Sunteți pe pagina 1din 5

Anato curs 12

Emisferele cerebrale
Se dezvolta embriologic din veziculele telencefalice ale tubului neural. Reprezinta cea mai voluminoasa port a
SNC, cu functie motorie, senz si psihica. Dpdv structural este

subst alba cu fb de proiectie, de asoc si comisurale,


subst cenusie care e organizata central si periferic,
central- nc bazali/ corpii striati, complexul amigdalian si aria nc septali
periferic este sc cerebrala

In mijl EC exista sistemul ventriculilor laterali, scaldati interior de LCR, avand plexuri coroide.
Subst cenusie centrala = nc. bazali. 2 componente
1. Nc caudat
Formatiune cenusie situata lat de talamus. Il inconjoara, ca si pe format alba CAI, fiind asemanator cu o
potcoava. Are 3 parti component: cap, corp, coada.
CAPUL e sit ant si separat de cel de partea opusa prin:
- Prelungirea/ cornul frontal al ventriculilor laterali
- Septum pellucid +/- cavitatea septului (daca exista)
CORPUL e sit de-a lungul emisferei de la niv gaurii interventriculare si se continua fara o limita precisa
cu coada nc caudat.
Fiecare din cele 3 parti bombeaza in peretele lat al ventriculului lat: capul la nivelul cornului frontal,
coada la nivelul cornului inf/ temporal si corpul in per lat al portiunii principale a VL (ventr lat)=
Raspantia ventriculara.
Fata de elementele din jur, nc caudat vine in raport prin mg lat cu corpul calos prin fata lat cu CAI, care
se situeaza intre nc caudat si lenticular
COADA bombeaza in prelungirea inf a VL. E in rap cu corpul amigdalian, iar prin fata mediala va fi
separata de talamus (intre capul nc caudat si talamus in port mijlocie a EC se gaseste santul talamo striat
cu vena talamo striata)
2. Nc lenticular
Este o prisma triunghiulara indiferent de sectiune. Topografic are medial CAI, care il desparte de talamus si
de nc caudat, iar lat este lobul insulei, care se gaseste prof in santul lat al encefalului, format din gir lung +
giri scurti. Intre cele 2 formatiuni apare claustrum (=lama de subst cenusie) si med si lat de el exista capsula
alba externa + extrema. In jurul nc lenticular se gaseste ant, post si sup coroana radiata. La nivelul fetei inf a
nc lenticular se gaseste un sant ocupat de comisura alba ant. Fata de nc amigdalian, nc lenticular e separat
prin ansa lenticulara.

Diviziunile :
a. Topografic si funct
3 diviziuni:
1. Globus pallidus - segmentul medial
Globus pallidus medial e si el impartit in 2 de o mica lama de subst alba

2. Globus pallidus segmentul lateral


Intre ele se gaseste lama medulara interna.
3. Putamen port cea mai lat, separat de globus pallidus prin lama medulara externa.
b. Filogenetic
Neostriat are ca reprezentanti nc caudat + putamen
Paleostriat globus pallidus cu cele 2 diviziuni.
Exista in partea inf a nc lenticular o zona subst nenumita = Reichart (dubios) care e traversata de o
banda de subst alba num comisura alba ant. Comisura este punte de legatura intre cei doi lobi temporali.

Neostriatul este alcatuit din celule cu aspect/ forme diferite, celule mici, mult mai putine celule mari,
multipolare, proportia fiind de 40-60 de cel mici la o celula mare. Neostriatul e bogat in CA (dopamina).
Aceasta se va localiza in veziculele sinaptice ale cailor nigrostriate. Functia neostriatului e receptoare. E
considerat ca un regulator al cailor extrapiramidale.
Aferente:
1. Fb cortico-striate de pe toata lungimea scoartei care se impart in cortico-caudale si corticoputamentale. Ambele fb merg contralateral, existand o mica categorie de fb care merg ipsilateral sau
bilateral.
2. Fb talamo-striate:
- Din nc centro median si parafascicular merg in putamen
- Din nc intralaminari merg in nc caudat
3. Fb nigrostriate fb dopaminergice cu rol inhibitor. Pleaca din subst neagra Mz (pars compacta a s.
negre). Cele din port caudala a subst negre ajung in putamen si cele rostrale in nc caudat. Se descriu
niste circuite intre subst neagra si putamen cu urmatorul traseu:
SN (subst neagra) campul H Forel ? nc subtalamic CAI fb traverseaza globus pallidus si fac
sinapsa in putamen.
Afectarea acestei cai produce tulburari in transportul dopaminei, ducand la liza celulelor din SN prin
acumularea in exces a dopaminei.
4. Fb subtalamo-striate
5. Fb reticulo- striate de la formatiunea reticulata Mz
Eferente:
1. Intre componentele corpului striat: caudato-putamentale, strio-palidale, caudo-palidale,
putameno-palidale.
2. Fb strio-talamice (in nc VAL si VIL) ajung in cortexul motor si premotor
3. Fb striocorticale
4. Fb strio-subtalamice
5. Fb strio-olivare
6. Fb strio-nigrice care impreuna cu nigro-striate regleaza transportul de dopamina

