MATERII PRIME FOLOSITE

VARZA DULCE
Se cultiva n zona mediteranean, acum 4000 de ani i este vorba despre varza slbatic. Varza
slbatic, cea fr cpn, este prezent i n zilele noastre, dei pe drum i-a pierdut gustul amar.
Varza este o plant erbacee, bienal, legumicol cu valoare terapeutic ridicat fiind recoltat cnd
cpna este bine ndesat (se verific prin apsare cu degetul).
Exist mai multe feluri de varz: alb, roie, crea, de Bruxelles etc.
Varza pare s aib o proprietate deosebit n eliminarea produselor toxice, pe care le oblig s ias
din esuturi. Totodat, varza asigur cicatrizri de bun calitate, prevenind sechelele.
Aceast legum a avut ntotdeauna o asemenea importan nct e bine s prezentm pe larg
proprietile ei uimitoare, indicaiile ei i modurile de folosire.
Calitile sale sunt de necontestat, astfel c varza poate fi folosit cu succes n prevenirea i tratarea
unui numr extrem de mare de boli, ea fiind o adevrat farmacie natural. Ea este bogat n special n
provitamina A, vitaminele C i E, vitamina B1, vitamina B2, vitamina PP i n fibre, elemente care asigur
sntatea celulelor, oligoelemente, varza conine cantiti nsemnate de potasiu, calciu, magneziu, fier,
cupru, fosfor, sulf.
Folosirea frunzelor de varz pentru uz extern este indicat n: crpturi i degerturi, contuzii, plgi
diverse, ulcere ale gambelor (varicoase), arsuri, eczeme, anumite pecingini, acnee, adenite, tumori albe
limfangite, capilarite, afeciuni vasculare, hemoroizi, nevralgii reumatismale (lombalgii, sciatice), dentare,
faciale, gutoase, infecii de toate tipurile: abcese, flegmoane, furuncule, migrene, cefalee.
n afar de aciunea ei pe cale extern, varza este de vreme ndelungat folosit pe cale intern sub
forme de salate sau de suc proaspt extras.
Indicaiile ei sunt multiple i se poate utiliza n afeciuni foarte diverse: respiratorii, gastrice,
intestinale, slbiciune generale, anemie.
Virtuile terapeutice ale verzei - acest aliment att de comun pentru noi - sunt cunoscute nc din
antichitate, ea fiind considerat la un moment dat un adevrat panaceu.
Din pcate ns, muli o acuz de provocarea unor tulburri digestive. S nu uitm ns c, n cele
mai multe cazuri, tulburrile respective pot aprea n urma consumului verzei mpreun cu carnea (sarmale
sau varza clit). n schimb ns, nimeni nu se poate plnge c ar fi avut probleme dup ce a mncat o
salat de varz proaspt.
Interes nutriional i dietetic
Varza este o legum foarte puin caloric, ea avnd n jur de 25 de calorii la 100 de grame de
produs. Glucidele, care furnizeaz o parte din calorii, sunt constituite n primul rnd din pentosan, glucide
parial asimilabile. n afar de asta, ele mai conin zaharoz, glucoz i fructoz. Protidele, care

completeaz aportul energetic, sunt prezente i ele la un nivel ridicat. Bogia vitaminic a verzei trebuie
ns subliniat, ea figurnd printre legumele cu cel mai mare coninut de vitamina C (cele mai bogate sunt
foile aflate la exterior). Prin fierbere ns, se pierde aproximativ 30-40 la sut din coninutul de vitamina C.
Varza este, de asemenea, foarte bogat n vitamina E: 2-7 miligrame la 100 grame, ceea ce
constituie un adevrat record pentru o legum, 200 de grame de varz consumate zilnic acoperind necesarul
zilnic de vitamina E. 200 de grame de varz acoper necesarul zilnic de vitamina A. Provitamina A (sau
carotenul, care se transform n vitamina A n organism) este i ea foarte bine reprezentat, astfel c o
porie de 200 de grame de varz acoper necesarul zilnic de vitamina A. Vitaminele din grupa B sunt i ele
foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adic toate cele care constituie grupa anticanceroas.
Efect benefic n prevenia cancerului de colon
Cercetrile efectuate n ultimii 20 de ani au confirmat faptul c un consum regulat de varz are efect
benefic n prevenia cancerului de colon, n special, a celui de stomac, dar i de plmni, esofag i rect
(cercetri realizate la Universitatea din Minnesota i J. Hopkins din SUA, n Grecia, Israel, Japonia,
Norvegia). Cercetrile au relevat deci, c persoanele care consum legume din familia crucifere, varz n
special, sunt mult mai puin expuse la cancerul de colon (studii efectuate de Institutul Naional American al
Cancerului).
Mare coninut n minerale
Fibrele alimentare sunt abundente, fiind compuse n majoritate din celuloz i hemiceluloz, ceea ce
explic i anumite intolerane intestinale. Modul de preparare a verzei poate nltura ns aceste efecte.
Fibrele alimentare sunt capabile s stimuleze intestinul i s previn constipaia. O porie de 200 de grame
de varz asigur peste 20 la sut din cantitatea de fibre necesar zilnic (30-37 grame).
Proprieti terapeutice
Varza este un aliment alcalinizant nutritiv, energetic, remineralizant i tonifiant i este preferabil s
se mnnce n stare crud, pentru a i se pstra intacte proprietile.
Caracteristici:
- prezint proprieti dezinfectante i cicatrizante la nivelul esuturilor;
- posed o aciune antiseptic pulmonar important i proprieti expectorante;
- favorizeaz metabolismul glucidelor i absorbia oxigenului n celule;
- are aciune anticancerigen: specialitii recomand folosirea verzei n mod regulat, deoarece
coninutul ei crescut de caroten diminueaz riscul apariiei cancerului;
- este aperitiv i antidepresiv. Romanii, de exemplu, erau ncredinai c varza vindec
melancolia. Fiind foarte bogat n vitamine i sruri minerale, varza asigur elementele indispensabile
sezonului rece;
- alte proprieti: plant antidiareic, antiscorbutic, antiseptic, depurativ;
- conine un principiu hipoglicemiant, care face s fie recomandat n regimul pentru diabetici.

Indicaii terapeutice generale

- sfera cardiovascular i sanguin: ulcere varicoase, anemie careniale;
- sfera respiratorie: afeciuni bronhopulmonare, TBC;
- sfera digestiv: ulcer gastric i duodenal, colit ulceroas;
- sfera genito-urinar: fenomene congestive i inflamatorii;
- sfera ORL: angin, laringit, sinuzit;
- inflamaii i infecii intestinale: ciroz ascitic;
- sfera dermatologic: infecii cutanate i complicaiile acestora, contuzii i rni;
- sfera neuropsihic: neuroz;
- sfere diverse: insolaii, stri congestive cerebrale, nevralgii, diabet.
Extern, varza se folosete sub form de cataplasme n entorse, nevralgii faciale, gut, furuncule,
afeciuni ale gambelor (varice) i multe altele.
O cataplasm foarte util n diverse stri congestive sau dureri de origine divers lumbago, se
prepar din 4 foi de varz, 2 cepe rase, 4 pumni de tre i ap, ct s le acopere. Dup ce s-a evaporat apa,
se aplic cataplasma pe zona dureroas i se menine timp de 2-3 ore sau toat noaptea, dac se aplic
seara, la culcare.
Efectul antioxidant i valoarea nutritiv a acestei legume nu pot fi trecute cu vederea. E indicat s
consumi sptmnal mcar doua porii de varz. Totui, nu e cazul s treci n cealalt extrem i s mnnci
n fiecare zi varz, deoarece excesul i poate mpiedica organismul s asimileze iodul. Varza este o bun
surs i de acid folic, necesar n mod special femeilor nsrcinate care i doresc s aduc pe lume un copil
sntos, fr complicaii de genul spina bifida (hernia mduvei spinale). Varza murat e considerat
aproape o minune. Ea conine micro-organisme benefice florei intestinale i este de foarte multe ori
ludat.
Varza crud te poate scpa de constipaie fiindc ea cur organismul n zona stomacului, a
intestinelor i ajut sistemul digestiv. Dintr-o varz de mrime medie se pot prepara circa patru porii. La
100 de grame de varz avem puine calorii (25) i aproximativ 50 miligrame de vitamina C, 385 miligrame
beta-caroten, 75 miligrame acid folic, 52 miligrame de calciu, 270 miligrame de potasiu etc.
Varza roie s-a dovedit c are o valoare nutritiv chiar mai mare dect cea verde. Are mai muli
antioxidani i o cantitate de vitamina C de cel puin cinci ori mai mare. Componentele regsite n varza
roie se pare c au un efect pozitiv asupra reducerii riscului de cancer la sn, graie efectului pe care l au
asupra estrogenului.
CIUPERCILE
Spre deosebire de carne, care este un aliment greu digerabil, in digestia ciupercilor organismul
investeste un consum minim de energie. Se recomanda ca acestea sa fie consumate in stare proaspata,

