Tarifele vamale

Introducere
Cap I Norme internaionale privind folosirea tarifelor vamale
Cap II Efectul protecionist al tarifelor vamale
Cap III Efectele economice ale tarifelor vamale asupra bunstrii rilor lumii
Cap IV Argumente pro i contra pentru instituirea unor tarife vamale
protecioniste
Cap V Tariful vamal al Romniei
Bibliografie

ARGUMENT

Tariful vamal elementul central al politicii vamale a unei ri este un catalog

care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum i taxa (taxele)
vamal perceput asupra fiecrui produs sau grup de produse. Ca regul general, sunt
cuprinse n acest catalog i produsele scutite de impunerea vamal la importul lor pe
teritoriul vamal al rii respective sau la export.
Taxele vamale sunt sume bneti ncasate de stat, prin organele vamale, pentru
importul, exportul si tranzitul de mrfuri. Trstura esenial a taxelor vamale este aceea c
ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Acest sistem reprezint totalitatea resurselor
bnesti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor bnesti ale statului.
Taxele vamale au dobndit o important deosebit datorit influentei lor pozitive
asupra economiei nationale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile, schimburile
economice si tehnico-stiintifice ntre tri. Tot taxele vamale au un rol activ in politica de
asigurare a necesarului de materii prime si materiale deficitare.
Taxele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte. Nivelul taxelor vamale
depinde de nevoia de protectie pe piata interna. Cuantumul acestora va fi cu atat mai ridicat
cu cat conditiile de pe piata interna sunt mai defavorabile fata de cele ale exportatorilor
straini. De asemenea, fixarea nivelului taxelor vamale depinde si de diferentele existente
intre costul si pretul marfurilor pe piata interna si piata externa. Datorita faptului ca taxele
vamale sunt achitate bugetului public de importator si ca acesta le transfera asupra pretului
de vanzare al marfurilor, cel care suporta in final este cumparatorul.
ncercri de clasificare a mrfurilor n cadrul tarifelor vamale s-au fcut i n trecut,
lundu-se ca baz criterii diferite:
a) originea mrfii (animal, vegetal, mineral);
b) gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite);
c) o combinai a acestor dou criterii.
Astfel, n anul 1950, Biroul de Statistic al ONU a elaborat o Clasificare Tip
Standard pentru Comerul Internaional (Standard International Trade Clasification
SITC). Aceast clasificare, care a suferit o serie de modificri pe parcursul timpului, a
fost fcut din nevoi de ordin statistic, care s permit ONU i altor organizaii s poat
urmri la nivel internaional evoluia comerului exterior al tuturor statelor lumii. Acest

sistem de clasificare este n vigoare i astzi i, potrivit lui, statele raporteaz informaiile
statistice viznd evoluia comerului lor exterior (volumul valoric, dinamic, structur pe
mrfuri, orientare geografic a exportului i importului, etc.). Aceasta este o clasificare pe
cinci cifre: seciuni, diviziuni, grupe, subgrupe i poziii tarifare).
Din iniiativa Acordului General pentru Tarife i Comer, tot n anul 1950, a fost
adoptat la Bruxelles Convenia privind clasificarea mrfurilor n tarifele vamale,
potrivit creia a fost elaborat un nomenclator de baz unic, denumit iniial Nomenclatorul
Vamal de la Bruxelles (NVB) i ulterior Nomenclatorul Consiliului de Cooperare
Vamal de la Bruxelles (NCCV). i el a suferit o serie de modificri pe parcurs,
rmnnd ns la o clasificare pe patru cifre (seciuni 21, capitole 99, poziii i
subpoziii tarifare). La el au aderat circa 150 de state ale lumii. Sistemul acesta avea
menirea de a uura negocierile tarifare n cadrul GATT-ului (prin raportarea tuturor statelor
participante la negocieri la aceleai poziii i subpoziii tarifare).
Dar, aa cum se tie, chiar unele state membre ale GATT nu au aderat la acest
nomenclator (ex: SUA, Canada), avnd nomenclatoare proprii (pentru import i pentru
export) mult mai detaliate dect cele prezentate mai sus.
Din acest motiv, s-au manifestat noi preocupri pe linia adoptrii unui nomenclator
unic la care s participe toate statele lumii. n acest cadru se nscrie adoptarea n iunie 1983
la Bruxelles, sub egida Consiliului de Cooperare Vamal, a Conveniei privind sistemul
armonizat de descriere i codificare a mrfurilor.
Acest sistem prezint urmtoarele caracteristici principale:
are la baz cele dou nomenclatoare cel mai larg rspndite pe plan internaional
(NCCV i SITC);
clasificarea mrfurilor n cadrul acestui sistem armonizat de descriere i codificare a
mrfurilor are la baz criteriul combinat al originii i gradului de prelucrare a
mrfurilor;
este flexibil, n sensul c poate fi folosit ca atare sau luat ca baz pentru o form
prescurtat sau mai detaliat de clasificare;
prezint o serie de avantaje eseniale n raport cu vechile sisteme de clasificare a
mrfurilor n tarifele vamale i anume:
-

