La nivel de societate, cultura educa si pregateste generatii succesive de

cetateni, la nivel de organizatie, intampina salariatii si ii orienteaza, la

nivelul managementului asigura integrarea valorilor si a normelor propuse
de echipa de conducere.
Intre nivelurile culturii exista relatii de dependenta sau doar de influentare,
in aceasta educatie intra, adesea, educatia.
Cultura si educatia determina manifestari concrete ale natiunii in problemele
care o privesc, ale organizatiei in mediul specific acesteia, ale managementului in
permanentele procese de negociere in care se afla, cu detinatori interni sau
externi de interese.
Cultura , educatia si managementul creeaza si mentin un sentiment de
apartenenta la o colectivitate.
Cultura se intalneste sub forma unor straturi:stratul exterior include
simbolurile si produsele culturale(limba, alimentele, bauturile, arta, piata),
stratul de mijloc este reprezentat de norme si valori.
Cultura (istocescu) este definita drept un univers al ideilor,
experientelor de viata, credintelor, traditiilor si obiceiurilor si al
institutiilor care le sustin le studiaza si le promoveaza.
-cultura se refera la modul de viata al unui popor
-cultura este un concept care evolueaza si se amplifica in timp
-oamenii modeleaza cultura si sunt modelati de cultura
-societatea in care traim este una interculturala in cadrul careia diferite culturi si
grupuri nationale, etnice si religioase traiesc pe un acelasi teritoriu si intretin
relatii deschise de interactiune.
Cultura are caracter: dobandit(prin educatie si experienta), strcuturat, de
durata, dinamic, poate fi privita in mod sistemic.
Abordarea managementului de Geert Hofstede
-premisa individualism(viata personala, familie, pozitia ierarhica) si colectivism
-premisa distanta mare fata de putere(se amplifica diferentele de bogatie, putere
si informatie) si distanta mica fata de putere(eliminarea diferentelor prin prisma
bogatiei, puterii etc)
-premisa evitarea puternica a incertitudinii(salariatii devin fideli organizatiei, de
regula de dimensiune mare)/evitarea redusa a incertitudinii(salariatii isi schimba
des locul de munca, prefera intrpr mici si mijlocii)
-premisa feminitate(atmosfera deschisa la lucru, o buna colaborare)
/masculinitate(putere, bogatie )
-premisa abordarii pe termen lung(a timpului)/abordarea pe termen
scurt(siguranta si stabilitate imediata)
Abordarea diferentelor culturale de Fons Trompenaars
-premisa individualism/colectivism

-premisa universalism/particularism(acceptarea standardelor individuale,

adaptate situatiilor particulare asociate grupurilor)
-premisa caracter specific(rel intr-un proces de negociere st clar stabilite, caracter
deschis, ferm)/caracter difuz
-premisa caracter afectiv(se manifesta vizibil emotiile, sentimentele)/caracter
neutru
-premisa statut castigat( realizari personale)/statut atribuit( se realiz pe baza
criteriilor varsta, sex, pregatire etc)
-premisa timp in mod secvential(intalnirile de af se programeaza cu exactitate,
nu exista intarzieri)/in mod sincron
-premisa in care omul considera ca stapaneste natura/traieste in armonie cu
natura.
Managerii de succes construiesc culturi organizationale care reflecta
misiunea si asigura succesul pe piata al firmei.Ei insisi sunt actori dar
contribuie si la intarirea valorilor culturale pe care le-au generat, le-au mostenit
de la predecesori ori le-au gasit in organizatie aduse de catre salariati.
Managerul comparat international consta in studierea proceselor si a
relatiilor de management, a instrumentelor manageriale utilizate in organizatii
din diferite tari, regiuni culturale, economice sociale in scopul valorificarii
asemanarilor si deosebirilor dintre acestea pt realizarea transferului international
de cunostinte manageriale.
Orientari de management comp int:
-orientarea dezvoltarii economice a sugerat necesitatea si utilitatea unei
viziuni macroeconomice in care se aprecia infl hotaratoare si constanta a
managementului asupra dezvlt economice
-orientarea mediului (farmer si richman) a tratat manag comparat avand drept
caracteristica eficienta si eficacitatea manag st dependente de mediu, context.
-orientarea comportamentului a dem ca exista diferente intre culturi dar ca se
explica prin intermediul atitudinilor, credintelor etc.
-orientarea sistemelor deschise
-orientarea axata pe rolul central al culturii
-orientarea axata pe rolul esential al cunostintelor
Orientari moderne: -cresterea rolului previziunilor so a rolului anticipativ al
manag
-dezvoltarea caracterului inovational al manag
-dezvolt manag motivational
-dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere
-intensificarea pregatirii managerilor prin educatie permanenta
-informatizarea manag prin mijloace moderne de calcul

-dezvoltarea dimensiunii internationale a manag

-producerea unei revolutii tehnologice
Modelul elaborat de Farmer si Richmann: este un rezultat al cercetarilor
realizate pe baza orientarii mediului, fiind prima incercare de formalizare a unei
teorii coerente privind managementul comparat internat. Modelul analizeaza 4
concepte (eficienta manageriala, particularitatile manag, constrangerile
mediului si eficienta rezultata din activitatea manageriala) .premisa modelului o
reprez considerarea manag ca o variabila dependenta, iar a mediului ca o variab
independenta, in functie de care evolueaza particularitatile manag, dar si
eficienta rezultata din activitatea manageriala.aceasta din urma infl eficienta de
ansamblu a organizatiei si ulterior eficienta sistemului economic si social.Aceasta
viziune considera manag un elem pasiv si mediul un element activ, ceea ce
conduce la subaprecierea fortata a rolului manag.
Modelul elaborat de Negandhi si Prasad: este un rezultat al cercetarilor
realizate pe baza orientarii sistemelor deschise, incercand sa elimine limitele
modelului farmer care aborda manag in mod pasiv ca fiind influentat de mediu,
factorul activ. Analizeaza 4 concepte (filosofia manag,apreciata ca o variab
independenta; mediul ambiant,considerat de asemenea o variab independenta si
intrand in multiple interactiuni cu organizatia ; variabilelel mediului ambiant,
urmare a abordarii diferentiate a acestuia, ca mediu organizational, instrumental
si societal ; si functiile managementului).Filosofia manag se ref la atitudinea
acestuia fata de detinatorii de interese ai organiz. Mediul ambian este abordat in
complexitatea sa, cu toate elem determinante.Mediul organizational cuprinde
toate elem de caracterizare a organiz, mediul instrumental se ref la atitudinea
manag fata de detinatorii de interese ai organiz, iar mediul societal reprez
macromediul, cu aceleasi elem determinante precum micromediul, dar tratate la
o alta scara, adic al anivelul tarii, natiunii .
Modelul elaborat de R Tung: este un rezultat al cercatarilor realizate pe baza
orientarii sistemelor deschise si a fost generat de incercarea autoarei de a depasi
limitele modelelor anterioare: exagerarea rolului anumitor categorii de variabile si
minimizarea rolului altora; limitarea excesiva a categoriilor de variabile luate in
considerare ca factori care infl manag. Utilizeaza 4 concepte (variabile
extraorganizationale,de mediu, puternic contextualizate si deci excesiv
conjucnturale; var intraorganizationale,specifice mediului intern si care
genereaza rel si procesele de manag si de executie desfasurate in cadrul organiz;
var de personal, specifice resursei umane din organizatii, inclusiv climatul
organizational si motivatia salariatilor in activitatilor desfasurate si variab de
rezultat, car einclud evaluarea economica a efieicntei si eficacitatii organiz, dar si
evaluarea neeconomica a finalitatii activit organiz.)Variabilele organiz infl direct
celallate 3 categorii, iar acestea din urma se infl succesiv, de la mediul intern prin
intermediul resursei umane spre rezultatul activitatii organizatiei.
Modelul elaborat de Koontz :este un rezultat al cercetarilor realizate pe baza
prientarii sistemelor deschise.Considera ca activitatile unei organizatii st
manageriale, daca imbraca forma unor strategii, politici, planuri dar si
nonmanageriale daca iau forma activitatilor de reproiectare, intretinere si
reparatii sau financiare. Sunt considerate variabile dependente de stiinta manag,
functiunile si activitatile organiz, resurse complexe si ansamblul fact mediului
ambiant contextual. Influenta acestora este directa asupra practicilor
manageriale si indirecta asupra practicilor nonmanageriale. Eficienta organiz