crude, inabusite sau fripte sau in combinatie cu carbohidrati. Ciupercile sunt excelente in dietele de slabire
caci nu contin amidon. Puteti consuma ciuperci de 3 ori pe saptamana fara ca organismul sa resimta lipsa
carnii si a energiei furnizata de consumul acesteia.
Ciupercile contin apa, substante organice si saruri minerale. In plus, carnea vegetala are un gust
delicios si poate fi gatita in multe feluri. Recent, oamenii de stiinta japonezi au descoperit ca ciupercile au
un rol important in intarirea sistemului imunitar, prevenind aparitia tumorilor canceroase.
Cateva ciupercute albe contin o cantitate de potasiu mai mare decat cea continuta de o portocala,
potasiul contribuind la reglarea tensiunii arteriale. In plus, gratie continutului de zinc, ciupercile reprezinta
un remediu excelent in lupta impotriva depresiei, a stresului si a starilor de anxietate. Consumarea a 3
ciupercute pe zi asigura organismului cantitatea optima de vitamina B12.
Bogate in fibre si vitamine din complexul B: B1, B2, B3, B6 si acid folic, ciupercile combat
oboseala, medicii indicand consumul acestora indeosebi in astenii si in starile de epuizare fizica. Atentie
insa la ciupercile pe care le consumati Cumparati-le doar din locatii autorizate caci riscati sa cumparati
ciuperci necomestibile care contin alcaloizi, substante organice toxice ce produc intoxicatii ale sistemului
nervos sau intoxicatii gastrointestinale.
De asemenea, pastrate in conditii incorecte, chiar si ciupercile comestibile pot cauza anumite
intoxicatii. Recent, o serie de cercetari au demonstrat ca ciupercile reprezinta un puternic afrodisiac,
anumite proteine continute de acestea actionand asupra centrilor nervosi ai sexualitatii, stimuland-o.
100 de grame de ciuperci au 20 de calorii si contin:
-2 g proteine
-300 mg potasiu
-40 micrograme acid folic
-15 micrograme vitamina B8
-2 micrograme vitamina B5
-1 mg fier
-1 mg zinc
-0,5 grame grasimi
-2,3 grame glucide
ARDEIUL GRAS ROSU
Dulci sau picanti, colorati si crocanti - ardeii grasi sunt alaturi de rosii si castraveti una din cele mai
bune si sanatoase legume. Desi pot fi consumati pe tot parcursul anului ardeii din lunile de vara sunt cei
mai gustosi.

Culoarea ardeilor (galben, verde, rosu sau portocaliu), este elementul care indica cantitatea de
capsaicina - principala substanta activa din ardei. Cei rosii, si mai ales cei iuti sunt mai bogati in capsaicina
compartiv cu ceilalti, dar toti ardeii, indiferent de soi si culoare sunt minunati pentru sanatate, avand unele
dintre cele mai bune substante nutritive disponibile natural.
Ardeii sunt surse excelente de vitamina C si de vitamina A (prin concentratia mare de carotenoizi,
cum ar fi beta-caroten), un antioxidant foarte puternic, scrie WH Food.
Antioxidantii sunt cei care neutralizeaza radicalii liberi, responsabili de deteriorara celulelor, de
acumularea de colesterol din artere, de aparitia diabetul zaharat si a durerilor articulare si a multor alte
suferinte ale omului modern.
Ce contin ardeii grasi?
In primul rand are doar 25 de calorii pentru 100 de grame de ardei si 1,9 grame de fibre, totul in
pachet cu 80% apa. In 100 de grame de ardei sunt 125 de mg de vitamina C, adica 100% din doza zilnica
recomandata, la care se adauga 0,80 mg de vitamina B6 si 0,45 mg de vitamina K. Ardeiul mai are potasiu,
calciu, molibden si mangan.
Binefacerile ardeiului pentru sanatate
Ardeii combat bolile cardiace si contribuie la scaderea colesterolului. Toti ardei rosii, si cei dulci si
cei iuti, sunt legume care contin licopen, un carotenoid al caror consum scade riscul aparitiei cancerului de
prostata si a cancerul de col uterin, a celui de colon si a afectiunilor pancreasului.
Este dovedit clinic ca cei in ale caror diete se regasesc cantitati mici de licopen prezinta risc mai
mare de a dezvolta diferite forma de cancer, inclusiv cancere pulmonare. Chinezii, spre exemplu care
consuma mari cantitati de ardei, si mai ales ardei iuti, au cu 27% un risc mai mic de a face cancer
pulmonar, si asta in conditiile in care chinezii sunt printre cei mai mari fumatori din lume.
Cei care consuma in medie 100 de grame de ardei gras, prezinta un risc cu 50% mai redus de a face
cataracta si asta ca urmare a propietatilor lor, a continutului mare de vitamina C si beta-caroten. In plus
exista varieti de ardei gras, cei vezi, mai ales, care contin cantitati mari de luteina, un compus care proteja
impotriva degenerescentei maculare, principala cauza de orbire la varstnici.
O alta calitate a ardeilor, mai ales a celor iuti, este aceea de a proteja impotriva afectiunilor
articulare de tip de artrita degenerativa.
Ardeii - o istorie de 7000 de ani
Ardeii grasi sunt originari din America de Sud, si isi au stramosul intr-un soi salbatic de acum 7000
de ani. Ca multe alte alimente, ardeii grasi au fost adusi in Europa, si de aici in toata lumea de catre
exploratorii spanioli si portughezi care au calatorit prin acest continent.

Evident, pentru a beneficia de toate aceste proprietati, ardeii trebuie sa fie proaspeti, adica sa aiba o
culoare intensa si pielea intinsa, fara pete si zone intunecate. Ardei proaspeti sunt grei pentru dimensiunea
lor si tari. Pot fi patrati la frigider o saptamana, poate fi congelat, si asta fara a-si pierde proprietatile.
O sursa buna de fibre alimentare, vitamina A, C, E, K si B6, acid folic si potasiu este ardeiul rosu.
Pe langa acestea, ardeiul rosu contine si fitonutrienti precum licopen, luteina si zeaxatina. Pe de alta parte,
acest aliment are un continut redus de grasimi saturate, colesterol si sodiu.
Ardeiul rosu este mai sanatos decat cel verde; el contine o cantitate de vitamine A si C de doua ori
mai mare decat acesta. Este recomandata utilizarea in gastronomie pentru a adauga culoare mancarii. De
asemenea, ardeiul rosu reduce riscul de infarct .
Este unul dintre putinele alimente care contin licopen, o substanta cu efecte antitumorale in cancerul
de prostata , sani, vezica urinara , pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal.
Proprietati terapeutice ale ardeiului rosu
Ardeiul rosu are in primul rand proprietati digestive si vitaminizante, iar cel mai important rol este
rolul de adjuvant in urmatoarele afectiuni:
- astm si cancer pulmonar;
- afectiuni oculare;
- anemie;
- artrita reumatoida, arteroscleroza;
- boli digestive, boli osoase, boli locomotorii;
- colici intestinale, constipatie, crampe;
- degeraturi, dereglari metabolice;
- imbatranirea prematura;
- inflamatii;
- oboseala cronica, nevralgii si migrene;
- prevenirea cancerului de colon, prostata, pancreas, col uterin si al vezicii urinare;
- prevenirea infarctului miocardic;
- sangerarea gingiilor;
- sterilitate.
ardei rosu
Dezavantajele ardeiului rosu
Singurul dezavantaj este acela ca majoritatea caloriilor continute de catre ardeiul rosu provin din
zaharuri.
CEAPA
Iat cteva dintre beneficiile pe care ni le poate aduce consumul regulat de ceap:

Ajut la meninere unei inimi sntoase

Mirosul neptor al cepei este dat de sulfura de alil, un compus care conine sulf cunoscut pentru
calitile lui ce protejeaz vasele de snge mpotriva problemelor cauzate de colesterol.
Protejeaz muchii
De asemenea, ceapa poate compensa vtmarea oxidativ a fibrelor musculare i a esuturilor din
corp, cauzat de antrenamentele fizice excesive. Elementul cheie care contribuie aici este numit quercetina.
Studiile realizate pe oareci au demonstrat c acest flavonoid ajut la prevenirea stresului oxidativ de la
nivelul creierului, dup antrenamente lungi.
Susine densitatea osoas
Cercettorii cred c aceti compui sulfuroi din ceap, mpreun cu quercetina pot fi responsabili
pentru o mai bun densitate osoas. ntr-un studiu realizat n 2009, oamenii de tiin au constatat c
femeile care consum ceap zilnic aveau o densitate osoas mai bun comparativ cu cele care nu aveau
acest obicei. Mai mult, femeile n vrst care consumau mult ceap aveau cu 20% mai puine anse de a
suferi de fractur de old.
Faciliteaz digestia
Cepele faciliteaz digestia prin intermediul unui carbohidrat special numit fructooligozaharid.
Acesta servete ca aliment pentru bacteriile bune prezente n tractul intestinal i combate bacteriile rele.
Totodat, fructooligozaharidul mbuntete funciile digestive prin acionarea la nivelul tranzitului
intestinal.
Scade riscul de apariie a cancerului
n alt ordine de idei, studiile au mai artat i c oamenii care consum frecvent ceap au un risc
mai sczut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare i a anumitor tipuri de cancer, comparativ cu ali oameni
care evit aceast legum. Specialitii cred c aceast capacitatea a cepei este asociat cu flavonoizii care
blocheaz agenii ce favorizeaz apariia cancerului i pe care i deine alimentul.
Nu sunt singurele prorieti benefice ale cepei.
n cazul unei rceli, dureri de dini sau depresie, ceapa este un remediu la ndemn pentru oricine,
chiar dac uneori gustul ei devine insuportabil, potrivit dietetik.ro. Cnd i curge nasul i nu mai scapi de
tuse, niciun sirop de la farmacie nu are pe jumtate efectul cepei. O ceap la fiecare mas ntrete
rezistena organismului.
Cu o ceap, nasul nfundat devine amintire.Condiia este s mestecai o ceap alb nainte de
culcare. Mai mult, infeciile stomacale sunt puse la pmnt de proprietile antiinflamatorii i
antibacteriene ale cepei. Tot ceapa te ajut s evii crampele de stomac.
Ceapa ajut si la durerile de dini. Trebuie doar s mesteci ceapa i ea va face minuni pentru dantura
ta.

