Sunteți pe pagina 1din 28

MISCAREA PERIODICA

A PAMINTULUI SI A
LUNII

Viata si toate fenomenele de pe Terra sunt legate de lumina


si caldura primite de la Soare. Cantitatea de lumina si
caldura se schimba in cursul unei zile si in cursul unui an.
Aceste schimbari se explica prin miscarile pe care
Pamantul le face in spatiu: in jurul axei si in jurul Soarelui.
Miscarea Pamantului in jurul propriei axe poarta numele
de miscare de rotatie. Miscarea in jurul Soarelui poarta
numele de miscare de revolutie.

MISCAREA DE ROTATIE A PAMANTULUI


Aceasta miscare se face de la vest spre est, in decursul a 24
de ore. Noi nu simtim aceasta miscare pentru ca ea se
produce cu viteza constanta. De aceea, multa vreme
oamenii au crezut ca Pamantul este fix, iar Soarele se
roteste in jurul lui. In schimb, putem observa miscarea
Soarelui pe cer in cursul unei zile. Aceasta miscare are loc
de la est la vest, invers decat rotatia Pamantului.

URMARILE MISCARII DE ROTATIE:


turtirea la poli si bombarea la Ecuator a
globului terestru
succesiunea zilelor si noptilor
modificarea orei pe glob

Ora ne indica pozitia in raport cu Soarele. Ora solara este ora


adevarata a fiecarui loc. Ora 12 este indicata de momentul cand
Soarele se afla deasupra meridianului locului respectiv. Dar, din
motive practice, ora solara nu poate fi utilizata. De exemplu, daca neam deplasa de la Bucuresti la Pitesti, ar trebui sa dam ceasul cu cateva
minute inapoi.
Ora oficiala este ora adoptata de fiecare stat si corespunde in
principiu orei fusului orar. Suprafata Globului a fost impartita in 24
de fuse orare. Un fus orar cuprinde 15 longitudine si de-a lungul lui
ora este aceeasi pentru toate localitatile.
Ora pe Glob se stabileste in functie de fusul orar care include
meridianul de 0 (Greenwich).

MISCAREA DE REVOLUTIE
Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul
Soarelui pe o orbita de forma alungita (elipsa). Aceasta
miscare se face de la vest spre est si dureaza 365 de
zile si 6 ore (un an).
In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore
ramase anual, o data la patru ani se formeaza o zi in
plus, care se adauga lunii februarie. Anual are atunci
366 de zile si se numeste an bisect.
In deplasarea sa pe orbita, Pamantul isi mentine in
permanenta aceeasi inclinare si aceeasi directie a axei.

In timpul unui an exista patru momente importante:


21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul este astfel plasat fata de
Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale pe
tot Globul.

22 iunie (solstitiul de vara). Razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului,


luminand si incalzind mai mult Emisfera Nordica. In Emisfera Nordica este ziua cea
mai lunga din an.

23 septembrie (echinoctiul de toamna). Pamantul se afla in pozitie opusa celei din data de 21
martie, iar razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator, ziua si noaptea fiind egale.

22 decembrie (solstitiul de iarna). Razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul


Capricornului. 22 decembrie este ziua cea mai scurta in Emisfera Nordica dar cea mai lunga in
Emisfera Sudica.

Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini


medii. La poli, jumatate de an este vara ("ziua
polara") si jumatate este iarna ("noaptea polara").
Astfel, la echinoctiul de primavara, la Polul Nord
incepe ziua, care va dura pana la echinoctiul de
toamna. In tot acest timp este continuu lumina. In
celalalta jumatate a anului va fi iarna (noapte). La
Polul Sud este invers.

Urmarile miscarii de revolutie si ale inclinarii


axei:
formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii
axei, in cele doua emisfere anotimpurile sunt inversate.
durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.

ECLIPSA DE SOARE

O eclipsdeSoare se produce atunci cnd Luna trece ntre Pmnt


i Soare prin faa Soarelui. Vzut de pe Pmnt, discul Lunii e de
obicei mai mare dect cel al Soarelui i, dac se interpune ntre
privitor i Soare, i "blocheaz" lumina, aruncnd o umbr
corespunztoare pe Pmnt. Cnd discul Lunii acoper n ntregime
pe cel al Soarelui imaginea luminoas obinuit a Soarelui este
blocat complet i, pentru o anumit zon de observaie i o
anumit durat de ordinul ctorva minute, eclipsa de soare este
total. Eclipsele totale de Soare permit executarea unor studii
astronomice speciale, dar au loc mult mai rar dect cele pariale.

TIPURI DE ECLIPSA
Eclipsatotal- are loc atunci cnd Soarele este obturat complet de Lun. Imaginea
strlucitoare a Soarelui este nlocuit timp de cteva minute de silueta ntunecat a Lunii.
Totui, coroana Soarelui, mult mai strlucitoare dect Luna, rmne vizibil. Eclipsele
totale sunt vizibile doar pe o fie ngust de pe suprafa a Pmntului .
Eclipsainelar- apare atunci cnd Soarele i Luna sunt aliniate exact cu Pmntul, i
diamentrul aparent al Lunii este mai mic dect cel al Soarelui. Din Soare se mai vede doar
marginea, n form de inel strlucitor ce nconjoar Luna ntunecat. Eclipsele de Soare
inelare sunt un eveniment astronomic rar.
Eclipsahibrid- este o eclips intermediar ntre o eclips de Soare total i una inelar.
n unele puncte de pe Terra poate fi vzut ca fiind total, iar n altele apare ca fiind
inelar. i acesta este un tip de eclips rar ntlnit.
Eclipsaparial- apare atunci cnd Soarele i Luna nu sunt aliniate exact i astfel Luna
obtureaz Soarele doar parial. Acest fenomen poate fi observat de obicei de pe o mare
parte a Pamntului, n special n exteriorul benzii de totalitate.

ECLIPSA INELARA

ECLIPSA TOTALA

ECLIPSA PARTIALA

ECLIPSA DE LUNA

O eclipsdeLun are loc atunci cnd Luna, n


micarea ei n jurul Pmntului, intr n umbra
acestuia. Aceasta se ntmpl cnd Soarele, Pmntul
i Luna sunt aliniate suficient de exact (eclips
parial). ntotdeauna "faza" Lunii la o eclips de
Lun este cea de LunPlin. Tipul i durata ei
depind de poziia relativ i poziia de pe linia
nodurilor.

Realizat:
Hangan Natalia
Griciuc Vitalie
Clasa a XII-a A

S-ar putea să vă placă și