intabularea si inscrierea provizorie asigura efectul de opozabilitate respectiv


efectul atributiv de drepturi. La randul sau, notarea asigura opozabilitatea drepturilor de creanta.
Ex: locatiune, arenda,etc. constituite in legatura cu imobilele, sau altor situatii
juridice care vizeza imobilele: clauza de inalienabilitate,drept de preemtiune. Art 902 ne
zice asa: drepturile, faptele, alte raporturi juridice .devin opozabile tertelor persoane
exclusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale.
Art 902 deroga de la art 22? NU! pt ca ce ne spune 902? Ca opozabilitatea este asigurata
atat de cunoasterea prin CF cat si de cunoasterea pe alta cale, adica cea efectiva. Totodata,
notarea asigura, face posibil, intermediaza efectul de informare al tertilor in legatura cu anumite
situatii juridice sau stari de fapt referitoare la imobile. Pana acum am zis efect atributiv de
drepturi, efect de opozabilitateastea-s toate efecte juridice. Si ajungem la notarea asta care e
cam anemica si care are efect de informare. Care e relevanta juridica ?
art 901. zice asa : dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular .seamana cu art 937
care spune dobandirea cu buna-credinta a unui bun prin posesia mobiliara. Ce zice? Sub rezerva
unor dispozitii contrare,oricine ar dobandi cu buna-credinta un drept real inscris in Cf va fi
socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, chiar daca la cererea adevaratului titular dreptul
autorului sau este radiat din CF. Deci nebunie: A cumpara de la B care B figureaza ca posesor
tabular in CF. Ulterior C introduce o actiune in anularea titlului lui B, obtine castig de cauza si
cere radierea lui B din CF. Odata ce s-a anulat titlul dintre A si B, B nu era proprietar,B nu putea
sa I transmita lui A.Cu toate acestea A ramane proprietar, fiindca este protejata buna lui credinta
intemeiata pe CF. Care este explicatia ? Prin efectul de informare al notarii, este impiedicat
tertul sa se prevaleze de buna lui credinta.Ex: in CF figureaza ca proprietar B. A cumpara de
la B dar inainte de a se incheia contractual de vanzare-cumparare C noteaza in CF actiunea in
anularea CTR dintre C si B. In secunda aia, desi A il considera in continuare proprietar pe B, si-a
asumat riscul ca s-ar putea ca B sa nu fie proprietar. Asta e rolul efectului de informare.

Efectul de informare asociat notarii urmareste restrangerea posibilitatii tertilor de CF de a se


prevala de buna lor credinta si de a invoca in beneficiul propriu efectul publicitatii materiale a
CF.
O diferenta esentiala intre cele trei tipuri de inscriere in CF este aceea ca doar beneficiarul
intabularii sau al inscrierii provizorii se poate prevala de efectul publicitatii materiale a CF
art 901.
Ex: A e inscris in CF. dar ulterior este anulat contractul prin care a dobandit el bunul. In
situatia respectiva, daca B a cumparat cu buna-credinta de la A el va putea invoca 901,ramane
proprietar chiar daca titlul e anulat. Dar daca B cu buna-credinta a incheiat un contract de
locatiune cu A , va putea B sa invoce 901? NU ! Publicitatea materiala, adica protectia tertului de

buna-credinta functioneaza numai pt tertul care si-a inscris in CF drepturi reale. Nicidecum
pentru tertul care si-a notat in CF drepturi de creanta.

Cartea funciara
-cursul 8REALE VIII.1

PRINCIPII SAU REGULI PRINCIPALE GENERALE IN MATERIE DE CARTE


FUNCIARA
1

Principiul legalitatii are o mare importanta in economia mecanismului de carte


funciara. Presupune ca in cartea funciara se inscriu doar drepturile subiective, situatiile
juridice, respectiv starile de fapt, reglementate in mod expres de catre lege. Nu poti sa
ceri permisiunea inscrierii in cartea funciara oricarui lucru. Se inscrie in cartea funcira
numai o situatie juridica sau o situatie de fapt, care este enumerata de lege printre
elementele care pot face obiectul publicitatii imobiliare. Totodata, legalitatea presupune
si faptul ca inscrierea de carte funciara va fi dispusa prin incheierea registratorului
de carte funciara doar in masura si ulterior verificarii de catre acesta, a indeplinirii
conditiilor legale, impuse in ce priveste:
1. titlul care intemeiaza cererea de inscriere,
2. Cuprinsul cartii funciare,
3. Cererea de intabulare, inscriere provizorie, respectiv notare.
Asadar, este de retinut:
- Daca va faceti judecator sau avocat trebuie sa verificati sa contestati daca e cazul
impotriva incheierii de carte funciara. Pentru a formula aceste conditii trebuie sa
cercetati daca registratorul de carte funciara care a respins sau a admis o cerere de
inscriere in carte funciara a respectat principiul legalitatii, mai precis: daca a scris
doar drepturi care pot face obiectul publicitatii imobiliare si daca atunci cand a
admis/respins cererea a verificat anterior conditiile legale impuse pentru titlu (titlul
trebuie sa fie contatat intr-un inscris ... Daca nu are inscris nu poate sa admita o cerere
de inscriere in cartea funciara
- Trebuie sa verifice si conditiile de lagalitate a cererii trebuie sa fie facuta pe un
anumit formular, un anumit tip, sa cuprinda anumite elemente. Trebuie sa indentifice
intr-o carte funciara cu un numar topo/cadastral imobilul, cu privire la care se cere
inscrierea. Daca nu indeplineste aceste conditii, chiar daca e justificat sa faca o astfel

de cerere, cererea va fi respinsa. Legea impune ca registratorul sa verifice


concordanta dintre titlu si cartea funciara. Daca titlul provine de la altcineva
decat actualul posesor tabular, cererea se va respinge.
2

Principiul efectului concordativ respectativ confortativ(opozabilitate) respectiv


atributiv de drept

Pe sistemul anterior intrarii in vigoare a NCC, cartea funciara avea exclusiv efect confortativ, de
opozabilitate.
In conditii art 56 din legea de punere in aplicare, cartea funciara isi patreaza acest efect urmand
ca art 885 sa intre in aplicare doar ulterior.
Discutia intre efect confortativ si efect constitutiv vizeaza exclusiv intabularea si inscrierea
provizorie. Pentru ca notarea nu a avut niciodata si nu va avea niciodata efect atributiv. Notarea
are doar doua efecte: opozabilitatea sau informare. In ce priveste efectul atributiv respectiv
confortativ doar 2 precizari cu titlu general:
Efectul confortativ al intabularii respectiv al inscrierii provizorii presupune o scindare a
realitatii juridice intre momentul incheierii actului juridic translativ de proprietate sau alt drept
real, si momentul inscrierii in cartea funciara = vrea sa insemne ca in cazul opozabilitatii de fapt
se intampla urmatorul lucru: o parte din efectele actului juridic sunt amanate si sunt
conditionate de inscrierea in cartea funciara. Atunci se intampla o ciudatenie in sensul ca
inter partes se transfera proprietatea iar fata de terti efectele sunt amanate pana la
inscriere. Diferenta intre aceasta ipoteza pe codul civil vechi si ipoteza noua pe 885 e doar una
cantitativa nu calitativa. DE CE? Spunem ca pe 885 avem efect atributiv sau constitutiv de
drepturi- asta inseamna ca se incheie actul juridic dar de data aceasta nu se amana efectele
doar fata de terti ci se amana pana la inscriere si efectele intre parti. Nu mai exista o
scindare a realitatii juridice intre momentul incheierii actului si momentul intabularii. Pana
cand va intra in vigoare 885 vom avea asa: se incheie actul intre A si B, A=vazataor,
B=cumparator. Inseamna ca in raporturile dintre ei B va fi proprietar dupa momentul incheierii
actului, iar fata de terti proprietar va fi A. Avem asadar realitati paralele. In mometul in care se
realizeaza inscrierea lui B in cartea funciara, B va deveni proprietar si fata de terti. Asta se
intampla in prezent. In momentul in care va fi aplicabil art 885, se incheie actul dintre A si B,
A ramane proprietar si intre parti si fata de terti, B devine proprietar numa in momentul in
care se realizeaza intabularea, inscrierea in cartea funciara.
OBS: diferente doar cantitative si nu calitative - pt ca sistemul asta cu 2 pasi se
incheie actul si proprietatea se transfera numai in momentul inscrierii in cartea funciara, e preluat
din sistemul austriac si german. Acolo este o diferenta calitativa pt ca acolo actul 1 (la fel ca la
drept roman ) este un act obligational, adica actul de la notar nu este un act translativ de
proprietate, el nu are ca obiect transferul de proprietate, nu urmareste asa ceva si nici nu poate sa
faca asa ceva. Actul de la notar in sistemul german si austriac este un act obligational. Se naste

din obligatia ca ulterior sa faci alt act prin care sa transferi proprietatea. Al doilea act se
realizeaza a momentul inscrierii in cartea funciara. In sistemul de drept roman nu exista al doilea
act. In manual veti gasi actiunea in prestatie tabulara, care este preluata din vechile reglementari
de carte funciara care s-au copiat integral. NCC 885 alin 1- drepturile reale imobiliare
cuprinse in Cf se dobandesc atat intre parti cat si fata de terti numai prin inscrierea lor in
cartea funciara pe baza actului sau a faptului care a determinat inscrierea
Daca se fac promisiuni- eu promit ca iti vand un teren si apoi ma razgandesc; tu poti sa te
duci in instanta sa obtii o hotarare prin care instanta sa suplineasca consimtamantul meu si sa tina
loc aceasta hotarare de act autentic de vanzare. Foarte mult timp in sistemul roman dupa 1900 sa confundat actiunea in prestatie tabulara cu actiunea intemeiata pe o promisiune de vanzare.
Nicio legatura intre cele doua. De foarte multe ori veti vedea ca subtitlurile actiune in pretsatie
tabulara sunt actiuni in executarea unor promisiuni. Care este diferenta? Daca fac promisiune din
promisiune eu imi asum o obligatie sa inchei in viitor un contract. Daca fac un contract vanzcump eu nu mai am nicio obligatie sa inchei ulterior un al doilea contract. Deci, in decretul legii
115 degeaba ai incheiat vanzarea ca trebuie ulterior sa consimti si la intabulare. Aceasta nu are
nicio legatura cu ipoteza in care ai incheiat initial numai o promisiune. Pt ca in decretul 115
vanzarea in sine nu era suficienta pt a duce la transferul de proprietate, era necesar pe langa
contractul definitv de vanzare cumparare sa iti dai si consimtamantul la intabulare.
Daca ai fi avut in decretul legi 115/1938 aplicat pana in 1996 daca avea promisiune se
inampla asa: promisiune - din promisiune trebuia sa iti dai consimtamant pt vazanre si dupa inca
un consimtamant pentru inscriere in cartea funciara. In prezent nu mai exista aceasta cerinta ca
la cartea funciara sa se dea un al doilea consimt. Cerinta a doua, cu al doilea cosimtamant vine
din sist austriac germane undev avem 2 acte juridice, unul prin care se naste obligatia si unul prin
care se transfera dreptul. Al doilea act juridic prin care se transfera dreptul este un act juridic
solemn (insotit de o formalitate). Formalitatea in materie mobiliara este remiterea, formalitatea
in materie imobiliara este inscrierea in cartea funciara.
Noi pe 885 nu avem un astfel de mecanism, nu avem 2 acte juridice, avem un singur
act juridic. De aceea actiunea in prestatie tabulara nu mai prezinta interes pt ca esenta ei era ca
daca persoana respectiva nu mai vrea sa isi idea consimtamantul la intabulare tu sa poti sa il
constrangi. In prezent consimtamantul la intabulare nu mai este cerut de lege.
Pe 885 NCC in momentul in care devine aplicabil nu va determina o modificare de esenta a
mecanismului juridic. In prezent avem actul juridic care el este translativ de proprietate, dar o
parte din efectele lui sunt conditionate de inscriere, inscriere doar ca o modalitate a actului, dar
efectele raman ale actului nu ale inscrierii. In mom in care va deveni aplicabil 885 diferenta va fi
una singura, nu numai o parte din efectele actului ci toate vor fi conditionate de inscriere, dar
inscrierea nu va fi nici atunci un mod de dobandire. Actul va ramane mod de dobandire si vom
avea doar un singur act juridic.

La momentul in care art 885 NCC va deveni aplicabil se va produce o modificare


exclusiv cantitativa fata de situatia existenta in conditiile aplicabilitatii art 56 LPA. In sistemul
civil roman inscrierea drepturilor reale in cartea funciara si dobandirea posesiei tabulare
functioneaza asemenea unei modalitati a actului juridic care fara a genera efecte juridice proprii
se limiteaza la a conditiona efectele actului juridic fata de terti (art 56 LPA) sau efectele actului
juridic atat intre parti cat si fata de terti (art 885 NCC).
3

Principiul neutralitatii
= regula de carte funciara care stabileste ca inscrierea de carte funciara se face de
principiu exclusiv ca urmare a cererii formulate de catre cei interesati. Asadar, ca regula,
inscrierea de carte funciara nu se face publica din oficiu. Aceasta seamana cu pricipiul
disponibilitatii in procesul civil instanta nu iti da decat daca ceri si in limita a ceea ce
pretinzi. Sa stiti ca lucrurile se prezinta in felul urmator: in masura in care se incheie un
act juridic translativ de proprietate ..evident ca actul ala se poate incheia valabil numa la
notar. In condtitiile legii 7/96 notarul care incheie un astfel de act juridic are obligatia sa
trimita un exemplar din inscrisul constatator al actului la biroul de carte funciara, in a
carei raza se gaseste imobilul cu privire la care s-a incheiat acel act. Asadar, nu prea se
mai intampla sa trebuiasca sa te duci tu persoana interesata cu cerere sa ti se inscrie un
drept in cartea funciara, pt ca notarul in momentul in care face acel act juridic are
obligatia sa trimita el un exemplar. Mai mult, daca instanta solutioneaza cereri cu privire
la drepturile reale imobiliare si ea are obligatia sa trimita un exemplar daca hotararea este
definitiva.

Ne mai intereseaza principiul acesta? Da. Dincolo de ipoteza in care ii bezmetic notarul
sau instanta omite sa trimita un exemplar din hotarare, ganditi-va ca nu toate inscrierile in cartea
funciara se fac in temeiul unor inscrisuri autentice. de ex locatiunile. Locatiunile se inscriu in
cartea funciara pt opozabilitate fata de terti. Locatiunile se incheie valabil fara a fi necesara
forma autentica. Intr-o astfel de situatie partea interesata de notare va trebui sa solicite sa depuna
o cerere de notare a locatiunii pt ca nu ii trimite nimeni din oficiu la cartea funciara contractul de
locatiune pt a fi notat. Asadar, in pricipiul acesta prezinta interes cu precadere in zona not rilor,
mai putin in materia intabularilor.
4

Principiul prioritatii

Stabileste ca in masura in care 2 sau mai multe persoane au incheiat cu un autor


comun acte juridice care au ca obiect dobandirea de drepturi reale imobiliare concurente
asupra celuiasi imobil, conflictul dintre acestea va fi solutionat in functie de ordinea in care
au fost depuse cererile de inscriere in cartea funciara si nicidecum in functie de ordinea in
care au fost incheiate actele juridice.
Obs1. Prioritatea sau anterioritatea inscrierii in cartea funciara poate fi invocata doar de
dobanditorii de buna credinta. Prioritatea intervine in ipoteza in care aceeasi persoana

instraineaza acelasi bun, sau constituie alte drepturi reale cu acelasi bun la doua sau trei presoane
diferite. Evident ca putem sa avem urmatoarele ipoteze: A vinde la B, A vinde la C acelasi imobil
. B se duce sa inscrie dreptul in CF dar inainte afla ca intre timp A a vandut acelasi imobil si la C.
Intrebarea este, in aceste conditii mai este B de buna credinta?
Ce ar insemna sa fie de rea credinta?
Sa fi fost C mentionat in cartea funciara. Daca era mentionat C in cartea funciara nu mai
povesteam de prioritatea inscrierilor. De ce? Ca sa fie aplicabil principiul prioritatii este necesar
ca in cartea funciara la momentul zero sa fie inscris A, sa nu fie inscris nici B nici C si sa avem 2
cereri din partea lui B si a lui C intre care sa transam. Daca era C nu mai aveam ce sa dicutam de
p prioritatii.
Colegii zic ca B ar fi fost de rea credinta numai daca in momentul incheierii contractului intre A
si B, ar fi stiut B ca A i-a vandut lui C. Prin ipoteza noi am pornit de la situatia in care A ii vinde
mai intai lui B si doar dupa lui C. Pai poate B sa ghiceasca viitorul? Nu avea de unde sa stie B ca
A o sa ii vanda si lui C.

Ipoteza2.
A vinde la B, apoi A vinde la C. C habar n-are in momentul incheierii contractului ca anterior A
vandut la B, dar C afla ca A a vandut si la B inainte de a se inscrie in cartea funciara. Ati zis ca
buna credinta trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic. In situatia in care C afla dar
totusi depune cererea de inscriere in cartea funciara se aplica principiul prioritatii?
Mai mult, art 22 alin 1 si 2 spun ca daca avem un sistem de publicitate care conditioneaza
exclusiv opozabilitata, cunoasterea efectiva si cunoasterea prin intermediul sistemului de
publicitate au acelasi efect.
Ipoteza este simpla:
A vinde la B, A vinde la C. B afla despre vanzarea dintre A si C. C nu a aflat inca .Desi stie, B se
duce si depune cererea de inscriere in cartea funciara. In situatia aceasta cine va ramane
proprietar avand in vedere conflictul de drepturi dintre B si C?

A vinde lui B, si apoi A vinde lui C.


B inainte de a se inscrie in cartea funciara afla ca intre timp i s-a vandut si lui C si atunci vine C
si spune urmatorul lucru.: In masura in care art 22 ne spune ca in sistemele de publicitate cu efect
de opozabilitate inscrierea efectiva, cunoasterea efectiva si cunoasterea mediata au aceeasi
valoare inseamna ca din momentul in care tu, B, ai cunoscut faptul ca mi s-a vandut si mie acest

bun, dreptul meu a devenit fata de tine opozabil, asadar eu, C, ar trebui sa fiu preferat in
conflictul dintre cele doua drepturi concurente.
Daca am doua contracte prin care se constituie drepturi concurente, nu ulterior ar trebui sa vedem
care contract devine opozabil fata de acel act dobanditor?
Uneori buna credita este necesara la momentul inscrierii in cartea funciara nu doar la momentul
incheierii contractului. Dar, pentru ipoteza noastra va rog sa va uitati la art 897 alin 1 actiunea
se va putea indrepta si impotriva tertului dobanditor inscris anterior in cartea funciara, daca actul
juridic invocat de reclamant este anterior celui in temeiul caruia a fost inscris tertul, iar tertul a
fost de rea credinta la acel moment, la momentul incheierii propriului act juridic.
In materie de carte funciara noi avem o derogare de la art 22 alin 1,2. De ce?
-

Art 22-daca am un sistem de publicitate care asigura opozibilitatea, cunoasterea efectiva


si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceeasi valoare, adica determina
opozabilitatea dreptului cunoscut fata de terti.
Din reglementare art 897 rezulta: pe sistem de carte funciara daca am 2 dobanditori de la
acelasi autor cunoasterea efectiva are valoare numai pana la momentul incheierii
propriului act juridic. Daca ulterior acestui moment cunosti alte acte juridice din care
s-au generat drepturi concurente acelea nu devin fata de tine opozabile. Devin
opozabile numai prin inscriere in cartea funciara.
In cond art 897 alin 1 se instituie o derogare de la norma de principiu regasita in art 22,
mai precis art 22 stabileste cu titlu general ca in cazul sistemelor de publicitate cu efect
de opozabilitate, cunoasterea efectiva, independent de sistemul de publicitate, asigura
opozabilitatea la fel precum cunoasterea intermediata de registrul de publicitate. Cu toate
acestea, in sistem de carte funciara cu efect de opozabilitate (intabulare, notare)
cunoasterea efectiva determina opozabilitatea doar in masura in care ea a intervenit
anterior sau cel tarziu concomitent cu incheierea actului juridic care a generat unul dintre
drepturile concurente. Consecinta logica cunoasterea efectiva, daca am mai multe
acte prin care se constituie drepturi concurente, cunoasterea efectiva nu va interesa
niciodata in cazul primului dobanditor, deoarece anterior lui nu exista nici un alt act
concurent , nu are cum sa fie de rea credinta. Cunoasterea efectiva in cazul
dobandirii de drepturi concurente va prezenta importanta doar pentru a determina
regimul juridic aplicabil dobanditorilor posteriori de drepturi concurente. Cel care a
dobandit initial un astfel de drept concurent prin ipoteza neputand fi de rea credita la
momentul incheierii propriului act. Deci retineti: daca avem un sistem de publicitate
care asigura opozabilitatea trebuie sa nu fi cunoscut pe alta cale ca sa intre in
discutie principiul prioritatii- ca cine s-a inscris primul isi face dreptul
opozabil.etcDar cunoasterea pe alta cale conteaza doar pana la momentul
incheierii actului . Ulterior n-am decat sa cunosc ce vrea eu pentru ca din acest

moment conteaza doar ordinea de inscriere in registrul de publicitate. Asta doar


cand e vorba de dobanditori de drepturi concurente de la acelasi autor.
Principiul prioritatii 2
-

Eficacitatea juridica a principiului prioritatii este asigurata prin reglementarea


legala a inscrierii provizorii.

De ce?
Sa zicem ca avem doua drepturi concurente: unul e dobandit pur si simplu iar celalalt e
dobandit sub conditie. In masura in care un drept e dobandit sub conditie el nu va putea face
obiectul intabularii atunci ar exista riscul ca acel dobanditor care are drept pur si simplu sa si-l
inscrie primul in cartea funciara si atunci chiar daca sa zicem ca am dobandit un drept sub
conditie suspensiva , si conditia se realizeza, si se considera ca retroactiv actul a produs efecte de
la momentul initial, sa fie tardiv acest lucru pt mine, fiindca celalalt dobanditor si-a inscris cu
prioritate dreptul in cartea funciara.
Deci
A transfera la B sub conditie suspensiva la 10.10.2012
A transfera la C acelasi drept pur si simplu la 10.07.2013
La 10.09.2013 se realizeaza cond suspensiva sub care a dobandit dreptul B.
Daca singura inscriere de drept real aflata la dispozitia lui B ar fi intabularea, consecinta pt el ar
fi ca intre 10.07.2013 si 10.09.2013, C ar avea tot timpul sa isi intabuleze cu prioritate dreptul.
Degeaba s-ar realiza conditia la 10.09 ca ar fi prea tarziu pt B.
Pentru a evita aceasta situatie este reglementata legal inscrierea provizorie = intabulare
provizorie. Inseamna ca B va putea din momentul in care si-a incheiat actul sa isi inscrie
provizoriu dreptul afectat de conditie, iar inscrierea provizorie va produce efecte sub conditia
justificarii ulterioare. In ex nostru va produce efecte numai daca conditia suspensiva se
realizeaza.

Cum se produc efectele inscrierii provizorii?


-

Retroactiv inscrierea provizorie se transforma in intabulare


Inscrierea provizorie va conferi rang prioritar lui B.

Inscrierea provizorie urmareste asigurarea unui rang prioritar pt dobanditorul unui drept
real care nu intruneste la momentul dobandirii toate conditiile cerute de lege pt intabularea
dreptului sau.
Evident ca la notare nu mai avem povestile astea. De unde vine povestea cu inscrierea provizorie
si notarea? Din sistemele de CF cu efect constitutiv de drepturi.Cata vreme intabularea ar avea
doar efect de opozabiliatea te-ai gandi la fel ca si la notare...ce ar impiedica intabularea unui
drept sub conditie?. Raspunsul e ca s-a creat inscrierea provizorie alaturi de intabulare pt ca la
origine intabularea avea efect constitutiv. In sistemele germane nu se putea accepta sa am un
efect constitutiv cu privire la un drept sub conditie. Acolo functioneaza lucrurile in felul urmator:
am o vanzare care e act obligational, eu ma oblig sa-ti transfer proprietatea sub conditie, daca se
va indeplini nu stiu ce conditie. Pana nu se implineste conditia eu nu imi execut obligatia de a
da .Daca nu execut obligatia de a da nu se incheie cel de-al doilea act juridic care insotit de
formalitatea intabularii asigura transferul de proprietate. In astfel de sisteme nu se poate concepe
intabularea sub conditie. De aia s-a creat inscrierea provizorie
La noi, cata vreme intabularea are numai efect de opozabilitate, n-ar impiedica nimic sa o inscriu
si sub conditie. Pt ca efectul este oricum al actului juridic.

Principiul prioritatii 3
Prioritatea functioneaza si in ipoteza succesiunii unor inscrieri cu efect confortativ/atributiv, care
survin unor inscrieri cu efect de informare.
Exemplu:
A inscris in cartea funciara ca proprietar. B cumpara de la A.
Inainte ca B sa cumpere de la A se noteaza in cartea funciara o actiune in anularea titlului, in
baza caruia a fost inscris A. B cumpara si se intabuleaza B. Aici avem o succesiune de doua
inscrieri. Prima notarea unei actiuni, are efect exsclusiv de informare, a doua o intabulare.
Vorbim de inscrieri succesive de acelasi fel .
Ce se intampla daca am o succesiune de notari, respectiv intabulari? Si mai mult notarea nu are
efect de opozabilitate.
Ce se intampla in sistemul de carte funciara cand nu vin in conflict drepturi de aceeasi natura?
nu vin in conflict doua locatiuni. Daca vine in conflict o creata si un drept real? Daca vine in
conflict dreptul meu de preemtiune si dreptul de proprietate pe care l-a dobandit nu stiu cine ? Ce
se intampla? S-a notat o actiune cu efect de informare, deci n-are nimeni niciun drept notat acolo
si s-a intabulat dreptul de proprietate a lui B. Ce se intampla in situatia asta ?Cum functioneaza
prioritatea?

Sa zicem ..pai bine cine si-a notat ? X e cel care a cerut anularea titlului lui A. Deci X a notat
actiunea si are el prioritate..are el prioritate la ce ? ca el nu si-a inscris nicun drept care sa vina in
concurs cu dreptul lui B.
Aveti grija...In situatia aceasta miza nu mai este pur si simplu conflictul clasic dintre doua
drepturi concurente. Miza este aceea ca B sa nu poata sa se prevaleze de buna lui credinta. Miza
este ca B cand a cumparat de la A a cumparat pe riscul lui, a stiut ca inscrierea in cartea funciara
a lui A este contestata, si-a asumat riscul de a suporta consecintele acestei contestari in masura in
care actiunea ar fi admisa. Concluzia: prioritatea nu functioneaza exclusiv cand avem un concurs
intre drepturi de aceeasi natura, care au fost inscrise prin acelasi tip de inscriere, ci ea poate sa
functioneze si in situatii atipice in care vin in concurs inscrieri diferite cu efecte diferite.
Exemplu
A cumpara de la B si se intabuleaza ca prioritar. Dar, anterior contract vanzare-cumparare se
notase in cartea funciara actiunea lui X prin care care acesta solicita anularea titlului lui A.
4. Principiul efectului relativ al inscrierilor de carte funciara
Se coreleaza cu observatiile facute la principiul legalitatii, in sensul ca registratorul de carte
funciara va admite cererea de inscriere a dreptului doar in masura in care titlul in baza
caruia se cere inscrierea, provine de la posesorul tabulat actual. Doar in masura in care
exista concordanta intre cuprinsul CFsi titlu.
Art 887 art 894
Art 894 nscrierea drepturilor reale n cazul actelor juridice succesive
n cazul n care un drept supus nscrierii n cartea funciar a fcut obiectul unor cesiuni succesive
fr ca nscrierile s fi fost efectuate, cel din urm ndreptit nu va putea cere nscrierea
dreptului n folosul su dect dac solicit, odat cu nscrierea acestuia, i nscrierea dobndirilor
succesive anterioare pe care le va dovedi cu nscrisuri originale sau copii legalizate, dup caz
Ex: A vinde la B, B vinde la C, C vinde la D, D vrea sa se inscrie in cartea funciara unde in
continuare apare ca proprietar A. Va trebui D sa ceara inscrierea lui B, apoi a lui C si apoi se va
inscrie D.