faciliteaz derularea schimburilor comerciale internaionale prin atenuarea sau

eliminarea divergenelor cu privire la ncadrarea tarifar a produselor i implicit cu
privire la determinarea nivelului taxelor vamale aplicabile;

faciliteaz colectarea, compararea i analiza datelor statistice referitoare la

schimburile comerciale internaionale;

satisface, simultan, nu numai necesitile de codificare ale autoritilor vamale, ci i

pe cele ale organismelor de statistic, ale productorilor, comercianilor,
transportatorilor, etc.
Pn n prezent au aderat la acest sistem de descriere i codificare a mrfurilor n

tarifele vamale marea majoritate a rilor lumii (inclusiv Romnia).

Pe plan internaional sunt folosite dou tipuri de tarife vamale: simple i compuse.
Tarifele vamale simple sunt acelea care au o singur coloan de taxe vamale pentru
toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de proveniena lor (taxe
convenionale). Acestea sunt folosite, de regul, de unele ri n curs de dezvoltare, dei n
practic i unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de taxe vamale (ndeosebi
prefereniale).
Tarifele vamale compuse sunt acelea care au dou sau mai multe coloane de taxe
vamale, fiecare aplicndu-se mrfurilor provenind din diferite ri. Taxele vamale nscrise
n aceste coloane pot fi:
-

taxe vamale convenionale;

taxe vamale autonome;

taxe vamale prefereniale (pe baz de reciprocitate sau pe baz de nereciprocitate).

Tarifele vamale, implicnd impunerea vamal, sunt instrumente de politic

comercial admise de ctre GATT, cu condiia s nu fie prohibitive (n ce privete nivelul

taxelor vamale), cu ajutorul crora se protejeaz piaa intern de concurena strin, pe
baza crora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui uneori msuri de
discriminare n relaiile comerciale cu anumite state.

Capitolul 1
Norme internaionale privind folosirea tarifelor vamale

n cadrul acestui capitol voi prezenta principalele norme internaionale privind

folosirea tarifelor vamale n cadrul comerului internaional:
1. reguli de baz ale GATT:
a) valoarea vamal
b) regimul impozitelor interne aplicate mrfurilor importate
c) tariful vamal principalul regulator al importurilor unei ri
d) tarifele vamale care au fost consolidate sau reduse n cadrul negocierilor
internaionale nu mai pot fi modificate
2. nomenclatorul de la Bruxelles
3. convenia privind evaluarea vamal a mrfurilor
Baza de calcul pentru taxele vamale o constituie valoarea n vam, aceasta fiind
compus din:
-

preul mrfii efectiv pltit sau de pltit;

cheltuielile de transport;

aporturile;

redevene i alte drepturi de licen;

alte pli.