rezulta din combinarea celor 2 tipuri de practici si este la randul sau generata de
factori de manag si de factori nonmanageriali.
Modelul elaborat de J Child : este un rezultat al cercetarilor realizate pe baza
orientarii axate pe rolul central al culturii si a fost generat de absenta unei viziuni
comune a specialistilor in privinta modului in care trb abordata cultura in
cercetarile de manag comp internat. Principalele probl identificate au
fostdefinirea conceptului de cultura, tratarea elem culturale doar ca variabile care
infl mamnag, interpretarea culturii ca sursa de explicare a evolutiilor
manageriale. In privinta teoriei contingency, a considerat ca poate sa reprezinte
o frontiera destul de larga in privinta optiunilor organizatiei. Aceasta teorie
genereaza modalitati specifice de organizare a activitatii manag, iar ca urmare a
convergentei cu mediul ambiant, induce si anumite caracteristici sistemului de
manag in ansamblu, dar mai ales componentei organizatorice a acestuia. Cultura
este privita dpdv civic si social, aceasta influentand plenar rel individului cu
colectivitatea.Sistemul economic este alc din institutii si din mecanisme de
infleuntare economica a manag, ceea ce poate genera particularitati in privinta
realizarii obiectivelor organizatiei.
Metodologia realizarii cercetarilor de manag comparat: -stab obiectivelor
cercetarii
-stabilirea tematicii cercetarii
-realizarea esantionului de cercetat
-traducerea materialelor necesare cercetarii
-coordonarea realizarii cercetarii
-analizarea inf rezultate din cercetare
-redactarea concluziilor si valorificarea rezultatelor

UNIUNEA EUROPEANA
-cel de-al 3 membru al Triadei economice mondiale(SUA, Japonia si U.E.)
- se imparte in: a. tari anglo-saxone( marea britanie, irlanda, germania, olanda,
luxemburg si austria) caracterizate prin urbanizare ridicata, clasa de mijloc
puternica, acut spirit intreprenorial, deschidere spre inovare, libertatea deplina de
a actiona, cultura comerciala carac prin manageri cu calitati de lideri.
b.tarile nordice( danem, suedia, finlanda si norvegia-care nu este membru
UE) st carac prin dezvolt sectorului asistentei sociale, in care statul si cetatenii isi
asuma reciproc obligatii.Domina cultura birocratica, planificarea strategica cu
accent pe control managerial.
c.tarile latine( franta,begia,italia,spania,portugalia,rom,elvetia) si tarile din
sudul continentului(bulgaria, grecia, malta, cipru) se carac prin valorizarea
grupului si favorizarea excesiva a a rel dintre membrii acestor grupuri.Cultura
este de tip familiar, caracterizata prin sentimente, cu inclinatie spre munca in
echipa.
d.tarile din centru(polonia, cehia, slovacia, ungaria) si tarile
baltice(estoania, letonia, lit) se carac in continuare prin un sistem de valori impus
de regimul comunist:respectul ierarhiei, importanta mai mare acordata functiei
decat cea acordata persoanei etc.
-fons trompenaars:tarile nordice si anglo-saxone(universalism, caracter neutru,
specific, statut castigat, individualism, percepere secventiala a timpului, armonie
cu natura) si tarile latine si din sud(particularism, caracter afectic, difuz, statut
atribuit, colectivism, percepere sincrona a tompului si atitudine de dominare a
naturii)
-geert hofstede: tarile nordice si anglo-saxone si latine(individualism, distanta
micata de putere, evitarea incertitudinii este puternica, masculinitate dar si
feminitate, abordare pe termen scurt) , restul invers.
caracteristici culturale: -toate popoarele sunt crestine
-exista sisteme politice de guvernare democratice, bazate pe participarea
cetatenilor la intreaga viata economica si sociala( guvernul, parlamanetul)
-amplificarea relatiilor sociale multiple, in afara serviciului si familiei sau intre
parteneri si a gradului de acceptare pt pers care apartin altor nationalitati, religii
sau culturi ( in special in aglo-saxone)
-creste val calitatii vietii prin valorificarea: pacii, drepturilor omului si ale
minoritatilor, protejarea mediului, combaterea saraciei, a consumului de droguri
etc
-miscarile de tip bio, eco, verde, sos mediul etc se dezvolta puternic

Caract socio-economice: -crearea pietei unice europene( eliminarea barierelor

de frontiera), a barierelor tehnice si fiscale
-crearea spatiului Schengen permitand in fond crearea unei unice zone europene
fara frontiere( exceptie marea britanie)
-aparitia monedei europene unice
Necesitatea dezvolt unui manag european: necesitatea elaborarii de catre
companiile mari transeuropene a unor strategii comune pt a concura cu alte
companii mari din lume, conturarea clara a unei tendinte de transeuropenizare a
companiilor mari din europa, infiintarea unor filiale a unor companii din asia,
japonia etc in tari din europa, pt a cunoaste mai bine specificul manag european.
Tipuri de organizatii: -grupuri industriale care se carac prin realizarea unor
activitati comune ce valorifica eficient resursele disponibile
-holdinguri industriale care st alcat din filiale sau din unitati grupate in functie de
ramura de activitatea in care actioneaza.
-conglomerate financiare ,care st alc din mai multe companii, a caror corelare
este asigurata de echipa manageriala prin parghii financiare, achizitii de capital
sau restructurari.
Tipuri de structuri organizatorice: - structura de tip functional-simpla se
carac prin existenta unor subdiviziuni oragnizatorice conduse de directori
specializati, subordonati directorului general, compusa se carac prin
subordonarea tuturor subdivizuinilor directorului general sau complexa .
-structura de tip divizional responsabilitatile sunt distribuite egal intre membrii
directoratului companiei;
-structura de tip holding simplu ce are un sediu social in care lucr un nr mic de
pers ce coordoneaza filialele sau complex se organizeaza divizii pt unele
domenii de activitate in cadrul carora se constituie filiale.
-atat salariatii cat si managerii dispun de o solida pregatire profesionala,
respectiv manageriala
-euromanagerii sunt pregatiti pt a cunaoste domeniul pe care il conduc dar au si
cunostinte generale in domeniul managementului prin cursuri de specialitate.Trb
sa dispuna de abilitati de comunicare si negociere deosebite, sa ccepte riscul , sa
dispuna de experienta bogata dobandita in procese de conducere derulate in mai
multe companii si tari.
Rel dintre manag si sindicate:-sindicatele sunt constituite pe ramuri,
subramuri sau domenii de activitate.cele mai puternice sunt constituite din
muncitori.In tarile anglo-saxone si cele nordice exista cooperare,greva este
considerata forma extrema de protest la care se recurge rar, in schimb in
celalalte se confrunta iar greva este considerata o forma preliminara a
negocierilor dintre management si sindicat.
Perspective ale managementului european: -armonizarea legislatiei in
domeniul relatiilor de munca
-plasarea U.E. in pozitia de lider in comertul internat fata de sua , japonia etc