Art 894 este consecinta lui 893 - Persoanele mpotriva crora se poate face nscrierea
drepturilor tabulare
nscrierea unui drept real se poate efectua numai:
a) mpotriva aceluia care, la data nregistrrii cererii, este nscris ca titular al dreptului asupra
cruia nscrierea urmeaz s fie fcut;
b) mpotriva aceluia care, nainte de a fi fost nscris, i-a grevat dreptul, dac amndou
nscrierile se cer deodat.

Art 887 alin 1. Situatia in care drepturile se dobandesc si intre parti si fata de terti fara inscriere
in CF, extratabular.
Aln 3 - in cazurile prevazute la aln 1- titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea
dispune de ele prin CF decat dupa ce s-a facut inscrierea.ce inseamna Nu va putea
dispune? ...nu zice textul nicidecum ca daca ai dobandit extratabular n-ai atributul de
dispozitie. Sa zicem ca ai dobandit prin succesiune legala un bun, esti propriater si n-ai
atributul de dispoztie pana nu te inscrii in CF. Gresit. Tu ai atributul de dispozitie,poti face
orice act juridic prin care sa instrainezi acel drept dar dobanditorul va putea sa se inscrie
doar dupa momentul in care esti inscris tu. Adica 887 aln3 se refera la aceeasi ipoteza cu
894.

5. Principiul publicitatii materiale a cartii funciare


Art. 901
Dobndirea cu bun-credin a unui drept tabular
(1) Sub rezerva unor dispoziii legale contrare, oricine a dobndit cu bun-credin vreun drept
real nscris n cartea funciar, n temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul
dreptului nscris n folosul su, chiar dac, la cererea adevratului titular, dreptul autorului su
este radiat din cartea funciar.
Art. 937
Dobndirea proprietii mobiliare prin posesia de bun-credin
(1) Persoana care, cu bun-credin, ncheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu
titlu oneros avnd ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul lurii sale
n posesie efectiv.

Publicitatea materiala = daca posesia exercitata de un altul te-a indus in eroare, incat tu ai fost
convins ca el e proprietarul, vei fi protejat de lege, in sensul ca, daca ai incheiat un act oneros cu
el cu privire la acel bun pe care el il poseda, tu vei deveni proprietar chiar daca el nu a putut sa iti
transfere acest drept. Publicitaea materiala porneste de la eroarea scuzabila, legitima fiindca ea a
fost generate de posesia tabulara.
A vinde lui B. B cumpara imobilul de la A fiindca il vede in cartea funciara figurand ca poprietar
pe A.

Si in art 937 si in art 901 este vorba de un efect asociat posesiei, dar nu posesia mea dobanditor,
ca imi dai un bun in posesie sau ca ma inscriu in cartea funciara, ci posesia celui de la care am
cumparat.
Cu ce seamana posesia asta?cu intervertirea ... atunci cand chiriasul imi vindea mie bunul .Eu il
vedeam stapanind bunul, eram de buna credinta si dobandeam posesie sub nume de proprietar
desi el era doar detentor .
Acelasi lucru se intamla aici. Eu il vad pe el in posesie posesie de fapt asupra bunului la bunuri
mobile sau tabulara la imobile . Aceasta posesie imi creeaza o eroare scuzabila, pentru ca asupra
acestui lucur eu trebuia sa ma informez .Legea ma protejeaza fiind vorba de o eroare scuzabila
daca am incheiat un act oneros si consecinta e ca eu raman proprietar desi am contractat cu
neproprietar.

CURS 9
REALE IX.1
Regimul juridic generat in materie mobiliara/imobiliara prin variile mecanisme de
publicitate
1.

Regimul juridic al celui in beneficiul caruia se realizeaza publicitatea.

a.In materie imobiliara


Efectul de opozabilitate , art 56LPA sau la momentul la care va intra in vigoare art 885
NCC efectul atributiv de drepturi. Ambele efecte sunt o consecinta a intabularii si vizeaza
exclusiv dobandirea de drepturi reale imobiliare. Totusi, sistemul de CF chiar daca trateaza de
principiu publicitatea imobiliara produce consecinte juridice si in ce priveste dobandirea
anumitor drepturi mobiliare, in masura in care acestea se gasesc in legatura cu imobilul de CF.

Ipoteza1. Opozabilitatea dobandirii anumitor drepturi de creanta (locatiune) constituite in


legatura cu imobilul .
Ipoteza2. Opozabilitatea dobandirii anumitor drepturi potestative constitute in legatura cu
imobilul(dr de preemtiune, dr de preferinta, dr beneficiarului unui pact de optiune) Chestiunea
atipica in cazul acestor drepturi e ca aceste drepturi sunt asimilate bunurilor mobile. De ex
creantele chiar daca vizeza un bun imobil sau un bun mobil, sunt intotdeauna asimilate bunurilor
mobile . cu toate acestea se asigura opozabilitatea dobandirii lor prin sistemul de CF

Ipoteza3. Art 540aln2. reglementeaza opozabilitatea prin publicitatea de CF in cazul dobandirii


unor dr reale mobiliare. Concluzia: in toate cele trei ipoteze(creante,potestative, respectiv
540aln2)se realizeaza publicitatea dobandirii unor drepturi mobiliare insa, spre deosebire de dr
reale imobiliare, publicitatea si opozabilitatea drepturilor mobiliare in CF se asigura invariabil
prin intermediul NOTARII.

b.Materia bunurilor mobile .


Art 936NCC. Asociaza efectul de opozabilitate publicitatii dr reale mobiliare,
realizata prin intermediul posesiei. Deci, posesia functioneaza ca mijloc de publicitate de
principiu pt drepturi reale principale( propritate si dezmembraminte) .Greu functioneaza in cazul
unei ipoteci,pt ca ipoteca este fara deposedare.Daca eu am o ipoteca asupra bunului tau, bunul in
sine este inca la tine si fata de terti nu se poate crea impresia ca eu as avea un dr asupra acelui
bun.
Functioneaza posesia ca mijloc de publicitate in cazut dr reale cu deposedareproprietatea, dezmembramintele ei, si gajul, ca garantie mobiliara. Dar ipoteca nu poate
functiona pe acelasi rationament pt ca nu se remite bunul. Debitorul poate in continuare sa
foloseasca bunul si in masura in care la scadenta nu va executa creditorul va putea sa-l execute
silit cu prioritate din acel bun.
In cazul ipotecilor mobiliare: opozabilitatea garantiilor reale mobiliare (si a operatiunilor
juridice asimilate acestora) este asigurata prin intermediul inscrierii in AEGRM. Asadar, in
materie imobiliara avem sistem de publicitate-CF.
In materia mobiliara este o divizare:
-anumite dr mobile sunt opozabile prin intermediul CF ( creantele in legatura cu bunurile
imobile, frcutele de la 540)
-anumite dr mobile sunt opozabile prin intermediul publicitatii asigurata de posesie
- altele prin intermediul AEGRM.
Avem trei stari de fapt care asigura publicitatea unor situatii, situatii care asigura cunoasterea lor
si implicit publicitatea unor stari de drept:1.posesia tabulara. 2.posesia.3.inscrierea in
AEGRM
In timp ce in CF se inscriu toate drepurile reale imobiliare plus alte drepturi care au natura cu
imobilul, in AEGRM se inscriu exclusiv garantiile reale mobiliare si operatiunile juridice
asimilate lor( cesiunea de creanta facuta cu titlu de garantie,clauza de rezerva a proprietatii in
materie mobiliara).

In AEGRM nu se inscrie orice dr mobiliar,doar garantiile si operatiuni asimilate lor. (ipoteca,


gaj) ..in cazul gajului intr-adevar avem simultan doua mijloace de publictate: posesia(pt ca gajul
e cu deposedare) si arhiva. De ce sa-l mai inscrii in arhiva daca ai posesie? Pt ca daca creditorul
gajist vine in conflict cu creditorul ipotecar,creditorul gajist chiar daca are posesie va pierde
deoarece conflictul intre garantii concurente este asigura de ordinea inscrierii in arhiva.
Cesiunea de creanta de principiu inseamna transferul unui drept de creanta de la A la B.
Dar cesiunea se poate face si cu titlu de garantie: daca eu nu voi executa la scadenta obligatia
mea fata de tine tu vei avea posibilitatea sa-ti recuperezi suma pe care ti-o datorez din creanta pe
care ti-am cesionat-o.
La fel clauza de rezerva a proprietatii, eu iti vand un bun mobil si tu nu mi-ai achitat inca
pretul.Daca ti-am transferat proprietatea eu devin un creditor al tau ..pentru a-mi furniza garantii
suplimentare ca tu vei plati retin proprietatea la mine chiar daca vanzarea s-a incheiat pana in
momentul in care tu platesti integral pretul. Observati ca dreptul de proprietate in sine
functioneaza ca garantie.
Avand in vedere ca AEGRM realizeaza o publicitatea incompleta in cazul acestui sistem de
publicitate legea instituie obligatia de a se informa doar in cazul titularillor de drepturi care fac
obiectul inscrierii in arhiva. Restul tertilor se vor putea prevala de buna lor credinta(eroare
scuzabila) chiar daca nu au consultat registrul de publicitate.
Ipoteza: A cumpara de la B un autoturism. Apoi A este contactat de X, executor judecatoresc,
care il anunta pe A ca B inainte sa instraineze acest bun a constituit in favoarea lui C mai multe
drepturi de ipteca mobiliara asupra unor bunuri mobile ale lui B. Deci A a cumparat un bun
ipotecat si stim ca ipoteca confera drept de urmarire. C il informeaza pe A ca va scoate la vanzare
silita bunul cu exceptia situatiei in care A ar avea disponibilitatea sa plateasca el datoria lui B. A
sustine ca nu avea de unde sa stie de ipoteca , dar executorul ii spune ca ipoteca a fost inscrisa in
AEGRM.
1.
Efectul de opozabilitate al inscrierii in arhiva functioneaza numai intre titularii de
drepturi care fac obiectul inscrierii in arhiva. Dreptul de proprietate asupra autoturismului nu
face obiectul inscrierii in AEGRM. fata de A care a cumparat de la B arhiva nu functioneaza
ca mijloc de opozabilitate a ipotecii. Atunci cum pot eu ipotecar sa imi fac opozabila ipoteca fata
de dobanditorii bunului, in masura in care debitorul meu, ulterior constituirii ipotecii, decide sa
vanda bunul? .Raspuns: Ipoteca mobiliara este opozabila de plin drept, fara nicio inscriere fata de
tertii subdobanditori ai bunului. Opozabilitatea este conditionata doar in raporturile intre diversii
creditori care vor sa-si inscrie drepturile in arhiva . A care a cumparat de la B nu are nicio treaba
cu arhiva. Fata de A dr de ipoteca mobiliara devine opozabil automat din momentul in care se
constituie. Dar A se va prevala in raport cu C de ART 937 posesorul de buna credinta
dobandeste proprietatea bunului mobil libera de orice fel de sarcini. Daca dobandesti
posesie si esti de buna credinta- ai crezut ca ai dobandit de la proprietar sau ca ai dobandit

bunul liber de sarcini- si eroare ta este scuzabila, in situatia aia tu dobandesti proprietatea
mobiliara libera de sarcini.
A a fost de buna credinta in momentul in care a cumparat daca nu a verificat AEGRAM? DA , pt
ca nu avea legal obligatia sa verifice arhiva.

1.
Opozabilitatea este asigurata de arhiva doar in raporturile dintre titularii de drepturi care
fac obiectul inscrierii (creditorii care dobandesc garantii reale mobiliare asupra aceluiasi bun)
2.
Restul tertilor pot justifica un comportament diligent in conditiile art 14NCC chiar daca
nu au verificat cuprinsul registrului de publicitate.

Solutionarea conflictului de drepturi concurente( titluri concurente) povenite de la un autor


comun.
a)in materie imobiliara
art 891-ordinea de preferinta in functie de ordinea inscrierii in CF
b) in materia mobiliara
art 1275-art 2420- conflictul dintre ipoteci mobiliare concurente se solutioneaza in mod
esential in functie de ordinea inscrierii in arhiva

Sistemele de publicitate produc de principiu aceleasi efecte :


- Daca A instraineaza acelasi teren la B si la C conteaza cine s-a inscris primul in CF.
-Daca A constituie ipoteca asupra aceluiasi teren la B si la C, rangul ipotecilor va fi dat de
ordinea inscrierilor
- Daca A constituie ipoteca mobiliara asupra aceluiasi bun la B si la C, rangul ipotecilor va fi dat
de ordinea inscrierii in AEGRM
-Daca A vinde acelasi bun mobil la B si la C publicitatea se va asigura prin punerea in posesie,
adica prin corpus.

Art 1872 locatiuni succesive.

lit a) in cazul imobilelor inscrise in CF prioritatea functioneaza in favoare locatarului care si-a
notat dreptul in CF. Daca si-au notat amandoi primul care a depus cererea de notare.
Lit c) de principiu e vorba de bunuri mobile, prioritatea va functiona in favoare locatarului care a
intrat primul in folosinta bunului.
Conluzie: avem sisteme generalizate de publicitate pentru drepturi reale. Imobile-CF, mobileposesia, respectiv AEGRM. De principiu creantele sunt opozabile automat dar pt anumite creante
care sunt puternic legate de bun pt a fi opozabile tertilor trebuie inscrise in sistemele de
publicitate;
Ex: am o locatiune imobiliara , mai multi chiriasi succesivi conflictul dintre ei se va solutiona in
functie de ordinea cererii inscrierii(notare) in CF .
Daca am mai multi chiriasi asupra unui bun mobil,conflictul dintre ei se va solutiona
tinand cont de primul care a fost pus in posesie.
Prezumtia relativa a existentei dreptului real care a facut obiectul publicitatii.
Art 900, art 919 aln3. si art 21NCC Efectul vizeaza exclusiv drepturile reale .

Ultima consecinta juridica care se produce in beneficiul celui in numele caruia s-a facut este
legata de dobandirea drepturilor reale prin uzucapiune.
Art 931, 939 vizeaza ipoteza bunurilor imobile/mobile
De subliniat ca uzucapiunea functioneaza exclusiv pt dobandirea drepturilor reale si
functioneaza ca efect al posesiei tabulare insa nu functioneaza ca efect al inscrierii in arhiva
electronica.

Regimul juridic/efecte juridice generate de sistemele de publicitate fata de terti

Cine sunt tertii? Celelalte subiecte de drept, excluzandu-i pe titularul drepului a carui publicitate
se realizeaza si pe autorul acestuia.
1.

Prima consecinta delimitarea sferei obligatiei de a se informa

In lipsa unui sistem de publicitate legala sfera acestei obligatii este incerta. Indeplinirea ei,
urmand a fi verificata, analizata de la caz la caz. Atunci cand lipseste sistemul de publiciate vom
intalni formulari de felul: este de buna credinta cel care nu a cunoscut sau nu putea/nu trebuia sa
cunoasca. Cand aveti formulari de acestea nu avem sist de publi, daca apare un litigiu instanta va
aprecia in functie de situatie concreta daca va putea/nu va putea sa cunoasca.
2.

A doua consecinta

In prezenta unor sisteme de publicitate (cartea funciara) sfera obligatie de a se informa este legal
delimitata (art 901). Mai precis legea stabileste ca este de buna credinta, asadar se gaseste intr-o
eroare legitima scuzabila doar tertul care a consultat cuprinsul registrului de publicitate si a fost
indus in eroare tocmai de acest registru.
Ex clasic in cartea funciara figura ca proprietar B chiar daca ulterior titul B a fost anulat eu
nu aveam de unde sa stiu pentru ca B era scris proprietar

In cazul altor sisteme de publicitate (AEGRM) chiar daca legea delimiteaza sfera
obligatiei de a se informa, aceasta delimitare este aplicabila doar in cazul anumitor terti
(creditorii care au un debitor comun, care au garantii imobiliare asupra acelor bunuri). Prin
urmare, legea recunoaste tuturor celorlalti terti posibilitatea de a ignora in mod legitim drepturi
subiective care au devenit opozabile prin inscrierea in registrul de publicitate.
Am un drept inscris in arhiva care este opozabil tertului, dar cu toate acestea tertul poate sa nu
tina cont de acel drept, pt ca tertul ramane de buna credinta chiar daca nu a verificat arhiva
O consecinta a acestei analize, a doua consecinta fata de terti : dobandirea exceptionala a
drepturilor reale mobiliare/imobiliare ca mijloc de protectie a erorii, a bunei credinte eroare
cauzata de publicitatea inexacta ( Art 937, 901, 909) acest efect functioneaza in cazul
publicitatii realizate prin posesie tabulara dar nu functioneaza in cazul posesiei realizate de
AEGRM.

Ipoteza1
A > B > C
In materie imobiliara/mobiliara functioneaza la fel.
A vinde la B, B vinde la C iar ulteriror contractul de vanz-cump dintre A si B este anulat. In
situatia aceasta inseamna ca B a fost neproprietar. C a dobandit de la un neproprietar.

Daca in materie mobiliara B era in posesie, avea stapanire, suferea de aparenta falsa ca B ar fi
proprietar. C a avut convingerea ca B este proprietar, dar a fost o convingere eronata cauzata
tocmai de posesie. Prin urmare C va fi protejat si ramane proprietar desi o contractat cu un
neproprietar.
Ipoteza in materie de CF.
B figura ca proprietar in CF si posesia tabulara a lui B l-a indus in eroare pe C. In anumite
conditii C va ramane proprietar.
Ipoteza2
A -> contract de vanzare B
B -> contract de locatiune C
Ulterior contractul de vanzare dintre A si B este anulat. Dar C a fost de buna credinta. C nu
ramane chirias pt ca publicitatea materiala art 901 vizeaza exclusiv sfera drepturilor reale, nu
se aplica in cazul drepturilor de creanta.

Universalitatile de drept juridice/ universalitatile de fapt


Ncc art 2393
Discutam de un ansambulul de bunuri privite ca universalitati nu individual
Posesia, posesia tabulara, dreptul de proprietate vizeaza numai bunuri determinate.
Universalitatile nu vizeaza bunuri determinate. De aia nu poti sa ai nici posesie pe un
patrimoniu si nu poti fi nici proprietar pe un patrimoniu.
Art 2393 alin 1 si alin 2
Este vorba despre ipoteci mobiliare. Dar nu orice ipoteza.
Distribuitor de autoturisme care in mod uzual vinde astfel de bunuri
Clientul cumpara de la el. Inainte de a cumpara bunul, acesta a fost ipotecat. Daca ipoteca ar fi
fost cunoscuta de catre client (consumator) ea ar conferi drept de urrmarire, ar merge odata cu
bunul la cosumator.
Dar Art 2393 spune ca in mod exceptional ipoteca nu merge odata cu bunul.
Consumatorul cumpara - plateste un pret ipoteca se muta de pe dreptul de proprietate asupra
autoturismului pe pret si pe mai departe distribuitorul va fi garantat cu banii incasati din vanzarea
masinii. Consumatorul primeste autoturismul ala liber pe orice fel de sarcini

Subrogatia, trasmisiunea ambele sunt posibile doar daca pornim de la o multime, multime e
care o numim patrimoniu. Patrimoniu este definit ca fiind ansamblul tuturor drepturilor si
obligatiilor evaluabile in bani al unei persoane.
Patrimoniul nu se confunda cu drepturile si obligatiile pe care le contine. Daca o persoana nu are
niciun drept si nicio obligatie, cu siguranta aceasta va avea patrimoniu. Capacitatea de folosinta
aptitudinea de a avea drepturi si obligatii. Daca patrimoniul nu se confunda cu drepturile si
obligatiile, nu este el o aptitudine de a avea dr si obl ?
Teoria patrimoniul creeaza o zona de confuzie intre patrimoniu si capacitatea de folosinta. Daca
patrimoniul e distinct de drepturi si obligatii pe care le detine inseamna ca e aptitudinea de a
avea. Aceasta aptitudine o definim ca fiind capacitate de folosinta.
Ncc art 31 patrimoniu, mase patrimoniale si patrimoniu de afectatiune. Orice persoana fizica
sau juridica este titular al unui patrimoniu......Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau a unei
afectatiuni.
Obs !!!!
Patrimoniu este reglementat de NCC in mod imperativ! in mod imperativ fara a da posibilitatea
de derogare, legea stabileste ca orice persoana are un singur patrimoniu, iar acel patrimoniu
poate face obiectul unor diviziuni doar atunci cand legea permite.
Concluzie nu pot sa am persoana fara patrimoniu. Nu pot sa am patrimoniu fara titular. Nu
pot sa am patrimoniu divizat numai daca permite legea. Nu pot sa am persoana cu mai multe
patrimonii.
Regula fundamentala!
Un patrimoniu pe cap de locuitor
Un locuitor pe cap de patrimoniu
Este voie sa divizez patrimoniu doar cand legea permite.
Teoria patrimoniului de afectatiune -origine germana o persoana poate sa aiba pe langa
patrimoniul ala si un alt patrimoniu distinct afectat unei anumite activitati. Poate avea 2
patrimonii. Mai mult, patrimoniul de afectatiune poate sa ramana fara titular, cea ce il tine
este scopul in virtutea caruia a fost constituit.
Aceste 2 ipoteze: persoana cu doua patrimonii respectiv patrimoniu de afectatiune fara
titular NU sunt permise de lege. (Alin 3 art 31). Patrimoniile de afectatiune , sunt mase
patrimoniale.

Masa patrimoniala s-ar parea ca e un fel de diviziune. Din rationamentul legiuitorului ar rezulta
ca un patrimoniu este o subdiviziune a unui alt patrimoniu.
Patrimoniu = aptitudine de a avea drepturi si obligatii evaluabile in bani
Patrimoniul nu are limite. Patrimoniu este infinit, pot sa intre oricate drepturi si obligatii
evaluabile in bani. Patrimoniu este ceva fara limite, fara capete. Doar bunurile sunt finite.
Patrimoniu de afectatiunie nu poate sa fie cuprins intr-un alt patrimoniu. Patrimoniu de
afectatiune nu exista in dreptul civil roman.
Ce sunt masele patrimoniale ?
Exemplu:
Dreptul familiei persoanele casatorite in sistemul comunitatii legale, au fiecare dintre ele
patrimoniu divizat intr-o masa a bunurilor proprii si o masa a bunurilor comune.
Cate bunuri pot sa intre maxim in masa bunurilor comune? un nr nelimitat
Rezulta ca si masele patrimoniale sunt tot un infinit. Am ajunge sa spunem ca patrimoniul este
divizat in mai multe infinituri mai mici care sunt masele patrimoniale. Nu e logic!!
Ce sunt masele patrimoniale?
Notiunea moderna de patrimoniu merge de la urmatoarea problema simpla: daca am un debitor
care are datorii, acele datorii trebuie sa fie cumva garantate, in masura in care debitorul este de
rea credinta si nu plateste voluntar. Notiunea moderna de patrimoniu ne spune ca tot pasivul unei
persoane este garantat de activul acesteia.
Si tocmai pt ca teoria patrimoniului este construita gandindu-se legiuitorul la creditor si nu la
titularul patrimoniului, se spune foarte clar ca: nu ai voie sa ai mai multe patrimonii, ca sa nu se
trezeasca creditorul ca el are o creanta careia ii corespunde obligatia ta, iar obligatia ta se gaseste
in pasivul patrimoniului si in activul acelui patrimoniu nu are nimic.
Deci :
1.

Nu ai voie sa ai mai multe patrimonii pt a nu frauda creditorii

2.
Ai voie sa divizezi patrimoniul in mai multe mase patrimoniale numai atunci cand iti
permite legea, aceasta divizare nu influenteaza masa patrimoniala, respectiv gajul general.
Masa patrimoniala..care e scopul ei ? Ganditi-va la persoanele casatorite. De ce avem bunuri
proprii si bunuri comune? Care e utilitatea ?Ce urmarim cu divizarea patrimoniului?
-

Ce bunuri au un regim juridic? Adica sunt proprietatea exclusiva.

Ce bunuri au un alt regim juridic?

Si daca ar fi divizat patrimoniul am spune pai nu avem masa patr dar pers casatorita in
comunitate: toate bunurile dobandite inainte de casatorie sunt bunuri proprii si toate bunurile
dobandite dupa casatorie sunt comune. Deci nu mai avem nevoi de divizare.
Creditorii ar stii ca nu pot sa urmareasca
E nevoie de divizare pt a justifica subrogatia. Se poate intampla ca un sot sa aiba o casa
dabandita inainte de casatorie. Dupa ce s-a casatorit vinde casa si cumpara un apartament.
Ar rezulta ca apartamentul, dobandit dupa casatorie, e bun comun. Evident ca nu .
Daca nu am avea mase patrimoniale pt ca sa se intample povestea aia (vand apartamentul ...si el
totusi ramane bun propriu) ar trebui sa apelam la subrogatii cu titlu particular. Aceasta
functioneaza in anumite situatii limitativ reglementate legal sau contractual.
Gajul general = garantia comuna a tuturor creditorilor care le permite acestora sa vanda silit
orice bunuri aflate in activul patrimonial al debitorului lor pt a-si realiza dreptul de creanta in
situatia in care debitorul refuza executarea voluntaraa obligatiilor

Gaj general :
1.

drept comun tuturor creditorilor( un fel de cotitulari pe gajul general)

2.

nu este drept real poarta asupra unei universalitatii(nu asupra unui bun determinat)

3.

nu confera creditorilor atributele de urmarire si de preferinta

4.

nu se pierde de catre creditorul in favoarea caruia s-a constituit o garantie reala

5.
nu se intinde asupra a doua sau mai multe patrimonii simultan el vizeaza doar activul
patrimonial in a carui pasiv se gaseste obligatia corelativa dreptului creditorului
6.
in ipoteza constituirii unei garantii personale (fideiusiune) creditorul va dispune de doua
drepturi de gaj general asupra patrimoniului debitorului sau si asupra patrimoniului
fideiusorului, garantului personal.