Dac valoarea n vam nu poate fi determinat utiliznd algoritmul de mai sus, ea

va fi determinat prin una din urmtoarele metode:
a) valoarea tranzacional a mrfurilor identice;
b) valoarea tranzacional a mrfurilor similare;
c) valoarea dedus preul la care importatorul vinde mrfurile dup import;
d) valoarea calculat costurile de producie ale mrfurilor importate, marja de profit
a beneficiarului normal, cheltuielile generale ale exportatorului
e) metoda ultimului recurs dac nici una din metodele de mai sus nu poate fi
utilizat, se va recurge la aceasta, potrivit ei valoarea n vam stabilindu-se de o
manier flexibil i va avea n vedere informaii deja existente sau valori n vam
deja calculate.
I.1.Definitia, clasificarea si functiile taxelor vamale in economia de piata

Taxa perceputa de stat cand marfurile trec frontiera statului respectiv.de regula, statul
percepe taxe vamale numai la import

Taxele vamale sunt stabilite sub forma unor cote procentuale proportionale
diferentiate in functie de bunurile importate sau sub forma unor sume fixe pe unitatea
fizica de masura a marfii. Aceste cote sau sume fixe, precum si combinatii ale lor sunt
prevazute in codul vamal.
Taxele vamale practicate pe plan mondial sunt foarte diferite si diferentiate in
functie de criterii economice, politice, financiare, etc. Sintetizand modul lor de grupare se
pot prezenta criteriile de clasificare si felul taxelor vamale
In functie de criteriul folosit, taxele vamale se pot clasifica astfel :
Dupa scopul urmarit de catre stat:

Taxe vamale fiscale,

Taxe vamale protectioniste

Taxele vamale fiscale au ca singur obiectiv procurarea de venituri la bugetul de stat.

Taxele vamale protectioniste vizeaza crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin
intermediul careia se urmareste anihilarea concurentei straine pe piata interna.
Dupa obiectul impunerii:

Taxe vamale de import,

Taxe vamale de export,

Taxe vamale de tranzit.

Taxele vamale de import se platesc de importatori pentru toate produsele care fac
obiectul tranzactiei si se regasesc in preturile de desfacere pe piata interna. Aceste taxe
vamale sunt cele mai frecvente si au rolul de a alimenta bugetul statului cu venituri, de a
limita importul, de a proteja producatorii interni.
In unele cazuri, taxa vamala de import poate conduce la scumpirea marfii importate in
raport cu marfa indigena, ceea ce inseamna ca ea actioneaza restrictiv pentru importator.
In astfel de situatii, pentru ca importul sa se poata realiza, este necesar ca exportatorul sa
reduca nivelul pretului de export, asigurand marfii sale o competitivitate egala cu cea a

marfii indigene. Aceasta reducere poate conduce la scaderea rentabilitatii exportului ori
de cate ori in tara exportatoare nivelul productivitatii muncii este mai scazut sau costurile
de productie sunt mai ridicate decat in tara importatoare.
Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor de pe piata interna, la exportul
acestora. Se aplica, de regula, la materii prime sau semifabricate. Exista tari care isi
procura principalele resurse valutare din exportul de produse agricole sau ale industriei
extractive si pentru care se folosesc taxele vamale de export ca mijloc de procurare a
veniturilor bugetare. In general, taxele vamale de export sunt folosite ca mijloc de
impiedicare a exportului de materii prime, in vederea prelucrarii lor in tara si apoi
valorificarea lor ca produse finite.
Taxele vamale de tranzit se percep asupra marfurilor aflate in trecere pe teritoriul vamal
al statului in cauza. Avand in vedere ca statele obtin avantaje mai mari din transportul
marfurilor in transit, aceste taxe sunt destu de rar intalnite.
Dupa modul de taxare:

Taxe vamale autonome,

Taxe vamale conventionale,

Taxe vamale preferentiale,

Taxe vamale de retorsiune.