-pastrarea diferentelor de natura culturala si particularizarea manag european

specifice fiecarei tari
-monitorizarea elem ce marcheaza politica la nivel european( accentuarea
manifestarilor de orice gen)
-cresterea rolului leadershipului, precum si a pregatirii euromanagerilor
-gestionarea corecta a potentialelor crize pe care le poate genera pt companiilor
mici si mijlocii din unele tari.
Anexe: crestinism, drapel european 12 stele, johnnie walker whisky scotian, blue
jeans, automobil german, fiat, cartier-bijuterii

JAPONIA
-cuvantul nipon inseamna tara soarelui rasare
-religii: shintoismul si budismul, zen
-barbatul este capul familiei si are obligatia de a avea grija de ei iar acestia se
supun lui.
-femeile lucreaza in intreprinderi mici, au venituri inferioare barbatilor si se
casatoresc de regula cu colegi de serviciu sau cu subordonati ai tatilor
-sentimentele nu se exprima in mod direct, deschis. Sunt evitatea discutiile cu
tenta personala
-cel mai mare respect al au kami, stramosii, cei morti, ce se transforma in
divinitati
-Fons trompenaars: predomina particularismul,caracterul neutru, difuz, a
statutului atribuit, a colectivismului, a perceperiis ecventiale si a unei atitutini de
convietuire in armonie cu natura.
-Geert hofstede:se acorda atentie colectivismului, exista si distanta mare fata
de putere dar si mica, evitarea incertitudinii este puternica, se regasesc si elem
de masculinitate si de feminitate.
Context socio-economic: - samuraii reprez o clasa razboinica,cel mai puternic
se num daimyo
-principiul wa responsabilizeaza angajatii si reprez o scoala pt cei care fiind
angajati pe viata, vor fi promovati
-namirei reprez intrepr mica sau mijlocie, de familie, ce asigura o parte imp a
fortei de munca, mai ales a muncitorilor sezoniere si a pensionarilor.
Functioneaza in calitate de contractant direct sau indirect pt organiz mari.

-mura reprez comunitatea sateasca sau familiala

-dozoku semnifica ansamblu de gospodarii sau de familii intre care se stabilesc
relatii economice
Particularitati: - cel mai puternic minister este ministerul comertului
international si al industriei
-zaikai reprez cercuri financiare puternice, ale marilor grupuri industriale, membrii
lor fiind presedinti, directori puternici, bancheri, demnitari
-economia se dat coexistentei firmelor mici (98% din totalul firmelor) si firmele
mari putine la nr dar extrem de performante
-dimensiunea sociala este cea de-a 2 familie a japonezului.
Structura unui grup economic:- grupul propriu-zis, companii asociate
grupului, subantreprenorii grupului(zeci de mii de intrepr mici), companiile cliente
ale bancii grupului, banca grupului si compania comerciala generala.
Particularitati ale structurilor organizatorice:- structura de tip functional
-structura pe divizii
-structura de natura informala
Exista 3 categorii de salariati: angajati pe viata-barbati, bine pregatiti
profesional, aflati la primul loc de munca,st recrutati de tineri de cand termina
facultatea;acestia doresc sa aduca castiguri financiare mari firmei si sa avanseze
iar firma la randul ei doreste sa-l pastreze toata viata(dublu set de asteptari);se
mai practica doar in companiile mari, semipermanenti- sau recruti
experimentali.
-integrarea noilor angajati este un proces complex si de lunga durata. Acestia
primesc un manual in care sunt inscrise diverse informatii.fiecare angajat nou i se
stabileste un tutore profesional(oyabun).se mai practica rotatia pe posturi ce
asigura in final identif celui mai potrivit loc de munca pt fiecare salariat.
-salariul este completat de prime si sporuri.Exista 2 sisteme de pensionare ca la
noi
Rel dintre management si sindicate:-se afla in opozitie
-sindicatele st organiz pe criteriul apartenentei la companie si nu pe domenii de
activitate
-principala modalitate de realizare a colaborarii o reprez negocierea
-formele de protest: demonstratii, sau greva de zel(greva japoneza) in timpul
careia angajatii muncesc cu un plus de atentie pt a convinge managementul ca
propunerile sindicatului st sustinute de efortul permanent al membrilor

Perspective ale manag japonez:- crearea de firme cu capital strain in japonia

in scopul concurarii prod japoneze chiar in japonia
-sustinerea crearii si functionarii de intrepr mici si mijlocii, ce ajuta companiiile
mari prin subcontractari
-crearea unor noi si performante instrumente manageriale prin preluarea din alte
tari si adaptarea la specificul nipon
-consolidarea rel dintre stat si organismele sale
Anexe: poezia haiku, haiga, kawasaki, mitsubishi, panasonic

SUA
-individualism pronuntat
-patriotism manifestat ca sentiment la intregul popor
-libertatea una dintre cele mai cunoscute vlaori
-confortul material evidentiat prin casa proprie, masina, teren, obiecte de valoare
etc
-devotamentul in munca care explica bogatia clasei de mijloc(70% din populatie)
-egalitatea sanselor
-Fons trompenaars: individualism, universalism, caracter afectiv, caracter
specific, statut castigat, perceptie secventiala a timpului si atitudine de dominare
a naturii.
-geert hofstede:-individualism(dorinta de a reusi, libertate de actiune), distanta
redusa fata de putere(sanse egala pt toti cetatenii), masculinitatea, abordarea pe
temern scurt a vietii economice si sociale.
Context socio-economic:-existenta unui sector privat important in economie
-predominarea absoluta a intrepr mici si mijlocii, 98% din totalul de firme