CURS 10
Curs X-XII
Am povestit despre universalitati juridice si universalitati de fapt.
Intreaga teorie moderna a patrimoniului porneste de la ideea de a se asigura creditorilor o garantie cat
de mare, in sensul ca, in masura in care debitorul nu executa voluntar, vor avea posibilitatea sa-l execute
silit din bunurile care se gasesc in activul patrimonial al acestuia ( gajul general) .
Art. 2393- pune in discutie o garantie reala mobiliara .
Art. 2345 (1)-reglementeaza dreptul de urmarire. (2)- reglementeaza dreptul de preferinta.
Prin opozitie cu dr de ipoteca, gajul general nu confera nici dr de urmarire, nici dr de
preferinta, pentru ca gajul general ( spre deosebire de dr de ipoteca, reglementat de art. 2345) nu
reprezinta un drept real .Totodata, gajul general nu atrage nici indisponibilizarea bunurilor in activul
patrimonial al debitorului; prin urmare ,acesta este liber sa dispuna de toate drepturile sale dupa cum
doreste, atata timp cat creditorul sau nu a inceput executarea silita si nu a instituit un sechestru asigurator
asupra bunurilor din activul patrimonial al debitorului. Asadar, e evident ca creditorul chirografar este
destul de descoperit, adica el ,in principiu, are un drept general in conditiile art. 1518 si art. 2324, care in
esenta spune ca debitorul raspunde pentru datoriile lui cu toate bunurile pe care le are, bunuri care vor
exista doar in momentul executarii silite, pana atunci debitorul e liber sa faca ce doreste.Aceasta
libertate a debitorului poate sa fie extrem de riscanta pentru creditori, mai ales pentru creditorii
chirografari. De ce? Pentru ca el poate sa fie hiperactiv, sa instraineze sau poate sa fie indolent si sa riste
pierderea anumitor drepturi. In conditiile astea, pentru a se proteja, creditorii chirografari au la dispozitie,
actiunea pauliana si, respectiv, actiunea oblica.
Art. 1560 actiunea oblica
Art. 1562- actiunea pauliana
Ipoteza: debitorul are de achitat 50.000 euro, obligatia va deveni scadenta luna viitoare; el stie foarte
bine ca nu-I are si ca nici nu are de gand sa-I plateasca. Prin urmare, se gandeste ce bunuri mai valoroase
are in patrimoniu: un apartament si un autoturism. Debitorul transmite bunurile din patrimonial sau,
transmisiunile pot fi reale sau fictive.El va opera in 2 variante: prima varianta: se face ca instraineaza
(simulatie sub forma fictivitatii, prin care se urmareste fraudarea creditorilor care la momentul scadentei
ar avea impresia ca bunurile respective nu se mai gasesc in patrimonial debitorului lor : incheie un act
public cu X prin care stabileste ca instraineaza/ doneaza si incheie un act secret cu X prin care stabileste
ca instrainarea nu a avut loc)- in aceasta situatie creditorii vor apela la o actiune in simulatie, pentru a

demonstra ca in realitate, transferul de proprietate nu s-a produs, ca produce efecte juridice numai actul
secret si ca in realitate, proprietar a ramas debitorul;odata ce actiunea in simulatie este admisa, instanta va
constata ca nu s-a produs tranferul de proprietate, iar creditorii pot trece la executarea silita; a doua
varianta: actul respectiv de instrainare este real, debitorul chiar instraineaza, fie ca doneaza, fie ca vinde
bunul respectiv in aceasta situatie, avem art.1561,creditorii, in primul rand creditorii chirografari,vor
avea la dispozitie actiunea pauliana, care este o actiune prin care creditorii ataca in istanta actul
fraudulos, demonstrand ca debitorul a dorit sa-si cauzeze sau sa-si agraveze, starea de insolvabilitate,
pentru ca ei sa nu il poata executa silit. IMPORTANT de retinut la actiunea pauliana, art.1562, art. 1563
se vorbeste despre crearea sau agravarea starii de insolvabilitate, deci frauda creditorului nu
inseamna prejudiciu ca la raspundere civila, pt ca nu e o actiune in raspundere,frauda creditorului
inseamna ca debitorul ,prin actele pe care le incheie, se pune in imposibilitatea de a executa
obligatia fata de creditor; exemplu clasic: insolvabilitatea. Art.1563- vorbeste de conditiile legate de
creanta( pt a fi admisibila actiunea pauliana, creanta NU trebuie sa fie exigibila), deci creditorul
chirografar va putea sa uzeze de actiunea pauliana, chiar inainte ca creanta sa sa fie scadenta/ exigibilaaceasta treaba prezinta interes, pt ca debitorul poate sa inceapa cu actele frauduloase cu mult inainte de
scadenta si atunci creditorul trebuie sa aiba posibilitatea sa atace aceste acte chiar daca,creanta sa nu este
exigibila.
Art.1560-actiunea oblica: actiunea oblica, in esenta, functioneaza ca o reprezentare, adica
creditorul poate sa actioneaze pe seama debitorului sau ca si cum ar fi un fel de mandatar al
debitorului, adica, pe cale oblica; creditorul are posibilitatea sa exercite drepturile debitorului sau ,in
masura in care debitorul este indolent. Exemplu: debitorul are de incasat, la randul lui, niste sume de bani
de la un tert si debitorul nu face nimic; exista riscul ca daca debitorul nu face nimic, sa intervina
prescriptia extinctiva si debitorul sa nu-si mai poata recupera acele sume de bani, si prin urmare creditorul
sau sa nu mai aiba din ce sa il execute silit. In aceasta situatie, pe cale oblica, creditorul poate sa introduca
actiune in locul debitorului, impotriva tertului pt a recupera sumele de bani care ii sunt datorate
debitorului sau.
Observatii:
Actiunea oblica, spre deosebire, de actiunea pauliana, presupune o creanta exigibila.
In timp ce actiunea oblica produce efecte in patrimoniul debitorului-daca unul din creditorii
debitorului, actioneaza pe cale oblica, importiva tertului care ii datoreaza 10.000 euro debitorului, tertul
va fi constrans sa faca plata in patrimonial debitorului. Acea plata, va intra in activul patrimonial al
debitorului si va profita tuturor creditorilor. In schimb, in momentul in care se actioneaza pe calea
actiunii pauliene, actul juridic fraudulos va fi declarat de catre instanta ca fiind inopozabil fata de
reclamant,numai fata de reclamant;fata de toti ceilalti creditori, acelasi act ramane opozabil.
Consecinta: daca debitorul si-a vandut un apartament, in mod fraudulos, la un prt derizoriu, se ataca cu
actiune pauliana vanzarea. Fata de reclamant, actul este inopozabil, chiar daca o fost inscrisa in CF. pentru
toti ceilalti terti, proprietar este cumparatorul, pentru reclamant, proprietar este debitorul vanzator. Atunci,

numai creditorul reclamant, poate sa il execute silit pe debitor din acel bun, toti ceilalti creditori, nu pot sa
execute silit bunul respectiv, pt ca fata de ei, actul de vanzare este in continuare opozabil.
Art.1417 (1)- in masura in care, din indolenta sau in mod fraudulos, debitorul diminueaza gajul
general , creditorul se va putea prevala si de art.1417. Consecinta: se va putea uza de actiunea pauliana
si de actiunea oblica, si se va putea trece ulterior, la executarea silita fara a se mai astepta scadenta.
Avand in vedere ca gajul general nu este un drept real si nu confera urmarire, preferinta si nici nu
indisponibilizeaza bunuri, creditorilor chirografari li se pun la dispozitie anumite mijloace pentru a se
apara: ac pauliana, ac. oblica si decaderea din termen,in conditiile art.1417.
Intrebare: daca totusi, debitorul este insolvabil; ipoteza: debitorul are datorii in valoare de
100.000euro,din aceste datorii una este de 19.000euro, care nu e scadenta, si are in activ 24.000 euro.
Daca am mai multi creditori chirografari, ei trebuie platiti simultan si sa dea la fiecare cate o bucatica din
cat datoreaza? Raspuns: faptul ca eu imi sting o datorie fata de un creditor, nu poate sa fie un element
fraudulos fata de ceilalti creditori.
Ipoteza: pasiv: 120.000 euro, din care 60.000 datorati lui A, 40.000 lui B si 20.000 datorati lui C si un
activ: 50.000 euro. Reguli: debitorul nu are obligatia de a-I plati simultan pe toti creditorii chirografari.
Debitorul are posibilitatea de a alege sa plateasca pe oricare dintre creditorii chirografari , stingandu-si
obligatiile in ce ordine doreste. Asadar, debitorul este tinut exclusiv de ordinea scadentei obligatiilor
respective. Daca toate obligatiile au devenit dj scadente, el NU este tinut sa faca concomitent
plata fata de toti creditorii chirografari. Deci in ex, daca toate creantele sunt scadente, el poate plati cei
40.000 euro si actul nu poate fi atacat de catre ceilalti creditori chirografari. Se poate intampla: nu sunt
scadente toate obligatiile, dar in masura in care termenul scadentei este stabilit in favoarea
debitorului (de regula se stabileste in favoarea debitorului), in situatia asta debitorul poate sa
renunte la termenul de scadenta si sa plateasca anticipat pe oricare dintre creditori.
Ipoteza: se incepe executarea silita. Daca executarea silita este inceputa de un singur debitor, ceilalti
sunt pasivi, in aceasta situatie, ala care a inceput executarea va fi platit prin intermediul executarii silite,
ceilalti nu, pt ca nu au participat la executarea silita si vor suporta integral insolvabilitatea.
Ipoteza: cazul in care executarea silita este inceputa simultan de catre toti creditorii.
Insolvabilitatea va fi suportata de catre fiecare proportional cu intinderea creantei proprii. Proportia se
calculeaza cu regula de trei simpla. Numai in situatia asta se punea problema de suportare
proportional.
Art.2393 -reglementeaza 2 mecanisme juridice care sunt posibile datorita teoriei generale a
patrimoniului: transmisiunea-pt ca se instraineaza un bun si subrogatia reala. Transmisiunile sunt
de 3 feluri: cu titlu particular, universale si cu titlu universal.
Transmisiunea cu titlu particular are ca obiect exclusiv drepturi determinate. Asadar, NU pot
face obiectul unei transmisiuni cu titlu particular nici universalitatile si nici obligatiile e.g. GiGi de

la Constanta are un apartament pe care il inchiriaza pe o perioada de 2 ani.Dupa 9 luni de la incheierea


contractului, Gigi vinde apartamentul in urma unei oferte irezistibile. Intrebare: ce va face cumparatorul
cu chiriasul? In principiu, vanzatorul in raport cu chiriasul are o obligatie personala, cumparatorul a
dobandit bunul printr-o transmisiune cu titlu particular , care are ca obiect doar elemente de activ.
Exceptie: se transmit printr-o transmisiune cu titlu particular si obligatii: in cazul obligatiilor
propter rem, care vizeaza bunul. Art. 1811-1813. Intrebare: aceste texte legale confirma sau infirma
ceea ce am spus despre transmisiunile cu titlu particular ca ele au ca obiect doar drepturi, nu si obligatii?
Art.1811 confirma regula, pt ca o fost nevoie de un text expres care sa stabileasca ca noul proprietar e
obligat sa respecte obligatia.In lipsa acestui text, noul proprietar nu ar fi fost obligat sa respecte. Regula :
transmisiunea cu titlu particular iti confera doar drepturi , nu si obligatii. Pt a fi protejat chiriasul, in
fata acestei reguli, legiuitorul introduce o reglementare expresa art.1811, 1813 prin care suplineste
consecintele acestei reguli fata de chirias.
Art.1811,1813 nu spun ca actul respectiv e opozabil fata de cumparator, fiindca un act juridic este
opozabil fata de terti. Aceste articole spun ca, cumparatorul fata de acest act juridic (locatiune) va
avea statutul juridic de PARTE. Cumparatorul bunului inchiriat, va fi tinut sa execute, in calitate de
locator contractul de inchiriere, deci devine parte si nu este in regim de opozabilitate. Contractul naste
fata de el obligatii ( cand spui ca un act juridic este opozabil, inseamna ca nu se nasc obligatii fata de
terti ,din acel act).
Art. 1811, 1813- reglementeaza o cesiune fortata de contract, menita sa suplineasca consecintele
nefaste ,din perspectiva chiriasului, a regulii ca transmisiunea cu titlu particular are ca obiect exclusiv
drepturi, nu si obligatii.
Chiar daca acelasi bun determinat este transmis in coproprietate la doua sau mai multe
persoane, trasmisiunea este cu titlu particular.
Transmisiunea universala are ca o obiect o universalitate juridica in ansamblul ei care este
transmisa unei singure persoane. Asadar, beneficiarul unei transmisiuni universale va putea dobandi ( pt
ca nu stim sigur, e posibil ca universalitatea juridica sa fie goala si atunci nu primeste niciun dr si nicio
obligatie) drepturi si obligatii. Drepturile si obligatiile nu pot exista independent de modurile lor de
dobandire, ele sunt rezultatul unor norme juridice, care pot fi legale, contractuale, ca sa am dr si obligatii
acele norme trebuie sa subziste, prin urmare este foarte posibil, ca in cazul unei transmisiuni universale,
succesorul universal sau avandul-cauza, sa nu se rezume la a dobandi drepturi si obligatii izolate, ci el
dobandeste si calitatea de parte in contractele incheiate de de cuius si care se afla in curs de executare.
Diferenta fata de art 1811,1813- devenea parte in mod exceptional, prin derogare de la regula. Aici,
regula este ca el va deveni parte in contractele incheiate de de cuius si care sunt in curs de
executare.Exemplu: de cuius a vandut un bun, pt acel bun, de cuius datora garantia de evictiune ,dupa
deces, vine un tert care il evinge pe cumparator. Mai poate sa faca cumparatorul ceva? Succesorul
universal va fi tinut de conditiile contractului de vanzare, de garantia pentru evictiune. Succesorul preia
calitatea de vanzator in contractual respectiv, desi contractual nu mai este in curs de executare.

Transmisiunea universala are ca obiect o universalitate in ansamblul ei care merge catre un singur
titular, consecinta este ca acest beneficiar are aptitudinea de a dobandit drepturi , obligatii si calitatea de
parte in contractele incheiate de de cuius si care nu au caracter intuitu personae.
Transmisiunea cu titlu universal: una si aceeasi universalitate juridica, cum ar fi patromoniul
la momentul decesului, se transmite catre 2 sau mai multe persona distince care devin cotitulari ai
acestei universalitati juridice. Urmare, consecinta acestei transmisiuni este starea de indiviziune,
care nu se confunda cu stare de coproprietate. Indiviziunea presupune faptul ca beneficiarii
transmisiunii cu titlu universal vor fi cotitulari atat cu privire la dr subiective din activ, cat si cu
privire la obligatiile existente in pasiv. In timp ce, coproprietatea vizeaza exclusiv cotitularitatea
asupra dreptului, indiviziunea ( pot sa am mai multi codebitori pe aceeasi obligatii, pot sa am mai multi
couzufructuari pe acelasi uzufruct,care se gasea in activul patrimonial sau pot sa am mai multi cocreditori
pe acelasi drept de creanta care se gasea in activul patrimonial) vizeaza cotitularitatea asupra
drepturilor, respective asupra obligatiilor. Indiviziunea poate sa genereze coproprietate, dar nu se
confunda cu coproprietatea, fiindca indiviziunea este consecinta cotitularitatii asupra aceluiasi
patrimoniu. Cei care sunt in indiviziune, sunt cotitulari asupra aceluiasi patrimoniu, cu consecinta este ca
ei vor fi cotitulari pe toate drepturile (daca sunt in activ) si cotitulari pe toate obligatiile. Coproprietatea
vizeaza exclusive un anumit drept de proprietate determinat.
Transferul patrimonial (transmisiune cu titlu particular, cu titlu universal sau transmisiune universala)
influenteaza in vreun fel gajul general? In cazul transmisiunilor cu titlu particular,nu avem ce povesti, pt
ca dobanditorul cu titlu particular, avandul-cauza cu titlu particular, sau succesorul cu titlu particular,
dobandeste numai drepturi (el nu intra in schema cu gajul general). In masura in care aceste transmisiuni
cu titlu particular, au fost facute in mod fraudulos, se vor putea ataca prin intermediul actiunii pauliene.
Intrebare: ce se intampla cu gajul general daca avem o transmisiune universala sau cu titlu universal? Art .
1155, art.1156/ art.1114 (patrimoniul succesoral nu ramane sa leviteze fara titular, intre momentul
decesului si momentul acceptarii-acceptarea doar consolideaza un efect juridic care se produce din
momentul deschiderii succesiunii). Regula, la art.1114: in cazul unei transmisiuni universale sau cu
titlu universal, dobanditorul sau dobanditorii, dupa caz, vor fi tinuti la plata pasivului succesoral
1. Doar cu drepturile care sau gasit in activul succesoral si
2. Doar in limita cotei care li se cuvine din activul succesoral (cand discutam de cota avem in vedere
transmisiunea cu titlu universal, la trasmisiunea universala, fiind unul singur,nu exista cote).
Art.1155 (discutam de partaj succesoral numai in cazul transmisiunii cu titlu universal; partajul
succesoral se refera la starea de indiviziune).
Art.1156 .
Daca am succesor universal inseamna ca el, cand accepta mostenirea, automat, in patrimonial propriu
se absoarbe patrimoniul lui de cuius, dar rezulta 2 mase patrimoniale distincte: masa bunurilor proprii si

masa bunurilor succesorale; creditorii proprii nu pot sa urmareasca bunuri succesorale,nici creditorii lui
de cuius nu pot sa urmareasca bunurile proprii ale succesorului.
Ce se intampla daca avem transmisiune cu titlu universal? Vom avea A,B, C succesori si in
patrimoniul fiecaruia vom avea masa bunurilor proprii si masa bunurilor succesorale aflate in
coindiviziune si in masa bunurilor succesorale din patrimonial fiecaruia vom avea cota altuia din drepturi
si cota altuia din obligatii.
Art. 1156 (5)-preferinta asta e un fel de privilegiu ( seamana cu preferinta pe care ti-o da ipoteca).
Textul instituie o subrogatie reala (daca ne oprim la le iau locul in patrimoniu-subrogatie reala cu
titlu universal-un bun iese, altui intra, DAR textul spune creditorii lui de cuius au un drept de
preferinta-daca bunurile sunt instrainate, acest drept de preferinta se muta de pe bunurile
instrainate , pe cele care le iau locul, deci este SUBROGATIE REALA CU TITLU PARTICULAR) .
Aceste texte pun in discutie: alaturi de consecintele transmisiunii asupra gajului general,intervine si
relatia dintre divizarea/fractionarea patrimoniului si gajul general, pt ca art.1156 spune ca avem 2 mase
patrimoniale , deci o divizare a patrimoniului succesorului, divizare care atrage si divizarea gajului
general.
Art.2324(3) regula, in caz de divizare a patrimoniului: divizarea patrimoniului, nu atrage
fractionarea gajului general, mai prcis,daca patrimonial este divizat in mai multe mase patrimoniale
distincte, creditorul unei obligatii aflate in pasivul unei anumite mase patrimoniale va putea executa silit
si drepturi aflate in activul unei alte mase patrimoniale, fiind tinut exclusiv de ordinea de excutare impusa
de 2324(3)=> gajul nu e divizat.Prin exceptie, in anumite situatii, expres reglementate de lege,
divizarea patrimoniului atrage si divizarea gajului general, o astfel de exceptie este la art.1156,
art.2324 (4).
Masa patrimoniala= ( nu poate sa aiba aceeasi natura juridica precum patrimoniul) posibila def.
acel regim juridic general aplicabil anumitor drepturi si obligatii din cadrul unui patrimoniu,
pentru a le deosebi ,distinge juridic de restul drepturilor si obligatiilor continute in acelasi
patrimoniu. Regimul juridic, denumit de masa patrimoniala este legal/ reglementat de lege, imperativ si
opozabil erga omnes. Totodata, acest regim vizeaza atat elementele de activ , cat si cele de pasiv.
Dobandirea si perpetuarea acestui regim juridic, in cadrul unui patrimoniu, este /poate fi conditionata de
momentul dobandirii drepturilor sau al asumarii obligatiilor( vezi cazul comunitatii matrimoniale), de
scopul in care au fost dobandite, respectiv asumate, respectiv de regimul juridic al drepturilor cedate in
schimbul celor dobandite cu titlu oneros ( subrogatie reala). Regimul juridic denumit de masa
patrimoniala, nu este ,de principiu, opozabil creditorilor ale caror creante s-au nascut anterior acestei
scindari.

CURS 11

Masa patrimoniala este un mijloc de tehnica legala care permite leguitorului (numai leguitorul
reglementeaza masele patrimoniale) sa instituie un anumit regim juridic pt anumite bunuri si sa
perpetueze acel regim juridic pt bunurile respective, stabilind anumite criterii, e.g. criteriile de dobandire
a bunurilor si subrogatia reala cu titlu universal. Acest regim juridic nu se intinde asupra intregului
patrimoniu. In apropiere de masa patrimoniala, exista si universalitatea de fapt art.541. La ce este utila
universalitatea de fapt? Evident ca ,ea nu se poate confunda nici cu patrimoniul, nici cu o masa
patrimoniala. Universalitatea de fapt presupune si ea un ansamblu si universalitatea in sine este o valoare
distincta de bunurile care o compun (universalitatea de fapt este un bun compus; ea are economic si
juridic o valoare distincta de bunurile care o compun). Spre deosebire de masa patrimoniala,
universalitatea de fapt poate sa fie creata pe cale conventionala sau prin intermediul unui act
unilateral de vointa al proprietarului bunurilor care o alcatuiesc (regim juridic conventional sau
unilateral spre deosebire de masa patrimoniala care are un regim distinct); masa patrimoniala denumeste o
potentialitate adica o regula de aplicabilitate a unui regim juridic, care regula subzista si in lipsa oricaror
drepturi sau obligatii carora sa le fie aplicabila, pe cand universalitatea de fapt isi inceteaza existenta
atunci cand dispar elementele care o compun; masa patrimoniala denumeste un regim juridic aplicabil
atat drepturilor cat si obligatiilor, pe cand universalitatea de fapt reprezinta exclusiv un ansamblu de
bunuri, asadar elemente de activ si nu este de principiu, susceptibila de a conferi un regim juridic
comun elementelor care o alcatuiesc. Asadar, in principiu universalitatea de fapt ,fiind o adunatura de
mai multe bunuri determinate ea va putea fi transmisa printr-o transmisiune cu titlu particular, totusi
universalitatea de fapt poate fi generata prin act unilateral si prin conventia dintre proprietarul anumitor
bunuri si un tert ( creditor), ex.Codul civil vorbeste in materie mobiliara despre ipoteci si ne spune C.civ
ca ipoteca mobiliara poate sa poarte si asupra unei universalitati de fapt. Asadar, miza universalitatii de
fapt este in raport cu creditorul. De ce nu ar putea sa faca creditorul 10 ipoteci, pe 10 bunuri mobile? De
ce trebuie sa le spunem universalitate de fapt si sa fie ipoteca pe universalitate? Cu ce ne ajuta? Raspuns:
prin conventia partilor, cu efecte intre parti, partile au posibilitatea,in momentul in care se discuta despre
universalitate de fapt, sa stabileasca in cadrul acestei universalitatii de fapt, criterii pentru a se produce
pe cale conventionala, subrogatia reala. Mai prcis, poate ca potentialul cumparator doreste sa devina
colectionar de pipe ,incepand cu anul urmator (deocamdata nu are bani, inca strange )) , prin urmare,
poate el sa incheie o promisiune cu cel care are acum o colectie de pipe, dar se ridica intrebarea : ce
promite asta ca vinde si ce promite ala ca va cumpara? Pipele de acum, sau pipele pe care o sa le aiba ala
in colectie, la anul, in momentul in care se va pune problema incheierii contractului de vanzare? Intr-o
astfel de ipoteza, partile au posibilitatea, sa stabileasca de acuma ca va prezenta interes, colectia
privita ca universalitate. Consecinta:conventia lor va viza nu un nr. determinat de pipe, pe care le
are asta acum,ci pipele pe care le va avea el in colectie la anul. Aceslasi lucru se poate intampla si in
cazul unei ipoteci mobiliare (e.g. eu iti dau acuma imprumutul si tu garantezi cu o ipoteca mobiliara
constituita asupra unei turme de oi, dar ,intre timp poate mai vinzi o parte din ele,poate ai miei. Se extinde

ipoteca si asupra bunurilor nou-dobandite? In principiu, raspunsul, fiind vorba de bunuri determinate, ar
trebui sa fie Nu,insa partile pot, pe cale conventional sa stabileasca ca regimul juridic se va intinde
in cadrul universalitatii de fapt, la toate bunurile din categoria respectiva, care vor intra in
universalitate pana la momentul scadentei).
Prin conventia partilor,care instituie astfel o univ de fapt sau o confirma daca ea preexista, partile au
posibilitatea de a reglementa producerea subrogatiei reale, inclusiv in cadrul universalitatii de fapt. Acest
mecanism prezinta interes, cu precadere, in raporturile dintre debitor (proprietarul bunurilor aflate in univ
de fapt) si creditorul acestuia (e.g. art.2399 ),care permite perpetuarea garantiei in cadrul unei
universalitati de fapt, inclusiv cu privire la bunuri care vor intra in aceasta, ulterior incheierii contractului
de ipoteca.
Art.2399- in masura in care se instituie o garantie asupra unei universalitati de creante si pe langa
creantele alea, debitorul are in patrimoniu si drepturi reale,pe care drepturi reale ulterior le poate instraina.
Textul ne spune ca daca le instraineaza cu titlu oneros si primeste prt, pretul nu intra in universalitate,
desi este vorba de o creanta. Daca la momentul la care se instituie universalitatea de fapt si garantia
asupra ei, bunurile, respectiv dreptul de proprietate, nu aveau natura juridica de creanta, nici bunurile care
le inlocuiesc nu vor intra prin subrogatie in universalitatea de fapt, care face obiectul garantiei. Nu intra in
aceasta universalitate nici creantele nascute din contractele de asigurare incheiate de debitor cu privire la
bunurile lui(acelasi rationament de la bunuri-de mai sus). Cu exceptia acestor drepturi, restul creantelor
care vin in patrimoniul debitorului, pot prin conventia partilor, sa intre in universalitatea de fapt care face
obiectul garantiei.
Art.2391 (4),(5)- in masura in care partile doresc sa faca posibilia subrogatia in cadrul unei
universalitati de fapt, trebuie sa precizeze mult mai clar criteriile dupa care se va produce aceasta
subrogatie (nu e suficient sa spuna ca toate bunurile mobile viitoare intra in universaliatea de fapt).
Art.2424 discuta despre concursul dintre ipoteci. Si ipoteca mobiliara asupra unei universalitati de
fapt, face obiectul inscrierii in AEGRM.
1-inseamna ca in arhiva electronica se pot inscrie si garantii al caror obiect nu este determinat, ci
este doar determinabil, in functie de criteriile stabilite de parti, in conventia lor.
2- se deduce foarte clar ca nu este posibil acelasi regim juridic si in materie imobiliara,pentru ca
in materie imobiliara,inscrierile se fac in CF,iar CF ,de principiu, exista numai pentru bunurile
prezente( pentru fiecare bun se deschide o CF dinstincta si atunci nu am cum sa inscriu in CF o
garantie asupra unei universalitati, pt ca o CF vizeaza un singur bun). De principiu (sunt anumite
exceptii, dar nesemnificative pt discutia noastra), nu pot sa inscriu in CF drepturi asupra unor bunuri
viitoare , deci subrogatia reala nu pot sa o facilitez prin intermediul CF( CF vizeaza bunuri prezente si
determinate;exclus sa inscriu un drept aupra unei universalitati in CF,care-I deschisa pt un singur bun).
Subrogatia reala poate sa fie doar de 2 feluri: subrogatie reala cu titlu universal si subrogatie reala cu
titlu particular.