Taxele vamale autonome sau generale sunt stabilite de stat in mod independent. Ele se
incaseaza pentru importurile pe care o tara le efecteaza din statele cu care nu a incheiat
conventii si nu se aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Sunt taxele vamale cu
nivelul cel mai ridicat.
Taxele vamale conventionale sunt acelea al caror nivel vamal a fost convenit prin
intelegeri cu alte state, pe baza acordurilor comerciale incheiate. Sunt, in general, mai
reduse decat cele autonome.
Taxele vamale preferentiale se aplica in cazul importurilor din statele care se bucura de
un regim comercial preferential, mai favorabil decat cel aplicat in cazul clauzei natiunii
celei mai favorizate. Se pot folosi in relatiile dintre tari cu niveluri diferte de dezvoltare si
pot fi unilaterale sau reciproce.
Taxele vamale de retorsiune sunt aplicate ca raspuns la utilizarea de catre statele
partenere a unor politici discriminatorii fata de produsele exportate pe pietele respective.
Ele sunt reprezentate de taxele vamale antidumping ( au rolul de a neutraliza dumpingul
practicat de unele tari) si de taxele vamale compensatorii (se intalnesc in cazul produselor
pentru a se acorda subventii in tarile din care provin).
Dupa modul de percepere:

Taxe vamale ad-valorem,

Taxe vamale specifice,

Taxe vamale mixte.

Taxele vamale ad-valorem se stabilesc prin prelevarea unui procent determinat asupra
valorii marfii ce face obiectul operatiunii de comert exterior. Ele nu necesita un tarif
vamal detaliat. Deoarece acestea se percep pe baza facturii prezentate de importator,
exista tendinta de declarare a unor preturi cat mai mici, pentru ca si taxa vamala sa fie cat
mai mica.
Taxele vamale specifice presupun existenta unui tarif vamal care sa descrie detaliat
marfurile.
Taxele vamale mixte sunt percepute in special ca adaos la taxele vamale ad-valorem sau
specifice.

I.2. Principalele functii indeplinite de taxele vamale sunt:

A. Instrument fiscal
Taxa vamala apare ca un important instrument al politicii fiscale, desi astazi acest
caracter este mult atenuat. Ea se constituie in special in calitatea sa de impozit prelevat
asupra tranzactiilor cu produse ce trec frontiera astfel incat perceperea sa este avantajoasa
pentru stat deoarece taxa vamala majoreaza veniturile bugetului de stat.
B. Instrument de politica comerciala
Politica comerciala reprezinta ansamblul masurilor cu caracter administrativ, politic,
juridic, fiscal, valutar si de alta natura cu ajutorul carora se promoveaza relatiile
comerciale internationale.
Prin utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piata, se produc anumite efecte asupra
functionarii economiei. Motivatiile de percepere a taxelor vamale sunt nenumarate. Dintre
acestea, printe cele mai importante se numara:

Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic
sau economic;

Prin taxe vamale se protejeaza forta de munca si locurile de munca din anumite
ramuri;

Prin reducerea importurilor se stimuleaza productia interna si se majoreaza

veniturile producatorilor.

Taxele vamale se constituie ca instrument de coordonare statala a activitatii de comert

exterior. Prin intermediul resorturilor de politica vamala se pot promova sau nu relatii
comerciale cu anumite piete.

II Efectul protecionist al tarifelor vamale

Efectul protecionist al tarifelor vamale mbrac dou forme:
a) protecia nominal;
b) protecia efectiv.
Protecia nominal vizeaz valoarea ntregului produs supus impunerii vamale i
este exprimat de taxele vamale nscrise n tarifele vamale ale statelor, date publicitii. De
aceea, aceste taxe vamale mai poart denumirea de taxe vamale nominale.
Nivelul taxelor vamale nominale percepute la importul de mrfuri este diferit de la
un produs la altul, de la o grup de produse la alta; ca regul general, acest nivel al
impunerii vamale este direct proporional cu gradul de prelucrare a mrfurilor. Compararea
pur cantitativ a nivelului taxelor vamale nominale, fr a se ine seama de gradul de
prelucrare al mrfurilor supuse impunerii vamale, nu este suficient pentru a aprecia
intensitatea acestei aciuni ca instrument de protecie. Pentru a aprecia aceast intensitate
se opereaz cu protecia efectiv, care vizeaz valoarea nou creat i incorporat n
produsul supus impunerii vamale.
Protecia efectiv msoar sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit n
absena tarifului vamal. Ea se poate calcula dup urmtoarea formul:

Te

T f * V f Tm * Vm
V f Vm

unde:
-

Te = taxa vamal efectiv;

Tf = taxa vamal nominal perceput asupra produsului finit importat;

Tm = taxa vamal nominal perceput asupra materiei prime importate;

Vf = valoarea produsului finit;

Vm = valoarea materiei prime.

Protecia efectiv depinde de urmtorii factori:

-

nivelul celor dou taxe vamale nominale => protecia efectiv variaz direct
proporional cu nivelul taxei vamale nominale perceput asupra produsului finit i
invers proporional cu nivelul taxei vamale nominale perceput asupra materiei prime
ce intr n componena produsului finit;

dispersia tarifar => direct proporional;

gradul de prelucrare al produselor => invers proporional.

Exist mai multe grupuri de interese care au de ctigat de pe urma obinerii unei

astfel de protecii. Toate aceste grupri acioneaz n sfera politic n calitate de solicitani
de protecie, manifestndu-se prin vot, lobby i, n general, orice mijloc de ndeplinire a
scopului propus.
Elementele principale ale acestei cereri de protecie sunt:
-

companiile;

gruprile sindicale;

unele industrii tehnologic-intensive;

grupri ecologiste;

organizaii care militeaz pentru protejarea drepturilor omului;

grupuri de protecie a consumatorilor;

ali furnizori externi ai bunurilor respective.

III Efectele economice ale tarifelor vamale asupra bunstrii rilor lumii
Vom analiza efectele economice ale instituirii unor taxe vamale prin crearea de
tarife vamale mai nti n cazul arilor mici, apoi n cazul rilor mari.
O ar mic, n accepiunea noastr, reprezint o ar a cror importuri constituie o
mic parte din oferta pieei mondiale. Aceast ar va fi un price taker, confruntndu-se
cu preuri mondiale constante pentru importurile sale de bunuri. Pentru c avem de a face
cu o ar mic, care nu poate influena hotrtor condiiile pieei mondiale, oferta mondial
de bunuri va rmne neschimbat dup impunerea taxei vamale.
Efectele economice ale acestei aciuni sunt:
1. efectul de venit veniturile obinute de guvern prin impunerea taxei vamale. n termeni
monetari, reprezint o pierdere a consumatorilor, transferat ctre guvern. Pentru
naiunea n cauz, aceasta nu reprezint o scdere a bunstrii, ci doar pentru
consumatori.

2. efectul de redistribuire transferul, n termeni monetari, a surplusului consumatorilor

ctre productorii interni ai unor bunuri similare cu bunul importat (aria a).
3. efectul protecionist (aria b) pierderea economiei naionale ca urmare a producerii
unor bunuri la nite costuri mai ridicate, datorit concurenei externe.
4. efectul de consum

(aria d) reprezint pierderea cauzat consumatorilor interni

datorit creterii preului bunurilor importate.