Paleostriatul
Are numai neuroni mari, multipolari, fiind considerat reg principala de orig a cailor extrapiramidale. Are functie
efectorie.
Aferente:
1. Fb cortico-palidale (inhibitorii)

2.
3.
4.
5.

Fb caudo-palidale
Fb putameno palidale
Fb subtalamo palidale
Fb nigro palidale tot dopaminergice

Eferentele:
Formeaza sistemul palido fugal. Are 2 componente: ansa lenticulara si fasciculul lenticular. Atat ansa cat si fasc
se vor alatura => trunchi comun care inconjoara CAI si ajungand in reg subtalamica se va diviza in:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Fasc talamic (VAL)


Fasc palido HT
Fasc palido tegmental
Fb spre zona incerta
Fb spre SN
Fb spre oliva bulbara
Fb pt nc subtalamici (conexiuni bidirectionale)
Paleostriatul va fi conectat cu creierul printr-un circuit inchis sup ascendent= fb cortico-strio-palidotalamo-corticale. El face legatura intre paleostriat si campul motor si premotor. Se descrie si un circuit
descendent cu origine in paleostriat. Acest circuit este polisinaptic, mergand spre nc rosu, subst neagra,
nc reticulari, complexul olivar. Acest circuit descendent va avea o actiune slaba pe motoneuronul alfa
medular.

Corpul striat are functie reglatorie, folosind 3 sisteme de reglare/ bucle:


a. Bucla palido subtalamo palidala
b. Bucla palido talamo striata
c. Bucla strio nigro striata Mz
Toate buclele sunt sub controlul cortexului cerebral. Buclele imprima functiile striatului:
1. Coordonarea reflexelor de extensie proprioceptive, antiG cu reflexele de flexiune cu punct de
plecare cutanat. Coordonarea duce la mentinerea statiunii bipede verticale a organismului in
vederea realizarii unor activitati voluntare.
2. Modulator al activitatii tonice se realizeaza echilibrul si controlul de atitudine in timpul
mersului.
3. Prin legatura cu cortexul motor initiaza miscari voluntare si automate care insotesc mersul
(miscarea membrelor in mers, vorbirea in timpul mersului, mimica si gesturi profesionale).
Explicatia: leg cu cortexul si mentinerea acestor miscari voluntare in mers se datoreaza unor
surse externe vizuale, auditive, labirintice si proprioceptive. Deoarece neuronii corpului striat
contin Ach, iar subst neagra CA (dopamina), legatura intre cele 2 componente va avea un rol
inhibitor suprimarea legaturii dintre componente cu lipsa, sau acumularea de dopamina
ducand la perturbari importante. Lezarea corpului striat poate sa duca la tulburari de tonus
muscular de la hipotonie pana la hipertonie, rigiditate, lentoare in miscare- bradikinezie,
sau lipsa ei-akinezie, urmate de aparitia unor misc anormale tremorul static sau uneori
intentional.

CAI Capsula alba interna


Banda de subst alba, latime=1cm, situata in plina subst cerebrala, cu aspect unghiular, realizand un
unghi de 80 de grade cu deschidere laterala, spre corpul striat.

Are 5 portiuni:
a. Bratul ant
Se num br lenticulo caudat, situat intre capul nc caudat si nc lenticular. Contine fb fronto pontine,
divizate de pediculul talamic ant si fb caudo lenticulare.
b. Genunchiul
Intre capul nc caudat(med, sup), talamus(med+inf) si nc lenticular(lat). Contine fb cortico
nucleare. Pleaca din campul 4 si ajung in nc motori ai n. cranieni, contralateral si fb ale pediculului
talamic sup
c. Bratul post
Se gaseste intre talamus(medial) si nc lenticular lat. Contine fb cortico spinale cu anumita
topografie, cortico-pontine, fb cortico rubrice si fb ale pediculului talamic sup.
d. Portiunea sublentala/lenticulara
Situat inf de nc lenticular si post de comisura alba ant. Contine fb parieto si occipito pontine,
pediculul talamic inf, radiatiile acustice, fb talamo corticale spre lobul insulei si temporal si fb caudo
lenticulare.
e. Portiunea retrolentala
Portiune situata post de nc lenticular. Contine fb parieto si occipito pontine in majoritatea
formand sistemul Turk-Meinert, fb cortico tectale, fb din pediculul talamic post si fb cortico talamice
care merg din cortexul parieto occipital in pulvinarul talamic.
Contine fibre care merg spre et corticale sau coboara, importante fb talamice din pediculii talamici, cai
descendante (cortico-spinale, cortico-nc).