Subrogatia reala cu titlu univ: denumeste mecanismul juridic prin care in cazul instrainarii cu
titlu oneros a unui drept patrimonial, dreptul subiectiv dobandit ca echivalent al acestuia, va intra,
in mod obligatoriu ,in universalitatea juridica care continea initial dreptul cedat. Subrogatia reala
cu titlu universal se produce automat. Intrebare: este posibila derogarea de la acest mecanism juridic?
Raspuns :DA. Exemplu: stipulatia pentru altul A vinde lui B dreptul de proprietate asupra unei
constructii, in mod normal ,echivalentul, adica creanta asupra pretului ar trebui sa intre in patrimoniul de
unde a iesit dreptul de proprietate, adica in patrimoniul lui A, cu toate acestea, partile pot sa stipuleze prin
contract ca echivalentul va fi achitat lui C-tert fata de contract. Stipulatia pentru altul deroga de la acest
mecanism implicit al subrogatiei reale cu titlu universal, pentru ca are loc o transmisiune oneroasa, se
obtine un echivalent patrimonial si totusi, acest echivalent nu intra in patrimoniul de unde a plecat bunul
instrainat,ci intra in patrimoniul unui tert. Asadar, evident ca subrogatia reala cu titlu universal este un
efect al patrimoniului reglementat legal, ea se produce in temeiul legii, automat, de la sine , dar ea nu
este reglementata imperativ, mai prcis, subrogatia reala cu titlu universal, se produce in lipsa unei
clauze contrare, cuprinse in conventia cu titlu oneros. Exemplu: la pieirea bunului, ca sa-ti functioneze
subrogatia reala cu titlu universal trebuie sa ai un contract de asigurare: asiguratorul, in momentul in care
din patrimoniul tau iese dreptul de prioprietate, fiindca bunul a pierit, asiguratorul iti datoreaza tie o suma
de bani;asadar, tu dobandesti in locul dreptului de proiprietate, un drept de creanta in contra
asiguratorului, dar este posibil, ca prin contractual de asigurare sa se stabileasca un alt beneficiar al
despagubirii sa fie un tert si atunci, nu se mai produce in patrimoniul tau subrogatia reala cu titlu
universal. Subrogatia reala cu titlu universal este reglementata de dispozitii dispozitive, ea se produce in
lipsa de altceva (daca nu ai altceva mai bun, faci subrogatie reala cu titlu universal).
Subrogatia reala cu titlu particular: se greveaza intotdeauna pe o subrogatie reala cu titlu
universal; subrogatia reala cu titlu particular, presupune faptul ca dreptul de inlocuire preia
regimul juridic particular al dreptului inlocuit.
De ce subrogatia reala cu titlu universal se produce de la sine ,iar subrogatia reala cu titlu particular
se poate produce numai daca e reglementata expres de lege sau numai daca partile prin vointa lor ,o
stabilesc contractual? Ce inseamna regimul juridic particular al bunului? Deci, eu am un drept in
patrimoniu, care pleaca din patrimoniul meu si spunem noi, ca acest drept care pleaca avea un regim
juridic particular. Regimul juridic particular vizeaza/denumeste alte drepturi, situatii juridice care se
greveaza pe acest drept de proprietate/sau ce o fi el. Daca bunul e in patrimoniul meu, nu poate fi vorba
de drepturi care sa imi apartina mie, e vorba de drepturi care apartin unor terti. Asadar, regimul juridic
particular, intotdeauna, denumeste drepturi/situatii juridice ai caror titular sunt terte persoane. Inseamna
ca ,pentru a se produce subrogatia reala cu titlu particular, este necesar sau ea determina modificari , nu
numai in patrimoniul de unde pleaca un drept si vine altul in locul lui, ci determina modificari si in
patrimoniul unui tert. Tocmai de aia, in mometul in care A si B fac un act oneros prin care A ii cedeaza un
drept si B ii da la schimb un alt drept, ei nu pot sa produca consecinte juridice, de principiu, decat in cele
2 patrimonii, pentru ca actul juridic are efecte relativ art 1280, ei nu pot sa produca consecinte juridice in
patrimoniul unui tert, de aia, nu-I posibila, de principiu, subrogatia reala cu titlu particular. Legea poate
sa vina si sa o prevada expres, sau se poate ca subrogatia reala cu titlu particular sa se produca

conventional atunci cand exista si acceptul tertului. Art.2393 consecintele pentru creditor: se
modifica obiectul dreptului de ipoteca (creditorul a incheiat un contract de ipoteca, el a stiut ca
bunurile respective vor putea fi valorificate pe calea executarii silite, in masura in care debitorul nu va
plati, nu o vrut sa ipotecheze alte bunuri). Prin acest articol, leguitorul incalca/nesocoteste forta
obligatorie a contractului de ipoteca mobiliara, pentru ca forta obligatorie a contractului ne spune ca
:partile sunt tinute sa execute intocmai contractul si ca nimeni, nici partile,nici instanta,nici legiuitorul,
nici un tert nu poate sa incalce sau sa modifice in mod unilateral contractul. Asta inseamna o modificare a
contractului de ipoteca fara acordul creditorului ipotecar. Asadar, de principiu, e exclusa subrogatia reala
cu titlu particular, pentru ca , am vazut ca subrogatia reala este efectul unei conventii cu titlu oneros, orice
conventie ( art.1280),produce, de principiu, consecinte juridice, exclusiv in patrimoniile partilor
contractante. Subrogatia reala cu titlu particular, denumeste tocmai efectul juridic produs in
patrimoniul unui tert ( prin regimul juridic particular al bunului instrainat, sunt denumite drepturi sau
situatii juridice legate de acel bun si care au ca titular terte persoane). In consecinta, subrogatia reala cu
titlu particular, ar presupune incalcarea regulii sau principiului efectului relativ al contractului. Tocmai de
aceea, ea este posibila doar prin efectul legii sau conventional,daca exista si acordul tertului vizat.
Art. 630 CPC.
Art. 2325 C.civ.nu este o limitare a gajului general, datorita efectului relativ al contrctului.
Restrangeri directe sau indirecte ale gajului general
Inalienabilitatea si insesizabilitatea vizeaza regimul juridic al anumitor bunuri care ,in acest mod,
sunt scoase din sfera dreptului de gaj general al tuturor creditorilor proprietarului lor . Asadar, atat
inalienabilitatea, cat si insesizabilitatea produc efecte reale si nu se confunda cu simple obligatii
personale, care pot fi : interdictii de instrainare sau grevare a anumitor bunuri proprii, respectiv obligatii
de a NU executa silit anumite bunuri determinate, asumate de unul sau mai multi creditori. (nu vom
aborda inalienabilitatea si insesizabilitatea legala pt ca exista text care iti spune expres si ele produc efecte
de drept,sunt opozabile erga omnes, prin efectul legii ).
Art. 973(2) este vorba de inalienabilitate si insesizabilitate legala. Daca scria numai inalienabil era si
insesizabil , deoarece inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea, invers nu este valabil.ex. dreptul de
abitatie al sotului supravietuitor- nu trebuie sa inscrii in CF inalienabilitatea sau insesizabilitatea pt ca
sotul sa nu poate sa transmita catre terti dreptul de abitatie.
Ne intereseaza , inalienabilitatea si insesizabilitatea conventionala.
Intodeauna, daca discutam despre drepturi si obligatii REGULA: creantele si doar prin EXCEPTIE
discutam despre drepturi reale, respectiv sarcini reale ale bunului. Asadar , daca se doreste instituirea
unei clauze de inalienabilitate,respectiv de insesizabilitate, trebuie sa rezulte foarte clar si neechivoc din
contract, ca partile au dorit sa deroge de la regula. Ex.daca scrii in contract iti dau drept de folosinta, ala
nu va fi un drept de uzufruct, va fi un drept de creanta, trebuie sa specifici expres ca doresti sa constitui
un drept real; la fel in cazul clauzei de inalienabilitate/insesizabilitate, pt a nu exista niciun risc de

confuzie, cel mai bine e sa folosesti exact cuvantul inalienabilitate/insesizabilitate sau sa specifici in
contract, ca e vorba de o clauza care produce efecte reale,care vizeaza regimul bunului si nu este vorba de
o simpla obligatie personala. Miza: daca avem o simpla obligatie personala, sanctiunea incalcarii ei nu
poate sa fie decat acordarea de daune interese pe raspundere contractuala, respectiv rezolutiunea
contractului care o contine, pe cand in cazul incalcarii unei clauze de inalienabilitate sanctiunea va fi
nulitatea reativa a actului prin care a fost incalcata clauza ( evident, ea va fi incalcata prin contracte, pt ca
clauza de inalienabilitate vizeaza exclusiv interdictia de a dispune de bun prin acte juridice intre vii).
Art.627 (4)-instituie o norma supletiva,mai prcis discutam de o inalienabilitate conventionala,partile
vor putea deroga de la ea, prin stipulatie contrara.
Clauza de inalienabilitate prin efectul ei real, blocheaza exercitiul atributului de dispozitie
juridica, conferit de dreptul de proprietate, in timp ce clauza de insesizabilitate scoate bunul din
sfera gajului general al creditorilor proprietarului sau.
Conditii de validitate, conditii de eficacitate ,respective consecintele incalcarii clauzelor de
inalienabilitate, conditii care in anumite conditii si cu anumite limite se aplica si in cazul cluzelor de
insesizabilitate conform art.1329 (1)
Conditiile de validitate:
-clauza de inalienabiliate sa nu fie perpetuua;
-clauza de inalienabilitate sa fie justificata de un interes serios si legitim.
Interesul serios si legitim: poate sa fie al proprietarului bunului respectiv, al celui care ii transmite
acest bun-al autorului sau sau al unui tert. Art.627(2)- ex. Lui A I se transmite un bun cu clauza de
inalienabiliate pe durata studiilor, dar dupa un 1,6 ani de studii, A se imbolnaveste grav si are nevoie de
sume de bani pentru a se trata; in aceasta situatie, poate sa pretinde instantei sa constate ca,desi subzista
interesul serios si legitim, a aparut un interes superior care justifica ridicarea clauzei de inalienabiliate ; in
aceste conditii, in mod cu totul exceptional, instanta poate sa intervina in contract si sa modifice anumite
efecte ale contractului.
Clauza sa nu fie perpetuua : in mod esential, clauzele de inalienabilitate temporare care sunt
asimilabile juridic celor perpetuue sunt cele care au o durata de timp echivalenta cu durata de viata a
proprietarului sau o durata de timp mai mare. Daca pui o clauza de inalienabiliate pe 500 ani, ea nu e
perpetuua, ca doar e temporara, dar cu siguranta, este asimilabila unei clauze perpetuue (acelasi
lucru daca ai clauza pe durata vietii proprietarului). Se poate intampla, sa fie clauze de inalienabilitate
fara durata determinata sau o durata determinata de un alt element decat viata proprietarului ( ex. Speta
din caiet : clauza de inalienabiliate viagera, stabilita pe durata vietii unei persone mai in varsta decat
proprietarul- o astfel de clauza de inalienabilitate poate sa fie valabila). NU e valabila doar cea care e pe
durata vietii proprietarului!

Conditii de eficacitate ale clauzelor de inalienabilitate:


1. Eficacitatea fata de terti este, de principiu, conditionata de inserarea clauzei de inalinabilitate
in actul juridic prin care bunul este dobandit si intra , asadar, in patrimoniul celui tinut de
inalienabilitate. Prin urmare, este de principiu, exclusa inserarea unor clauze de
inalienabilitate si/sau insesizabilitate in acte juridice netraslative de proprietate. Clauza
de inalienabilitate si clauza de insesizabilitate , ii afecteaza pe creditori, pentru ca restrang
dreptul de gaj general. Consecinta: nu-I posibil sa restrangi gajul general, mai prcis,sa scoti
bunul din gajul general, o data ce ele fac parte din gajul general; adica, fie dobandesti bunul
cu clauza-in afara gajului general, fie o data ce bunul a intrat in patrimoniul tau si totodata in
gajul general al creditorilor, tu nu mai ai posibilitatea sa-l pastrezi in patrimoniu, dar sa-l scoti
din sfera gajului general, de aia astfel de clauze, au eficacitate numai daca sunt inserate in
contracte translative de proprietate; nu vor functiona astfel de clauze nici pentru transferuri
intrapatrimoniale (daca ai mase patrimoniale diferite)-EXCLUS.
Art.627 (1)-cum se incheie=> conditia ca actul sa fie translativ de proprietate ( nu am cum sa
am un termen de 49 ani, care sa curga de la o data ulterioara dobandirii).
Art.628(4)-discutia ii vizeaza pe terti (creditori), per a contrario: in cazul in care clauza de
inalienabilitate este prevazuta intr-un contract cu titlu oneros, ea nu este opozabila creditorilor
anteriori ai dobanditorului. Regula: daca un bun a intrat in patrimoniul meu fara
inalienabilitati/insesizabilitati eu nu pot sa-l grevez cu inalienabiliate/insesizabiliate cata
vreme el ramane in patrimoniul meu. Daca eu am un bun care face parte din gajul general si il
transmit cu titlu oneros, ceea ce primesc in schimb, nu poate sa fie grevat de
inalinabilitate/insesizabilitate care sa fie opozabila creditorilor mei anteriori acelei instrainaript ca daca as putea sa fac lucrul asta, ar insemna sa ma joc cu gajul general al creditorilor .
Eficacitatea clauzei de inalienabilitate/insesizabilitate nu poate sa afecteze gajul dj dobandit
de creditori.
Art. 627 (4) si art .60,indice 1 LPA-spune ca 627(4) este aplicabil printre altele si in cazul
promisiunilor-este o gherla a leguitorului pt ca debitorul poate sa incheie promisiuni de vanzare cu privire
la bunurile care nu doreste sa fie urmarite. Promisiunile de vanzare incheiate de debitor cu privire la acele
bunuri vor atrage inalienabiliatea,care la randul ei va atrage insesizabilitatea. Avem ,asadar, o exceptie
legala de la regula potrivit careia bunurile odata intrate in gajul general nu pot sa fie scoase din sfera
gajului general ,daca sunt conservate in unul si acelasi patrimoniu. Exceptia e la 627(4).
2. clauzele de inalienabiliatete au eficacitatea limitata in timp pe o durata de max.49 de ani.
2.1.

E posibil sa am clauza de inalienabilitate asimilata celor perpetuue, chiar daca e pe o


durata mai mica de 49 ani, in masura in care proprietarul bunului este o persoana foarte
in varsta. Ce se intampla daca-I clauza de 50 ani? Raspuns: termenul de 49 ani nu este
o conditie de validitate a clauzei de inalienabilitate (conditia de validitate e legata de
perpetuuitate: sa nu fie perpetuua, ceea ce ii perpetuu sau asimilat la perpetuu e NUL
chiar daca-I mai mic de 49 ani),este o conditie de eficacitate, mai prcis, o clauza de

inalinabilitate valabila va fi eficace pe max.49 ani. Deci, daca o clauza de


inalienabilitate pusa la un bebelus pe 65 ani, clauza e valabila pt ca nu e perpetuua si nici
asimilabila clauzei perpetuue, dar eficacitatea ei se opreste la 49 ani (nu-I vorba de
nulitate partiala -pt ca la nulitate partiala inlaturi o clauza cu totul si ea nu mai produce
niciun efect, nu-I posibil sa produca efecte 49 ani si pe urma sa devina nula). Tocmai de
aceea, fara a fi necesara anularea totala/partial, eficacitatea clauzei de inalienabilitate, va
fi intotdeauna, ex lege,limitata la maximum 49 ani.

Art.672-vorbeste despre conventiile referitoare la suspendarea partajului. Este posibil


ca cei 2 coproprietari sa-si transforme copropritatea obisnuita in coproprietate fortata?
Raspuns :Da, dar doar temporar, pe o durata de max.5 ani. Daca avem o conventie
intre coproprietari care cuprinde urmatoarea clauza: A,B,C coproprietari,stabilesc
prin prezenta ca exercitiul dreptului de a cere partajul va fi suspendat pe o durata de
8,6 ani. In aceasta situatie, e nula clauza, e nula toata conventia, ce sa intampla in
concret? Raspunsul este acelasi ca la o clauza de inalienabilitate pe 65 ani, nu dicutam
despre o conditie de validitate, ci discutam despre o conditie de eficacitatea.
Consecinta: clauza respecita, va produce efecte 5 ani.
Textele care vorbesc despre durata clauzeide inalienabilitate, durata uzufructului, durata
suspendarii dreptului de a cere partajul se refera la conditii legate de un interval de timp. O
astfel de conditie, nu poate sa fie o conditie de validitate, pt ca daca lucrurile s-ar prezenta in
acest fel, ar insemna ca am discuta despre o clauza care initial a fost valida si ulterior devine
nula .Tot timpul distingem intre validitatea actului juridic si eficacitatea lui. La drepturile
reale nu putem sa discutam de existenta lor, in lipsa unui mod de dobandire-trebuie sa
distingem intre conditiile de validitate si conditiile de eficacitate. ( diferenta dintre nulitate si
opozabilitate actul e nul daca ala nu avea capacitate ;in schimb este posibil ca un act juridic
sa fie valabil, sa existe si totusi anumite efecte ale lui sa nu fie opozabile cuiva- in aceasta
situatie dicutam nu despre validitate, ci despre eficacitate). Nu poate fi vorba de nulitate, pt
ca nulitatea inseamna inlaturarea contractului in ansamblul lui sau a unei clauze( daca e
partiala),ori nulitatea produce efecte retroactive; eu nu pot sa spun ca e nul si apoi sa admit
ca ceva nul,totusi, produce efecte. In cazul actelor cu executare succesiva-pe actualul C.civ.
si in aceste cazuri,nulitatea e tot retroactiva,deci discutia cu nulitatea pentru viitor era doar
pe V.C.civ; pe actualul cod orice nulitate este retroactiva-ori daca am admite/ne-am
imagina ca pe VCC, nulitatea e doar pt viitor, nu ar contrazice ce am discutat acum ,pt ca la
actele cu executare succesiva, (succesiv inseamna obiligatii care se repeat identic, capcoada)era posibila nulitatea pt viitor, pt ca si acolo era vorba de clauze distincte (clauze ca
produc efecte azi, clauze care vizau moment viitoare- si atunci nulitatea cu efecte pt viitor,
viza doar clauzele viitoare, nu pe cele care si-au produs dj efectele.
3.Publicitatea legala a clauzelor de inalienabilitate, insesizabilitate.

Art. 628(2)(3)- art.628(5) , art.2329(3)-astfel de clauze ar trebui inscrise in CF/AEGRM, art.937ca mod de dobandire, functioneaza,de principiu,numai inafara/in lipsa unui sistem de publicitate. De
ce nu ar fi posibil un echivalent al lui 937, in materie imobiliara? Raspuns: pt ca buna-credinta de la
937 este intemeiata pe posesia celui de la care dobandesti; in materie imobiliara ai obligatia sa
verifici cine are posesia tabulara; atunci nu poate fi un echivalent al lui 937 in materie imobiliara, pt
ca tu nu mai esti intr-o eroare scuzabila daca ar verificat numai posesia asupra bunului si nu ai
verificat si posesia tabulara. art.938.
Art.937-eu am cumparat de la un neproprietar, inseamna ca bunul are (undeva pe lume) proprietar.
Dreptul adevaratului proprietar este opozabil fata de mine? Evident ca Da, tocmai de aceea am nevoie
de 937, pt ca daca nu mi-ar fi opozabil, la revendicare as spune ca fata de mine, nu este proprietar.
937 devine aplicabil in situatiile in care exista drepturi/situatii juridice cu privire la bunul mobil,care
fata de mine sunt opozabile, DAR pe care eu am voie sa le ignor in mod legitim, scuzabil. Inseamna
ca daca am clauze de inalienabilitate/insesizabilitate inscrise in AEGRM, ele sunt opozabile fata de
toata lumea, dar, in continuare, tertii care nu au obligatia sa consulte arhiva, raman de buna-credingta,
eroarea lor este in continuare SCUZABILA si atunci legea le da posibilitatea sa se prevaleze de 937
si fata de ei, vor fi inlaturate efectele unor clauze, care in mod normal, le-ar fi fost opozabile.
Art.937 se aplica doar pt tertii care nu aveau obligatia sa consulte arhiva.
Art.2329+art.628= obligatia de a consulta AEGRM-se refera la titularii de drepturi care la randul lor,
fac obiectul inscrierii in arhiva. Fata de ceilalti terti, clauzele sunt opozabile , dar le pot ignora,pt ca
nu exista obligatia de a consulta arhiva, deci eroarea lor este scuzabila.
Ipoteza: A vinde un bun mobil la B si vinde acelasi bun mobil la C. Cine-I proprietar? Raspuns: cel
care a fost pus in posesia bunului cu buna-credinta. Este o aplicatie a lui 937? Raspuns :art.1275 nu
este o aplicatie a lui 937, pt ca in aceasta situatie, mecanismul juridic este urmatorul: A vinde la B, pt
ca dobandirea lui B sa fie opozabila fata de C,bunul trebuie sa fie remis ;inseamna ca : cata vreme nu
sa remis bunul la B, fata de C,proprietar va fi A si atunci C va dobandi de la adevaratul proprietar si C
nu va avea nevoie sa se prevaleze de art.937.
Art.937 este aplicabil numai in situatia in care exista o stare de drept care ti-e opozabila, pe care tu ai
incalcat-o,insa, in momentul in care ai incalcat-o ai fost intr-o eroare scuzabila cu privire la existenta
ei (legea te protejeaza pt a incuraja schimburile economice).Acelasi lucru la clauze: le inscriem in
arhiva, sunt drepturi opozabile si ,totusi, ele pot fi ignorate in mod legitim de catre ANUMITI terti.

Sanctiunea cu privire la actul care contine clauza de inalienabilitate: posibilitatea instrainatorului


de a rezolutiona acest act, daca-I oneros sau de a-l revoca daca-I vorba despre o donatie. Cu privire
la actul prin care s-a incalcat clauza de inalienabilitate, sanctiunea este NULITATEA RELATIVA,
care poate fi invocata de catre BENEFICIARUL clauzei.

Art.628 (5)- rezolutiunea /revocarea nu mai prezinta interes in aceasta situatie. Ipoteza: A
vinde/doneaza la B, cu clauza si B incalcand clauza transmite bunul la C. Daca clauza nu este
opozabila fata de C, C oricum va ramane proprietarul bunului, asa ca, pt A nu-l ajuta cu nimic sa
ceara desfiintarea contractului dintre B si C,nu se poate restitui bunul. In schimb se pot cere dauneinterese. Pe ce temei juridic? Raspunde contractuala-daca-I instrainatorul; daca beneficiarul clauze de
inalinabilitate este un tert- raspunde contractuala, pt ca prejudiciul este generat partii sau unui tert
,care prin efectul contractului a dobandit calitatea de debitor-ipoteza seamana cu stipulatia pentru
altul-si aici raspunderea este contractuala.

Sanctiunea la clauza de insesizabilitate. Clauza de insesizabilitate se incalca prin declansarea


procedurii de executare silita cu privire la bunurile respective. In conditiile legale, se vor putea cere: cata vreme procedura de executare silita este in derulare, nu s-a incheiat se va putea face opozitie la
executare pentru a se opri executarea silita, invocandu-se efectul clauzei (contestatie);
-

dupa ce executarea silita a avut loc, se va putea solicita, daca sunt indeplinite conditiile
legale, intoarcerea executarii(solicitare de intoarcere a executarii silite).

Coproprietatea
Regimul juridic al coproprietatii
Indiviziune, coproprietate, devalmasie.
Pornind de la distinctia intre indiviziune si coproprietate,pe care am facut-o la transmisiuni, mai apare
o distinctie: distinctia dintre partaj-care partaj intervine in cazul coproprietatii si lichidarea unei
universalitati care intervine in cazul indiviziunii. Ex. Societate comerciala care se dizolva/succesiuneexista atat activ, cat si pasiv, inainte de a se ajunge la partajarea propriu-zisa a activului, mai intai
,trebuie achitat pasivul > acest proces de achitare a pasivului ,urmat de impartirea activului ramas, se
numeste lichidare. Lichidarea este un proces mai complex decat partajul, care vizeaza doar
elementele de activ.
Coproprietatea presupune o fractionare a dreptului de proprietate,fara ca bunul in materialitatea lui
sa fie fractionat.
Procedura partajului judiciar este in CPC.
Intregul regim juridic al coproprietatii distinge dupa cum avem in vedere raporturile dintre
coproprietari ( raporturi reale de coproprietate), respectiv raporturile juridice alea unuia sau mai multi
coproprietari cu terte persoane , raporturi juridice nascute in legatura cu bunul aflat in coproprietate.

Art.635 care este completat prin art.637, art.638 stabilesc, detaliaza, regula legala, potrivit careia in
raporturile dintre coproprietari se aplica principiu proportionalitatii in ce priveste dobandirea oricaror
beneficii de pe urma bunului aflat in coproprietate (e.g. fructe, producte), dobandirea partilor
materiale din bun sau a sultei cu ocazia partajului, respectiv, suportarea obligatiilor /sarcinilor ( ex.
Bunul aflat in coproprietate cauzeaza unui tert,un prejudiciu-unul dintre coproprietari repara
prejudiciul tertului; in aceasta situatie,coproprietarul va avea posibilitatea sa se intoarca impotriva
celorlalti coproprietari si sa le pretinda sa suporte parti din prejudiciu, proportional cu cota lor parte
din dreptul de proprietate )generat de bunul aflat in coproprietate.
Intrebare: in cazul prejudiciului cauzat de bunul aflat in coproprietate, tertul ar fi putut sa ceara de la
un coproprietar tot prejudiciul sau ar fi trebuit sa ceara de la fiecare coproprietar o parte, proportional
cu cota? Art.1375,art.1382 (solidaritatea este o modalitate a obligatiei care presupune ca exista 2 sau
mai multi debitori-solidaritate pasiva-in aceasta situatie, oricare dintre debitori poate fi tinut de catre
creditor sa plateasca integral ,urmand ca dupa ce a facut plata, debitorul sa se intoarca cu actiune in
regres impotriva celorlalti codebitori si sa le ceara cota lor parte). Raspuns: raporturile dintre
coproprietari nu-l vizeaza pe tert si atunci poate fi tinut oricare dintre coproprietari sa platesca
integral prejudiciul, urmand ca acesta din urma sa se intoarca in regres impotriva celorlalti
coproprietari in temeiul art.635. Art.635 VS art.1375,1382.
Art. 635, 637,638 sunt norme supletive/dispozitive, care reglementeaza ,in lipsa unei conventii
contrare, regimul juridic al coproprietatii exclusiv in raporturile dintre coproprietari. Aceste reguli
legale, nu pot fi invocate de catre coproprietari in raporturile cu tertii. Caracterul supletiv al textelor
amintite este confirmat de art.644 care confera in mod expres,coproprietarilor posibilitatea de a
deroga (cu acordul unanim) de la art.635 si urmatoarele.
Art.638 (1)-proportie, intrebare: pot sa modifice aceste proportii? Raspuns: da, in masura in care
exista un contract in acest sens intre toti coproprietarii. Intrebare: coproprietarul care suporta singur
cheltuielile legate de conservarea bunului, poate sa pretinda aceste cheltuieli de la ceilalti
coproprietari? Raspuns: Da.art.638(1), nu este un text limitativ, el nu spune doar aceste cheltuieli; in
masura in care un coproprietar face singur cheltuieli legate de conservarea bunului el va putea
pretinde si restituirea acestor cheltuieli pe temeiul gestiunii de afaceri, pt ca el actioneaza atat in
interesele proprii, cat si in interesele celorlalti coproprietari.
Art.638(2)-fructele naturale si fructele industriale insusite=luate in stapanire. Daca am in
coproprietate un cires, ciresele agatate sunt bunuri imobile prin natura lor, in momentul in care culeg
o ciriasa-ea devine un bun mobil,distinct fata de cires. Cireasa apartine coproprietarilor ,prin atributul
fructus(dobandirea in proprietate a fructelor bunului respectiv) al dreptului de coproprietate. Chiar
daca unul dintre coproprietari le culege singur, ele, in momentul in care se desprind de cires, intra
automat, in virtutea atributului fructus in coproprietatea celor 3 coproprietari proportional cu cota lor.
Consecinta va fi ca ceilalti 2 coproprietari vor putea sa pretinda fructele, proportional cu cota lor
parte din drept.