Deci, o ar mic, prin impunerea unei taxe vamale protecioniste, i va reduce n
ansamblu bunstarea economic.
S analizm acum cazul unei ri puternice, care are o poziie semnificativ pe pia
i poate influena condiiile acesteia. Prin impunerea unei taxe vamale la import, aceast
ar sper s poat reduce preul pe care l pltete productorilor externi. Acest lucru va
mbunti condiiile de desfurare a comerului exterior al rii respective. Dar i aceast
naiune se va confrunta cu o reducere a bunstrii sale dac efectele negative ale unei
reduceri a volumului comerului exterior vor predomina asupra efectelor pozitive amintite
mai sus.
Efectele economice ale impunerii taxei vamale n acest caz vor fi :
1. efectul de redistribuire aria a;
2. efectul de consum aria d;
3. efectul protecionist aria b;
4. efectul de venit va fi aici mprit ntre efectul de venit intern aria c i
efectul de venit extern aria e.
n final, putem avea trei situaii:
1. e > ( b + d ) bunstarea naional crete;
2. e = ( b + d ) bunstarea naional rmne aceeai;
3. e < ( b + d ) bunstarea naional scade.

IV Argumente i contraargumente pentru instituirea unor tarife vamale

protecioniste
Argumentele partizanilor conceptului de liber schimb sunt, la o prim vedere, foarte
convingtoare. Ele afirm c dac fiecare naiune se specializeaz n producerea i
comercializarea acelor bunuri pe care le poate realiza cu cele mai mici costuri, pe terman
lung toat lumea se va bucura de avantajele unor preuri sczute i ale unor rate nalte ale

produciei, veniturilor i consumului. Tarifele vamale protecioniste, alturi de alte bariere

netarifare, sunt vzute ca elementele care mpiedic economiile s se adapteze la cerinele
pieii mondiale, rezultatul fiind stagnarea economic. Tototui, contrar acestor teorii
optimiste, practic toate rile lumii au acum tarife vamale protecioniste. Principalele
argmente care au stat la baza creeri unor astfel de elemente de protecie tarifar au fost
urmtoarele:

protejarea forei interne de munc de mna de lucru ieftin din alte ri. Argumentul
recunoate faptul c salariile dintr-o ar pot fi mai mari dect cele din alta, i, dac nu
se iau msuri protecioniste, producia din ara cu salarii mai mari nu se va vinde,
salariile vor scade, iar nivelul general de trai va scade. ns argumentul nu ia n
considerare legturile intrinseci dintre eficien, salarii i costurile de producie,
considernd c ara cu costuri ale forei de munc mai mari nu poate concura pe plan
internaional cu ara cu costuri mai mici.
Totui, exist mai multe motive pentru care o ar cu nivel al ctigurilor poate
concura cu succes o ar cu un nivel mai redus. n primul rnd, chiar dac nivelul
ctigurilor este mai mare dect peste hotare, dac productivitatea muncii este mai
mare n prima ar, costurile forei de munc pot fi competitive. n al doilea rnd, ara
cu costuri reduse ale forei de munc tinde s dein un avantaj competitiv doar n
producia acelor bunuri intensive n munc.

meninerea nivelului de trai. Avocaii barierelor comerciale susin adesea c tarifele

vamale care conin taxe vamale protecioniste sunt utile pentru meninerea unui nivel
ridicat al veniturilor i angajrii forei de munc. Se argumenteaz c, prin reducerea
nivelului importurilor, aceste taxe vamale stimuleaz activitile economice autohtone.
Totui, nu toate naiunile i pot ridica nivelul taxelor vamale pentru a-i menine
nivelul de trai. Taxele vamale conduc la o redistribuire a veniturilor din comerul ntre
naiuni i dac o ar crete aceste taxe pentru a-i mbunti nivelul veniturilor i al
ocuprii forei de munc, o va face n defavoare partenerilor si comerciali.

protejarea industriei autohtone aflat n stadiile incipiente de dezvoltare. Acest

argument nu neag validitatea principiului comerului liber dar afirm c acesta are un
efect negativ asupra industriei nou nscute din rile n curs de dezvoltare. ns i acest
argument, de altfel extrem de consistent, poate fi combtut. n primul rnd, o dat ce a
fost instituit un tarif vamal protecionist, acesta va fi greu de nlocuit, pentru c vor
exista mereu grupuri de interese care vor dori s influeneze factorii de decizie politic

n sensul meninerii acestei protecii i dup ce industria respectiv a ajuns la un stadiu

nalt de dezvoltare. apoi, este extrem de greu de determinat care industrii vor fi
capabile s creeze avantaje competitive care s justifice astfel de msuri. n ultimul
rnd, acest argument nu mai este valabil n cazul industriilor arilor dezvoltate cum ar fi
SUA, Japonia sau Germania.