-dimensiunea foarte mare a pietei interne(300 de mil de loc care prefera

produsele americane)
-existenta unei clase de mijloc solida, numeroasa
-trecerea treptate de l economie clasica, tangibila la economie moderna,
intangibila, bazate pe cunostinte
-existenta prevederilor de antimonopol ale legii antitrust-lege ce impiedica marile
companii ce tin monopol sa faca un abuz al puterii
Tipuri de organizatii:-firma proprietate personala-proprietarship are unic
proprietar, se intalneste in agricultura, servicii si comert cu amanuntul
-firma societara-partnership 2 sau mai multe pers au calitatea de
coproprietari.Au responsabilitati egale, raspunderea este comunca. 5% st
societare
-corporatia-corporation reprez o entitateconstituita din pers fizice, ceea ce
face ca veniturile sa fie impozitate separat de celalalte categorii de venit ale
proprietarilor.Pot vinde sau pot cumpara sub forma de actiuni, cote-parte din
corporatie.5% st corporatii de dimensiuni mari si ft mari.
Tipuri de structuri organizatorice:-structura organizatorica de tip functionalsubdiviziunile st organizate pe functiuni
-structura organizatorica pe produs subdiviziuni organizatorice distincte pt
fiecare produs realizat
-structura organiz de tip teritorial utilizarea criteriului geografic
-structura organiz de tip matriceal ; structura organiz de tip retea
Optiuni strategice preferate de proprietarii de firme:-alegerea ca forma de
constituirea a firmei cu unic proprietar,specifica intrepr mici si mijlocii
-robotizarea accentuata a activitatilor
-amplasarea organizatiilor in zonele adiacente celor rezidentiale, in afara oraselor
sau chiar in mediul rural
Rel dintre management si sindicate: -procentul salariatilor cuprinsi in forme
de sindicalizare s-a diminuat ajungand la 45%(dar ramane cel mai ridicat din
lume)
-functioneaza cele mai puternice sindicate din lume; relatiile dintre sindicat si
management au un puternic caracter adversial si reprez un punct slab pt
managementul american.Negocierile se organizeaza la nivel de ramura iar apoi la
negocierea fiecarei organizatii.In cazul esuarii, se recurge la greva pe termen
lung de obicei.
Perspective ale managementului: - dezvoltarea managementului participativ

-trecerea de la notiune de angajare pe viata la cea de potential de angajare pe

viata. Salariatul trb sa garanteze ca este in stare sa ramana angajat si in
conditiile actuale
-cresterea dimensiunii sociale a afacerilor
-cresterea rolului eticii in lumea afacerilor, in ciuda numeroaselor cazuri de
coruptie
Religii: protestantismul, baptismul, penticostalii etc.
Anexe: coca cola, henry ford, al capone, burger king, jack daniels

AMERICA LATINA
-reprez un ansamblu complex de tari care au ajuns pe cai proprii la niveluri de
dezvoltare culturala si sociala
-nu este un bloc etnic si cultural omogen deoarece dezvoltarea culturala a tarilor
este foarte diferita
-are o mie de chipuri, nu are o singura identitate. In mexic si peru culturile
precolumbiene au ajuns la un nivel inalt de dezvoltare, in schimb in argentina
populatia endogena a fost exterminata iar acum 90% din populatoe este de
origine europeana.in bolivia si sudul statului peru majoritatea populatiei are
radacini aymara si quechua.
-s-au dezvoltat numeroase culturi locale sau regionale precolumbiene, dintre care
cele mai cunoscute st civilizatiile azteca si mayasa(mexic), incasa(peru).Miturile
ce apartin acestor culturi, st o combinatie de legenda si astronomie fac si astazi
obiectul unor intense cercetari.

-limba oficiala este spaniola, cu exceptia Braziliei, tara in care se vb portugheza.

-domina religia catolica , dar populatiile indigene si-au pastrat si anumite traditii
din care a reiesit cultul fecioarei Negrede Guadalupa din mexic etc
-locuitorii au o personalitate puternica, pe care o evidentiaza in diferite situatii
precum sarbatorile. Sunt pasionali, fermi si hotarati, iubesc muzica ( samba,
rumba, tango)Cu toate acestea dupa obtinerea independentei au dobandit
trasaturi distincte de caracter: in mexic locuitorii st ospitalieri si religiosi, in
paraguay st extrem de nationalisti, in Brazilia predomina sentim de bucurie si
exuberanta si multumire, in ciuda marile probl de nat economica; in chile se
intaln un complex de inferioritate iar in argentina este omniprezent orgoliul
puternic, care a generat ingamfare si complex de duperioritate.
-veneareaza natura si zeitati ancestrale
-este puternic dezvoltata literatura complexa
-este protejata si valorificata memoria culturala a multor situri cu ajutorul
UNESCO
- nimic nu se realizeaza in mod gratuit, de aici si aparitia birocratiei si coruptiei
-fons trompenaars:-particularism, colectivism, caracter afectiv, caracter difuz,
statut atribuit, perceperea timpului in mod sincron si atitudine de convietuire in
armonie cu natura.
-geert hofstede:-in columbia si peru predomina colectivismul, iar in chile si
venezuela predomina individualismul datorilor tinerilor; distanta fata de
putere este mare mai ales in regiunile rurale, slab dezvoltate din mexic, iar in
aglomeratiile urbane din sao paulo, rio etc se observa o tendinta de
descrestere a distantei data de putere; masculinitatea este evidenta, iar
cica35-40% din pop nu au implinit 16 ani; abordarea pe termen scurt a legilor
economiei de piata este subliniata datorita nivelului scazut de dezvl economica.
Context socio-economic:- amestecul statului in mod brutal adeseori in viata
economica
-privatizarea unei mari parti a economiei, dezvoltarea puternica a sectorului
secundar al economiei(agricultura) si a sectorului zootehnic
-clasa de mijloc este in formare, in brazilia 40% din pop traieste sub pragul minim
al saraciei, chiar daca este cea de a 7 putere economica a lumii
-dictaturile militare sau personale: revolutii, carteluri mafiote, violenta de strada,
saracia in care traieste o mare parte a populatiei.
-este puternic dezvoltata asociatia de tip familie
Tipuri de structuri organizatorice: -structura globala pe produs, structura
globala geografica, structura globala functionala, strcutura globala mixta.

-managem practicat de companii este unul performant si bine adaptat la

conditiile culturale si sociale, in schimb in organiz mici si mijlocii se practica cel
traditional.
-companiile st preocupate de importul de utilaje si tehnologii si mai putin de
pregatirea salariatilor. Au nevoie de un masiv transfer international de cunostinte
de management, dar si de manageri profesionisti
-partenerul de afaceri este perceput ca un rival care trebuie invins prin orice
mijloc.Negocierile in afaceri st dificile, dureaza mult(si dat faptului ca latinoamericanii intarzie intotdeauna), iar managerii au nevoie de timp pt a dobandi
incredere in partenerii de afaceri.
Rel dintre management si sindicate: -sunt puternic antagonice; sindicatele st
ft populare , ponderea salariatilor sindicalizati tinde spre 70%. Sindicatele din
Chile se bucura de o mare apreciere fata de cele din Brazilia .
-neincrederea in moneda nationala, somajul in crestere reprez cauze ale unui
cert declin al miscarii sindicale din aceasta regiune in prezent
Perspectivele ale managementului:-realizarea cu mai mare intensitatea a
unui transfer international de cunostinte manageriale
-dezvolt sectorului serviciilor, si a turismului in cadrul acestuia
-acordarea unui rol important educatiei de toate gradele
-cresterea rolului real al statului in reglarea dezechilibrelor economice si in
medierea conflictelor de munca dintre sindicate si patronate
-valorificarea diferentelor de natura culturala dintre tarile Americii Latine
-prevenirea potentialelor crize sociale sau economice generate de adancirea
dezechilibrelor
-crearea organizatiilor nationale, de dimensiune mare cu capital autohton, care sa
mareasca increderea populatiei in strategiile guvernelor locale.