Art.628 (3)-fructele civile au natura juridica de dr de creanta. In cazul fructelor civile, coproprietarii
nu mai dobandesc un drept de proprietate, ei vor deveni cocreditori. Asadar, daca discutam de fructe
naturale si industriale, discutam de coproprietate si oricare dintre coproprietari poate sa ceara partajul
actiunea in partaj este impresciptibila, pe cand in cazul fructelor civile ( creante)-actiunea de
valorificare a unei creante este prescriptibila extinctiv.
Art.641(1)-enumerare exemplificative (ex. Se inchiriaza calul de catre coproprietarul care are cota de
3/5, actul este valabil). Intrebare: coproprietarul inchiriaza pe 6 luni calul, cu un prt de 150 euro pe
luna, coproprietarii care nu au participat la incheierea contractului, pot sa pretinda de la chirias plata
chiriei? Raspuns: NU, pt ca sunt terti fata de contract.
Observatii:
-

641 da posibilitatea coproprietarilor cu majoritatea cotelor parti sa incheie acte juridice cu


privire la bun, acte fata de care ceilalti coproprietari sunt terti, deci nu vor dobandi drepturi
si obligatii.Asadar , art 641 nu reprezinta o derogare de la art.1280(efectul relativ al actului
juridic :parte in contract va fi doar coproprietarul care incheie contractual si chiriasul.
Art.638 (3). Ipoteza 1: daca chiria de 150 euro I se plateste coproprietarului care a dat calul
in chirie, ceilalti coproprietari cu cota de 1/5 fiecare, vor putea sa pretinda si ei cate 30 euro
de la coproprietarul contractant, nu de la chirias, pt ca raporturile de coproprietate in vizeaza
doar pe coproprietari. Ipoteza 2: daca coproprietarul contractant omite sa pretinda chiria?
Ceilalti coproprietari pot sa-I ceara de la coproprietarul contractant cate 30 euro? Fructele
civile pot fi pretinse de la coproprietarul contractant. In momentul in care el beneficiaza in
patrimoniul lui de 150 euro la nivel de creante,automat, in virtutea regulii proportionalitati,
ceilalti coproprietari dobandesc impotriva lui un drept de creanta de 30 euro. Ei vor putea
sa-I pretinda plata, chiar daca el omite sa isi incaseze creanta.

In ce priveste actele care pot sa fie incheiate de catre coproprietari, discutam despre acte juridice si
acte material. Actele juridice pot viza dreptul de proprietate in ansamblul lui sau cota care I se cuvine
coproprietarului respectiv, in timp ce actele materiale vizeaza bunul in intregul sau sau o parte
determinata din acesta.
-

In ce priveste actele materiale, intereseaza 2 ipoteze: 1- acte material de conservare permise


oricarui coproprietar, fara a avea acordul celorlalti coproprietari, in conditiile art.640, care
nu distinge dupa cum actele de conservare sunt materiale sau juridice. In ce priveste actele
materiale de administrare, respectiv de dispozitie, prezinta relevanta art.636(1),(2). Ex.
A,B,C coproprietari pe un apartament, A ocupa apartamentul , schimba iala .Ce pot sa faca
B si C? Raspuns: actiune posesorie ( s-ar putea sa fie vorba despre o intervertire , in posesie
sub nume de proprietar); actiune in revendicare- cam discutabil pt ca tu trebuie sa
demonstreze ca ala te-o deposedat, in principiu e la limita- pt ca actiunea in revendicare
profita tuturor coproprietarilor; pot cere partajul judiciar; art.639-partajul de folosinta; sau
actiune pe temeiul art.1529. In raporturile dintre coproprietari exista posibilitatea intentarii

unei actiuni in opozabilitatea raporturilor reale de coproprietate in conditiile art.636


coroborat cu art.1529, prin care se sanctioneaza in cadrul raportului real de coproprietate,
nesocotirea obligatiei fiecarui coproprietar de a NU FACE NIMIC (obligatie negativa), prin
care sa stinghereasca exercitiul dreptului celorlalti coproprietari.

CURS 13
Moduri de dobandire a proprietatii/dezmembramintelor
Dreptul subiectiv, indiferent ca discutam despre un drept real sau de creanta, notiunea in sine de
DREPT SUBIECTIV, este o notiune explicativa, descriptiva: adica, atunci cand vorbim despre
drept subiectiv e ca atunci cand facem o poza-descriem o consecinta care e produsa de altceva.
Deci dreptul subiectiv, in sine, ca notiune, e ca un fel de accesoriu: nu poate exista in dreptul
civil decat in masura in care exista o sursa care-l genereaza; dreptul subiectiv propriu-zis e o
modalitate prin care noi descriem efectele juridice, un anumit tip de efecte juridice pe care le
produce un act sau un fapt juridic. Asadar, dreptul subiectiv nu are sens daca nu admitem
existenta unui titlu ( deci mod de generare de efecte juridice) care poate sa fie act sau fapt
juridic: ATENTIE!!!- acest mod de dobandire va genera intotdeauna, juridic vorbind, norme: la
fel cum legea e o norma, tot asa si contractul genereaza norme-->acest norme sunt legi de
comportament: normele respective impun un anumit comportament; ele trebuie respectate; cel
care beneficiaza de norme este titularul dreptului subiectiv, iar cel care trebuie sa aiba
comportamentul impus de acea norma este titularul obligatiei. Asadar dreptul subiectiv este o
modalitate prin care noi descriem juridic beneficiul unei norme.
Norma care spune: trebuie sa fie platita suma de 5 lei este o norma juridca (nu-i morala)...e
juridica fiindca are o sanctiune: ex. Poti fi executat silit
Modul de dobandire, titlul, e cel care genereaza norme care-ti impun un anumit comportament.
Beneficiarul acelui comportament este titularul dreptului subiectiv; in momentul in care ti se
spune ca X e proprietar inseamna ca undeva exista un titlu care a generat o norma care ne spune
noua tuturor ca avem obligatia sa nu facem nimic prin care sa incalcam exclusivitatea pe care el
o are in legatura cu un anumit bun. Daca X e proprietar aia inseamna ca juridic noi suntem tinuti
sa nu ne atingem, sa nu folosim in niciun fel acel bun: asta este o norma, care poate fi generata
de lege, uzucapiune sau un contract. In momentul in care X e beneficiarul acelei norme inseamna
ca el are un drept de proprietate.
Dreptul de proprietate, la fel ca orice alt drept subiectiv este invariabil dependent, legat de titlu,
de modul de generare in lipsa caruia dreptul subiectiv nu poate sa se nasca si nu poate sa

subziste.Exemplul cel mai bun care arata ca dreptul subiectiv nu poate sa se nasca fara titlu este
urmatorul: in momentul in care X merge in instanta si zice Va rog sa-l obligati pe Y sa-mi
plateasca 5 lei...ce va spune X implicit?...ca el X are dreptul ca Y sa-i plateasca 5 lei, pentru a
demonstra acesta drept el va trebui sa probeze modul de dobandire a acestui drept. La fel, daca X
vine si spune eu sunt proprietar, va rog sa-l obligati pe parat sa nu ma mai tulbure in dreptul
meu de proprietate primul lucru pe care trebuie sa-l probeze intr-o astfel de actiune, care poate
fi in revendicare sau negatorie, va fi modul de dobandire a proprietatii.
Exista situatii atipice in care legiuitorul realizeaza o autonomizare probatorie a dreptului
subiectiv fata de titlu: adica exista niste situatii atipice in care poti proba ca ai dreptul
subiectiv fara sa probezi ca ai titlu: EXEMPLU: ART 919 ALIN 3/ 900 ALIN 1- situatiile
astea sunt atipice fiindca am zis: de regula, pentru a proba dreptul trebuie sa probez ca am un
mod de dobandire--> in cazul de la 900/919 eu vreau sa probez ca sunt proprietar: pentru asta nu
sunt tinut sa probez un mod de dobandire ci ca am posesie/ posesie tabulara (deci sunt situatii in
care legea permite, dar doar intr-o oarecare masura si doar de suprafata, ca dreptul subiectiv-de
proprietate in cazul nostru- sa fie autonom intr-o oarecare masura fata de modul de dobandire
fiindca ii da posibilitatea celui care e proprietar sa sustina ca are un drept fara a demonstra mod
de dobandire). De ce am zis ca e de suprafata? Pai fiindca in cazul bunurilor mobile avem o
prezumtie relativa, care poate fi rasturnata foarte simplu in masura in care o alta persoana are un
mod de dobandire a proprietatii care contrazice aceasta prezumtie; in materie imobiliara, posesia
tabulara prezuma existenta proprietatii dar posesia tabulara si ea poate fi obtinuta doar in temeiul
unui act sau fapt juridic, care este tot mod de dobandire. Degeaba spune art 900 ca posesia
tabulara prezuma un drept fiindca si posesia tabulara poate fi obtinuta doar daca probezi un mod
de dobandire. Deci, in materia drepturilor reale, chiar daca noi discutam despre un drept
subiectiv, este fundamental modul de dobandire: n-ai mod, nu poti justifica un drept subiectiv.
De regula, modurile de dobandire sufera varii clasificari. Trebuie sa avem in vedere doua dintre
aceste clasificari:
Moduri de dobandire originare si derivate
A ii vinde lui B un bun cu pretul de 5 lei; ca urmare a contractului de vanzare-cumparare,
cumparatorul B va fi tinut de obligatie; A va avea dreptul de a incasa suma de 5 lei. Avem drept
derivat pentru dreptul de proprietate; in ce priveste dreptul de creanta asupra pretului e un mod
originar fiindca dreptul de creanta se naste din acest contract iar cumparatorul va fi primul titular
al dreptului de creanta.
Pot exista pentru creante moduri de dobandire derivate? DA: cesiunea de creanta (o transmitere
de la creditorul initial la noul creditor al dreptului de creanta)
De regula, moduri de dobandire derivate se intalnesc cel mai des la dreptui reale: ex: proprietate,
este un drept perpetuu, dureaza atat timp cat dureaza bunul asupra caruia poarta. Creanta nu

dureaza in timp, pentru a fi apucat sa fie transmisa, dar nimic nu impiedica o astfel de dobandire
si la drepturile de creanta.
Care e miza discutiei? In cazul modului originar discutam in principiu, in cazul drepturilor reale,
despre o fictiune juridica: noi ne vom purta , vom considera ca cel care a devenit proprietar prin
uzucapiune/ocupatiune, este primul proprietar al dreptului efectiv, desi stim ca inainte au existat
si alti proprietari. DE CE ACEASTA SITUATIE?--- miza e legata de probatiune, dar nu
probatiunea e miza finala: deci, in masura in care dobandesti ceva ce a avut altul inainte, tot
timpul tu vei fi dependent nu numai de titlul tau ci si de titlul lui; daca titlul lui e nul, ineficace
automat asta se resfrange si asupra titlului tau; prin urmare, cu cat intervin mai multe
transmisiuni intra in discutie mai multe titluri si exista mai multe riscuri ca cel putin unul dintre
el sa fie ineficare; si atunci consecinta care este?..pai te trezesti ca ai 20 de titluri, tu esti
impecabil al 21-lea si la titlul 16 este o cauza de nulitate: ce se intampla?..pai totul se duce la
vale; aici e problema la transmisiunile succesive. Deci pentru a evita situatia asta, ce face
dreptul? Din cand in cand, creaza niste mecanisme de astea care sterg tot ce a fost si o iau de la
zero pentru a nu crea o vesnica incertitudine. De principiu dreptul de proprietate si drepturile
reale se transmit intotdeauna derivat prin acte juridice: actul juridic nu poate sa fie pentru un
drept real, un mod de dobandire originar: contractul poate sa transmita proprietatea dar nu poate
sa o creeze originar; exista moduri originare, fapte juridice: uzucapiunea, ocupatiunea (moduri
originare ambele). In schimb contractul,testamentul, succesiunea legala sunt moduri derivate de
dobandire a proprietatii si a dezmembramintelor ei: se dobandeste ceva ce a exista anterior in
patrimoniul altei persoane.

Exista moduri uzuale de dobandire a dreptului de proprietate care au ca scop asigurarea


unor mijloace de transfer al drepturilor reale (drepturile subiective prezinta interes doar daca pot
fi transmise dintr-o parte in alta altfel nu am avea circuit civil) de la o persoana la alta.
Contractul, testamentul si succesiunea legala sunt moduri uzuale (de regula acte juridice fiindca
succesiunea legala e un fapt juridic). Alaturi de aceste moduri uzuale exista si moduri atipice de
transfer a dreptului de proprietate, de dobandire a acestuia, care au fost create legal in
considerarea unei finalitati ultime distincte de simpla transmitere a drepturilor subiective. Mai
precis, in cazul acestor moduri de dobandire, finalitatea urmarita de legiuitor este transarea sau
pre-intampinarea unui conflict de interese concurente iar dobandirea in sine a dreptului de
proprietate nu este altceva decat mijlocul tehnic de transare a acestui conflict, actual sau
potential. Deci: de regula cand vrei sa dobandesti proprietatea asupra unui bun mobil, n-o sa te
gandesti la posesia de buna-credinta, o sa te gandesti la un contrac, asta fiind mijlocul uzual care
urmareste transferul dreptului de proprietate: dar exista situatii in care avem doua sau mai multe
persoane care simultan pretind ca ar avea drepturi asupra unui bun mobil, in momentul asta
intrand in discutie posesia de buna credinta sau uzucapiunea tabula etc. Asadar avem pe de-o
parte moduri de dobandire gandite strict ca mijloace de transfer si avem situatii in care

dobandirea dreptului e imaginata de legiutor ca modalitate de a transa un conflict: exemplu:


accesiunea-nu e mod uzual de dobandire a proprietatii pe o constructie, dar in situatia in care
apare un conflicat intre constructor si proprietarul terenului, legiutorul transeaza acest conflict
prin regulile din materia accesiunii- aici, atribuire proprietatii catre unul sau celalalt, prin efectul
accesiunii e modalitatea prin care se pun capat unui conflict.
Lucrurile esentiale in ce priveste contractul: in materie mobiliara avem Art.1273 care ne spune ca
contractul este susceptibil de a transfera proprietatea bunului mobil prin simplul acord de vointa
al partilor fara a fi necesara predarea bunului, plata pretului daca este cazul etc. Inca o precizare:
TRADITIUNE (remiterea materiala a bunului) nu este mod de dobandire a proprietatii- ea este o
modalitate de executare a obligatiei contractuale de remitere a bunului instrainat dar ea in sine nu
este mod de dobandire a proprietatii. Inca o precizare: in cazul contractelor reale, traditiunea este
o conditie de valabilitate dar nicidecum nu este in sine un mod de dobandire a vreunui drept real
sau de creanta. In materie imobiliara ne intereseaza doua reguli: 1. Spre deosebire de cazul
contractelor care transfera proprietatea bunurilor mobile contractele translative de proprietate in
materie imobiliara nu sunt consensuale, ele se incheie valabil doar in forma autentica.2.ART885
care odata ce intra in vigoare (inca nu e) , nici acest articol nu o sa fie mod de dobandire a
proprietatii ci 885 doar o sa conditioneze,amane efectul translativ care ramane asociat
contractului. DE CE INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA NU POATE SA FIE MOD DE
DOBANDIRE A PROPRIETATII?----pentru ca dobandirea proprietatii prin intermediul cartii
funciare vizeaza transmisiuni prin acte juridice, asadar moduri derivate: ce inseamna asta?---daca A vrea sa-i vanda la B numai prin vointa lui A dreptul de proprietate poate sa iasa din
patrimoniul sau si sa intre in patrimoniul lui B; nu poate registratorul de carte funciara prin
incheierea pe care o da si care e act administrativ, sa-l exproprieze pe A si sa mute bunul in
patrimoniul lui B: deci e exclus acest lucru. Insist: inscrierea de CF nu e mod de dobandire, ea nu
te face mai proprietar decat erai, ea doar amana (atunci cand intra in vigoare 885) efectul
translativ.
MODURI ATIPICE de dobandire a dreptului de proprietate
Dobandirea dreptului de proprietate mobiliara/imobiliara prin efectul posesiei/ posesiei tabulare
de buna-credinta: ART. 937/909 NCC
O sa vedem ca in principiu avem mod de dobandire atipic atat in materie mobiliara cat si
imobiliara care e foarte apropiat ca mecanism, diferentele fiind doar de nuanta. In ambele se
ajunge la dobandirea dreptului de proprietate ca urmare a bunei credinte eroare in care s-a aflat
dobanditorul.
Sfera de aplicabiliatea a celor doua moduri de dobandire: (cu privire la bunuri)
937 vizeaza invariabil bunuri mobile corporale ,asadar sunt excluse din sfera 937 bunurile
mobile care preiau regimul juridic al unui imobil pe langa care functioneaza ca accesorii:
exemplu- A cumpara de la B un apartament mobilat- dupa ce se incheie contractul, se stabileste

un pret unic de 50.000, se constata ca vanzatorul era un neproprietar-in momentul asta,


cumparatorul, dandu-si seama ca contractul nu a putut transfera proprietatea (atentie, modul
derivat de dobandire-depinde de titlul celuilalt: nu a avut vanzatorul titlul, GHINION, contractul
nu poate sa-mi dea mie proprietatea) o sa invoce cu privire la bunurile mobile din apartament
posesia de buna credinta ca mod de dobandire: POATE SA FACA ACEST LUCRU???: DA. O
SA aiba castig de cauza???NU...PENTRU CA el a dobandit bunurile mobile ca imobile prin
destinatie, adica el le-a dobandit ca accesorii ale unui imobil, asadar bunurile mobile au regimul
juridic identic cu al imobilului, prin urmare nu li se aplica articolul 937. Deci nu o sa poata
sustine ca a devenit proprietar pentru bunurile mobile din apartament in temeiul articolului 937
937 se aplica pentru dobandirea proprietatii mobiliare, respectiv a dezmembramintelor, se aplica
pentru dobandirea gajului ca garantie reala mobiliara si nu se aplica in cazul ipotecii mobiliare
deoarece ipoteca se constituie fara deposedare. Spre deosebire de dobandirea imobilelor pe
posesia tabulara de buna credinta, in materie mobiliara articolul 937 poate fi aplicabil si in
situatia in care se urmareste stingerea, deci efect extinctiv, unor sarcini reale , nicidecum
dobandirea unui drept prin efectul posesiei de buna credinta.
Explicatie fiindca nu am inteles nimic: in principiu, ce zicem noi? In materie mobiliara si
imobiliara un fel de posesie asociata cu buna credinta iti da un drept real. In materie mobiliara
insa, se poate intampla o ciudatenie: un fel de posesie, cu buna credinta, nu-ti da ceva in plus. Ce
face?. Tu deja ai dreptul dar curata acel drept de sarcini reale. Acest lucru nu se poate intampla in
materie imobiliara
ART 628 alin 3- vorbeste despre opozabilitatea clauzelor de inalienabiliate in materie mobiliara;
de regula 937 il invoc cand am cumparat de la un neproprietar si contractul nu e susceptibil sa
transfere proprietatea si atunci am nevoie de un alt mod de dobandire in locul contractului; cand
inchei contractul cu proprietarul nu am ce sa mai fac cu 937 fiindca deja contractul mi-a
transferat proprietatea; totusi, se poate intampla ca, (contractul e mod derivat), e posibil ca bunul
din patrimoniul vanzatorului sa fi fost grevat de sarcini reale: ex. Clauza de inalienabilitate
In aceasta situatie, daca el mi-l vinde mie, contractul e lovit de nulitate relativa. Ce pot sa fac eu
cumparator?... pot, in conditiile 628 alin 3 sa ma prevalez de posesia de buna credinta: ce
inseamna? Eu o sa spun: fata de mine s-a creata falsa imagine ca vanzatorul care era in posesia
bunului era proprietar si ca proprietatea lui era libera de sarcini; eu n-am putut cu diligentele
normale sa cunosc existenta acelei sarcini, prin urmare acea sarcini nu produce fata de mine
efecte juridice. 937 nu ma face mai proprietar fiindca eram deja proprietar in temeiul contractului
de vanzare cumparare dar 937 face ca fata de mine sa nu se aplice clauza de inalienabilitate. De
unde vine acest lucru?.... din faptul ca in materie mobiliara posesia exercitata de autorul
dobanditorului de buna credinta creaza fata de acesta din urma prezumtia proprietatii libere de
sarcini. Deci, intotdeauna cand vezi o persoana care se afla in stapanirea materiala a unui bun si
nu ai alte mijloace suplimentare de a te informa in legatura cu regimul juridic al acelui bun,
posesia in sine creaza aparenta ca X este proprietar dar si ca proprietatea este libera de sarcini:

sigur nu exista dezmembraminte si sarcini reale pe care le-ar avea in legatura cu bunul. Posesia
prezuma proprietatea libera de sarcini.
628 alin 3- e posibil ca acelasi rationament sa se regaseasca in materie imobiliara? Adica sa am
un bun care e grevat de o sarcina reala, iar fata de mine, dobanditor de buna credinta sa nu fie
aplicabila fata de mine acea sarcina??? La prima vedere raspunsul ar fi DA. Exemplu: A e
proprietar asupra unui teren; A ipotecheaza terenul dar creditorul ipotecar omite sa inscrie
ipoteca in CF; A vinde terenul la B; B cu buna credinta inscrie dreptul de proprietate in CF;
POATE CREDITORUL IPOTECAR SA URMAREASCA BUNUL IN PATRIMONIUL LUI B?
NUUU....DE CE?... pentru ca ipoteca nu a fost inscrisa in CF deci nu e opozabila fata de B; prin
urmare, fata de B bunul era liber de sarcini; inseamna ca creditorul ramane cu buna umflata...Nu
cumva seamana cu ipoteza de la bunuri mobile, cand bunul cumparat de la tine e grevat de o
sarcina reala? Dar eu nu cunosc acea sarcina reala si atunci pot sa invoc posesia de buna credinta
pentru a dobandi bunul curat de orice sarcini...E aceeasi ipoteza???? Raspunsul este ca NU... DE
CE NU?...pentru ca diferenta fundamentala vine din faptul ca in materie imobiliara ceea ce nu
este inscris in CF este inopozabil fata de terti, si atunci tertul nu are nevoie de un mod de
dobandire mai deosebit decat contractul fiindca el prin contract dobandeste bunul liber de sarcini
fiindca ipoteca este fatza de el inopozabila. DAR ATENTIE: in materie mobiliara situatia se
schimba,pentru ca in materie mobiliara clauza de inalienabilitate este fata de el opozabila
fiindca a fost inscris in ARHIVA, si cu toate astea el nu o cunoaste; daca am transpune
situatia in materie imobiliara ipoteca e inscrisa in CF, mai poti invoca buna
credinta?...NU..dar in materie mobiliara de unde vine diferenta: in materia mobiliara nu
toata lumea trebuie sa verifice arhiva deci e posibil ca in materie mobiliara o sarcina reala
sa greveze bunul, sa-ti fie opozabila tie dobanditor dar totusi tu sa nu o cunosti si eroarea
sa fie scuzabila. In materie imobiliara, daca e inscrisa in registrul de publicitatea, eroarea
nu mai e scuzabila.Consecinta este ca in materie imobiliara exista doua variante:1. ipoteca
anterioara e inscrisa si tu dobandesti bunul ipotecat, n-ai ce povesti.2. in materie mobiliara,
sarcina poate fi inscrisa, sa fie opozabila dar eroarea sa fie in continuare scuzabila. Si atunci, in
materie mobiliara sigur ca daca te-ai rezumat doar la contract ca mod de dobandire contractul va
fi lovit de nulitate relativa fiindca a incalcat clauza de inalienabilitate si atunci in materie
mobiliara, tu ai nevoie pe langa contract de un mod de dobandire atipic si anume posesia de buna
credinta. In materia imobiliara, daca ipoteca nu e inscrisa in sistemul de publicitate contractul iti
e suficient: ipoteca nu e inscrisa, fata de tine e inopozabila.

IPOTEZA DE APLICABILITATE A CELOR DOUA REGULI:


Existenta unui act juridic transativ de proprietate incheiat cu un neproprietar:

In principiu e identica la bunuri mobile si la imobile. A vinde la B un bun (mobil sau imobil);
ulterior vanzarii se constata ca A era neproprietar; consecinta ar fi ca nici B nu poate fi mai
proprietar ca A. Totusi in materie mobiliara, la fel ca in materie imobiliara in masura in care B a
fost de buna credinta (eroare legitima si in mod scuzabil a crezut ca A este adevaratul proprietar)
B devine proprietar nu prin efectul contractului ci al posesie de buna credinta respectiv posesie
tabulara de buna credinta.Asadar ipoteza in care vorbim de 937si 909 presupune invariabil
minimum 3 persoane: adevaratul proprietar care revendica bunul; neproprietarul care l-a
instrainat catre tertul care e de buna credinta; litigiul e intre adevaratul proprietar si tert; in
momentul in care proprietarul introduce actiunea in revendicare, tertul de buna credinta, odata ce
se demonstreaza ca a dobandit de la un neproprietar, o sa invoce eroare lui legitima care e
scuzabila in materie mobiliara pentru ca tertul a fost indus in eroare de faptul ca neproprietarul se
afla in posesia bunului si tertul nu avea alte modalitati de a verifica daca ala e proprietar sau nu;
in materie imobiliara tertul a fost indus in eroare de faptul ca vanzatorul avea posesia tabulara,
adica figura ca proprietar in CF; in ambele ipoteze esentiala nu e posesia pe care o are tertul
dobanditor ci posesia pe care o avea instrainatorul. In materie imobiliara daca cel de la care
cumperi are posesia bunului dar n-are posesie tabulara eroare ta nu mai e scuzabila pentru
ca ai obligatia de a verifica Cf.
937/908 NCC--->> AM ZIS ca trebuie sa dobandesti de la un neproprietar care la bunuri mobile
are posesia bunului iar la bunuri imobile posesia tabulara; cum ajunge in posesie/posesie tabulara
fara sa fie proprietar? La bunuri mobile (937) el poate sa ajunga in doua ipoteze: alin 1. Vorbeste
despre dobandirea cu buna credinta de la un neproprietar fara sa precizeze altceva. Dar daca ne
uitam la alin 2 si 3 ni se spune ca daca bunul a fost pierdut sau furat el poate fi revendicat intr-un
interval de 3 ani. Ce deducem? In materie mobiliara bunul mobil ajunge in stapanirea
neproprietarului un doua ipoteze: 1. Desesizare voluntara.2. pierde bunul sau e furat si
gasitorul/hotul il instraineaza. Pe alineatul 1 care sunt ipotezele de desesizare voluntara: tolerat,
detentor precar (chiriasul il vinde),vanzare :A vinde trotineta la B si B o vinde la D- in situatia
asta, ulterior celor doua vanzari vanzarea dintre A si B e anulata retroactiva- inseamna ca B nu a
fost proprietar---D o sa invoce posesia de buna credinta. Pe alineatul 2 el este hot sau gasitor.
908----> despre rectificari (corectarea CF)---A inscris in Cf si vinde lui B dar A a fost inscris in
baza unui titlu Nul, caduc. Etc. Desi A figureaza in CF el nu e proprietar fiindca inscrierea in CF
nu e mod de dobandire a proprietatii; deci ipoteza in care buna credinta vine in discutie in
materia imobiliara pleaca de la situatiile vizate de articolul 908 adica: situatii in care A a inscris
in CF dar titlul fie nu exista fie este lipsit de eficacitate-tertul este indus in eroare de faptul ca el
figureaza ca posesor tabular.
In materie mobiliara, tertul dobanditor obtine bunul de la neproprietarul care a intrat in
stapanirea acestuia (corpus) fie ca urmare a unei desesizari voluntare a adevaratului proprietar
(937 alin 1) fie ca urmare a desesizarii involuntare in cazul bunului pierdut sau furat. Ceea ce il
induce in eroare pe tertul de buna credinta este elementul corpus exercitat de neproprietar in
virtutea calitatii acestuia de tolerat, detentor precar sau posesor sub nume de proprietar.