argumente neeconomice. Un prim astfel de argument este cel al securitii naionale o

ar poate fi pus n pericol n perioadele de criz major dac este prea dependent de
furnizorii strini. Alte argumente de acest gen sunt cele culturale (vezi cazul rilor
arabe sau al Japoniei) sau de ordin sociologic.

Codul vamal reglementeaz i urmtoarele categorii de operaiuni privilegiate:

scutiri sau reduceri de taxe vamale care se pot acorda, cu caracter

temporar, prin hotrre a Guvernului, n cazuri temeinic justificate, la
propunerea Ministerului Economiei i Finanelor;

exonerarea de drepturi de import pentru mrfurile romneti exportate,

dar care sunt reintroduse pe teritoriul vamal al Romniei i puse n liber
circulaie n termen de 3 ani;
exonerarea de drepturi de import pentru produsele de pescuit maritim i alte
produse obinute din marea teritorial a unei alte ri de navele nmatriculate sau
nregistrate n Romnia, ori care navigheaz sub pavilion romnesc
V Tariful vamal al Romniei
Dup 1990, organele de resort din ara noastr au elaborat i pus n aplicare
ncepnd cu 1992, un nou tarif vamal, n baza Conveniei vamale din 1983 privind sistemul
armonizat de descriere i codificare a mrfurilor. Intrarea n vigoare a noului tarif vamal a
fost reglementat prin Hotrrea Guvernului nr. 673/1991 privind tariful vamal de import
al Romniei.
Noul tarif vamal al Romniei se aplic la toate mrfurile care fac obiectul
importurilor. La importurile din rile cu care se ntrein relaii comerciale pe baza unor
convenii sau nelegeri internaionale, aplicarea taxelor vamale se va face potrivit
prevederilor acestora.

Clasificarea mrfurilor n acest tarif vamal se face potrivit NCCV; ncadrarea

mrfurilor n nomenclatura folosit pentru tariful vamal de import se determin n
conformitate cu Regulile generale pentru ncadrarea n nomenclatura vamal, precum i
cele de stabilire a originii mrfurilor (anexa nr.2 la HG 673/1991).
Taxele vamale prevzute n tariful vamal de import al Romniei sunt percepute advalorem i se aplic la valoarea n vam a mrfurilor importate, vrsndu-se la bugetul
administraiei centrale de stat. n cadrul tarifului vamal al Romniei sunt nscrise i
bunurile care sunt scutite de la plata taxelor vamale de import:
-

bunurile dobndite prin succesiuni testamentare;

ajutoarele i donaiile, fr a fi destinate sau folosite pentru subvenionarea campaniei

electorale sau a unor activiti ce pot constitui ameninri pentru sigurana naional;

materiale pentru probe, experimentri sau cercetri;

bunurile strine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

mostrele fr valoare comercial, materialele publicitare, de reclam i documentare;

bunurile de origine romn;

bunurile care au fost reparate sau nlocuite de partenerii externi n timpul perioadei de
garanie;

bunuri care se napoiaz n ar ca urmare a unei expedieri eronate.

Trebuie menionat c aceste bunuri trebuie s ndeplineasc cteva condiii

prealabile pentru a fi scutite de plata taxelor vamale.