Ceapa este un bun tratament pentru acnee. Poi face o masc din sucul unei cepe peste care ai
adugat miere. Vei avea un ten mai curat i o circulaie a sngelui mai bun.
n fine, dac te simi deprimat i obosit, ceapa poate fi remediul perfect. Este energizant dac o
transformi n suc cu miere. n perioadele stresante este de ajuns s bei tonicul nainte de culcare pentru un
somn odihnitor.
PATRUNJELUL
Daca ai sistemul imunitar slabit, nu ai pofta de mancare esti racit sau ai probleme digestive poti
incerca o cura cu patrunjel. Aceasta planta este un complex foarte puternic de vitamine, provitamine,
magneziu, calciu, fosfor, potasiu, sulf, cupru, aminoacid si clorofila.
Calciul din patrunjel ne ofera oase si dinti mai puternici, magneziul ajuta la fixarea calciului, iodul
ajuta glanda tiroidiana sa functoneze asa cum trebuie, iar aminoacidul impiedica dezvoltarea tumorilor .
Patrunjelul este de patru ori mai bogat in vitamina C decat o portocala, astfel ca 100 de grame de
patrunjel contin aproximativ 240 mg de vitamina C. De asemenea, verdeata contine mai mult fier decat
spanacul si ofera mai multe proteine decat doua oua.
Vitamina B12 continuta de patrunjel, intr-o cantitate considerabila, ajuta la dezvoltare normala a
celulelor si este foarte importanta pentru sarcina, pentru fertilitate, potenta sau pentru prevenirea unor boli
degenerative (cancerul, Parkinson sau alte boli cerebrale). Din pacate, actiunea vitamine B12 din alte
alimente este blocata de antibiotice, pastile contraceptive, substante toxice etc, insa patrunjelul lupta cu
succes impotriva acestor dezechilibrari.
Planta are, de asemenea, rolul de a echilibra si stimula energia organelor datorita substantelor
nutritive esentiale.
Intareste sistemul imunitar
Patrunjelul are proprietati antialergice, intareste sistemul imunitar si distruge radicalii liberi. Acesta
stimuleaza sistemul nervos, regleaza menstruatia si indeparteaza durerile provocate de aceasta, este un bun
antiseptic al tubului digestiv, al sangelui si al cailor urinare.
Infrumuseteaza podoapa capilara
Pantrunjelul poate fi utilizat cu succes in compozitia mastilor pentru par, acesta fiind de 6 ori mai
puternic decat ginsengul . Este un tonic excelent si iti poate infrumuseta podoaba capilara mai mult decat
orice produs scump de pe piata.
Neutralizeaza efectele viciilor
Fumatorii si persoanele consumatoare de alcool se pot bucura si ei de beneficiile patrunjelului.
Acesta neutralizeaza efectele nocive ale tutunului si ale alcoolului.
Lupta impotriva impotentei si a sterilitatii masculine

Specialistii in medicina naturista sunt de parere ca un tratament de 40 de zile, de patru o zi pe zi,

cate jumatate de lingurita de pulbere de seminte de patrunjel, poate sa ii scape pe barbati de problemele
sexuale.
Combate respiratia urat mirositoare
Cateva frunze de patrunjel te scapa de halena si da un miros placut respiratiei tale. Mai mult decat
atat, patrunjelul actioneaza ca un dezinfectant al cailor respiratorii medii si superioare. Este foarte
recomandat persoanelor cu probleme respiratorii .
Ofera pofta de mancare
Patrunjelul este un medicament excelent pentru persoanele anorexice ori pentru cele fara pofta de
mancare. Cateva frunze mestecate inainte de ora mesei, vor spori foamea si pofta. De asemenea, patrunjelul
alunga greata si starile de voma.
Lupta impotriva tumorilor
Specialistii au descoperit de curand ca frunzele de patrujel au proprietati antitumorale. Astfel,
consumat crud in supe, salate sau ciorbe, patrunjelul ofera protectie cailor respiratorii si plamanilor,
ficatului, rinichilor si impiedica aparitia tumorilor canceroase. De asemenea, s-a observat ca persoanele
care sufereau de tumori cerebrale si consumau patrunjel si-au imbunatatit vizibil starea de sanatate.
Purifica trupul
Patrunjelul imbunatateste digestia, elimina toxinele si intretine organismul. Tot acesta regleaza
nivelul esterogenului si lupta impotriva sindromului premenstrual. Astfel, depresia, iritabilitatea, starile de
nervozitate pot fi indepartate cu ajutorul consumului de patrunjel.
Are grija de silueta
Medicii naturisti sunt de parere ca o cura cu fiertura de patrunjel, poate ajuta pe oricine sa scape de
kilogramele in plus. Astfel, un kilogram de patrunjel fiert in doi litri de apa poate fi secretul siluetei ideala,
daca sucul este baut, cate o lingura, din ora in ora.
Trateaza conjunctivita
Sucul obtinut din frunzele plantei se pot folosit pentru umezirea compreselor oculare. De asemenea,
sucul de patrunjel amestecat cu sucul de morcovi ( 50 200 ml, dimineata si seara) se poate bea pentru
indepartarea conjunctivitei.
Elimina nisipul de la rinichi
Radacinile de patrunjel sunt eficiente in eliminarea nisipului din rinichi. Medicii naturisti ne
recomanda sa spalam o jumatate de kilogram de radacini, sa le dam printr-o razatoare de sticla si sa le
fierbem, la foc mic, in 1,5 litri de apa pana cand o treime din apa scade. Zeama se scurge si se pastreaza la
frigire, iar in fiecare dimineata, timp de 40 de zile, se bea cate un paharel de lichid pe stomacul gol.
Contraindicatii

Desi patrunjelul are foarte multe beneficii, acesta nu trebuie sa fie consumat in cantitati mari de
catre gravide ori femeile care alapteaza. Astfel, curele cu patrujel trebuie evitate, iar patrunjelul se consuma
in cantitati moderate, doar in supe ori ciorbe.
Patrunjelul opreste sau diminueaza secretia lactata (in cazul femeilor care alapteaza) si stimuleaza
contractiile uterine (in cazul celor gravide) si poate provoca avortul.
Precautii
In cazul in care doresti sa tii o cura de patrunjel, trebuie sa oferi foarte mare atentie cantitatii. Astfel,
adultii nu trebuie sa bea mai mult de 200 ml de suc de patrunjel pe zi, iar copiii au voie sa consume cel
mult 60 ml de suc pe zi. In cazurile in care se depaseste doza, riscurile de deranjamente digestive ori
hiperexcitabilitate nervoasa sunt foarte mari.
Patrunjel in ghiveciul de pe pervaz
Daca nu ai incredere in comercianti sau poate doar vrei sa ai un ghiveci frumos aranjat si aromat,
poti avea propria gradina de patrunjel. Astfel, ai nevoie de un ghiveci cu gura larga cu un pamant usor
prin care apa sa se scurga cu usurinta (pamant de flori amestecat cu nisip) si seminte pe care le gasesti la
florariile specialitate sau in orice supermarket la raioanele special amenajate.
Ghiveciul trebuie tinut intr-un loc luminos, cu o temperatura constanta (in jur de 23 de grade
Celsius). Lipsa luminii ingreuneaza cresterea frunzelor. Este indicat ca plantele sa stea pe pervazul
geamului din bucatarie, orientate catre sud.
Planta trebuie udata cu putina apa, mai ales iarna. Vei stii cand planta are nevoie de apa, deoarece
pamantul de la suprafata incepe sa se usuce.
Este foarte important ca imediat dupa ce ati plantat semintele, sa le acoperiti cu o folie transparenta
de plastic si sa ii faceti cateva gauri pentru a avea aer. Folia poate fi indepartata numai in momentul in care
plantele incep sa se vada.
Patrunjelul este o planta care se regenereaza foarte repede, astfel ca nu trebuie sa va faceti griji daca
rupeti mereu din ea.
MARARUL
Mrarul este un condiment foarte aromat originar din regiunile situate la est de Mediterana fiind
folosit Evul Mediu pentru a alunga spiritele rele. Pentru romni este un simbol al vitalitatii. Efectele
benefice ale mararului au fost mentionate i n farmacopeea egiptean de acum 5000 de ani.
E o mirodenie este foarte folosit n Europa, dar i n India, unde frunzele uscate de marar folosesc
att la aromatizarea salatelor, fripturilor i sosurilor ct i a lichiorurilor i dulceurilor.
Efectele mararului asupra sntii:
Bogat n potasiu, sodiu i sulf, mararul este un foarte bun diuretic. Amelioreaz anxietatea i
epuizarea nervoas, insomia, tulburrile digestive, ntrete unghiile. Contine ulei volatil intre 2,5-4%( in
frunzele de marar si in ramurile tinere si 3-6% in seminte) calciu, potasiu, fier, magneziu, vitaminele A, B