In materie imobiliara eroarea este generata de faptul ca inscrierea instrainatorului in CF s-a facut
in lipsa unui titlu sau in temeiul unui titlu nevalabil sau lipsit de eficacitate juridica din alte motiv
ex: caducitate.
Deci ipoteza de aplicabilitate a acestor moduri de dobandire vizeaza situatia unui act juridic
incheiat cu un neproprietar. In materie mobiliara, invariabil, actul juridic trebuie sa fie cu titlu
oneros deci 937 ii protejeaza doar pe dobanditorii cu titlu oneros.
909---->alin 2 si 3.. in materie imobiliara sunt protejati dobanditorii cu titlu oneros sau si alti
dobanditori?? Alin.2 titlu gratuit...alin 3..titlu oneros .Asadar retinem ca o diferenta de regim
juridic ca in materie mobiliara, dobandirea prin efectul posesiei de buna credinta functioneaza
exclusiv in cazul tertului de buna credinta care a incheiat un act cu titlu oneros cu neproprietarul
iar in materie imobiliara este protejat atat tertul de buna credinta care a dobandit cu titlu oneros
cat si cel care a dobandit cu titlu gratuit.
Cand se produc efectele acestor moduri de dobandire a proprietatii?
In materie mobiliara, de principiu dobanditorul de buna credinta devine proprietar in momentul
in care intra in posesia efectiva a bunului, adica are atat corpus cat si animus, deci cand i se preda
bunul.
In materie imobiliara: A inscris in CF ca proprietar in virtutea unui titlu nul; eu B nu stiu acest
lucru si cumpar cu buna credinta de la A care e inscris in CF de 7 ani (deci e indeplinit termenul
de 3 ani); ulterior se descopera ca titlul in baza caruia s-a inscris A e nul; Mai poate face ceva
adevaratul proprietar? Deci imediat dupa ce am cumparat, se introduce actiune in revendicare;
A a vandut la B (se inscrie in CF) , B vinde la C-nu a apucat sa se inscrie in Cf pentru ca dupa
momentul in care B i-a vandut lui s-a introdus o actiune pentru anularea contractului dintre A si
B); A cere anularea si totodata pretinde obligarea lui C sa-i restituie bunul. Deci, foarte
important, ce spune 909?... titul marginal termene de exercitare a actiunii in rectificare-alin 2 si
3 vizeaza rectificarea indreptata impotriva tertilor dobanditori. Cand am spus rectificare, aceasta
se face la CF, inseamna ca pentru a fi aplicabile dobandirile de buna credinta pe alineatele 2 si 3
inseamna ca tertul trebuie sa fie in postura de a fi rectificat adica tertul sa fie inscris in CF. Nu e
suficient ca tertul sa cumpere cu buna credinta: la fel cum in materie mobiliara, eu neproprietar
iti vand un bun mobil, ti l-am vandut tu esti de buna credinta; mai mult devii posesor-de ce?
Fiindca ai animus domini si eu sunt pentru tine detentor precar dar dobandirea prin efectul bunei
credinte nu functioneaza pana in momentul in care ti-am remis bunul si ai posesia efectiva. In
materie imobiliara ai cumparat de la mine, care am posesie tabulara, si tu esti de buna credinta;
pentru a ti se aplica dobandirea exceptionala prin efectul posesiei tabulare de buna credinta nu e
suficient ca ai incheiat contractul cu un neproprietar si ai fost de buna credinta ci trebuie sa te
inscrii in CF si sa dobandesti tu posesia tabulara si la momentul in care depui cererea de inscriere
trebuie sa fii de buna credinta: nu e suficient sa fii de buna credinta doar in momentul in care ai

incheiat actul ci si la mobile (cand ai intrat in posesia efectiva) si la imobile (cand ai dobandit
posesia tabulara)
In materie mobiliara alaturi de conditia dobandirii prin act cu titlu oneros este necesar si intrarea
in posesia efectiva si neviciata a bunului cu cerinta ca buna credinta a tertului dobanditor sa
subziste pana la momentul dobandirii posesiei efective. In materie imobiliara, am zis, dobandirea
se poate face de la neproprietar prin act cu titlu oneros sau gratuit si alaturi de dobandirea printrun act oneros sau gratuit este necesar ca tertul de buna credinta sa dobandeasca la randul sau
posesia tabulara prin inscrierea sa in CF.
Este de asemenea necesar ca buna credinta a tertului dobanditor sa subziste pana la
momentul introducerii cererii de inscriere a dreptului sau in CF. In traducere, daca a fost
de buna credinta la momentul incheierii actului si nu mai e la momentul cererii de inscriere
in CF nu poate beneficia de dobandirea prin posesia tabulara de buna credinta.
Elementul central si fundamental al acestui mod de dobandire si in materie mobiliara si in
materie imobiliara este buna credinta.In ambele ipoteze, buna credinta definita la art 938,
respectiv 901 alin 2, este o eroare legitima generata de posesia asupra bunului in materie
mobiliara respectiv de posesia tabulara la imobile exercitate ambele de catre autorul
dobanditorului de buna credinta. Care e diferenta intre cele doua ipoteze de buna credinta??
Diferenta este ca in materie imobiliara legea circumscrie cat se poate de clar sfera bunei credinte,
asta inseamna ca este de buna credinta cel care a verificat CF, pe cand in materie mobiliara in
principiu este de buna credinta cel care a constat posesia exercitata de altul dar acest lucru doar
in masura in care nu avea la dispozitie alte mijloace rezonabile de a se informa. CITITI IN
PARALEL- 938 SI 901 ALIN 2.

CURS 14
-proprietate dobandireAm zis ca atat in materie mobiliara cat si imobiliara avem mod de dobandire intemeiat
impediment pe posesie si mod atipic dobandirea prin elementul posesiei de buna credinta.De
principiu in ambele situatii ipoteza de la care pornim este ca neproprietarul instraineaza bunul
tertului de buna credinta si intra in posesia lui. Cam asta e situatia in ambele cazuri. Asadar in
ambele cazuri discutam despre o transmisiune.Sa fie foarte clar: nu se poate aplica nici 937 nici
efectul posesiei tabulare daca transmisiunea este universala sau cu titlu universal. Discutam
exclusiv pentru aplicarea acestor reguli de transmisiuni cu titlu particular. Am vazut ca actul
incheiat cu neproprietarul in materie mobiliara trebuie sa fie invariabil oneros pe cand in materie
imobiliara poate fi atat oneros cat si gratuit. Pe langa aceasta cerinta avem si cerinta posesiei

efective in materie mobiliara si a posesiei tabulare in materie imobiliara. Ce inseamna asta?


Inseamna ca in materie mobiliara trebuie sa am stapanirea, corpus asupra bunului, nu pot sa
stapanesc prin act, iar in materie imobiliara foarte important pentru a ma putea prevala de buna
mea credinta pentru dobandirea de la neproprietar trebuie sa fiu eu inscris in CF, daca nu sunt
inscris in CF degeaba am fost de buna credinta si degeaba am incheiat actul pentru ca nu ma voi
putea prevala de regula de la 909 alin 2 si 3.
Noi avem doua ipoteze: 937/909 bunuri mobile si imobile
937---> alin 1. Inseamna ce? Inseamna ca A neproprietar instraineaza lui B care e de buna
credinta;actul trebuie sa fie oneros si trebuie sa fie act cu titlu particular; sigur ca, de principiu
acest act va fi si invariabil;inter-vivos. Nu se pune problema sa fie acte mortis causa;nu se pune
problema ca neproprietarul sa faca testament prin care printr-un legat cu titlu particular sa lasa
titlul lui B care e de buna credinta: De ce nu? Pentru ca transmisiunile trebuie sa fie cu titlu
oneros ori transmisiunile mortis causa sunt cu titlu gratuit(sigur ca daca ai legat cu sarcini,
oricum sarcina trebuie sa fie mai mica decat valoarea legatului). Asta e ipoteza la 937. Ce ne
intereseaza?...in principiu la 937 o sa avem doua moment relevante: sa zicem in care se incheie
contractul si al doilea moment ar fi momentul in care se remite bunul; in momentul in care se
remite bunul, daca B este in continuare de buna credinta el devine automat proprietar; asta e
toata chestiunea; nu uitati ca tot timpul pentru a aplica 937 trebuie sa mai existe in fundal
adevaratul proprietar; Adevaratul proprietar o sa revendice bunul de la B si in momentul ala, B in
calitate de parat se va apara in actiunea in revendicare invocand 937; ATENTIE- 937 nu
reglementeaza sub nicio forma reguli favorabile proprietarului sau reguli de exercitare a actiunii
in revendicare in materie mobiliara:937 instituie un mod de dobandire a proprietatii la fel ca
uzucapiunea;teoretic B daca ar fi indeplinite conditiile la fel de bine contra actiunii intentate de A
ar putea sa invoce uzucapiunea si nu o sa spunem ca uzucapiunea e un mod de reglementare a
actiunii in revendicare;
935/936-vorbesc despre prezumtia de titlu de proprietate respectiv opozabilitatea fata de terti;
936/1275- cel din urma pare sa faca aplicatia lui 936 in situatia in care acelasi A vinde,fiind
proprietar, la B si apoi la C; cine are castig de cauza in acest conflict?..la fel cum in materie
imobiliara primul care se inscrie in CF are castig de cauza, in materie mobiliara primul care
dobandeste posesia efectiva are castig de cauza; In situatia noastra il avem pe adevaratul
proprietar si pe A neproprietar care i-a vandut lui B; A neproprietar avea stapanirea materiala a
bunului; e clar ca proprietarul nu avea posesia; se ridica intrebare: daca posesia asupra bunului
da posibilitatea celuilalt sa cunoasca ca eu am un drept asupra bunului si cunoscand ii asigura
publicitatea si opozabilitatea, in momentul in care nu mai am posesia (eg. Fiindca l-am dat in
chirie) bunul meu, mai este opozabil fata de terti?Altfel spus, dreptul de proprietate al
Proprietarului, care nu are stapanirea, mai e opozabil fata de B? Chestiunea asta nu se suprapune
perfect cu materie imobiliara fiindca in materie imobiliara chiar daca ai dat bunul in chirie tu
inca figurezi ca proprietar in CF pe cand, in materie mobiliara sigur ca tu Proprietar exerciti
chiria prin A pentru care tu esti proprietar, dar fata de B tu nu ai corpus, ori tertul nu are de unde

sa cunoasca ca tu exerciti prin solo animo, el vede doar corpusul. Asta e diferenta esentiala care
face ca sistemul de CF sa fie mult mai eficient decat posesia in materie mobiliara-aici daca ai dat
corpusul nimeni nu mai poate sa observe ca tu avand stapnirea ai avea si un drept real; Dar ca sa
raspundem la intrebarea de la care am pornit, dreptul tau ramane opozabil si in momentul in care
nu mai ai stapanirea dar diferenta este ca atunci cand nu ai stapanirea si altcineva are stapanirea
tertul de buna credinta e obligat doar sa vada efectiv cine are bunul; mai departe, daca nu exista
mijloace de informare el nu e tinut sa cerceteze si daca incheie contractul cu cel care are
stapanirea efectiva el devine proprietar in temeiul articolului 937.
935--> IN MAterie imobiliara exista un echivalent al art 935? ...art 900-deci suntem de acord ca
echivalentul 935 in materie imobiliara este articolul 900?...EVIDENT CA NU pentru ca daca am
fi de acord atunci ar trbui sa credem ca articolul 935 reia ceea ce ne-a spus deja articolul 919 alin
3. Acesta ne spune ca posesorul este prezumat proprietar; ce ne spune 900 alin 1?.. ca posesorul
tabular este prezumat titular al dreptului inscris; deci 900 se suprapune cu 919--> alin 3 pana la
proba contrara (deci prezumtie relativa) posesorul este considerat proprietar, cu exceptia
imobilelor inscrise in CF pentru ca acolo se aplica articolul 900 alin 1; textul astsa, cu exceptia
ce surprinde in plus? Ca atunci cand vin in conflict cele doua tipuri de posesie este preferata
posesia tabulara? Si atunci ce vrea 935?...sa observam ca diferenta esentiala la 935 este ca nu se
prezuma ca el este proprietar ci ca are un titlu de proprietate; am tot spus ca dreptul subiectiv nu
poate exista in lipsa titlului: atunci intrebarea e: are vreo relevant ca esti prezumat proprietar sau
ca esti prezumat beneficiar al titlului de proprietar? Raspunsul este da si explicatia se leaga de
modurile derivate de dobandire a proprietatii: mai precis 935 se aplica exclusiv in raporturile
dintre posesor si autorul sau adica doar daca intervine un litigiu intre posesor si autor; in masura
in care litigiul este intre posesor si un tert 935 nu mai prezint relevanta; regulile functioneaza in
felul urmator: suntem in materie mobiliara: daca A i-a dat lui B un bun mobil si apoi revendica
bunul de la B; in momentul in care introduce o actiune in revendicare el trebuie sa probeze ca nu
e proprietar B; el vine cu actul juridic (mod de dobandire derivat) aia inseamna ca A e proprietar
doar daca si cel de la care a dobandit el a fost proprietar: dar vedeti ca A se cearta cu B, la randul
lui B e proprietar doar daca si A a fost proprietar, atunci B nu are niciun motiv sa conteste faptul
ca autorul lui A a fost proprietar: B nu se intoarce dincolo de A fiindca nu-l intereseaza: el vrea
sa demonstreze ca A a fost proprietar dar ca intre timp A i-a transferat lui proprietatea: in
momentul asta noi avem regula ca actul juridic cu valoare mai mare de... se probeaza de catre
parti...si atunci in materie imobiliara sigur ca exista inscrisuri fiindca e ad validitatem dar in
materie mobiliara nu prea: ce se intampla?.. pai actul juridic pe care-l invoca B se poate proba
doar prin inscris: are B-inscris?...n-are: la revedere. Prin derogare vine 935 si ne spune ca daca
B se cearta cu autorul sau se prezuma pana la proba contrara ca intre cei doi a intervenit un act
translativ de proprietate; deci prin derogare de la regula din materie de probatiune care zice ca
partile pot proba prin inscrisuri daca el are o anumita valoare in materie de acte translative de
drepturi reale mobiliare se aplica articolul 935. 935 prezinta interese pt B numai in momentul in
care el se cearta cu autorul A; din momentul in care intervine in schema un tert 935 este
irelevant: ce prezuma 935? Ca A a incheiat cu B un act translativ de proprietate: dar tertul ce o

sa spuna? Ca A era neproprietar, din momentul ala se poate spala pe cap B cu 935; deci daca
tertul probeaza ca A era neproprietar 935 devine inutil pentru B: din momentul ala intra in
discutie 937.
937--> alin 2. : A ii vinde lui B: momentul prim al incheierii contractului (t1); al doilea moment
in care se remite (t2); se mai poate intampla ca neproprietarul A prin ipoteza poate i-a dat bunul
sa-l foloseasca lui B ca tolerat si apoi face vanzarea: e clar ca atunci nu mai intervine dupa t1
nimic, fiindca la momentul t1 am contract, am si posesie la B, la revedere dar in momentul t2
trebuie sa subziste buna credinta; dar aici avem P (adevaratul proprietar care s-a desesizat
voluntar de bun) nu ne intereseaza cum; la alin 2 adevaratul proprietar fie a pierdut bunul fie a
fost furat: in situatia asta efectul achizitiv este amanat 3 ani de zile care curg din momentul
furtului sau al pierderii: deci avem si un t0 cand bunul a fost pierdut sau furat; din momentul t0
curge un termen de 3 ani; acest termen se poate sa fie deja implinit inainte contractului, intre
incheiere si cedare sau se poate implini ulterior; daca se implineste inainte nu ne mai intereseaza
fiindca efectele se vor produce ca la alin 1.; daca se implineste dupa momentul la care s-a predat
bunul o sa avem o perioada de timp de la predarea bunului si pana implinirea lui, in care in acest
segment de timp este suspendat efectul achizitiv de la 937. Ce vreau sa spun? V-am mai spus,
termenul nostru de 3 ani nu este termen de prescriptie: nici extinctiva nici uzucapiunea. De ce nu
e uzucapiune?? Nu e pt ca daca ar fi ar fi un efect al posesiei: ori de cand intra el in posesie?..de
la momentul t2, de cand curge termenul?..de la t0-poate ca B nici nu era pe lume in acel moment.
Ce ne spune NCC: de ce nu e un termen extinctiv? ...sa ne imaginam ca suntem pe alin 2 sau 3 de
la 936-oricare dintre astea, daca se revendica bunul de catre P de la A care e fostul sau gasitor
actiunea in revendicare este imprescriptibila: per a contrario am deduce ca fata de B actiunea este
prescriptibila: EVIDENT CA NU pentru ca nu se poate ajunge la situatia absurda in care P e
adevaratul proprietar dar actiunea sa e prescrisa: asta ar inseamna ca B e neproprietar dar e
relaxat fiindca adevaratul proprietar nu poate sa revendice de la el; nu se poate ajunge niciodata
in materie de drepturi reale la ipoteza in care titularul dreptului real sa nu aiba actiune petitorie si
sa ramana in continuare titularul dreptului; deci actiunea se pierde intotdeauna odata cu dreptul
subiectiv; doar in materie de creante poti sa ai dreptul de creanta si sa nu ai actiune;.
937--> alin 2. BUNUL pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta
daca actiunea este intentata sub sanctiunea decaderii in termen de 3 ani de la data la care
proprietarul a pierdut stapanirea materiala asupra bunului. 2548de la 2545se reglementeaza
regimul termenului de decadere; 2548 spune ca termenele de decadere nu sunt supuse
suspendarii si intreruperii: ar spune legiuitorul ca acest termen de 3 ani nu poate fi suspendat sau
decazut; DE CE NU E TERMEN DE DECADERE??? termenele de decadere sunt posibile in
cazul acelor drepturi care se pot stinge pur si simplu, ele intereseaza la acele drepturi care sting
fara a influenta regimul juridic al altor persoane: eg: am o creanta, s-a stins si asta inseamna ca
eu nu mai pot sa-i pretind debitorului sa-mi plateasca; dar termenul de 3 ani daca ar fi decadere
in materie de proprietare ar insemna ca cel care a pierdut bunul pierde dreptul de proprietate; dar
ce se intampla daca nu a aparut in schema B?.. devine bunul fara proprietar si e susceptibil la a fi

dobandit prin ocupatiune??? Raspunsul e Nu... decaderea din drept nu poate fi doar pentru o
persoana ci ea e erga omnes- nu pot fi decazut fata de B dar fata de A sa fiu proprietar; de aia
termenul acesta de 3 ani nu este termen de decadere asa cum spune codul ci e un termen prefix
care nu e susceptibil de mod de suspendare si aceste termene se intalnesc de regula in materie de
procedura si acest termen nu face altceva decat sa amane efectul achizitiv de la 937;
909---> alin 3. : sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare se
poate indrepta si impotriva tertelor persoane care s-au inscris cu buna credinta, prin act juridic cu
titlu oneros sau dupa caz contract de ipoteca, termenul fiind de 3 ani socotiti de la data
inregistrarii cererii de inscrierii a dobanditorului nemijlocit al dreptului a carui rectificare se
cere. Deci discutam mai intai pe 909 alin 3. : vedeti ca in materie mobiliara bunul poate fi
pierdut, furat etc in materie imobiliara nu se pune problema de furt; totodata nu poti pierde un
imobil iar in ce priveste alte ipoteze in care neproprietarul : deci A e intodeauna neproprietar si B
e de buna credinta-dobanditor de la un neproprietar: DE CE e B de buna credinta??fiindca A este
posesor tabularinseamna ca figureaza in CF ca proprietar: ca sa te inscrii in CF ce trebuie sa
dovedesti? Act sau fapt prin care ti se transfera dreptul de proprietate: ipotezele in care prezinta
relevanta 909 in materie imobiliara sunt acelea in care A neproprietar a dobandit printr-un act
juridic iar in temeiul acelui act juridic s-a inscris in CF; ce vrea sa zica alin 3??.. sub rezerva
prescriptiei dreptului la actiunea in fond?...la ce se refera ea?...ATENTIE: P proprietar a
transferat bunul la A care s-a inscris in CF; mai departe A a transferat bunul la B care si el s-a
inscris in CF; P doreste sa redobandeasca bunul de la B; in ce situatia poate face astsa?..daca
demonstreaza ca A nu era proprietar? In ce ipoteza nu e el proprietar???..daca actul dintre P si A
este ineficace. Acuma, ce se intampla in concret: P ii vinde lui A, A se inscrie in CF; ulterior P
solicita si obtine anularea contractului ; inseamna ca automat P poate solicita si radierea lui A;
oricand doreste el, fara niciun termen fiindca A a dobandit printr-un titlu care este nevalabil. Dar
ce se intampla daca A a instrainat?..situtia se schimba pentru ca B a dobandit bazanduse pe
eroare care a fost creata de CF pt ca acolo figura A; A nu poate sa spuna acelasi lucru (ca a fost
de buna credinta) : de ce nu?? Pentru ca problema lui A nu e ca P era neproprietar ci ca titlul e
lovit de o cauza de ineficacitate; in cazul lui B titlul e impecabil dar cel de la care a dobandit e
neproprietar ori CF asta iti demonstreaza; ca daca te inscrii in CF nu devii mai valabil; CF
garanteaza ca cel inscris in CF are dreptul care figureaza in favoarea lui; si atunci B trebuie
protejat;cum?? Desi P desfiinteaza titlul lui A el nu poate ataca inscrierea lui B. Care e
asemanarea?.. pentru ca posesia exercitata de A creeaza falsa reprezentare ca e proprietar?...in
cealalta situatie e de buna credinta fiindca posesia tabulara exercitata de A creeaza falsa
reprezentare ca A ar fi proprietar;
De ce spune textul sub rezerva prescriptiei actiunii de fond?..pai care e actiunea de fond?
Actiunea pe care P o introduce pentru desffintarea titlului lui A. Daca contractul dintre A si P e
lovit de nulitatea relativa si au trecut 3 ani e posibil ca P sa nu mai poate sa desfiinteze
contractul lui A si atunci A ramane proprietar si daca el e proprietar la randul lui e clar ca a
devenit proprietar si B; discutia cu protejarea lui B intervine doar daca actiunea in fond nu e

prescrisa. Sa presupunem ca e o nulitatea absoluta. Inseamna ca contractul dintre P si A poate fi


desfiintat oricand; il desfiinteaza ->>vine 909: primul moment t0- momentul la care se incheie
contractul dintre P si A; dupa care avem t1-momentul la care A se inscrie in CF (introduce) in
baza contractului incheiat cu P; momentul t2- se incheie contractul dintre A si B; t3- se inscrie in
CF B(dobanditor de buna credinta); putem pune si un t4-moment la care se desfinteaza contractl
dintre A si P; cand am ajuns la t4 se considera ca A nu a fost niciodata proprietar deci nici B nu
putea deveni proprietar; dar aici suntem pe ipoteza identica cu bunuri mobile; B a dobandit de la
un neproprietar A dar B a fost de buna credinta si B are posesie tabulara; daca ar fi identic cu alin
1 de la 937 ar fi suficient sa existe contract si B sa aiba posesie tabulara dobandita cu buna
credinta dar 909 alin 3 ne spune ca pe langa aceste conditii mai e necesar sa treaca un termen de
3 ani care curge de la t1; care e consecinta??? Ca am cerinta ca B sa fie de buna credinta, ca el
sa fi dobandit printr-un act juridic incheiat cu un neproprietar, translativ cu titlu particular, si
cerinta ca B sa dobandeasca posesia tabulara; aste 3 indentice cu bunurile mobile mai putin
posesie tabulara, dar la fel cum se intampla la 937 alin 2, legea impune suplimentar si un termen3 ani; acest termen nu curge din momentul in care bunul s-a pierdut sau furat ci din momentul in
care nepropreitarul s-a inscris in CF; logica e urmatoarea: in momentul t2 in care neproprietarul
A s-a inscris in CF s-a creata falsa imagine ca el ar fi proprietar; daca 3 ani nimeni nu contesta
inscrierea se considera ca aceasta aparenta e atat de puternica si niciun tert care s-a increzut in ea
nu mai poate sa-si piarda dreptul dobandit; consecinta este ca daca trec 3 ani in care inscrierea
neproprietarului nu e contestata, fata de tertii dobanditori de la el nu se mai poate face nimic; ei
devin proprietari B, chiar daca prin anularea titlului lui A el e neproprietar-ipoteza de la 909 alin
3.; e identica cu 937 cu suplimentul pe care-l adauga termenul de 3 ani-NCC spune ca e termen
de decadere: iarasi ar insemna ca e un termen nesupus intreruperii sau suspendarii.
Pana acuma am discutat de dobandire cu titlu oneros: Drept real prin donatie sau legat cu titlu
particular: observam ca e mod de dobandire cu titlu gratuit si mai observam ca dobandirea se
face cu titlu particular. Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei actiunii in fond se poate
introduce doar 5 ani--> termenul de 5 ani din ce moment curge?...de data asta curge de la
momentul la care se inscrie in CF B; deci de data asta avem 5 ani din momentul in care el a
dobandit posesia tabulara; deci de data asta, incepe sa semene dobandirea asta cu una prin
uzucapiune; pentru ca sunt 5 ani in care B trebuie sa exercite posesia tabulara si doar apoi
beneficiaza de efectul achizitiv instituit de 909. Din ce moment devine B proprietar?..din
momentul la care s-a inscris in CF.Ce se intampla daca termenul respectiv, de 5 ani, B se inscrie
in CF in 2013: daca el este dobanditor cu titlu oneros avem regula: inscrierea in CF devii
proprietar, totusi cel de la care a dobandit este neproprietar deci are nevoie de 3 ani; se verifica,
cand s-a inscris B in CF? la momentul t3. Erau implinit cei 3 ani?...nu....deci mai trebuie sa
astepte sa devina proprietar pana sa implinesc; care e diferenta?..daca B e dobanditor de la
neproprietar cu titlu oneros s-ar putea ca in anumite ipoteze sa nu mai astepte: cand A a stat deja
inscris in CF 3 ani, pe cand daca e cu titlu gratuit, nu conteaza cat a stat A in CF pentru ca B are
de stat oricum 5 ani (909) in masura in care se demonstreaza ca A era neproprietar.