Subst cenusie externa = scoarta cerebrala


Acopera EC pe giri, fisuri si santuri, descriind o S=2500cm2. Grosimea scoartei difera de locul unde se
gaseste, fiind mai subtire in fisura, pana la 1,5 mm si groasa pe giri, circumvolutiuni pana la 4,5 mm. E
alcatuita din neuroni, celule gliale, fb si vase in numar mare. Structura SC e laminata. Poate fi discutata:
1. Dpdv al tipului de neuroni si al distributiei acestora = citoarhitectonica
Fiind o structura laminata, dinspre superf prof are 6 lame:
a. strat zonal=molecular=lama marginala
b. lama corpusculara
c. lama piramidala
d. lama granulara
e. lama ganglionara
f. lama multiforma
Tipuri de celule: neuroni+ celule gliale
Neuronii:
- piramidali
Au densitate mare in ariile motorii corticale. Sunt de diferite dimensiuni de la mici pana la mari
= neuronii gigantici Betz. Prelungirile lor dendritice urca pana in stratul molecular periferic,
realizand sinapse multiple cu alte categorii de neuroni. In ceea ce priveste axonul neuronului
piramidal poate sa mearga intracortical ca fb de asociatie, trec in emisfera opusa ca fb
interemisferice comisurale sau parasesc SC, merg extracortical, formand sistemul cortico fugal spre
etajele subcorticale, convergand la niv TC, unii ajungand pana in motoneuronii medulari. Axonii
sunt scurti si lungi. Cei scurti formeaza coroana radiata Reile, ajungand pana in talamus si corpii
striati, iar cei lungi folosesc CAI, coboara pana in TC sau MS caile motorii piramidale si
extrapiramidale.

2.
-

O categorie de axoni lungi cu origine in nc piramidali Betz ai lamei ggl ai SC. Cei care apartin
campului 4 coboara direct pe motoneuronii alfa ai MS, sau pe neuronii branhiomotori ai TC, fara
nicio statie.
stelati/granulari
Au densitate mare in ariile senzitive si senzoriale, mai ales in lama corpusculara si granulara.
Dendritele lor sunt dezordonate spre toate directiile, axonii sunt scurti si ramificati, realizand
conexiuni cu ceilalti neuroni ai scoartei, intrand in componenta aferentelor corticale specifice sau
nespecifice.
Fusiformi/ N. de asociatie
Se gasesc in lamele 3, 5, 6. Axonul ramane intracortical pt sinapse, sau extracortical, formand fb
de asociatie si fb comisurale
Cajal au axoni orizontali
Particularitatea lui e ca ramane in stratul 1/lama zonala, iar dendritele raman si ele in acel strat.
Axonul e tangent la marginea scoartei. Sinapsa axo-dendritica intre acesta si dendritele altor neuroni
ai SC ca piramidali si fusiformi se face in acelasi strat zonal.
Martinotti axon ascendent
Neuroni de asociatie, situati in lamele 3,5,6. Fac sinapsa cu ceilalti neuroni ai SC
Celulele gliale sunt:
Oligodendroglii
Microglii
Astrocite protoplasmatice
Dpdv al asezarii fb nervoase = mieloarhitectonica
Organizare fb nervoase transversale care se situeaza printre neuronii SC. In ceea ce priveste fb,
gasim la nivelul SC o dispozitie striata/ transversala:
In stratul 1 fb formeaza lama tangentiala
In stratul 2 fb dau nastere lamei disfibroase
In stratul 3 se organizeaza in lama suprastriata = stria KAES
In stratul 4 se organizeaza in stria Baillarger
In stratul 5 exista o combinatie intre stria Baillarger si lama interstriata
Stria Baillarger din aceasta lama poarta numele de stria genari/ stria lui Vicq dAzyr, f dezv la niv
ariei vizuale primare
In tratul 6 este lama infratriata

3. Dpdv al situatiei si distributiei al capilarelor SC = angioarhitectonica