si C. Uleiul volatil de marar contine intre 40-60% carvona (un puternic antioxidant specific mararului,
dafinului si chimenului), substanta cu un puternic efect anti-cancerigen.
Mrarul are proprieti digestive, antispastice, antiinflamatorii i diuretice. Pe vremuri, el a fost
folosit pentru calmarea crizelor de epilepsie, i dac n timpul unui banchet cineva ar fi baut prea mult,
mrarul calma excesul. Se pare c are i proprieti afrodisiace. Sub form de infuzie mrarul stimuleaz
sistemul digestiv, seminele opresc sughiul, durerile de cap tusea, stimuleaz lactaia, ajut la eliminarea
gazelor intestinale, la diminuarea crampelelor i are aciune de antiseptic intestinal.
Folosit n ngrijirea dentiiei, aceast plant cur n profunzime dinii i gingiile, reuind s
opreasc proliferarea bacteriilor responsabile de infeciile gingivale i de formarea cariilor. De asemenea, el
este recomandat persoanelor care au sensibilitate dentar, mestecarea frunzelor de mrar putnd calma
durerile.
Un decoct de vin alb n care se adaug frunze de mrar poate fi folosit pentru periajul zilnic al
dinilor. Pentru o respiraie proaspt putei folosi pentru gargar un decoct din semine de mrar.
Mrarul poate lupta mpotriva dispepsiei nervoase i poate reduce febra, atunci cnd este
administrat sub form de infuzie. Mrarul oprete sughiul, stimuleaz pofta de mncare i poate chiar s
mbunteasc libidoul i tonusul general. n cazul reteniei de ap, a spasmelor gastrice, a surplusului de
greutate, sau n ulcere, este recomandat a se bea o infuzie de mrar de 2 -3 ori pe zi.
Uleiul esenial de marar, adugat n ceai combate gazele intestinale i balonarea. Este eficace
mpotriva durerilor menstruale, a colicilor i a problemelor hepatice.
Uleiul esenial de mrar poate opri sforitul, fii de ajuns s picurai cteva picturi de ulei pe un
prosop aezat pe pern.
Reete naturale pe baz de marar
Infuzia cu marar(folosit pentru digestie, insomnie, anxietate): fierbei o crengu de mrar ntr-o
ceasc de ap i lsai la infuzat cteva minute. Infuzia trebuie bautacald.
Apa de mrar: adugai o lingurit de seminte de mrar mcinate ntr-o ceasc cu ap fierbinte i
lasai s infuzeze ctva ore. Filtrai i indulcii cu miere. Pentru copii reducei cantitatea de semine la
jumtate.
Pulberea de marar se obtine prin macinarea semintelor si a inflorescentelor uscate cu ajutorul unei
rasnite. Se poate lua de doua ori pe zi cate o lingurita, insa, inainte de a fi inghitita, se tine timp de 10-15
minute sub limba. Tratamentul dureaza 21 de zile.
Tinctura de marar: 100 ml de alcool de 50 de grade, in care se adauga 3-4 lingurite de pulbere de
marar. Tinctura de marar se lasa la macerat timp de 8-9 zile, dupa care se filtreaza. Tratamentul cu tinctura
de marar dureaza 21 de zile, luandu-se de 3 ori pe zi inainte de mese cate o lingurita de tinctura dizolvata in
100 ml de apa.

Ceai de marar se prepara o infuzie din doua lingurite de seminte de marar la 250 ml de apa. Ceaiul
de marar este un elixir excelent pentru slabit.
Vinul de marar: Pentru tratarea asteniei se prepara un amestec de 20 de linguri de marar si un litru
de vin rosu. Se lasa o saptamana la macerat, se filtreaza si se consuma cate 50 ml dupa fiecare masa.
Contraindicaii i precauii
Pe parcursul sarcinii uleiul esenial de mrar poate fi toxic pentru ft, de aceea este contraindicat
femeilor nsrcinate, dar i femeilor care alpteaz. Uleiul esenial de mrar trebuie folosit n doze mici.
Trebuie administrat cu precauie copiilor, fiind interzis copiilor sub doi ani.
n utilizarea de lung durat mrarul poate deveni neorotoxic.
Principalele beneficii pentru sanatate ale mararului:
1. Te scapa de kilogramele in plus. Mararul este folosit cu succes in regimurile pentru slabit,
deoarece are proprietatea de a aplatiza abdomenul. Proprietatile sale diuretice impiedica retentia de lichide
din organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele celulitice.
2. Stimuleaza activitatea rinichilor. Patru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic timp de doua
saptamani previne si combate calculii, cistitele si infectiile renale.
3. Calmeaza durerile abdominale. Mararul l actioneaza foarte eficient stimuland toate functiile
intestinale si are un puternic efect antispastic. Calmeaza durerile abdominale, limiteaza acumularea de gaze
si scuteste nou-nascutul de colici.
4. Benefic sistemului nervos. Mararul mai este un puternic tonic fizic si psihic, combate depresia si
readuce bucuria de a trai.
5. Intareste oasele. Semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu dint tot regnul
vegetal. O lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte. Calciul este necesar in special
pentru prevenirea osteoporozei.
6. Sani mai fermi. Frunzele de marar si semintele contin mici cantitati de estrogen hormonul
feminin responsabil de cresterea naturala a sanilor si de intretinerea supletii pielii.
7. Improspateaza respiratia. Mesteca frunze si seminte de marar daca vrei o respiratie proaspata. In
plus, semintele au capacitatea de a calma durerile usoare de dinti.
MORCOVUL
Originar din zona mediteranean, morcovul a fost cultivat nc din vremea romanilor i a galilor,
fiind considerat un aliment deosebit de valoros, cu proprieti terapeutice multiple, valabile n combaterea
unei game largi de afeciuni.
Sub denumirea tiinific de Daucus carota L., ssp. sativa Hoffm. (din familia Umbelliferae),
morcovul s-a dovedit util att prin rdcinile ngroate, ct i prin seminele uscate i frunze. Fiind foarte
bogat n vitamine, zaharuri i sruri minerale, rdcina suculent de morcov, de culoare galbenportocalie, a fost utilizat de multe secole n medicina tradiional ca un component energizant, un aliment

esenial pentru copii, bolnavi, femei gravide i btrni i o surs excepional de antioxidante naturale
contra cancerelor.
Coninutul biochimic al morcovului este foarte diversificat, ceea ce explic multiplele efecte
benefice n hrnirea ntregului organism i n meninerea sntii.
Rdcinile au un coninut ridicat de carotenoizi (ce dau culoarea portocalie), n principal betacaroten, care este transformat de organism n vitamina A, numit vitamina frumuseii, cu efecte directe
pentru piele, inim i sistem imunitar.
n afara vitaminei A (120 u. la 100 g), mai exist vitaminele B1, B2, B6, C, E, K, P, PP, ceea ce
explic necesitatea unui consum susinut de rdcini n caz de avitaminoze severe. n paralel ofer i o
bogie de sruri minerale, absolut necesare creterii i sntii omului: fier (7%), potasiu, fosfor, calciu,
magneziu etc.
Efectele terapeutice sunt datorate i altor compui organici cum sunt glucidele (6 %), mai ales
levuloz i dextroz, pectine, proteine, glicolipide, fosfolipide, steroli, lecitine, acizi grai (linoleic,
palmitic), aminoacizi (asparagina) i daucarina - un puternic vasodilatator la nivel cerebral.
Valoarea energetic a rdcinilor este de 30 kcal la 100 g, din care 93% este energie uor resorbit
de organism.
Seminele uscate conin un ulei eteric complex (0,4-0,8%) n care predomin sesquiterpenoide n
proporii de peste 50-60 % din total.
n cantiti apreciabile exist i compui monoterpenici oxigenai (geraniol, terpineol, acetat de
geranil i de terpinil), precum i hidrocarburi monoterpenice (camfen, felandren, tujen, pinen, limonen).
Frunzele conin acizi organici (cafeic, ferulic), clorofil, fibre vegetale i sruri minerale (fier,
aluminiu, zinc, magneziu etc.).
Remediu valoros n bolile digestive i n detoxifiere
Att pentru organismele bolnave, ct i pentru cele sntoase, rdcina are proprieti antianemice,
vitaminizante, mineralizante, tonifiante, energizante, imunostimulatoare de aprare contra infeciilor i
stimulatoare n creterea copiilor.
La nivelul aparatului digestiv are aciuni antidiareice, laxative, purgative, antiseptice, antibiotice,
antiputride, antihemoragice, hemostatice, sedative, fluidizante biliar, regeneratoare hepatic, cicatrizante
gastric i intestinal, vermifuge i tenifuge.
Pentru aparatul respirator are nsuiri expectorante i pectorale.
n circulaia sngelui este hipotensiv, vasodilatator, detoxifiant, depurativ, hipoglicemiant i
stimulator al formrii globulelor roii i a hemoglobinei. La ochi este un nentrecut ameliorator al acuitii
vizuale datorit coninutului ridicat de beta-caroten i vitamina A.

n afeciunile dermatice are proprieti antiseptice, astringente, antiinfecioase, cicatrizante la

nivelul plgilor externe, emoliente, epitelizante, calmante, rubefiante.
Frunzele uscate de morcov au aciuni aperitive, digestive, stimulente, carminative, emenagoge i
galactogoge (stimuleaz lactaia).
Aciuni terapeutice specifice
Cele mai importante aciuni terapeutice se constat n tulburrile de cretere la copii, rahitism,
anemie, debilitate, demineralizare, surmenaj, oboseal, astenie, extenuare, convalescen, nevrism,
avitaminoze, scorbut. n aceste aciuni, morcovul, crud sau prelucrat, ntrete imunitatea organismului i
mrete rezistena la boli infecioase.
n afeciunile oculare sunt bine cunoscute efectele favorabile ale morcovului datorit coninutului n
vitamina A, intervenind n caz de insuficien vizual, scderea acuitii vizuale, cataract i hemeralopie.
Legat de aceast proprietate important este recomandat consumul morcovului n fiecare zi la persoanele
care au nevoie de o vedere perfect (aviatori, marinari, antomobiliti, mecanici de locomotiv), precum i
la bolnavii de miopie (ndeosebi la copii), fiind un factor excelent n ameliorarea performanelor vizuale.
La nivelul aparatului digestiv, morcovul este un nentrecut prieten al ficatului i al intestinelor
printr-o multitudine de aciuni:
- amelioreaz tulburrile gastro-hepatice, ulcerele gastro-duodenale, gastritele hiperacide, hepatit
cronic i viral, ciroz, ascit, bil lene, insuficien hepatobiliar i litiaz biliar;
- intervine n hemoragiile gastro-intestinale, infecii intestinale, enterocolite cronice i acute,
refacerea echilibrului acido-bazic, reglarea tranzitului intestinal, curirea mucoasei intestinale (datorit
coninutului de pectine);
- acioneaz n colite, enterite, constipaii, diaree la sugari i copii, colibaciloz, eliminarea toxinelor
i otrvurilor din corp, hemoroizi i parazitoze intestinale (tenie, oxiuri).
Morcovul reduce glicemia la bolnavii de diabet
n afeciunile respiratorii intervine n linitirea crizelor de tuse convulsiv, astm bronic, bronite
cronice, rceal, voce voalat, pneumonie i n creterea rezistenei fa de bacilul tuberculozei (Koch).
n compoziia sngelui are un rol esenial n regenerarea globulelor roii, mrirea procentului de
hemoglobin, n curirea sngelui prin diminuarea colesterolului ru (LDL) fixat pe vasele sangvine (doi
morcovi pe zi reduc colesterolul cu 20%). De asemenea, intervine n diminuarea glicemiei din snge la
bolnavii de diabet zaharat (se recomand asocierea morcovului cu elina). Este important i efectul de
prevenire i combatere a aterosclerozei coronariene.
n bolile renale i genitale are un rol esenial prin eliminarea excesului de acid uric, cu efecte
favorabile n insuficien renal, blocaj renal, artritism, reumatism i gut. De asemenea, protejeaz
mucoasele genitale (datorit carotenului).