Valoarea n vam pentru mrfurile importate se calculeaz pe baza preului de
import, transformat n lei la un curs de schimb stabilit i comunicat periodic de ctre BNR,
la care se adaug cheltuielile de ncrcare, de descrcare i de manipulare conexe
transportului mrfurilor importate, achitate pe parcurs extern, costul asigurrii, precum i
orice cheltuieli pe parcurs extern.
Romnia, fiind membr a GATT, respect prevederile articolului VII din Acordul
General, precum i pe cele ale Codului vamal adoptat de Runda Tokyo (1979) la care a
aderat, n ceea ce privete metodologia de evaluare a mrfurilor supuse impunerii vamale.
Verificarea ncadrrii tarifare, a calculului taxelor vamale nscrise n declaraie de
ctre importator, precum i ncasarea acestora, se efectueaz de ctre organele vamale n
momentul ndeplinirii formalitilor de vmuire.
Guvernul, la propunerea ministerelor de resort, poate aproba taxe reduse sau
exceptri de la plata taxelor vamale. n aceleai condiii pot fi instituite suprataxe vamale
de import, cu caracter temporar, n cazul n care anumite importuri, prin cantitile sau

condiiile de realizare, produc sau amenin cu producerea unui prejudiciu grav

productorii interni ai unor produse similare sau produse direct concurente. Aceste
suprataxe vor fi aplicate pn la eliminarea influenelor negative avute n vedere la
instituirea lor.
Noul tarif vamal de import al Romniei este considerat a fi unul dintre cele mai
importante instrumente de politic comercial, specific economiilor de pia. El acioneaz
ca un instrument menit s sprijine procesul de reform economic din ara noastr n
tranziia ctre economia de pia.
n martie 1993 a fost adoptat o nou Hotrre de Guvern (nr. 120/1993)
referitoare la tariful vamal de import al Romniei intrat n vigoare la 1 ianuarie 1992 i
care prevede c, ncepnd cu 1 mai 1993, clasificarea mrfurilor n tariful vamal al
Romniei se detaliaz de la 6 cifre la 8.
Tariful vamal de import n vigoare la 1 mai 1993 are 97 de capitole i 21 de
seciuni.
Printr-o nou Hotrre de Guvern, n 1995 a fost revizuit i adoptat un nou tarif
vamal de import, care cuprinde taxele vamale pe perioada 1995 2004, lundu-se n
considerare diversele acorduri sau aranjamente la care Romnia a fost sau a devenit parte.
Totodat, a fost elaborat i pus n aplicare i un nou Ghid de utilizare a tarifului
vamal de import al Romniei n iunie 1995, care cuprinde apte coloane:
1. taxe vamale de import convenionale;
2. taxa vamal care se percepe n 1995 (tot convenional);
3. taxe vamale percepute la importurile din Uniunea European;
4. taxe vamale percepute la importurile din rile membre AELS;
5. taxe vamale percepute la importurile din Cehia i Slovacia;
6. taxe vamale percepute la importurile din rile semnatare ale SGPC;
7. taxe vamale percepute la importurile din rile semnatare ale Protocolului celor 16.

IV. CONCLUZII
Ca si alte instrumente financiare, taxele vamale constituie unul dintre elementele pe
care orice investitor - romn sau strain - trebuie sa le cunoasca pe termen lung.
Stabilitatea si predictibilitatea lor constituie un element care, direct sau indirect,
afecteaza ceea ce se cheama riscul de tara si atractivitatea tarii pentru investitori si
pentru procesul investitional.

Camera de Comert si Industrie a Romniei si a Municipiului Bucuresti se

confrunta adesea cu solicitari contradictorii din partea unor agenti economici: fiecare
solicita sprijin pentru cresterea taxelor vamale la produsele similare celor pe care
acestea le realizeaza, sau a celor din aval, pe ciclul tehnologic si comercial si, pentru
reducerea taxelor vamale pentru tot ceea ce are n amonte pe ciclul tehnologic si
comercial, pentru ceea ce trebuie sa cumpere ca materiale, subansamble, bunuri de
investitii.

Bibliografie
-

N. Sut Comer internaional i politici comerciale internaionale

I. Popa Tranzacii comerciale internaionale

Gh. Caraiani, C. Cazacu Vmuirea mrfurilor de export import

D. Negrescu Protecionismul netarifar;

Robert J. Carbaugh International Economics