937 alin 1-> dobandirea se produce instantaneu


937 alin 2 si 3- dobandirea se face la indeplinirea unui termen de 3 ani din momentul in care
bunul a fost pierdut sau furat; daca acest termen se implineste dupa intrarea in posesia efectiva, B
mai are de asteptat.
909 alin 3- dobanditorul oneros si de buna credinta inscrie in CF si daca termenul de 3 ani care
curge de cand s-a inscris autorul sau nu e implinit, mai are de asteptat. Daca tertul care e
dobanditor cu buna credinta prin titlul gratuit, intotdeauna va mai avea de asteptat 5 ani in
materie imobiliara; in materie mobiliara daca e dobanditor cu titlu gratuit trebuie sa astept 10 ani
sa poate invoca uzucapiunea mobiliara
Ultima chestie care intereseaza la dobandirea prin efectul posesie de buna credinta: ce intelegem
prin buna credinta? Am facut trimite la cele doua texte de lege: 931/ 901;
931- este de buna credinta posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca lipsa calitatii
de proprietar a instrainatorului; la data itnrarii in posesia efectiva. Ce ne intereseaza? Se adauga
si care nu trebuia sa cunoasca...Daca ne uitam in paralel la 901- in materie imobiliara CF
functioneaza ca sistem de informare stabilit de lege; in materie mobiliara posesia efectiva
functioneaza ca un sistem de avarie; la imobile avem posesia tabulara care realizeaza
publicitatea; la mobile nu avem, asa ca pentru ca suntem in plop ne folosim de ce avem la
indemana si anume posesia insa suntem constienti de faptul ca posesia nu poate sa asigure o
publicitate impecabila in orice situatie; in materie imobiliara e suficient sa verifice CF dar in
materia mobiliara nu ai ce sa verifici dar daca cumva aveai si alte indicii pe langa posesie nu mai
poti sa spui ca erai de buna credinta doar fiindca l-ai vazut pe ala in posesie: eg. La nave si
aeronave nu poti cumpara un elicopter doar fiindca l-ai vazut pe ala ca se dadea cu el si tu l-ai
vazut in posesie si ai crezut ca el al lui, pt ca in cazul acelor bunuri mobile exista un sistem de
informare cu privire la calitatea de proprietar si nu mai functioneaza posesia; atentie la
autoturisme: la acestea nu exista sistem de publicitate a dreptului de proprietate dar exista un
sstem aadministrativ care iti da posibilitatea sa verifici daca esti sau nu proprietar deci nu se pune
problema sa invoci buna credinta fiindca l-ai vazut posesor
901 alin 2 lit c- nu a cunoscut pe alta care inexactitatea cuprinsului CF: dar nu spune si nici nu
trebuia sa cunoasca. De ce? Fiindca el nu are obligatia sa se informeze si altfel decat prin
sistemul de CF.
Art. 54 alin 2. Cel care a fost declarat mort poate cere dupa anularea hotararii, inapoierea
bunurilor in natura iar daca nu e posibila, prin echivalent; cu toate acestea, dobanditorul cu titlu
oneros nu este obligat sa le inapoieze decat daca sub rezerva dispozitiile in materia CF se va face
dovada ca la data dobandirii stia ori trebuia sa stie ca persoana declarata moarta este in viata: se
refera la dobandire de care??? Cu titlu oneros...putem afirma ca art 54 alin 2 deroga de la 909?
Care ne spune ca esti de buna credinta dobandesti un imobil cu titlu gratuit il pastrezi daca trece
termenul de 5 ani; in cazul hotararii de declarare a mortii, art 54 alin 2 vorbeste doar despre

dobandiri cu titlu oneros; a doua chestie, am zis ca in materie imobiliara nu exista formulari de
genul putea sau trebuia sa cunoasca; art 54 alin 2 face referire la faptul ca X stia ori trebuia sa
stie: in materie de bunuri mobile, ar fi vreo diferenta intre art 54 alin 2 si art 937? Dobandiri cu
titlu oneros... nu se pune problema de comparatie intre 54 alin 2 si 937 alin 2 si 3 fiindca nu e
vorba de bun pierdut sau furat , e vorba de 937 alin 1. Mostenitorul care si el se credea
mostenitor a instrainat bunul: pare sa nu fie nicio diferenta... Dar ce ne facem in materie
imobiliara; aici CF-urile zic nu a cunoscut, aici zicea nu trebuia sa cunoasca; in materie de Cf ne
zice ca devine proprietar si dobanditorul cu buna credint printr-un act cu titlu gratuit, aici zice
doar de tiltu oneros; la 909 exista tot timpul trecerea unui anumit interval de timp; la 54 nu exista
niciun interval de timp;..
1. In cazul hotararii de declarare a mortii, e posibil sa pastreze tertii subdobanditori si
bunurile pe care le-au primit cu titlu gratuit sau doar cele cu titlu oneros? In cazul celor
cu titlu oneros, este necesar sa treaca termenul de 3 ani?.ipoteza ar fi ca P moare, are
succesorul lui A, care se inscrie in CF si vinde bunul la B; intr-un interval de 6 luni, dupa
care re-apare P care revendica bunul de la B; daca esti de buna credinta trebuia sa treaca
si 3 ani de cand s-a inscris A; nu a trecut...prin urmare bunul trebuie dat-->> B se apara
cu arti 54 alin 2...CINE ARE DREPTATE? (SA NE GANDIM NOI,CONTINUA LA
CURSUL URMATOR)
OCUPATIUNEA SI UZUCAPIUNEA MOBILIARA CA MODURI ALTERNATIVE
DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE MOBILIARA:
Paralela intre 937 si ocupatiunea/uzucapiunea mobiliara; care sunt punctele de apropiere
intre cele 3 moduri? Atat posesia de buna credinta cat si uzucapiunea respectiv
ocupatiunea mobiliara reprezinta moduri de dobandire a dreptului de proprietate asupra
bunurilor mobile corporale. De asemenea, toate cele 3 moduri reprezinta un efect al
posesiei efective (nu poti avea ocupatiunea sau uzucapiune daca nu ai posesia efectiva,
inseamna ca exerciti in propria persoana nu prin intermediul altuia;) termenul de
uzucapiunea mobiliara este de 10 ani: A ii doneaza lui B o masina de tuns iarba, A
neproprietar; poate sa se prevaleze B de 937?...De ce nu?... dobandire cu titlu gratuit; B
incepe sa foloseasca masina dar dupa un an de zile, o da in comodat vecinului C; trec 12
ani si adevaratul proprietar revendica bunul de la B; (glume cu paie si telefoane)...ce
poate face B?..si care e solutia instantei? Atentie, in cazul uzucapiunii care presupune
posesia exercitata pe un interval de timp este necesara posesia efectiva adica corpus
animus in propria persoana, numai la momentul zero de la care incepe sa curga
termenulde uzucapiune, dupa acel moment posesia poate fi exercitata si prin intermediul
unui detentor precar; deci retinem ca avem doua moduri de dobandire instantanee a
posesiei: 937 si ocupatiunea sigur ca la 937 am termen de 3 ani; si am uzucapiunea care
necesit posesie prelungita pe un interval de timp...Care e miza?...miza este ca posesia
trebuia sa fie utila, si la 937, ocupatiune si uzucapiune; dar sa ne intelegem, ce posesie

discontinua la 937 si la ocupatiune, ca n-are cand sa devina continua fiindca e vorba de o


fractiune de secunda; ce faci la uzucapiune? Posesie trebuie sa fie efectiva la momentul
zero de unde incepe durata de 10 ani dupa care poate fi exercitata si prin intermediul unui
detentor precar si totodata posesia trebuie sa fie neviciata intregul interval de timp: deci
elementul de asemanare este ca imi trebuie posesie efectiva la toate cele 3 moduri de
dobandire iar elementul de diferentiere este ca uzucapiunea sa am un interval de timp:
posesia uzucapantului nu trebuie sa fie efectiva in acest timp ci poate poseda si printr-un
detentor precar;
Totodata toate cele 3 sunt de principiu moduri originare de dobandire a dreptului de
proprietate dar spre deosebire de ocupatiune si posesia de buna credinta uzucapiunea
mobiliara determina dobandirea proprietatii cu efect retroactiv: ATENTIE!!: daca am un
bun fara proprietar, il iau in stapanire il dobandesc prin ocupatiune, din ce
moment?..momentul in care am posesie...daca am 937 iar dobandesc de cand am posesia
efectiva...daca am uzucapiunea, am posesie efectiva, sunt proprietar?..nu...trebuie sa
treaca 10 ani, dar cand devin proprietar?..la momentul zero sau la indeplinirea celor 10
ani? Devii proprietar la implinirea celor 10 ani dar cu efect retroactiv, se va considera ca
cei 10 ani am fost proprietar.
Acuma, sa vedem si niste elemente de diferentiere: posesia de buna credinta isi produce
efectele conditionat de existenta unui titlu translativ oneros,si conditionat de buna
credinta pe cand in cazul ocupatiunii si al uzucapiunii mobiliare este irelevant atat titlul
cat si buna credinta. 937 si uzucapiunea mobiliara vizeaza bunuri care au proprietar pe
cand ocupatiunea vizeaza bunuri fara proprietar; 937 si uzucapiunea pot determina si
dobandirea altor drepturi decat proprietatea mobiliara; se dobandesc si
dezmembramintele prin uzucapiune, iar pe 937 si gajul mobiliar.
Prin ocupatiune se dobandeste exclusiv dreptul de proprietate. 937 ADICA posesia de
buna credinta si ocupatiunea sunt moduri principale de dobandire a proprietatii pe cand
uzucapiunea mobiliara are caracter subsidiar in raport cu dobandirea prin posesia de buna
credinta: ce inseamna asta??..inseamna ca uzucapiunea mobiliara va fi invocata numai in
situatia in care nu sunt intrunite toate conditiile pentru a invoca dobandirea prin posesia
de buna credinta: de eg: ai dobandit cu titlu gratuit, ai fost de rea credinta cap coada, sau
ai fost de buna credinta la momentul incheierii actului dar pana sa-ti dea bunul ai devenit
de rea credinta.
Daca A ii vinde lui B o masina de tuns iarba si contractul este lovit de nulitate, va putea B
sa invoce dobandirea prin posesie de buna credinta? Art 948. Care vizeaza dobandirea
fructelor alin 4- posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea ca este
proprietarul bunului in temeiul unui act translativ de proprietate ale carui cauze de
ineficacitate nu le cunoasca si nici nu putea sa le cunoasca: Aceasta definitie se poate
aplica si in cazult art 937? Nu se aplica....de ce nu??... in cazul dobandirii fructelor prin
posesia de buna credinta este protejat posesorul care culege, percepe sau omite
considerandu-se proprietar al bunului, eronat: de unde poate veni eroare??? Fie din faptul
ca a contractat cu un neproprietar, fie titlul lui e nevalabil el se considera proprietar: in

situatia asta poate pastra fructele; in cazul 937 este protejat exclusiv posesorul care a
dobandit de la un neproprietar-art 937 nu te proteajeaza de viciile propriului titlu ci te
protejeaza de un singur lucru: faptul ca cel de la care ai dobandit era neproprietar, de aia
937 seamana cu 909- pai la 909 daca titlul dintre A si B e lovit de nulitate ne ajuta cu
ceva faptul ca B s-a inscris in CF?...nu,titlul nu devine valabil; acelasi lucru, deci daca
eram pe 909 si rectificarea din CF a lui B nu o cerea P ci o cerea A-cum o cerea? Primul
capat: anularea contractului...capat al doilea: radierea din CF...putea B sa spuna am fost
de buna credinta?..NU.. pentru ca buna credinta ce inseamna?....eroare generata lui B de
posesia tabulara...posesia tabulara te induce in eroare cu privire la un singur lucru: ca A ar
fi proprietar dar nu te induce posesia tabulara a lui A in eroare cu privire la titlul tau;
acelasi lucru la 937, posesia pe care o exercita A nu-l induce in eroare pe B cu privire la
valabilitatea contractului ci il induce in eroare cu privire la calitatea de proprietar; in
schimb, la dobandirea fructelor prin efectul posesie de buna credinta este protejat alaturi
de posesorul care in mod eronat a crezut ca a dobandit de la proprietar, si posesorul care a
dobandit de la adevaratul proprietar dar a dobandit printr-un titlu ineficace ale carui cauze
nu-i erau cunoscute; si in situatia asta este protejat posesorul care poate pastra fructele
desi titlul este desfiintat cu efect retroactiv.
UZUCAPIUNEA MOBILIARA SI UZUCAPIUNEA IMOBILIARA DIN CODUL
CIVIL

Curs XV
Uzucapiunea mobiliara vs Uzucapiunea imobiliara ,
Uzucapiunea mobiliara
Este un mod de dobandire a proprietatii , ea este un efect al posesiei, nu este
conditionata de buna sau reaua credinta a dobanditorului insa este conditionata de
termenul de 10 ani , dupa trecerea termenului de 10 ani proprietatea este
dobandita cu efect retroactiv .
UZUCAPIUNEA IMOBILIARA
UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA
De ce anume ii spune uzucapiune extratabulara ?
Este uzucapiunea extratabulara un mod extratabular de dobandire a proprietatii?
Art 930 cod civil , deschideti va rog frumos
Al 2 : bla bla

Al 1 : formula de inceput ne intereseaza : dr de proprietate si dezmembramintele


pot fi inscrise in cf in temeiul uzucapiunii . nu ne spune se dobandesc automat
Ce inseamna asta ?
Inseamna ca in cazul uzucapiunii extratabulare avem o ciudatenie oarecum din
perspectiva actualului cod civil . Nu se aplica 885 cod civil.
Nu se poate discuta despre o amanarea a dobandirii dreptului real pana la
inscrierea in Cf .
Uzucapiunea extratabulare , cum stau lucrurile ?exact invers
In momomentul in care o pers poseda un imobil fara sa fie inscris in cf ea chiar daca
respecta termenul de 10 ani nu devine dupa termenul de 10 proprietar.
Daca cere instantei sa constate instanta ca ea a uzucapat , nu devine nici atunci
proprietar.
Va deveni propritar numai din momentul in care isi va inscrie dreptul de proprietate
in Cf , asta nu inseamna ca Cf in sine este un mod de dobandire a proprietatii,
inseamna ca efectele uzucapiunii extratabulare nu se in temeiul hotararii
judecatoresti si nici drept ci se produc doar in momentul inscrierii in Cf .
O sa vedeti imediat care e miza acestei chestiuni, ca miza e foarte importanta .
Retinem deocamdata ca uzucapiunea extratabulara produce efectul achizitiv de
proprietate sau dezmembramant imobiliar doar in momentul si sub conditia
inscrierii in Cf .
A doua observatie , vedeti ca ni se spune ca uzucapiunea extratabulara
functioneaza in folosul celui care a posedat imobilul in cei 10 ani , despre ce posesie
este vorba ? posesie propriu zisa asupra bunului .
Daca va aduceti aminte termenul de 10 ani exista si la uzucapiunea mobiliara si
acolo am zis ca dobandirea se va produce cu efect retroactiv . in cazul uzucapiunii
extratabulare iarasi trec 10 ani in care tu ai in posesie imobilul dar dobandirea
proprietati se va produce doar la momentul intabularii in Cf si nu va avea efecte
retroactive .
Si dj am dedus care sunt cateva dintre conditii , imediat o sa ajungem si la
chestiunea cea mai interesanta specifica uzucapiunii extratabulare .
Care ar fi conditiile ? conditiile ar fi : posesie utila, neviciata si evident
neintrerupta ,exercitata timp de 10 ani asupra bunului imobil . asta ar fi prima
conditie .
O a doua conditie , inscrierea in Cf in temeiul uzucapiunii .

Acum uitati-va la art 930 al 1 punctele a, b, c , aveti textul in fata )) ?


Ne spune asa, poata ala sa isi inscrie dreptul daca a posedat 10 ani daca si mai
adauga un daca cititi art ?
Prima intreare :
Este vorba de conditii cumulative sau ?
Nu.
Ne intereseaza 2 ipoteze distincte chiard aca noi avem 3 .
Prima ipoteza : in care bunul e inscris in Cf
A doua ipoteza : in care bunul nu e inscris in Cf
In aceste 2 situatii dicutam despre uzucapiune extratabulara .
O sa incepem evident cu a 2-a .
Mai precis uzucapiunea extratabulara se va aplica in cazul acelor immobile care nu
au figurat niciodata in Cf . cum va functiona ?
Dupa 10 ani de posesie neintrerupta si utila a imobilului respectiv, posesorul are
posibilitatea de a se adresa instantei pt a obtine o hotarare judecatoreasca care sa
constate producerea uzucapiunii .
Intrebare ? de ce are asta nevoie de o hotarare judecatoreasca ?
Trebuie sa ai inscris , nu uitati la Cf proba drepturilor a carrei inscriere se dovedeste
se face numai prin inscris . tine minte
Ori daca tu ai posedat 10 ani un imobil , asta ce e ? o stare de fapt , ori tu nu te
poti duce cu martori la Cf si atunci trebuie sa ai o hotarare judecatoreasca prin care
instanta sa constate ca tu ai conditiile uzucapiunii , de altfel codul de procedura
civila reglementeaza o procedura speciala referitoare la
uzucapiunea extratabulara . nu e nimic complicat daca imobilul nu o fost inscris
niciodata in Cf .
Acum cealalta ipoteza :
Imobilul figureaza in Cf , exista un Cf deschis pt acel imobil chiard aca cf-ul nu e
actualizat .
Ce inseamna ca exista un Cf ? care sunt consecintele ?
Va rog sa observati , uitati-va din nou la art 930 litera b care zice : a posedat timp
de 10 ani imobilul si propr inscris in Cf a decedat .continuare .

Ce e de observat aiaci ?
Termenul de 10 ani in cazul in care imobilul e inscris in Cf , termenul de 10 pt a se
implini uzucapiunea extratabulara curge doar din momentul in care proprietarul
incris in Cf a decedat , si-a incetat existenta fie a renuntat la drept . numai de atunci
curge termenul .
Ce inseamna asta ?
Exmeplu : proprietarul de cf are 70 ani , e inscris in Cf , bine mersi , e ocupat abuziv
de unul . curge termenul de 10 ani ? nu , nu curge . termenul de 10 ani va curge
numai din momentul in care proprietarul decedeaza , numai din momentul ala tre sa
treaca termenul de 10 ani saaaaau , in momentul in care proprietarul renunta la
dreptul de proprietate .
Bun acuma : nu mai vorbiti fetelor ca va dau afara (ispita)
Va rog frumos sa imi spuneti , e foarte important , de ce anume termenul de 10 ani
curge numai din momentul in care proprietarul fie decedeaza sau renunta la drept ?
Am zis ca uzucapiunea extratab este un efect al posesiei excercitate asupra unui
imobil , dar daca termenul ar curge cat timp altcineva este in viata si e inscris in Cf ,
inseaman ca posesie efectiva asupra imobilului ar ajunge sa infranga ce ? posesia
tabulara. Exclus acest lucru . de ce exclus ?
Care e logica ?
Pt a fi protejati cine ? tertii care cu buna credinta consulta cf . deci tot mecanismul
asta nu e gandit pt a-l proteja pe proprietarul inscris in Cf ci e gandit pt a face cf un
sistem de publicitate foarte puternic.
Asadar termenul de 10 ani curge numa din momentul in care proprietarul inscris in
Cf decedeaza sau renunta la drept . de ce ? pt ca posesia efectiva asupra bunului nu
poate sa infranga posesia tabulara .
Limpede ce va zic ? ca de nu, sunati-ma
Intrebare : uzucapiunea este un mod de dobandire a bunurilor cu proprietar sau fara
proprietar ?
Ar 930 lit b ,uitati-va
Intrebare : nu cumva uzucapiunea extratabulara in ipoteza de la 930 lit b este un
mod de dobandire a bunurilor imobile care nu au ce ? proprietar ?
Ce parere aveti ?
Uitati-va la art 889 al 2 si 553 al 2 ne intereseaza fazza finala

Care e concluzia ?
Concluzia este ca in masura in care se renunta la dreptul de proprietate, dobandirea
de catre comunitatea locala a dreptului respectiv nu e conditionata de inscrierea in
cf, asta e prima observatie
A doua chestiune care se ridica , 889 al 2 , o hotarare care o da Cl .
Hotatrarea pe care o da Cl e un mod de dobandire a propritatii? Consiliul local
hotaraste daca se face priprietar sau nu ?
Nu . cat timp in materie mobiliara legea admite posibilitatea bunurilor fara propritar,
in materie imobiliara este exclusa situatia bunurilor ca sunt constructii, terenuri
raman temporar fara proprietar.
In cazul renuntarii la bunul imobil sau in cazuri unor succesiuni vacante a bunurilor
imobile pe care nu le vrea nimeni , bunurile intra in proprietatea titularului . bunurile
imobile aflate in circuitul civil au intotdeauna proprietar.
Ce inseamna asta ? pe noi ne intereseaza 930 /
Asta inseamna ca cel inscris in Cf sa decedeze sau sa nu aiba succesori , automat
devine proprietar , comuna , minicipiul, sau sa renunte la drept , dar asta nu
impiedica efectul uzucapiunii extratabulare cata vreme cel care a dobandit dreptul
nu s-a inscris in cf , se aseamana cu modul de dobandire extrtabulara .poti sa vinzi
ca esti proprietar, dar daca ai dobandit extrtabular 2 sunt dezavantajele :
1, ca ala care cumpara de la tine nu se poate inscrie in Cf chiard aca dreptul tau
extrtabular e opozabil erga omnes dreptul pe care il dobandeste el nu e opozabil
erga omnes pana nu se inscrie in Cf si nu se poate inscrie pt ca tu nu esti inscris.
2, nu beneficiezi de protectia pe care ti-o asigura posesia tabulara , cata vreme ai
dobandit extratabular un bun , acel bun este susceptibil de a fi uzucapat extrtabular
de un tert ,
Deci observati ca posesia tabulara in sine confera dreptului subiectiv o posesie mai
mare decat cea de care beneficiaza dreptul real imobiliar neinscris in CF .
DREPTUL SUBIECTIV INTERESEAZA DOAR IN RELATIE CU CEILALATI .
Prin urmare :
1 drept real neinscris in cf . l-am dobandit prin contract dar nu l-am inscris in cf ,
inseamna ca el este inopozabil fata de tert.
2 drept real dobandit extrtabular si opozabil fata de terti pt ca e dobandit in baza art
887 are o forta juridical mai mare fata de terti si totusi exista riscul ca eu sa il pierd
daca altcineva il uzucapeaza extratabular

Si in fine dreptul opozabil inscris in cf care o forta juridica si mai mare .


Ar mai fi una : am drept opozabil pt ca e inscris in cf si totusi tertul poate sa il ignore
in mod legitim, tertul care nu era obligat sa consulte cf , aia in materie de carti
funciare apare mai putin dar apare in materie mobiliara la arhiva electronica a
garantiilor reale mobilare.

Uzucapiunea extratabulara nu poate sa presupuna o infrangerea a posesiei tabulare


exercitata de catrre un altul prin urmare ea este posibila in cazul succesiunii
vacante sau a unei renuntari sau a unei suuccesiuni in cazul caruia mostenitorii
neglijeaza actualizarea cf ului .
In materie imobilara e exclus sa am un bun fara proprietar dar e posibil sa am un
bun cu propritar dar fara cf actualizat , in situatia asta intra in discutie uzucapiunea
extratabulara .
Uzucapiunea imobiliarauzucapiunea tabulara
facem un tabel , vezi caiet
art 931 citeste .. ce inseamna fara cauza legitima ? fara act sau fapt juridic, adica
fara titlu .
observati cerinta bunei credinte , va rog sa aveti grija , in cazul uzucapiunii
extratabulare nu se cere buna credinta .
a posedat omul nostru imobilul 5 ani dupa momentul inregistrarii incrierii daca
posesia a fost neviciata .
ma intereseaza 909 al 2si 3 termenele 5 si 3 ani ,intrebare : buna credinta , efectul
posesiei tabulare, in termen de 3 ani sau maxim 5 ani , de ce ar mai avea cineva
nevoie de uzucapiunea tabulara, care presupune termenul de5 ani , daca am
dobandit cu titlu oneros am termen mai scurt de 3 ani daca e cu titlu gratuit oricum
ma folosesc de 909 al 2 si atunci de ce sa ma mai complic eu cu uzucapiune
tabulara .
termenul de la uzucapiunea tabulara e tot de 5 ani.
Actele translative de proprietate sau actele prin care se constituie
dezmembraminte de proprietate pot fi desfiintate cu efecte pt viitor ?
Nu , de ce nu ? nu sunt acte cu executare succesiva , desfiintarea este intordeauna
retroactiva .

Uzucapiunea extratabulara , cotizeaza in urma unui titlu cu care se poate inscrie in


Cf .
In cazul uzucapiunii tabulare situatia e exact invers pentru ca deja cel care
uzucapeaza este dejaa inscris in cf diferentele se opresc aici pt ca desi e inscris in
Cf , acum el e inscris la fel ca cel care a uzucapat extratabular in lipsa unui titlu .
Asadar si in cazul uzucapiunii tabulare finalitatea este furnizarea unui titlu care sa
justifice inscrierea existenta in cf .
Ambele uzucapiuni imobiliare furnizeaza titlu care sa justifice inscrierea in Cf dar
uzucapiunea extratabulara furnizeaza un astfel de titlu pentru o inscriere viitoare in
timp ce uzucap tablara furnizeaza un astfel de tittlu pt o inscriere existenta evitand
radierea din Cf
Accesiunea
Chestiuni importante .
Accesiunea , mod de dobandire a proprietatii , prin accesiune se pot dobandi
dezmembraminte ? nu .
Accesiunea viseaza exlusiv proprietatea, dar spre deosebire de ocupattiunea ,
accesiunea e un mod de dobandire cu titlu oneros , cel care beneficiaza de efectul
accesiunii in principiul va trebui sa il despagubeasca pe fostul proprietar care s-a
insaracit prin acest mod de dobandire a proprietatii .
Cand se dobandeste proprietatea prin accesiunea ?
Dreptul de accesiune ???????
Wtf ?
Codul civil art 585 al 2 .
Deci care ar fi ipotetic proprietarul afla ca bunul sau este la altul il revendic si
implicit isi execrcita dreptul de accesiunea, ala ce face da jos din suruburi lucararea
si ii da bunul )) ?????
Art 589
Deci ce observam din prima partea a frazei, dobandirea conditionata de inscrierea
in cf , deci ce face titularul terenului pe care a construit un tert ? isi dobandeste
dreptul de accesiune, ce se intampla ? nimic
Art 590 autorul constructiei POATE sa isi ia materialele.
Este accesiunea un mod de dobandire a proprietatii ?

Daca da , cand se dobandeste prop prin accesiune ? cand eserciti dr potestativ dee
accesiune ? cand dai pe cineva in judecata ? cand te inscrii in cf ?
Daca isi face casa pe terenul tau , cand dobandeste propr casei prin accesiune ? nu
dobandeste.