O aciune de mare importan const n combaterea sterilitii feminine i reglarea dezvoltrii

fetusului, cu normalizarea cursului sarcinii.
n afeciunile dermatologice, morcovul este un real protector al pielii, cu efecte de vindecare n rni,
plgi, ulceraii, iritaii, arsuri, eczeme, furuncule, ulcere varicoase, crpturi de clcie i mini, pecingine,
acnee, bube dulci, escare, degerturi, prurit, pete tegumentare, nepturi de insecte, cancer de sn.
Protejeaz pielea fa de agresiunea radiaiilor ultraviolete i faciliteaz bronzarea uniform.
Previne ridurile i catifeleaz tenul uscat.
La nivelul gurii acioneaz prin vindecarea stomatitelor, aftelor, amigdalelor, carii cu dureri dentare
i inflamaii ale gtului.
La persoanele n vrst s-au dovedit efecte clare n prevenirea mbtrnirii i epuizrii fizice i
nervoase.
De mare perspectiv este aciunea constatat n reducerea mbolnvirilor de cancer (la stomac,
intestine, ficat, plmni, vezic urinar, prostat, gur i sn).
OREZUL
Orezul este cel mai popular tip de cereale la nivel mondial, hrnind mai mult de jumtate din
glob, consumul acestui tip de cereale fr gluten dublndu-se n ultimele trei decenii. Iar acest lucru nu este
altceva dect o veste bun, mai ales dac ne gndim la numeroasele beneficii pe care le are orezul.
De asemenea, conform studiilor realizate de USA Rice Federation, persoanele care consumau orez
regulat, consumau, de asemenea, mai multe legume, fibre, fier i potasiu, dect persoanele care nu aveau
orezul n dieta obinuit i care aveau tendina de a consuma mai mult carne i mai multe grsimi saturate.
n timp ce toate cerealele integrale mprtec beneficii medicale similare, fiecare tip de orez ofer,
de asemenea, propriile avantaje speciale. Vezi cte tipuri de orez exist i cum te ajut fiecare!
Care sunt beneficiile generale ale orezului?
Numeroasele beneficii ale orezului pot fi gsite n mai mult de 40.000 de varieti ale acestui
aliment, existente n ntreaga lume. Iat cteva beneficii generale ale consumului de orez:
O excelent surs de energie
Deoarece abund n carbohidrai, orezul funcioneaz ca un combustibil natural al organismului,
reuind s dubleze activitatea normal a creierului atunci cnd este consumat regulat. De asemenea, conine
numeroase minerale, vitamine i componente organice care promit s ridice nivelul de energie al
organismului.
Nu conine colesterol
Este un aliment extrem de benefic sntii i nutriiei, deoarece nu conine grsimi nocive,
colesterol sau sare. Aadar, nivelul sczut de grsimi, colesterol i sare va ajuta la reducerea obezitii i la
o stare general de sntate bun.
Menine presiunea sngelui stabil

Deoarece n general nu conine sare, orezul este unul dintre cele mai bune alimente de consumat
atunci cnd vine vorba de scderea presiunii sanguine. Excesul de sare este asociat cu apariia anumitor
boli de inim cum ar fi arteroscleroza, atacul de cord sau accidentul vascular cerebral.
Poate s previn apariia cancerului
Orezul integral, cum este orezul brun, este extrem de bogat n fibre insolubile, care pot s protejeze
organismul mpotriva mai multor tipuri de cancer. Pe lng fibre, orezul are, de asemenea, antioxidani
naturali care stimuleaz protecia organismului mpotriva radicalilor liberi (ageni care pot provoca mutaia
celulelor sntoase n celule canceroase).
Ajut la ngrijirea pielii
Specialitii medicali afirm c praful de orez aplicat local poate s vindece anumite boli de piele.
Capacitatea antioxidant ajut, de asemenea, la ntrzierea apariiei ridurilor i a altor semne de mbtrnire
prematur.
Care sunt cele mai comune tipuri de orez?
Exist diferite tipuri de orez, iar pe majoritatea le gsim la orice supermarket. Cu toate acestea, cele
mai comune i mai consumate sunt orezul alb i orezul brun.
Avantajul orezului brun
Majoritatea consumatorilor de orez opteaz pentru varianta alb, n timp ce doar 1.3% dintre acetia
aleg orezul brun, integral. Conform expertului n nutriie, Julie Jones, profesor la St. Catherine University,
orezul brun este o variant mult mai sntoas, deoarece nutrienii benefici organismului pe care acesta i
conine sunt intaci, chiar i dup ce au fost procesai pentru a ajunge pe rafturile magazinelor. Nu putem
spune acelai lucru despre orezul alb, care i pierde majoritatea nutrienilor atunci cnd este rafinat.
Da, orezul alb conine vitaminele B i fier, dar conform specialitilor, orezul brun conine de dou
ori mai multe fibre, minerale i fitonutrieni.
Un astfel de fitonutrient din orezul brun este oryzanolul, substan care are un impact benefic
important asupra reducerii nivelului de colesterol i evitrii riscului de obezitate.
Oryzanolul exercit o varietate de efecte biologice positive, inclusive reducerea nivelului de
colesterol, avnd efecte antiinflamatoare, anti-cancer, anti-diabetice i numeroase proprieti antioxidante,
afirm Michio Shimabukuro, profesor specialist la Universitatea din Tokushima.
Aadar, orezul alb este benefic sau nociv sntii i siluetei?
Orezul alb rmne tipul de cereale preferat de o mare parte din populaia lumii. Exist foarte multe
populaii care consum orez alb la prnz i cin n fiecare zi.
Dei este produs printr-un proces de rafinare care elimin o mare parte din factorii nutritivi benefici
sntii, orezul alb poate nc s ofere substane nutritive i beneficii pentru sntate.
Furnizeaz energie. tii deja c cel mai eficient combustibil al organismului const n carbohidrai,
iar orezul alb i are din plin!

Promoveaz creterea masei muscular. Orezul alb conine aminoacizi importani sntii, iar atunci
cnd este servit alturi de carne, este un element perfect pentru tonifierea i conturarea tuturor muchilor
din corp.
Trateaz i previne problemele gastrointestinale. Datorit coninutului sczut de fibre, orezul alb
este benefic persoanelor care sufer de colit, greuri sau diaree.
Are proprieti diuretice i servete ca un ajutor digestiv natural i anti-inflamator. Coninutul su de
protein este i el important pentru o bun stare de sntate, iar coninutul de mangan ajut la stimularea
sistemului imunitar. De asemenea, datorit coninutului de sodium, orezul alb este o alegere bun pentru
persoanele care sufer de tensiune arterial i probleme cu rinichii.
Ce alte tipuri de orez exist?
USA Rice Federation afirm c exist peste 120.000 de soiuri de orez n ntreaga lume, mprite pe
categorii de granulaie scurt, mediu i lung, precum i dup culoare i arom.
Cele mai comune i mai consumate tipuri de orez sunt:
ARBORIO. Numit dup oraul italian de unde provine, acest orez este utilizat n general pentru a
face risotto. Arborio este de obicei un orez alb rafinat, care atunci cnd este gtit elibereaz amidon,
obinndu-se o consisten cremoas. n general, orezul Arborio are un gust normal, dar absoarbe extrem de
bine aromele din condimentele sau alimentele cu care este asociat.
NEGRU. Exist mai multe tipuri de orez negru lipicios i aromat fiind cele mai des ntlnite.
Culoarea lui vine de la pigmenii antociani, gsii n stratul de tre, care i ofer o nuan violet nchis
atunci cnd este gtit. Are un gust dulce i este adesea folosit pentru deserturi.
Confrom oamenilor de tiin de la Louisiana State University orezul negru (numit uneori orezul
interzis) conine antioxidani extreme de benefici sntii, numii antocianini, care se mai gsesc n afine
i mure. De asemenea, specialitii de la Universitatea Ajou din Coreea de Sud au testat att trele de orez
negru ct i cele de orez brun i au descoperit c ambele pot s lupte mpotriva inflamaiilor pielii sau
bolilor precum dermatita.
ROU. Cu un gust savuros de nuc, orezul rou este un orez integral, care poat s aib bob scurt,
mediu sau lung, fiind astfel un deliciu culinar versatil.
JADE sau BAMBOO. Nu este neaprat o varietate de orez, ci mai degrab un orez alb care a fost
vopsit verde cu suc de bambus. Orezul Jade este medium integral i are o textur lipicioat. Este folosit cel
mai des la sushi, pentru a-i aduga o pat de culoare i are o arom subtil de ceai verde.
BASMATI. Comun n buctria indian, acest soi de orez cu bob lung este intens aromat, gustul su
amintindu-ne de popcorn sau nuci prjite. Basmati poate fi gtit normal, funcionnd bine n mncruri
precum pilaf, umpluturi, salate sau aperitive.