Tarile Islamice
Islamul functioneaza ca un ansamblu, fiind concomitent religie,
organizare politica, sociala si culturala, civilizatie si mod de viata.
Ca religie, intereseaza in primul rand izvoarele Islamului. Acestea sunt
in numar de 4: 2 izvoare religioase, Coranul ( in limba araba, recitare )
povestea vietii lui Mahomed si Sunna Profetului si 2 izvoare de origine profana
consensul doctorilor legii si rationamentul prin analogie.
Coranul ( carte sfanta ), devenita testament pentru toti credinciosii
musulmani, dupa moartea lui Mahomed, reprezinta cuvantul lui Dumnezeu,
devenit carte. Coranul este alcatuita din circa 500 de versete, grupate in 114
capitole, numite sure si reprezinta pentru musulmani, legea si dreptul.

Sunna, traditia, adica ansamblul cuvintelor, gesturilor,

comportamentelor lui Mahomed, , precizeaza o serie de obligatii pe care le are
musulmanul in viata de zi cu zi in societate sau familie.
Mesajul Islamului este reprezentat de dogme si de legea islamica.
Dogmele, sunt punctele fundamentale ale credintei, ii spun musulmanului ce
trebuie sa creada, iar legea islamica ii arata acestuia ce trebuie sa faca si ce nu
trebuie sa faca pentru a fi un bun musulman.
Obligatiile de cult sunt in numar de 5:
Marturisirea credintei forma de convertire la Islam
Rugaciunea de 5 ori pe zi
Sprijinul acordat celorlalti un fel de impozit obligatoriu
Postul in luna Ramadan cea mai cunoscuta obligatie de cult
Pelerinajul la Mecca o data pe viata
Interdictiile sunt de ordin alimentar si se refera la interzicerea consumului
carnii de porc sau al vinului.
Particularitatile civilizatiei islamice

Isi intemeiaza dogmele pe unicitatea absoluta a lui Dumnezeu

Crede in stiinta
Se adreseaza mintii, inimii, gandirii, sentimentelor
Manifesta toleranta religioasa
-Fons Trompenaars: -se caracterizeaza prin predominarea
particularismului, a colectivismului, a caracterului afectiv, a perceperii timpului in
mod sincron si a unei atitudini de convietuire in armonie cu natura.
- Geert Hofstede:

Puternic colectivism caracterizat prin intrajutorarea permanenta a membrilor

societatii
Distanta fata de putere este mare lucratorul este inferior patronului, femeia
este inferioara barbatului, nemusulmanul este inferior musulmanului
Evitarea incertitudinii are o reprezentare duala:
Este puternica: supravegherea si intrajutorarea permanenta a
celor slabi sau saraci de catre cei puternici sau bogati.
Este redusa: Islamul a pastrat, din pacate, traditii, obiceiuri, uzante
care au respins noul economic, social, cultural chiar si politic.
Puternica masculinitate
Orientare pe termen lung caracterizata prin supravegherea atenta a relatiilor
din familie si din societate, detinerea sentimentului de rusine si respectarea legii
islamice.
Contextul socio-economic Islamic : - Islamul este bazat pe 4 piloni:

Unitatea
Dreptatea
Concordanta legii cu natura
Convietuirea alaturi de ceilalti musulmani

In fruntea comunitatii Islamului se afla un calif sau imam, care

impune respectarea legii si pentru diverse probleme administrative.
Legea islamica prezinta 3 inegalitati ( stapan-sclav, barbat-femeie,
musulman-nemusulman ), se aminteste si de a 4 a inegalitate cea dintre elita si
populatia de rand.
Modul de viata islamic se refera la puritatea corporala, la problema
casatoriei si a celibatului, la conduita si rolul femeii musulmane in societate, la
educatie, la viata cotidiana si la alimentatie.
Casatoria este considerata o datorie in societatea musulmana, o
principala grija a parintilor, care se feresc sa aiba copii celibatari.
Conduita si rolul femeii musulmane sunt prezentate de Coran. In
familie ea trebuie sa fie retinuta si ascultatoare, iar in societate nu trebuie sa se
faca remarcata, fapt pentru care poarta valul.
Educatia este constrangatoare.
Nemusulmanii nu isi pot gasi de lucru intr-o tara musulmana, nu pot
semna un contract comercial fara garantia unui cetatean al tarii respective.
Islamul sustine ca munca este la fel de importanta ca si religia.
Particularitati ale managementului din tarile islamice
-Structura organizatorica este informala, bazata doar pe capacitatea
managerului de regula o persoana fara pregatire de specialitate de a pune in
practica atributele managementului. Ceea ce conteaza este intuitia,
talentul,flerul, puterea de a convinge si de a negocia.
- Elementele motivationale nu sunt bazate pe stiinta, ci pe adaptarea la
mediu.
-Salariul negociat este minim
-Negocierea se desfasoara pe durata mai multor zile, de fiecare data aceasta
continuand de la nivelul la care s-a ajuns in ziua precedenta.
Relatia dintre management si sindicatele in tarile islamice : -Relatiile
dintre management si subordonati sunt foarte greu de observat din afara.
Ambele parti se sprijina pentru a realiza o tranzactie din care toata lumea sa
castige ceva.
Perspectivele ale managementului islamic
Dezvoltarea economica accelerata
Cresterea nivelului de instruire a populatiei
Valorificarea ecologica a enormelor resurse naturale
Democratizarea
Valorificarea mostenirii culturale
Anexe: moscheea

Romania
-geert hofstede:- individualism( spirit de intreprinzator, medici, ingineri etc) si
colectivism(nivelul scazut de dezv economica, mobilitatea sociala redusa)
-distanta mare fata de putere(bogatie amteriala, putere economica, dependenta
copiilor de parinti) si distanta mica fata de putere