Art 577 ..al 2


Nu cumva functioneaza accesiunea si in aceassta situatie?
Astea sunt cateva chestiuni pe care sa le lamurim .
Pentru ca sa existe dr de propr trebuie sa existe ?? ce trebuie sa existe ?
bunuuuuul )
In masura in care am aici un sac de cartofi si unul dintre voi are un cartof, in masura
in care in mod accidental cartoful colegului vostru cade in sacul cu cartofi si vrea sa
il recupereze. Poate el sa revendice acel cartof de la mine ?
Am dobandit cartoful prin accesiune ?:)) accesiune mobiliara
Poate sa revendice daca va introduce actiunea in revendicare ? da , zice colegul
vostru ? ar fi ridicola , nu ar avea nicio sansa de a fi admisa, vorbim de un bun de
gen , nu se poate sa fie diferentiat, nu mai exista juridic , nu e distinct , nu mai
poate fi revendicat , pt ca dr de propr s-a stins in momentul cand s-a amestecat .
Ce se intampla ?
Art 567 ..zice .. appoi 578 al 3 lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator,
583-584al 2 lit a , propr imobilului dobandeste dr de propr asupra imobilului,
confuzii pe care le face codul civil, lucrarile adaugate nu sunt lucruri disticncte deci
nu pot dobandite prin acesiune.
Accesiunea poate fi un mmod de dobandire a prop atunci cand bunul connsiderat
accesoriu se uneste la bunul principal fara a fi incorporat in aceesta si fara a-si
pierde individualitatea , asadar in aceasta ipoteza discutam despre un veritabil mod
de dobandire a prop, proprietarul principar dobandeste si bunul accesoriu.
Alta ipoteza in care bunul considerat accesoriu este incorporta bunului principal
pierzandu-si individualitatea ,in aceasta situatie accesiunea nu reprezinta un
veritabil mod de dobandire a proprietatii. Ea avand mai degraba statutul de
procedura legala de reglementare a obligatiei de restituire care ii revine celui
imbogagtit fara justa cauza .
Daca din eroare A II RENOVEAZA DIN greseala casa lui b, ar putea b sa spune ca
devine el proprietar? Nu ca e tencuiala , dar putem admite ca desi b propr casei nu

a dobandit un drept nou , valoarea casei a crescut , si el s-a imbogatit, in si tasta


regulile din materia accesiunii ne ajuta sa vedem regulile cu privire ka care b
trebuie sa il despagubeasca pe A.
TOT timpul accesiunea functoneaza dupa regulile materie prin imbogatirea fara
justa cauza .
Dintre toate variantele de accesiune ne va intereesa accesiunea mobiliara
artificiala, cel mai des intalnita si cea mai mare aplicabilitate in practica
Mai multe chestiuni : accesiunea mobiliara artificiala e un mod atipic de dobandire a
dr de proprietate , ea este reglementata legal cu scopul de a solutiona conflictul
dintre 2 ppers distincte care pot emite pretentii cu privire la un anumit bun , asadar
invocand 577 al2 accesiunea imobiliara artificiala nu functioneaza in situatia in care
atat propr terenului cat si propr al materialelor cu care s-a realizat construtia este
una si aceiasi persoana . datorita caracterului de norme care urmaresc transarea
unui conflict regulile din materia accesiunii imobiliare artificiale au caracter supletiv
iar ele se aplica de principiu ( 577al 1 )doar in lipsa unei conventii contrare
intervenite intre subiectii de drept .
Art 716 al 4 stipulatia are natura contractuala , deci ce vrea sa zica ? ca si in rap
dintre nudul proprietar si uzufrcutuar este posibila reglementarea pe cale
conventionala a regimului constuctiilor realizate de uzufructuar . chiar daca
uzufructuarul are doar usus si fructus , nu are dr de superficie,
Art 579 ne spune .. 2 prezumtii relative
1 Proprietarul terenului e si prorpietar asupra constructiilor edificate pe terenul
acela
2 Acele constructii au fost facute pe cheltuiala proprietarului terenului ,
Care e legatura dintre ele si accesiune ?
Atentie : retineti ca in favoarea propr terenului funcitioneaza cele 2 prezumtii dar in
momentul in care ele sunt rasturnate prin proba contrara, proprietarul terenului se
va putea prevala de accesiune, deci accesiunea imobiliara artificiala e mod de
dobandire a prorp care intervine in momentul cand prezumtiile au fost rasturnate .
Art 935,937 seaamana cu ipotezele de aici succesiune de prezumtii urmate de
moduri de dobandire .
Intrebare : poate proprietarul terenului sa se duca la cf si sa ceara inscrierea in
favoarea lui a dreptului de propr asupra cladirii invocand art 579 ? pe teren exista o
cladire , poate sau nu ?nu poate pentru ca proba necesara ppt inscrierea in cartea
funciara trebuie sa fie un inscris , nu te poti inscriere in cf in baza unor prezumtii.

CURS 16

Avem 2 ipoteze mari in care intereseaza accesiunea imobiliara. Le vom analiza pe


fiecare in parte pt ca exista un anumit specific.
Accesiunea imobiliara articifiala presupune un mod de dobandire atipic care doreste
sa preintampine un conflict. Ea rastoarna cele 2 prezumtii de pe 579. Ea intra in
discutie cand exista un alt constructor decat proprietarul terenului. Deci
intotdeauna trebuie sa existe 2 persoane care sa emita pretentii cu privire la
constructie.
Ipoteza I : proprietarul terenului construieste cu materialele altuia pe terenul
propriu.
vezi 577(2) ne intereseaza sa retinem ca in aceasta ipoteza accesiunea reprezinta
un mod de dobandire extratabulara. Dr de propr se dobandeste ex lege, pe masura
construirii, fara a fi necesara invocarea accesiunii si inscrierea in CF. Poate
proprietarul sa renunte aici la accesiune? Da, poate, daca voluntar desfiinteaza
lucrarea si restituie materialele. In conditiile art 580 proprietarul MATERIALELOR nu
poate el insusi sa solicite demolarea si restituirea in natura a materialelor. Deci doar
propr terenului are optiunea sa se prevaleze sau nu de accesiune. Propr materialelor
nu poate solicita demolarea chiar daca constructorul e r-c. Rationamentul se aplica
si pentru constructorul de b-c (buna-credinta) ?are vreo relevanta buna sau reaua
credinta? Daca constructorul e de b-c, se poate sa nu mai fie aplicabile regulille din
materia accesiunii. Pt ca bunurile de constructie sunt inainte de incorporare bunurile
mobile, deci daca e de b-c le poate dobandi in propr prin efectul art 937 daca sunt
indeplinite conditiile, sa le dobandeasca inainte de momentul incorporarii. Deci ar fi
si proprietar al terenului, cat si al materialelor. Proprietarul materialelor are
posibilitatea de a fi despagubit.
daca e vorba de materialele altuia intereseaza accesiunea
Ipoteza II- constructorul ridica o lucrare pe terenul altuia
-

Evident nu sunt aplicabile in favoarea constructorului prezumtiile de pe 579


Accesiunea nu produce efecte de plin drept
Pentru a avea efect achizitiv de proprietate e necesar ca propr terenului (de
regula, in cazul unei actiuni in revendicare) sa se prevaleze de beneficiul
accesiunii pentru a obtine o hotarare judecatoreasca in acest sens si pentru
ca ulterior sa devina proprietar la momentul inscrierii in CF in temeiul acestei
hotarari

Daca un tert vine pe terenul meu si adauga un zid la o constructie de a mea eu nu o


sa il pot inscrie in cf. pot inscrie doar un imobil distinct, de sine statator. Codul civil

actual, fata de cel vechi, aplica accesiunea atata pt lucrari autonome cat si pt
lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia. Inscrierea in cf vizeaza
lucrarile autonome.
Codul aplica aceasta ipoteza de accesiunea imob atat in cazul lucrarilor autonome
cat si in cazul lucrarilor adaugate.

Observatii!
-

Accesiunea imobiliara artificiala in a doua ipoteza e un veritabil mod de


dobandire a propr doar in cazul lucrarilor autonome realizate pe terenul
altuia. In situatia lucrarilor adaugate nu discutam despre un imobil nou si
implicit nu discutam despre dobandirea unui drept de proprietate distinct
asupra acestuia. Tocmai de accea in cazul lucrarilor adaugate reglementarea
accesiunii nu e altceva decat o aplicatie atipica a regulilor din materia
gestiunii de afaceri, respectiv a imbogatirii fara justa cauza.
Vezi art 578 se face distinctia lucrari necesare, utile si voluptoare doar in
cazul lucrarilor adaugate! Lucrarile autonome nu se impart asa.
Vezi art 583 - formulare nefericita, lucrarea nu e bun distinct. atentie,
dobandeste prin simplul fapt al incorporarii, fara hotarare judecatoreasca si
inscrierea in cf, nu se pune problema inscrierii zidului de ex in CF! Ex. Face
perete.Se platesc cheltuielile chiar daca peretele nu mai exista, chiar daca
terenul a alunecat si a distrus toata casa. De ce il mai despagubesti? Pt ca la
cheltuielile necesare restituirea se face pe temeiul gestiunii de afaceri! Art
583 nu discuta de o aplicarea diferita dupa cum constructorul ar fi de buna
sau de rea credinta. logic ar fi ca il despagubesti pe ca ti-a adaugat perete la
casa in conditiile in care tu ai acuma o casa cu un perete in plus, tu te
imbogatesti si el se insaraceste. Dar daca tot pica casa de ce sa ii mai
platesti? In cazul cheltuielilor necesare facute de aceste lucrari adaugate
restituirea se face pe temiul gestiunii de afaceri, asta e motivul. Vezi art
583(2) daca posesorul care a facut lucrarea e de r-c el nu i se cuvin fructele.
Deci facem o compensare, eu ii dau valoarea zidului minus valoarea fructelor.

Rea credinta = stia ca nu e proprietarul terenului pe care a facut constructia.


Ex : daca ii ia foc veciunului casa sau ii pica un perete si noi il reparam e gestiune
de afaceri.
Daca esti de b-c si credeai ca e proprietar nu mai e gestiune de afaceri, pt ca tu
credeai ca faci pentru tine. O sa te despagubeasca pe imbogatire fara justa cauza.
Vezi art 854

La 583 pt lucrarile necesare retine:


-

Nu se pune prb obligarii constructorului sa le ridice


B-c sau r-c nu are relevanta pt cuantumul despagubirilor
Despagubirile se stabilesc pe temeiul gestiunii de afaceri daca constructorul
a fost de b sau de rea credinta, respectiv in temeiul imbogatirii fara justa
cauza daca constructorul a fost de buna credinta
In cazul lucrarilor adaugate utile, apare nuanta cnstructorul de rc poate fi
obligat la desfiintarea lucrarilor cu repunerea in situatia anterioara
In masura in care propr imobilului opteaza pt pastrarea lucrarilor acesta e
tinut sa despagubeasca pe constructor in conditiile 584 (1) lit a si b

Daca e vorba de lucrarea facuta cu bc constrcutorul va fi despagubit fie cu


valoarea materialelor si manoperelor, fie cu sporul de valoare adaugat terenului.
Care e ratiunea? Ratiunea vine tot din zona imbogatirii fara justa cauza, unde
intotdeauna imbogatirea penduleaza intre 2 sume: valoarea insaracirii si
valoarea imbogatirii. Mereu imbogatitul va fi tinut sa dea suma cea mai mica.
Acelasi rationament si la accesiune: poti da fie valoarea insaracirii materiale
plus manopera, fie cea a imbogatirii sporul adus.
In cazul lucrarilor voluptoare elementul de noutate e dat de faptul ca beneficiarul
accesiunii in mod atipic are posibilitatea de a pastra lucrarea fara a fi tinut la
despagubiri. Cititi din cod!
Ne intereseaza lucrarile autonome. Cum devine propr asupra lor beneficiarul
accesiunii si la ce obligatii e tinut? La lucrarile adaugate devine proprietar
automat.
Vezi art 589-590. Astea nu se aplica primei ipoteze! Dobandirea acolo se produce
independent de cf. Deci aceste texte se aplica exclusiv pt a doua ipoteza, cand
constructorul nu e proprietar al terenului pe care realizeaza lucrarea autonoma.
In aceasta situatie dobandirea propr in temeiul accesiunii e amanata pana la
momentul inscrierii in cf, iar constructorul are posibilitatea de a-si recupera
materialele aducand terenul in stare initiala cat timp partile nu au convenit in
sens contrar, respectiv cat timp proprietarul terenului nu a introdus in instanta
actiunea in revendirea terenului insotita de un capat de cerere prin care s-ar
invoca beneficiul accesiunii.
Retinem ca miza accesiunii e atunci cand am teren pe care construieste un tert.
Pana ma inscriu in cf nu devin proprietar pe ea. Constructorul indiferent de buna
sau reaua credinta are posibilitatea sa ridice materialele pana la momentul
intervenirii intre mine si el a unei tranzactii sau pana l-am chemat in instanta.
Dupa nu si le mai poate ridica. Pana la inscrierea in cf sunt totusi in proprietatea
lui.

Tratamentul juridic difera dupa cum constructorul a fost de buna sau de rea
credinta. B-c in materia accesiunii imobiliare artificiale = eroarea legitima a
constructorului; asadar, spre deosebire de alte moduri atipice de dobandire a dr
de propr, intereseaza buna sau reaua credinta a propr materialelor, nicidecum
aceea a proprietarului terenului in beneficiul caruia urmeaza a se produce
efectul accesiunii. Acesta situatie atipica se explica prin aceea ca b-c sau r-c nu
conditioneaza in vreun fel dobandirea dr de propr, ci conditioneaza exclusiv
regimul juridic al despagubirilor acordate constructorului. Astfel, in masura in
care constructorul e de b-c, propr terenului nu poate renunta la beneficiul
accesiunii solicitand inlaturarea lucrarii.
Ce inseamna b-c a constructorului? Am zis ca eroare legitima, scuzabila. Vezi art
586 retinem ca e de b-c constructorul care a considerat in mod eronat ca e
titular al unui dr asupra sau in legatura cu terenul, care i-a dat posibilitatea de a
deveni proprietar asupra lucrarii realizate.
Ciudatenii 586 alin 1 esti de b-c daca aveai inscris in cf fie un dr de propr fie
superficie cand ai inceput constructia. (2) vorbeste de autorizatie de construire.
Pai cf-ul iti da b-c, nu? Vezi art 901. B-c de la 586 (1) are ca si criterii cele de la
901? Categoric NU. De ce nu? Mereu b-c data de cf nu vizeaza inscrierea dr
propriu, ci inscrierea dreptului autorului meu! Eu in eroare am fost ca am crezut
ca el e propr pt ca era inscris in cf. Dar daca actul meu e nul ca m-am folosit de
dol nu pot sa zic ca-s de b-c pt ca m-am inscrie in cf!
Ex: a cumpara de la b un teren. Si dupa incepe sa construiasca pe el. E a de b-c
sau de r-c? B figureaza in cf. Observati ca 586 in modul de redactare ar fi
amendat in momentul de fata, pt ca daca ar fi aplicabil 885 ar insemna ca daca
am ctr de vanzare-cumparare eu cumparator devin propr cand ma inscriu in cf.
Dar acum cf are efect doar de opozabilitate. Deci in prezent 586 e aplicabil
partial, pt ca e de b-c si cel care a incheiat un ctr si incepe lucrarea inaintea
inscrierii in cf. Pt ca il ce-l priveste transferul de propr a avut loc, numai fata de
terti inca nu e opozabil.
Inca o ciudatenie, esti de b-c doar daca ai autorizatie de construire.
Ipoteze de buna-credinta:
1. Constructorul avea credinta legitima dar eronata ca are dr de propr
2. Constructorul avea convingerea legitima si eronata ca e titular al unui dr de
superficie
3. Construct avea convingerea legitima dar eronata ca e titular al unui alt dr real
sau de creanta in legatura cu terenul si ca prin ctr de constituire al acestui
drept propr terenului a renuntat la beneficiul accesiunii in raport cu
constructorul
4. Construct considera in mod legitim dar eronat ca in contextul asumarii de
catre el (fata de propr terenului) a obligatiei de a construi, propr terenului a

inteles sa renunte la beneficiul accesiunii in raport cu constructorul pe durata


realizarii lucrarii
Atentie! Primele 2 ipoteze semnifica convingerea constructorului ca beneficiul
accesiunii functioneaza in favoarea lui (daca eu sunt propr sau superficiar pe
teren si construieste un tert eu devin propr). Urm 2 ipoteze aici propr terenului
nu imi transmite beneficiul accesiunii, acesta se gaseste in continuare la el, mie
imi da un dr mai restrans ( ex dau lui a sa imi contruiasca o casa. A zice ca pana
la final si pana ii plateste pretul el e propr pe constructie, ca sa aiba o garantie.
Nu e dr de creanta, ca el ar oblig de a construi. Prin ctr de antrepriza partile pot
stabili ca antreprenorul devine propr pe lucrare pe masura realizarii ei si ca propr
se va transfera dupa finalizarea acesteia si pretul platit. Daca vine un tert dupa
sa contruiasca pe teren, propr terenului invoca accesiunea, numai fata de a a
renuntat la beneficiul acesteia! )
Vezi 581- 582 fata de reglementarea anterioara: 581 lit b, e posibila obligarea
autorului lucrarii sa cumoere imobilul la valoarea initiala a terenului. (de multe
ori e posibil ca valoarea constructiei sa fie mai mare va valoarea terenului, si
propr nu avea ce sa faca decat sa il despagubeasca pe constructor pe vechiul
cod) . 582 lit b, posibilitatea de a cere desfiintarea lucrarii. atentie, despagubirile
se injumatatesc daca constructorul e de rea-credinta (vezi art in cod).
587- caz atipic de accesiune, daca lucrarea e realizata partial pe terenul
constructorului si partial pe terenul altei persoane. (desen david in caiet) pe
vechiul cod de exista reglementarea asta, nu se aplica accesiunea. 587(1) ,
poate cere inscrierea unui dr de coproprietate vecinul in functie de contributia
fiecaruia ( vom avea 2 coproprietari, care vor fi copropr pe cladire plus terenul
de sub cladire).
Insereaza imaginea desen david!
Cota vecinului: valoarea terenului vecinului impartita la valoarea terenului
constructorului + val terenului vecinului + val constructiei.
Cota de copropr a constructorului : acelasi numitor impartita la valoarea
terenului constructorului + val constructiei.
Ce se intampla daca constructorul e de r-c? 587 (2) vezi cod! 587 element de
noutate maxima.
-

tot timpul cand e r-c constructorul poti cere demolarea, mai putin la lucrarile
adaugate necesare!

Actiunea in revendicare

= acea actiune petitorie reala prin care reclamantul solicita instantei sa constate
calitatea de proprietar al acestuia si in consecinta sa il oblige pe parat la
restituirea posesiei asupra bunului litigios.
! actiunea in revendicare e o actiune in opozabilitatea dr de propr, care nu se
confunda cu actiunile personale prescriptibile extinctiv si care urmaresc sa
sanctioneze exigibilitatea dr de creanta, nicidecum opozabilitatea acestora.
Asadar, actiunea in revendicare e intotdeauna, fara exceptie, imprescriptibila
extinctiv!
De regula, actiunile persoanale sunt prescriptibile in 3 ani.
Daca discuti despre o actiune presciptibila in 3 ani, de principiu e vorba de o
actiune care protejeaza un dr de creanta, introdusa impotriva debitorului care nu
isi executa obligatie corelativa dr de creanta. La proprietate nu exista un
asemenea debitor. Deci actiune in rev sanctioneaza opozabilitatea dreptului.
Exista actiuni personale care sanctioneaza opozabilitatea? Da. Ex: eu chirias si
vine un vecin sa ma scoata. Ce pot face eu? Vreau sa imi invoc dreptul, nu ma
duc pe actiuni posesorii. Vecinul nu e parte in ctr, nu e debitor, dar are obligatia
generala negativa sa nu imi incalce dr de chirie. La dr reale intalnim numai
actiuni in opozabilitatea dreptului, pt ca sunt dr carora nu le corespunde o
obligatie corelativa.
Deci act in revendicare, act confesorie si act negatorie sunt act in opozabilitatea
dr reale!
Reclamantul va cere instantei sa constate ca el e propr si sa ii restituie posesia.
Daca paratul doar il turlbura, fara sa il deposedeze introduci o actiune negatorie,
nu in revendicare. Astea 2 actiuni nu se suprapun, nu se confunda! La act in
revendicare intervine si urmareste sa sanctioneze deposedarea proprietarului de
bunul sau, la act negatorie intervine in cazul in care paratul, fara a-l fi deposedat
pe reclamant, exercita acte de stapanire asupra bunului acestuia, tulburandu-l.
asadar, reclamantul in actiunea negatorie va solicita instantei sa constate
calitatea sa de propr si totodata lipsa oricarui dezmembramant sau sarcini reale
existente in favoarea paratului in virtutea carora acesta sa fie indreptatit la
actele de stapanire invocate. Mai precis, in timp ce reclamantul in act in
revendicare solicita ca paratul l-a deposedat si sa ii restituie posesia bunului, in
act negatorie cere sa constate ca el e propr si ca paratul nu are asupra bunului
un dr care sa-i permita actele respective de stapanire. Cum se va face
probatiunea? Faptul ca paratul nu are dr e un fapt general negativ , nu trb
reclamantul sa probeze decat ca el e proprietar pt ca proprietatea se prezuma
libera de sarcini.

Actiunea in revendicare si actiunea posesorie


-

spre deosebire de act posesorie, act in revendicare e intemeiata pe o stare de


drept(calitatea de proprietar) si nu urmareste simpla repunere in posesie a
reclamantului, aceasta fiind solicitata ca o consecinta a confirmarii de catre
instanta a situatiei juridice de care se prevaleaza reclamantul.

Actiunea in revendicare si actiunile confesorii


-

desi sunt actiuni reale petitorii ambele , actiunile confesorii protejeaza


dezmembramintele dreptului de proprietate.
In acceptiunea NCC doar actiunea in revendicare e imprescriptibila, in timp ce
actiunile confesorii sunt prescriptibile intr-un termen de 10 ani
Vezi 2581 efectul prescriptiei extinctive = stinge dr la actiune. Ex:
prescriptie in cazul uzufructului viager. Un vecin ocupa acel teren timp de 10
ani. Daca vine un tert si il da afara pe vecin, vecinul are eventual actiune
posesorie, dar actiune petitorie nu pt ca nu drept, poa sa stea 50 de ani.
Daca vecinul sta 10 ani si dupa pleaca, vine un alt vecin, ocupa si el terenul,
uzufructuarul il da in jude pe al doilea vecin. Asta ii spune ca actiunea lui s-a
prescris, a trecut termenul de 10 ani. S-a prescris sau nu actiunea? Daca 1 iti
incalca dr se prescrie actiunea fata de el sau fata de toti? 2 ciudatenii ale
NCC, merge pe ideea ca se prescrie. Ramai cu dreptul sa te uiti la el.
Argument: oricum toate dezmebramintele se sting prin neuz in 10 ani. Dar
termenul asta e de decadere, pierzi dr subiectiv. Dar se pot imagina ipoteze
in care ai intrunire conditii pt prescriptie si nu ai pt neuz, nu functioneaza
simetric.

Act in revendicare si actiunea in rectifcarea cuprinsului CF

Actiunea in rectificare urmareste corectarea cuprinsului CF atunci cand acesta


este in neconcordanta cu situatia juridica reala a imobilului de CF (act in
rectificare nu vizeaza corectarea inadvertentelor din CF care vizeaza stari de
fapt gen suprafata, categoria de folosinta, etc)
Actiunea in rectificare nu e conditionata de calitatea de proprietar a
reclamantului si admiterea acesteia nu are nicidecum ca efect redobandirea
dr de proprietate sau a posesiei asupra imobilului litigios ( atentie pe 909 cand nu se mai poate pretinde rectificarea 909 chiar spune ca se pierde
actiunea in rectificare, dar eu devin propr prin efectul posesiei tabulare, deci
fostul propr nu mai are actiune in rectificare impotriva mea ; 909 nu e mod de
dobandire ; tertul de b-c devine propr, fostul propr pierde acest dr si inclusiv
act in rectificare)

Actiunea in rectificare indreptata impotriva dobanditorului nemijlocit (deci cel


care a dobandit bunul chiar de la reclamant) poate fi introdusa oricand fara a
fi limitata in timp ; evident, nu e supusa nici prescriptiei extinctive
Actiunea in rectificare indreptata impotriva subdobanditorului de b-c va fi
respinsa dupa implinirea termenelor legale de 3 sau 5 ani.
solutia nu e justificata de presciptia extinctiva , ci de faptul ca prin efectul
posesiei tabulare de b-c tertul dobandeste un titlu care sa justifice inscrierea
dreptului sau in CF, nemaifiind intrunite conditiile pt rectificare

actiunea in rectificare e conditionata in vreun fel de actiunea in revendicare?


Ex: se anuleaza titlu pt dol. Intre momentul anularii titlului prin hj si
momentul inscrierii in cf a reclamantului cine e proprietar? nici vorba sa fie
proprietar ala inscris in CF, pt ca cf nu e mod de dobandire. Mod de dobandire e
ctr. Deci poti fi proprietar si sa introduci actiunea in rectificare impotriva unui
nepropr care figureaza in cf.
Ex: a vinde la b. C cumpara de la b. Daca se desfiinteaza ctr dintre a si b inseamna
ca c a cumparat de la un nepropr. Deci nu poate fi proprietar c, ca nu are titlu. Daca
au trecut 3 ani, posesia tabulara e titlu, e mod de dobandire.
Actiunea in rectificarea CF nu este o aplicatie a actiunii in revendicare si totodata nu
este dependenta fata de actiunea in revendicare.
Vezi art 907 (3) ipoteze pt a rectifica CF. Actiunea in rectificare insoteste si e
conditionata de o actiune de fond. Actiunea de fond e actiunea in revendicare? Ex :
esti tu propr si fac actiunea in revendicare si demonstrez ca sunt propr prin
succesiune. Te rectifica pe tine? nu, ar fi plus petita, eu am cerut restituirea posesiei
doar. Actiunea de fond: cu privire la actele juridice in baza carora s-a transmis
proprietatea, daca actul e nul, caduc etc inseamna ca te-ai inscris fara titlu.
Actiunea in rectificarea cf e conditionata de admiterea actiunii de fond. Actiunea de
fond insa nu vizeaza confirmarea de catre instanta a existentei unui drept al
reclamantului, ci din contra, vizeaza stabilirea inexistentei dreptului paratului ca
urmare a ineficacitatii juridice a titlului in temeiul caruia s-a inscris acesta in CF
( e.g. caducitate, nulitate, rezolutiune, inopozabilitate). Cum e inopozabil un titlu
inscris in cf daca tocmai cf ofera opozabilitatea? Prin actiunea pauliana, actul e
inopozabil fata de creditor, cere rectificarea cf.
Cand am act in revendicare eu probez ca eu sunt proprietar. In act in rectificare e
invers, probez ca el cu siguranta nu e propr si de aia trebuie rectificat. De regula,
rectificarea va insoti actiuni in anularea, rezolutiunea actului in baza caruia s-a
inscris in cf.

Actiunea in revendicare si actiunea in granituire

actiunea in revendicare nu se confunda cu actiunea in granituire si nu


poate fi introdusa simultan o astfel de actiune
actiunea in granituire prezinta interes exclusiv in situatia in care limita
materiala de demarcatie intre 2 terenuri alaturate nu a fost anterior
stabilita printr-un act opozabil celor 2 proprietari sau printr-o hotarare
jude care sa produca efecte obligatorii fata de acestia
cat timp linia de demarcatie dintre cele 2 terenuri nu este cunoscuta ,
niciunul dintre proprietarii vecini nu poate invoca prin intermediul revendicarii
faptul ca ar fi fost deposedat in mod nelegitim