JASMINE. Un alt orez cu bobul lung aromatic, orezul Jasmine este originar din Thailanda i are o
textur umed, avnd un gust foarte bun atunci cnd este combinat cu alte legume sau condimentat cu puin
curry.
SLBATIC. Orezul slbatic este un tip de orez integral, format dintr-o specie de plante mai diferit
de celelalte soiuri. Are o arom rezistent i o textur destul de lipicioas i poate fi combinat cu orezul
rou sau brun, fiind folosit adesea n supe i salate.
ROSIA (TOMATELE)
Rosia este un aliment foarte bun pentru intarirea organismului uman. Are numeroase proprietati,
este bogata insaruri alcaline, reduce concentratia de uree, combate constipatia - licopenul este direct
responsabil, si elimina intestinul de reziduri. Se spune ca o molecula de licopen are puterea de a distruge 13
radacini de virusi ce provoaca cancerul.
Are o multime de beneficii asupra pielii mentinand-o elastica si fina. Medicii recomanda consumul
unei rosii pe zi pentru a avea o piele sanatoasa, o inima puternica i doza necesara de vitamina C.
Dupa ce v-am prezentat calitatile marului, astazi este randul rosiei, o leguma sanatoasa, cu o valoare
nutritiva mare si, mai ales, un bun antioxidant.
Licopenul, substanta care ii da si culoarea rosie, continut de aceasta leguma este un bun antioxidant
pentru organism, el ajutand in cazul bolilor cardiovasculare.
Aceasta leguma nu vine doar in ajutorul celor care vor sa isi mentina inima tanara, ci si in cazul
altor afectiuni precum un colesterol crescut, bolilor vasculare ale membrelor, accidentelor vasculare,
cancerului de prostata, etc.
SCURT ISTORIC
Primii care au cultivat aceasta leguma au fost maiasii. Ei au fost cei care au raspandit tomatele peste
tot in lume.
Rosia este originara din America de Sud si a aparut acum mii de ani.
Rosia si proprietatile sale
Rosiile contin vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E, K dar si calciu, magneziu, fosfor, magneziu, fier
si licopen. O rosie contine in proportie de 94% apa si are doar 22-26 de calorii.
Licopenul, substanta miraculoasa din rosie, lupta impotriva infectiilor,si alaturi de celelalte
proprietati ale rosiei se stimuleaza metabolismul, protejeaza ADN-ul celular, are proprietati
antiinflamatoare, combate obezitatea, reumatismul, previne riscul aparitiei osteoporozei si a cancerului de
prostata.
UZ INTERN
Rosia este o leguma recomandata persoanelor care sufera de diabet, care au infectii respiratorii sau
renale, constipatie, hiperaciditate gastrica si care vor sa isi protejeze ficatul.
Consumarea unei rosii pe zi este doza recomandata unui adult.

Sucul proaspat de rosii actioneaza asupra organismului ca un energizant, deoarece accelereaza

absorbtia zararului din sange. Sucul de rosii elimina toxinele din organism, si, mai ales, din ficat. Datorita
continutului de potasiu, rosiile sunt un bun antihipertensiv.
Cine mananca zilnic aproape un kilogram de rosii isi accelereaza metabolismul si reduce nivelul
colesterolului.
Suc de tomate
Sucul de tomate, un energizant natural
UZ EXTERN
Pe langa proprietatile miraculoase ale fructelor asupra tenului, rosia are aportul ei la sanatatea pielii.
Sucul de rosii, proaspat stors, este ideal pentru ten, aplicat sub forma de compresa. Rosia coapta in
apa fierbinte si apoi decojita este buna pe post de masca. Rosiile sunt benefice in cazurile unui ten seboreic
si cu puncte negre. Compresele cu suc de rosii pe o piele arsa de soare fac minuni si previn aparitia
basicilor.
Rosia este considerata drept leguma frumusetii, deoarece revigoreaza tenul, ofera luminozitate si
stralucire, hidrateaza si regenereaza pielea.
Rosiile verzi provoaca dureri de cap
Rosia verde
Rosia necoapta nu este buna de consum
Rosiile necoapte, si in cantitate mica, pot provoca dureri de cap, ameteli, senzatii de arsura datorita
saloninei, substanta continuta de rosia verde.
Este de preferat sa consumati rosii cu forme neregulate, semn ca au crescut normal.
SAREA
In vechime, sarea era extrem de pretuita. Nu degeaba se spune, in popor, despre un om deosebit, ca
este precum "sarea pamantului". In imperiul roman, ostasii erau adesea platiti in sare (in latina, sal, salis),
de unde a ramas si cuvantul care exprima remuneratia pentru munca, salariu (salarium).
Pe vremuri, sarea era atat de greu de procurat si valoarea ei era atat de mare, incat nimeni nu-si
ingaduia sa o risipeasca. De aici si vorba populara "daca se varsa sare, iese cearta."
La modul propriu, "un graunte de sare" facea (si va face mereu) diferenta dintre o mancare buna si
una fara gust, iar la modul figurat, vorba "nesarata" este vorba nelalocul ei, lipsita de "bun gust" si de bun
simt.
Oaspetii de mare cinste sunt intampinati, deloc intamplator, "cu paine si sare".
Intr-un foarte cunoscut basm romanesc, o fata de imparat ii spune tatalui ei ca il iubeste ca "sarea in
bucate". Stiinta confirma astazi intelepciunea ascunsa in vorbele aparent ciudate ale fetei: sarea reprezinta,
cu adevarat, un element absolut indispensabil vietii fiziologice a omului.

Sarea constituie unul dintre cei mai eficienti si mai raspanditi conservanti alimentari. Trebuie retinut
ca, pina la aparitia frigiderelor, sarea, in mari cantitati, era aceea care se folosea pentru conservarea
alimentelor.
Nu in ultimul rand, sarea este si un medicament extraordinar, poate unul dintre cele mai vechi
remedii din lume, apreciat in medicina populara ca leac de capatai.
Dar ce este, de fapt, sarea?
Dupa definitia fortata din DEX, sarea este "o substanta cristalina, sfaramicioasa, care constituie un
condiment de baza in alimentatie si este folosita in industria conservelor, in tabacarie, in industria chimica
etc; clorura de sodiu (NaCl)." O definitia similara gasim in Larousse, Webster, etc.
Trebuie sa atragem, insa, atentia ca, in aceste definitii, sarea este identificata in mod fortat, dupa
niste criterii si interese industriale si comerciale, cu substanta numita clorura de sodiu (NaCl).
DAR SAREA NATURALA, ADEVARATA, NU A FOST, NU ESTE SI NU VA FI NICIODATA
ACELASI LUCRU CU CLORURA DE SODIU (NaCl), O SUBSTANTA OBTINUTA PRIN
PROCESAREA CHIMICA SI MECANICA SI DENATURAREA SARII GRUNJOASE.
Sa vedem de ce afirmam aceasta. De mii de ani, omul a folosit pentru alimentatia sa si a animalelor
sale numai sare naturala, grunjoasa, sub forma de cristale mari, numita si sare gema. Drobii sau bulgarii de
sare se zdrobeau, se pisau manual, in casa, in piua, pe masura ce aceasta se consuma. Sarea naturala, gema
se gaseste inca in Romania, din abundenta, in zacaminte de suprafata (munti de sare), in vreme ce in alte
tari europene (Austria, Franta), ea este exploatata numai din zacaminte subterane.
Care este insa, mai exact, diferenta dintre sarea naturala, gema si sarea de masa, fina si extrafina?
SAREA NATURALA, GEMA; GRUNJOASA, NERAFINATA este cea care se ia direct din
zacaminte. Ea contine, pe langa clorura de sodiu (NaCl), peste 80 de substante minerale si oligominerale,
care ii dau, impreuna cu incarcatura sa geo-magnetica, extraordinare proprietati vindecatoare si gustul sau
inconfundabil.
Unde se gaseste sarea grunjoasa, neiodata?
La magazinele naturiste si in Plafaruri, unde se vinde ambalata in pungi de 1/2 Kg, asa cum s-a
impus prin revizuirea din 2004 a Ordonantei din 2002 privitoare la iodarea obligatorie a sarii.
SAREA DE MASA, FINA SI EXTRAFINA se afla pe rafturile tuturor supermarket-urilor si pe
mesele tuturor restaurantelor. Ea se prezinta sub forma unor granule mici, de culoare alba, sau a unui praf
alb, super-prelucrat si super-procesat chimic si este obtinuta, in general, prin recristalizarea artificiala a
sarii geme si macinare dupa granulatia dorita. Acest proces saraceste foarte mult, aproape complet, sarea de
elementele minerale si oligominerale (mai cu seama magneziul si calciul), marind, in mod artificial,
concentratia de clorura de sodiu (NaCl). In plus, pentru a evita intarirea sarii rafinate, fabricantii industriali
ii adauga un "antiaglomerant", E 535, adica ferocianura de sodiu, un aditiv in mod clar toxic pentru
organism, caci este o sare a unei cianuri de fier, oricat am vrea sa dregem busuiocul si sa bagam capul in