-evitarea puternica si redusa a incertitudinii ( evitarea este medie prin pop

numeroasa pe un teritoriu mic, rel crestin-ortodoxa, sistem legislativ incomplet,
mentinere in posturi imp a unor pers depasite biologic etc)
-masculinitate(ponderea scazuta a femeilor in politica, a femeilor intreprinzator,
preocuparea pt reusita materiala)
-viziunea asupra timpului pe termen scurt
-fons trompenaars:-particularism (plasarea accentului in afaceri pe relatii,
avantaje imediate si mai putin pe reguli, legislatie)
-individualism (utilizarea in discutii a termenului eu, semnificand putere,
autoritate, neincredere in ceilalti, adoptarea deciziilor luate singuri)
-manifestari de natura afectiva (exteriorizare exagerata, completarea comunicarii
verbale cu elem non-verbale)
-caracter difuz (comportament ambiguu, indecis, schimbator, abordarea probl de
la general la particular pt a ajunge la obiectivul urmarit)
-statutul atribuit (titlurile st ft importante, respectul se dat nivelului de
superioritate)
-perceperea timpului in mod sincron (caracterul aproximativ al timpului de
intarziere precum si al negocierilor,apelarea la relatii, planif inatlnirilor in functie
de pozitia ierarhica)
-caracterul de dominare al naturii ( atitudine agresiva)
Infl ale tarilor asupra org din Romania:- este necesar transferul de
cunostinte manageriale din toate tarile, experienta lor fiind benefica.
Ue prin: - cea mai bogata sursa de elemente manageriale
-utilizarea elem de previziune
-comunicare aadecvata prin cresterea rolului comunicarii informale
-diversificarea instrumentelor motivationale
Japonia prin: -crearea unor posturi de asistent manager
-evaluarea adecvata a personalului
-modificarea rel dintre management si sindicate
Sua prin :-valorificarea rolul intrepr mici si mijlocii prin surse de inspiratie care sa
ajute expansiunea
-schimbarea de mentalitate in ceea ce priveste managementul resurselor umane
-cresterea veniturilor managerilor
China prin: -preocuparea pt cresterea rolului educatiei si a personalului bine
pregatit din societati
-valorificarea tarditiilor

-deschiderea spre capital strain si instrumente manag folosite de companiile

straine
-remodelarea sistemului fiscal
Tarile islamice prin:-acordarea unei atentii mai mari negocierii
-cresterea importantei acordate comertului cu amanuntul
-valorificarea traditiilor transformandu-le intr-o sursa de venituri
-respectul pt munca dar si pt activitatea femeilor in gospodarie
America Latina prin:- cresterea rolului intrepr mici si mijlocii
-utilizarea negocierii in afaceri
-cresterea puterii sindicatelor
-dezvoltarea turismului
Israel prin:- respectarea elem culturale
-accentuarea rolului comunitatii in rezolv probl economice
-cresterea nivelului de viata al membrilor comunitatii

Israel
-stat modern care a beneficiat de know-how in materie de organizare si
democratie
-are o economie performanta
-se confrunta cu o criza de identitate prin confruntarile intre pop de origine
diferita( ebraica, musulmana, ortodoxa)
-marile mituri ale istoriei iudaismului se spulbera:mitul uni Mare Israel, mitul celui
de-al doilea templu din ierusalim, mitul socialismului, mitul valorilor culturale
care se estompeaza
-societatea contemporana este confruntata cu multiple antagonisme: dintre evrei
si arabi, dintre evreii laici si cei ft religiosi.
-originea evreilor majoritari este duala: askenazii sunt evreii de origine europeana
iar sefarzii st evreii originari din tarile medteraneene.
-fundamentele juridice ale statului pot fi intelese cu ajut izvoarelor dreptului, rol
detinut de religia mozaica si dreptul religios.
-legislativul laic, knesset a optat pt interzicerea cresterii suinelor in cea mai mare
parte a tarii, consumul carnii de porc fiind interzis. In schimb prin lege se pot
creste si alte animale, chiar daca si consumul acestora este interzis.
-exista legi care interzic realizarea unui foarte mare nr de activitati precum
transportul si circulatia in perioada de shabbat saptamanal.
-rolul armatei este cu totul deosebit fiind formata din femei si barbati in egala
masura
-fons trompenaars: - colectivism, universalism, caracter specific, caracter
afectiv, statut atribuit, perceperea sincorna a timpului si o atitudine de armnie cu
natura.
-geert hofstede:-colectivismul( se acorda o mare importanta familiei , ca
expresie a apartenentei la o religie, la o comunitate, la un sistem de valori)
-distanta mare fata de putere, ca urmare a colectivismului dar si a omniprezentei
religiei mozaice in viata familiei. Ierarhiile formale st stricte, obligatoriu de
respectat
-evitarea incertitudinii este puternica si reprez o constanta a culturii. Repectarea
traditiei, stabilirea comunitatilor, integrarea acestora in orice mediu cultural
strain reprez manifestari ale acestei dimensiuni.
-mascuinitate
-abordare pe termen indelungat datorita tuturor aspectelor vietii familiale
Context socio-economic: -nevoia acuta a economiei de a se adapta permanent
la problema securitatii nationale

-problema primirii imigrantilor

-privatizarea economiei a dus la o dezvoltare economica extrem de rapida
-pluralismul politic pune accent pe 2 elemente: structura sociala a populatiei
extrem de variata si utilizarea proceselor electrorale a scrutinului prin metoda
proportionala.
Particularitati ale manag: -coordonarea si functionarea unui ansamblu de
institutii in absenta carora evreii nu ar putea exista: institutii religioase, institutii
educative, institutii caritabile, partide politice, sindicate, miscari de tineret
-conducerea activitatilor in cadrul economiei Israelului prin cadrul
religios.comunitatea evreiasca exista datorita functionarilor laici ai acestia
-societatea evreiasca, traditionala sau moderna intretine schimburi si realizeaza
tranzactii permanente cu mediul sau ambiant
-companiile create de evrei convietuiesc cu cele ale celorlalte etnii, iar uneori st
complementare fie ca tip de activitate realizata, fie ca program efectiv de
functionare, in raport cu preceptele si interdictiile religioase
-schimburile intelectuale bazate pe asemanari sau deosebiri culturale
-orice comunitatea evreiasca este deschisa si comunitatilor din alte tari
Poporul evereu este egal in drepturi si doreste sa ramana asa.comunitatea
evreiasca a cunoscut aspra incercare a traversarii istoriei in spatii si contexte
marcate de crize si de razboaie, iar cetatenia evreiasca este o aventura a
modernitatii pe care evreii isi doresc sa o traiasca in pace intre celelalte natiuni
ale lumii actuale si pe care o reconstruiesc , uneori cu tristete, in tara stramosilor
indepartati, statul Israel.