nisip, ca strutul. In rezumat - se inlatura oligomineralele, bune pentru sanatate, si se adauga E 535
(ferocianura de sodiu), daunatoare sanatatii, dar buna pentru buzunarele unora.
Sarea rafinata nu numai ca nu are nici o calitate terapeutica si nu mai da cu adevarat gust
alimentelor gatite, dar provoaca, in plus, hipertensiune.
Medicina populara cunoaste peste o suta de utilizari terapeutice si chiar magice ale sarii, care era
considerata in trecut, printre altele, si un adevarat leac impotriva duhurilor rele si a bantuirilor de tot felul.
Prezentam mai jos un tabel care evidentiaza saracia in minerale a sarii extrafine, comparativ cu
sarea gema, naturala. Observati ca sarea gema are un procent dublu de Calciu si cel putin triplu de
Magneziu si, chiar daca este vorba de cantitati aparent infime, in economia extrem de fina a
metabolismului uman, conteaza ENORM.
Sarea iodata este toxica
In anul 2002, Guvernul Romaniei a emis HG 568, o ordonanta care impunea ca toata sarea din
comert sa fie iodata. Se afirma ca, in acest fel, vor fi combatute afectiunile tiroidiene produse de
deficientele de iod.
Numerosi cercetatori si medici, din Romania si din strainatate, familiarizati cu aceasta problema,
afirma insa cu totul altceva decat aceasta versiune oficiala. Studii minutioase in acest sens au revelat ca un
consum sporit de compusi sintetici ai iodului creste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune,
favorizeaza supradezvoltarea si chiar aparitia unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul
de compusi sintetici ai iodului (ioduri si iodati) produce alergie si mareste intoleranta la substantele care
contin acest element (de exemplu, cele folosite in radiologie).
Din experienta altor tari, precum Anglia, Zair, Argentina, Australia, unde s-a practicat iodarea
partiala a sarii, in unele orase sau comunitati, s-a demonstrat ca procedeul trebuie intrerupt imediat,
deoarece a crescut ingrijorator numarul cazurilor de hipotiroidie, hipertiroidie (inclusiv Basedow), cancer
tiroidian, precum si numarul cazurilor de alergie la iod. Unele boli enumerate, precum cancerul tiroidian si
unele reactii anafilactice la iod (pot fi socuri anafilactice) sunt mortale. In Tasmania, tara care a "beneficiat"
de iodarea obligatorie a sarii si a altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de
trei ori.
In anul 2001, au existat in Romania 12.417 cazuri de hipotiroidie; in 2000 fusesera 11.541, iar din
1994 pana in 1999 au fost inregistrate intre 4713 si 7359 cazuri de hipotiroidie. Trebuia, oare, pentru cele
12.417 de cazuri de bolnavi tiroidieni, iodata sarea pentru peste 20 de milioane de oameni, plus animalele?
In plus, tratatul lui Harrison, dupa care se pregatesc medicii americani, afirma, la pagina 2143, ca "din cele
18 cazuri posibile de hipotiroidie, unul singur se datoreaza deficitului de iod".
Ca urmare, cercetatorii din celelalte tari care au experimentat, cu rezultate negative, de altfel,
iodarea partiala a sarii, au observat ca, daca dai iod (compusi sintetici cu iod) unei populatii oarecare, unii
fac hipotiroidie, altii fac hipertiroidie, unii fac cancere de tiroida, altii fac reactii alergice. Din moment ce

mai mult de 99% din locuitorii Romaniei sunt eutiroidieni, adica normali din punct de vedere tiroidian, nu
se justifica deloc administrarea pe trei cai a iodului...
Cauza impunerii unei astfel de masuri nu are nimic de a face cu criteriul umanitar. Mai degraba este
vorba de anumite grupuri de interese, care iau bani grei de pe urma procesului de iodare a sarii.
Terapia interna cu sare
(toate recomandarile privesc exclusiv sarea naturala, grunjoasa, gema, neiodata si nu sarea "fina" de
masa)
Digestie dificila, constipatie, slabiciune corporala, subponderalitate - se consuma hrana
condimentata cu sare gema sau sare marina (se gasesc in comert), care au un gust mult mai intens. S-a
constatat ca sarea naturala are un efect mult mai puternic de stimulare a secretiei de sucuri gastrice si ca
este un excelent activator al peristaltismului gastrointestinal, fireste - cu conditia sa fie consumata cu
moderatie. De altfel, inca de acum 500 de ani, celebrul medic si alchimist al Evului Mediu Paracelsus nota
intr-un tratat ca digestia si excretia sUnt mult perturbate de absenta sarii din alimentatie.
Hipotensiune arteriala, aritmie cardiaca - dimineata, pe stomacul gol, se administreaza un sfert de
cutit de sare marina (aproximativ 0,25 g), care se inghite cu o cana (250-300 ml) de apa plata. Tratamentul
se face vreme de minimum o jumatate de an. Studii recente arata ca se obtin rezultate deosebit de bune, cu
conditia ca tratamentul sa fie asociat cu alimentatia predominant vegetariana.
Osteoporoza, crampe musculare - se vor sara alimentele exclusiv cu sare gema neiodata, care este
foarte bogata in oligoelemente implicate in procesele de asimilatie a calciului.
Intoxicatii cu substante luate pe cale orala - intr-un litru si jumatate de apa calduta se pune o lingura
de sare si se amesteca bine. Se bea rapid, pe nerasuflate. Imediat dupa ingerare, va apare o senzatie
puternica de voma. Vom evacua continutul stomacului, aplecandu-ne in fata, "gadiland" cu inelarul si
aratatorul mainii drepte glota (omusorul) si presand simultan cu putere stomacul cu mana stanga, stransa in
pumn. Reflexul vomitiv va permite eliminarea, odata cu apa sarata, a substantelor toxice care ne-au creat
probleme.
Tuse persistenta, tuse uscata - se tin pe limba cat mai mult timp cateva granule de sare gema (nu
mai mult de un varf de cutit). Reactia de stopare a tusei se va declansa prin doua mecanisme: prin salivatie,
care va deveni mult mai abundenta, si prin stimularea directa a sistemului nervos central, prin intermediul
papilelor gustative.
Contraindicatii la administrarea interna a sarii
Aportul masiv de sare este contraindicat in cazurile de hipertensiune si tromboza grava, precum si
in fazele acute ale gastritei hiperacide si ale ulcerului gastroduodenal.
Tratament extern cu sare

Calculi renali, colici renale - un saculet de panza plin cu sare gema se pune pe un calorifer sau pe
alta sursa de caldura si se lasa sa se incalzeasca pana la 50-60 de grade Celsius. Se aplica apoi pe sale (zona
lombara), unde se tine vreme de o jumatate de ora.
Ulceratii pe piele - in doua linguri de miere de albine se pune o jumatate de lingurita de sare si se
amesteca bine, pana cand se omogenizeaza. Se aplica apoi acest preparat pe zonele afectate. Rezultatele
terapeutice sunt uimitoare, acesta fiind un stravechi remediu, mentionat in tratatele medicale grecesti.
Arsuri de gradul I si II - pe zona afectata se presara sare grunjoasa din belsug. Aceasta aplicatie va
spori pe moment senzatia de usturime, dar apoi edemele vor fi mult reduse, iar vindecarea va fi
considerabil mai rapida. Nu se aplica sare pe arsurile grave, cu rana deschisa, intrucat produce o usturime
insuportabila.
Nas infundat (rinita cronica) - la un pahar de apa calda se pune o lingurita de sare gema sau marina
si se amesteca bine pentru a se omogeniza. Se pune aceasta apa sarata calda in palma si se trage pe nara
stanga si apoi pe nara dreapta, alternativ, pentru desfundarea cailor nazale. Acest procedeu este bine sa se
faca in fiecare dimineata, pentru drenarea cailor respiratorii, inlaturarea surplusurilor de mucus, marirea
acuitatii olfactive.
Dureri de gat - intr-un pahar cu apa fierbinte, se pun doua lingurite de sare naturala, dupa care se
amesteca bine pana cand sarea se dizolva complet. Se face gargara cu acest preparat. Este de dorit ca apa sa
fie cat mai fierbinte si sa ajunga cat mai jos in gat. Se reia acest tratament de 2-3 ori pe zi, pana la disparitia
completa a afectiunii.
Baile cu apa sarata
Sunt un remediu traditional de medicina populara, care se aplica astazi, cu un succes extraordinar,
in clinici moderne din Austria si Germania. La o cada de apa calda (aproximativ 150 de litri), se folosesc
doua kilograme de sare gema neiodata (amestecata in prealabil cu apa fierbinte, pentru a se dizolva mai
usor). Baia dureaza 20-30 de minute si este important ca temperatura apei sa fie mentinuta mereu peste 37
de grade Celsius, pentru ca actiunea terapeutica sa fie maxima. Cercetatorii au observat ca aceste bai, care
se fac o data la 3-4 zile, au efectele cele mai puternice in preajma lunii pline (de preferat cu 2-3 zile
inainte).
Iata indicatiile terapeutice ale acestor bai:
Dermatoze infectioase - se fac bai partiale, inmuind doar segmentul afectat, vreme de 15 minute, in
apa sarata calda (7 linguri de sare la litru). Imediat dupa baie, pielea nu se sterge, ci se tamponeaza putin si
se lasa sa se usuce. Acest remediu este excelent in tratarea infectiilor bacteriene si micotice (produse de
ciuperci parazite).
Reumatism - se fac de doua ori pe saptamana bai complete cu apa sarata fierbinte. Cele mai
eficiente sunt baile preparate cu sare marina neiodata, dar efecte foarte bune s-au obtinut si cu sarea de
mina, cu cristale mari (nemacinata).