China
Valori culturale chineze
Zhongguo, adica imperiul din mijloc sau din central lumii, reprezinta una
din cele mai vechi civilizatii ale lumii, cu o cultura stralucitoare si cu o istorie
indelungata
La 60 de ani de la proclamare (1949), Republica Populara Chineza este o
tara aflata de circa trei decenii intr-o puternica expansiune economica.
In China exista 4 niveluri ale diviziunii administrative: nationala,
provincial, a prefecturilor si rurala.
In China mai mult decat in alte tari asiatice, indelungata traditie cultural si
bogata civilatie a tarii isi pun pputernic amprenta asupra evolutiei actuale a
economiei si societatii.
Nucleul vietii sociale in China nu il reprezinta familia,asa cum se intampla in
tarile occidentale, ci grupul socio-prosefional in care aproape fiecare membru al
familiei(copil, parinte, bunic) isi petrece cea mai mare parte a zilei.
Chinezii se simt foarte bine imrepuna, chiar si in locuri aglomerate, unde
obisnuiesc sa isi petreaca putinul timp liber.
Comunicarea este fireasca, usoara si directa, in cadrul grupului iar barierele
dintre aspectele formale si cele informale aproape ca nu exista.
Gunaxi este un cuvant chinez intraductibil ( guan inseamna aproape, iar xi
inseamna a fi) sensul cel mai correct al acestuia fiind cel de relatie speciala.
Incadrarea contextului chinez prin prisma abordarii diferentelor
culturale elaborate de Fons Trompenaars
Analizand contextual chinez si particularizand abordarea diferentelor
culturale prin spatial cultura-istoric si socio-economic chinez, razulta ca aceasta
se caracterizeaza prin predominarea universialismului, a colectivismului, a
caracterului neutru, caracterul difuz , a statutului castigat, a preceperii
secventiale a timpului si a unei atitudini de stapanire a naturii.
Incadrarea contextului chinez prin prisma abordarii managementului
structurilor multiculturale elaborate de Geert Hofstede
Dualitatea reprezinta modul de manifestare a dimensiunilor culturale,
ale caror laturi complementare si contrare se gasesc in egala masura in cultura
chineza si in managementul chinez.

Ambele laturi ale dimnesiunii culturale individualism/collectivism

sunt prezentate in

China. In societatea individualista chineza, legaturile dintre membrii acesteia nu

sunt vadite si nici aranjate in prealabil; ele sunt mai degraba voluntare si sunt
cultivate cu mare atentie.In societatea colectivista chineza nu predomina nevoia
de a inchega prietenii specific, deoarece acest fapt este predeterminat de
apartenenta la un grup si de repsctul pentru familie.

In ceea ce priveste dimensiunea cultural distant fata de putere, in

China se intalnesc
aspecte specific ambelor laturi. Distanta mare fata de putere reprezinta o
nevoie acuta de dependent fata de ambele persoana influente si fata de sefi sau
fata de parinti.Distanta mica fata de putere inseamna o nevoie actuta de
independent, manifestata mai ales la persoanele tinere si educate.

Gradul de ecitare a incertitudinii este un mediu pe ansamblul tarii,

dar exista
posibilitatea unor nuantari.In zonele rurale, cu relief inalt in partea de N-V sau
cu relief jos din S-E gradul de evitare a incertitudinii este redus. In zonele
urbane, in zonele urbane, puternic sau chiar excesiv dezvoltate din S Chinei,
gradul de evitare a incertitudinii este mediu spre ridicat.

Dimeniunea cultural feminitate/masculinitare are in China un

puternic aspect dual.
Masculinitatea accentueaza latura pozitiva, materialista, individualista a
complexului de valor imparatasite in egala masura de femei si de barbate prin
nediferentierea rolurilor. Feminitatea valoreaza aspecte precum: educarea
tinerei generatii, grija pentru mediul ambient puternic poluat, viata de familie,
etc

Dimensiunea culturala abordarea asupra timpului evidentiaza

pentru China, in
special, dar si pentru Asia de Sud-Est, in general , predominant orientarii
pe termen indelungat. Supranumita de M. Bond dinamism confucianist,
aceasta reintrpreteaza invataturile lui Confucius si se ocupa de valori specific
orientale.
Confucius ( Kong Fu Zi) a trait intre 551 si 479 I.H, in timpul dominatiei
dinastiei Zhou de Est, in perioada numita de Primavara si de Toamna.
Intelectual de origine modesta, el a servit diversi conducatori locali din China
divizata, in acea perioada.
Principiile fundamentale ale invataturii conducianiste sunt
urmatoarele:
-stabilitatea societatii se bazeaza pe legaturi inegale intre oameni.
-familia este prototipul tuturor organizatiilor sociale.
-comportarea virtuasa consta in a nu-I trata pe ceilalti asa cum nu ti-ar placea
ca ceilalti sa te trateze pe tine
-virtutea cu privire la obiectivele in viata ale unei persoane consta in
incercarea de a dobandi calificari si educatie, de a munci din greu, a nu cheltui
mai mult decat este necesar, a fi rabdator si perseverant.
Contextul socio-economic chinez

-In prezent, in China, structura proprietatii este urmatoarea: 40%

proprietate de stat, 30% proprietate private si 30% diverse forme de
proprietate mixta, aceasta insemnand proprietate mixta a statului chinez si a
altor state sau proprietate private mixta intre chinezi si investitori straini.
-Desi China ocupa primul loc in lume in realizarea unor produse industriale,
exista o r puternica supraproductie la altele, exista o structura industrial
nerationala si insufficient utilizata.Cauza principala a acestei situatii o
reprezinta nivelul slab de dezvoltare tehnologica.
-In afara cauzelor generate de randamente si productivitati scazute, o alta
cauza majora este reprezentata de faptul ca structura industriala a
diferitelor regiuni este asemanatoare, intrucat unul dintre scopurile
prioritare ale dezvoltarii economice din ultimele doua decenii a fost acoperirea
cererii interne enorme fara a se putea acorda atentie problemelor ecologice,
de calitate si eficienta.
-O importanta si recenta trasatura economica este reprezentata de existenta
unui puternic si variat sector bancar(exista un numar mare de banci
comerciale si de investitii, care acopera intreg teritoriul tarii).
-din punct de vedere poltic, in China rolul dominant in planificarea intregii
activitati revine Partidului Comunist; alaturi de acesta exista alte 8 partide
politice democratice recunoscute official.
-din punct de vedere social, in China exista 4 principale grupari: Federeatia
Nationala a Sindicatelor, Federeatia Nationala a Tinerilor, Federatia Nationala
a Femeilor, Federatia Nationala din Industrii si Comert.
-O preocupare constanta a ultimului deceniu o reprezinta cresterea nivelului
de educatie a populatiei in ansamblul, dar mai ales a tinerei
generatii, in paralel cu reducerea si eradicarea analfabetismului.
-preocuparea pentru educatie este o constanta a politicii actuale, a
guvernului chinez. Univeristatile organizeaza frecventcursuri de tip MBA,
menite sa pregateasca, prin programe adecvate, manageri pentru firmele de
stat sau private.Cei mai avantajati sunt beneficiarii ai reformei
educationale derulate in China sunt absolventii invatamantului superior si
studentii.
-un alt rezultat al reformei economice il reprezinta reconversia profesionala
a unei parti apreciabile a functionarilor din companiile de stat in
intreprinzatori.
-in ultimii ani au aparut si alte elemente care influenteaza viata economicosociala din china, precum si managementul organizatiilor.

Particularitati ale managementului chinez

Tipuri de organizatii care functioneaza in China
In China predomina, din punct de vedere numeric, firmele mici ,familial
sau individuale, in numar de cca 20 milioane, disperate pe intregul teritoriu

locuibil al tarii. Cele mai raspandite grupuri economice din China sunt grupurile
industriale si holdingurile nationale.
Grupurile industriale chineze actioneaza in domeniul extractiei, transportului,
prelucrarii si distributiei enegiei electrice, petrolului, carbunelui precum si in
domeniul producerii ingrasamintelor chimice.
Holdingurile nationale beneficiaza de autonomie din partea statului, ele
actionand eficient dpdv economic si managerial pe baza principiilor economiei de
piata.
Sistemul de impozitare a profiturilor practicat in China a fost conceput si a
functionat deccenii la rand a.i. sa stimuleze activitatile de productie ale firmelor
care realizau exporturi sau ale firmelor care beneficiau de investitii
straineconsiderabile.

Probleme ale ocuparii resurselor umane

Transformarile multiple care au inceput in anul 1978, dar mai ales cele
produse dupa 1989, cand economia Chinei s-a deschis pentru a deveni o
economie de piata concurentiala, au generat mutatii majore si in ceea ce priveste
forta de munca.
Structura fortei de munca difera de structura economiei, mai ales datorita
numarului mare de persoane ocupate in sectorul agricol, in ferme de stat, pe
terenuri ale statului sau in intreprinderi familial pe terenuri inchiriate de la stat.
Tendinta actual este de crestere a ponderii populatiei urbane, desi exista
grave si acute problem generate de suprapopularea anumitor regiuni si de
poluarea industrial urbana, generate de dezechilibrele industriale.
Surplusul de forta de munca este evident, mai ales in conditiile slabei
productivitati si a eficientei de ansamblu redusa.
4 sunt directiile spre care este incurajata sa se indrepte forta de munca
disponibilizata de la firmele de stat sau de la cele aflate in proprietate
colectiva:
-spre firmele care dispun de fonduri de investitii din strainatate si spre firmele
private
-spre regiunile rurale unde se poate crea mai usor dpdv legislative,dar mai greu
dpdv finainciar o firma
-sectorul tertiar, care are un enorm potential de dezvoltare si unde exista
importante progrese
-spre zonele central si de vest ale Chinei, mai putin dezvoltate dpdv economic, si
spre alte regiuni geografice.

Sistemul de salarizare practicat in China are urmatoarele componente:

-salariul de baza, stabilit de regula pe crietrii de senioritate

-indemnizatii
-prime
-comisioane
Perspective ale managementului chinez
Aceste perspective economice si sociale ofera organizatiilor economice
posibilitatea de a-si alege modul de evolutie.
- Accentuarea reformei din sistemul economic impune, in scopul cresterii
nivelului de trai, acordarea unei atentii deosebite problemelor din regiunile rurale,
rezolvate partial prin crearea de ferme agricole, piscicole, zootehnice, in care
agricultorii lucreaza in comun.
- Preocuparea pentru reducerea treptata, dar sigura si ireversibila, a
ponderii populatiei sarace, care depaseste in prezent 50% din total
- Garantarea proprietatilor detinute de persoanele fizice, concomitant cu
faptul ca proprietatea particulara asupra locuintelor dar si asupra terenurilor
tinde sa inlocuiasca inchirierea de la stat sau de la compania la care oamenii
lucreaza.
- Dezvoltarea economica accentuate a Chinei provoaca un acut clivaj
intre bogati si saraci si il mentine pe cel traditional dintre mediul urban
si mediu rural.
- Guvernul chinez este preset de comunitatea internationala sa rezolve in
urmatorii ani acute problem de mediu: problem energetic, problema resurselor
hidrologice, problema insuficientei terenurilor pentru agricultura si problema
poluarii globale.
- Concedierea masiva a personalului excedentar a permis firmelor de stat
dar si majoritatii companiilor private in care statul este actionar sa se orienteze in
activitatile lor spre cerintele economiei de piata
- China va continua sa investeasca sume considerabile in tari din Asia
central (infrastructura , industrie extractive).
- China este, pe de alta parte, destinatia unor importante fonduri pentru
investitii care provin de la intreprinzatori din Taiwan.
- China este interesata si de extinderea relatiilor sale comerciale cu
Australia, cu India si cu Japonia.
- Existenta a cca 300 milioane persoane de varsta scolara si universitara, precum
si politica de crestere a nivelului general de educatie au creat conditiile necesare
pentru dezvoltarea invatamantului de toate gradele.
- Contributia universitatilor la dezvoltarea economica si sociala a Chinei
- Deschiderea societatii chineze spre economia mondiala a permis dezvoltarea
unui sector economic neglijat pana de curand: turismul

Preluari ale UE din manag celorlalte tari:

-pragmatismul si individualismul american
-japonia prin manag resurselor umane
-china prin consecventa, perseverenta
-tarile islamice si israelul prin religie si negociere
-america latina pt imigratie
Preluari ale SUA:
-europa prin valorificarea experientelor organizatiilor europene
-japonia prin manag asupra angajatilor
-china prin atragerea capitalului strain
-tarile islamice printr-o cultura noua
-Israel prin pop imensa
-america latina prin cea mai imp parte a populatiei
Preluari ale Japoniei:
-Ue prin economie si manag european, imbunatatirea performantelor
-Sua prin cresterea calitatii produselor
-china prin viata sociala
-tarile islamice prin comertul cu amanuntul
-israelul si america latina nu reprez o sursa a unui interes deosebit
Preluari ale Chinei:
-partener comercial pt ue

-america latina prin schimburi comerciale

-tarile islamice prin cultura si management
Preluari ale Tarilor Islamice:
-au preluat putin din manag altor tari, doar elem care nu atinge Islamul, care nu
jignesc religia sau contrazic Coranul
Preluari ale Americii Latine:
-ue prin forta de munca
-japonia prin managementul de nivel mediu si inferior
-Sua prin transfer de cunostinte
-china doar prin viziunea pe termen lung
-tarile islame prin valorificarea perceperilor religioase in viata economica si
sociala
Preluari ale Israelului:
-doar afacerile dezvoltate in tara lor
-in statul israel si in lumea ebraica exista afaceri generate de investitori care
provin din ue, japonia, sua, canada, america latina, in special, dar si din china si
lumea islamica, insa doar sub forma unor exceptii.acesti intreprinzatori au creat
un tip particular de management in care se combina in cea mai buna varianta pt
lumea afacerilor, elem culturale si manageriale din lumea ebraica si din propria
tara.
Preluari ale Noua Zeelanda:
-marea britanie si prin extensie ue, prin statele sale dezvoltate dpdv economic,
reprez importante surse de preluare a unor elem de management posibil de
aplicat in companiilor mari din noua zeelanda(in ceea ce priveste firmele mici
private, acestea st create, organizate si conduse conform acelorasi reguli)
-japonia prin management practicat
-sua prin managementul eficient, ce a reprez o sursa de transfer de cunostinte
manageriale
-canada infl economia si managementul prin intermediul schimburilor comerciale
intense
-china nu este partener privilegiat in rel com ale noii zelande dar comunitatea
chineza si-a gasit un loc ferm
-lumea islamica nu constituie o sursa de inspiratie in ansamblu
-america latina prin importul de resurse mane din america latina

-israel nu reprez un model explicit de cultura si management, dar inflmodul de

gandire