Cistite, infectii urinare - se fac bai complete sau bai de sezut cu apa ceva mai sarata: 5 linguri de
sare la litru. Baia va fi facuta in fiecare seara, pana la vindecarea afectiunii, iar apa trebuie sa fie cat mai
fierbinte, insa suportabila (peste 38 de grade). Imediat dupa baie va veti sterge si va veti relaxa la caldura,
evitand expunerea la frig sau curent.
Anexita, metro-anexita - se aplica procedura de la infectiile renale. Suplimentar, se va adauga in apa
sarata de baie putina tinctura de iod.
Raceala si gripa - se fac bai ale picioarelor (talpi si glezne) cu apa fierbinte, cu foarte multa sare (10
linguri la litru). Baile vor dura 10 minute, dupa care ne vom incalta cu sosete groase si ne vom aseza la
caldura, asa incat sa transpiram.
Sarea si energia aurica
S-a constatat experimental ca sarea naturala, netratata prin nici un fel de procedeu chimic sau
termic, are o misterioasa influenta asupra corpului bioenergetic al fiintei umane. Toti cercetatorii din acest
domeniu de frontiera sunt de acord ca sarea naturala este un excelent agent de purificare a aurei umane. La
fel ca si apa, sarea absoarbe - se pare - radiatiile bioenergetice nocive, curatand - din punct de vedere
energetic - zonele in care este aplicata. Iata cateva aplicatii practice ale acestor proprietati bioenergetice ale
cristalelor de sare:
Oboseala - o procedura de medicina populara romaneasca ce si-a dovedit adesea eficienta este sa
punem un saculet cu sare calduta pe ceafa atunci cand suntem obositi. Tot un saculet cu sare era pus si in
leaganul copiilor, ca sa nu se deoache si sa aiba somnul lin, intre haine, ca sa le asigure durabilitatea,
precum si pentru a le impregna cu o misterioasa capacitate de protectie impotriva "facaturilor de tot felul".
Bijuteriile - mai ales cele vechi - se spune ca pastreaza foarte multe din impregnarile negative ale
celor care le-au purtat de-a lungul timpului. Din acest motiv, ele se lasa o perioada de minimum 49 de zile
sa stea in sare gema, inainte de a fi purtate. La fel se procedeaza si cu cristalele sau cu pietrele
semipretioase.
PIPERUL
Piperul (negru sau alb) nu numai ca da gust mancarurilor si e mirodenia cea mai populara de pe
planeta, dar studiile arata ca are o si multime de beneficii pentru sanatatea noastra. De exemplu, nu numai
ca piperul nu da dureri de stomac, asa cum se credea pana de curand, dar este excelent pentru digestie, iar
in multe parti ale lumii proprietatile sale antibacteriene sunt puse la treaba pentru a conserva alimente
perisabile! Mai mult, piperul este o sursa buna de fier, potasiu, mangan, vitamina C, vitamina K si fibre.
Expertii de la organicfacts.net ne ofera o lista cu cateva dintre numeroasele calitati benefice pe care
le are mirodenia noastra de zi cu zi.
1.E bun pentru stomac Piperul creste nivelul secretiei de acid din stomac, ajutand astfel digestia si
combatand diareea, constipatia, balonarea si crampele provocate de fermentarea alimentelor nedigerate
complet.

2.Ajuta la slabit cojitele in care sunt invelite boabele de piper (si care sunt macinate o data cu ele)
ajuta la dizolvarea celulelor grase si accelereaza arderile metabolice, asadar, mancarurile piperate sunt o
cale buna de a scadea in greutate.
3.E benefic pentru piele Cercetatorii londonezi au descoperit ca piperul poate ajuta la vindecarea
bolii de piele numite vitiligo, o maladie care depigmenteaza portiuni din piele, facandu-le albe-rozalii.
Studiile arata ca piperina, substanta care da gustul iute piperului, poate stimula pielea sa produca pigment.
Aplicarea piperinei pe zonele afectate combinata cu terapia cu ultraviolete a dat rezultate mult mai bune
decat orice alt tratament pentru vitiligo. In plus, piperina protejeaza pielea de efectele nocive ale expunerii
in exces la radiatiile ultraviolete.
4.Combate raceala si tusea in medicina naturista Ayurveda piperul e adaugat in tonicurile folosite
pentru vindecarea racelilor si tusei, deoarece desfunda nasul si sinusurile.
5.E antibacterian Proprietatile antibacteriene ale piperului negru ajuta organsimul sa lupte
impotriva infectiilor si stopeaza proliferarea bacteriilor din tractul digestiv.
6.E un bun antioxidant Piperul (ca orice alt antioxidant) poate opri sau repara distrugerile cauzate
in organism de radicalii liberi si astfel poate preveni cancerul, bolile cardiovasculare si afectiuni ale
ficatului.
7. Conform medicinei ayurvedice, piperul negru poate ajuta organismul sa se apere eficient de otita
si cangrena, e de mare ajutor in cazuri de hernie, raguseala si pentru a trata intepaturile de insecte. In plus,
se spune ca alina durerile reumatice.
8. Ajuta la tratarea astmului si a tusei convulsive.
FOILE DE DAFIN
Este un arbust sau arbore de climat subtropical, originar din bazinul mediteraneean, unde este
intalnit atat in stare spontana cat si cultivat. A fost una din plantele cele mai iubite in Grecia Antica pentru
mireasma intensa si delicata a frunzelor sale. Grecii credeau ca frunzele dafinului amplifica puterile
psihice. Frunzele de dafin, consumate n cantiti mari, induc stri de trans i tulburri mentale.
Carol cel Mare recomanda ca frunzele de laur s fie folosite drept medicamente i condimente.
Muli specialiti n ierburi din Evul Mediu atribuiau dafinului proprieti energizante pentru stomac i
rinichi. Mai mult dect att, frunza de dafin era considerat un medicament contra ciumei.
Se fceau talismane cu frunze care aveau puterea s ndeprteze toate relele. Se utiliza mult la
ritualurile religioase n special la romani.
Cu frunze verzi mai tot timpul anului, creste destul de lent si ajunge pana la maxim 9 m inaltime.
Frunzele Dafinului sunt oval-eliptice, cu margine dreapta sau usor ondulata, au durata mare de viata
(2-3 ani) si contin uleiuri eterice cu proprietati terapeutice si aromatizante.

Florile sale sunt mici, de culoare galbena, infloresc primavara, cresc sub forma de umbrela si
produc un fruct de forma unei masline de culoare mov inchis, cu o singura samanta. Au un continut mare
de uleiuri eterice si substante grase.
Frunzele si fructele contin ulei volatil bogat in oxizi (cineol) si fenol metil eteri (estragol,
eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara (lactona) sesquiterpenica de tip
gremacranolodic (costunolida). Din frunze se extrage untul de dafin (oleum lauri), intrebuintat la
prepararea unor unguente. In fitoterapie se folosesc mai ales frunzele. Are proprietati carminative,
diaforetice, expectorante, antispasmodice (in colici), detoxifiante, anorexie, atonii stomacale.
Untul de dafin, extras din fructele arbustului, intr n componena multor unguente, n special cele
utilizate pentru calmarea diferitelor manifestri ale durerii. Proprietile terapeutice ale ceaiului de dafin
sunt cunoscute mai ales n tratarea reumatismului cronic, afeciunilor nervoase i afeciunilor orale.
PROPRIETATI
Foile de dafin snt indicate n formele incipiente de bronit, laringit, grip i astm. Scoarta si foile
se prepara sub form de loiuni, pentru vindecarea arsurilor, rnilor i tieturilor. Dafinul are capacitatea de
a apra organismul i de a aciona mpotriva oricrui pericol extern. Indienii fumeaz coaja dafinului pentru
a obine o stare de calm. Prafurile din scoar, frunze i fruct se inhaleaza pentru a cura plmnii i
sinusurile.
Cu foile i boabele de dafin se prepara o alifie, pentru rnile care nu se vindecau cu alte leacuri.
Frunzele, bine pisate i muiate n rachiu, se luau contra frigurilor. Amestecate cu baleg de oaie, se puneau
n legturi contra durerilor la picioare. Pentru ca indeprteaz insectele duntoare, se cultiva n mijlocul
grdinii.
Folosit intern - pentru boli gastrointestinale, colita de fermentatie, antiseptic intestinal, bronsita
cronica, anorexie, atonii stomacale, infectii intestinale, otraviri, mahmureala, laringita, spasme sub forma
de infuzie, decoct.
Folosit extern - frunzele si boabele vindeca sau amelioreaza ranile, nevralgiile dentare, infectii ale
gurii, reumatismul. Se foloseste sub forma de cataplasme calde, infuzie, alifie, unguent.
DAFINUL FOLOSIT IN UZ INTERN
Gripa, bronsita - Se pun coaja de la o portocala si 4 frunze de dafin intr-un litru de apa. Se lasa la
macerat 4 ore, dupa care se filtreaza totul si se bea pe stomacul gol in mai multe reprize (in loc de apa).
Acest preparat scade febra, elimina durerile de cap si ne ajuta sa ne refacem rapid. Se poate asocia cu puin
praf de Scorioar.
Raguseala, pierderea vocii, infectii ale gingiei - Se pun 10 frunze de dafin in 250 ml apa clocotita.
Se lasa sa infuzeze timp de 15 minute, dupa care se fac gargara si clatiri ale gurii cu acest preparat.
Tratamentul este mai eficient daca este repetat de trei ori pe zi.

Se mai poate nghiti cte 1 linguri ulei de dafin dup fiecare mas, sau se bea ceai cldu cu
nghiituri mici de mai multe ori pe zi, n cantitate mic. Extern se poate aplica ulei cald.
Laringit - se nghite cte 1 linguri de ulei dup fiecare mas, sau se bea ceai cldu cu nghiituri
mici de mai multe ori pe zi, n cantitate mic. Extern se poate aplica ulei cald.
Rceli - ceai cald din frunze n care se va pune suc de lmie stors proaspt i eventual ndulcit cu
miere poliflor dup gust dac nu avei contra indicaii.
Spasme -le calmeaz un ceai slab, sau extern aplicat compres cu ceai cald, sau chiar intern se va
lua ulei cte 1 linguri de ulei la nevoie.
Betie, intoxicatii, otravire - 20-30 de frunze de dafin oparite cu o cana de apa si lasate la infuzat 20
de minute sunt un vomitiv si antitoxic redutabil. Se bea dintr-o data intreaga cantitate preparata, efectul de
eliminare fiind foarte prompt.
Digestie grea (atonie digestiva) - Se pun in mancaruri 1-2 frunze de dafin. Se face tratament vreme
de o luna cu cate trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul gol, cate una dimineata, la pranz si seara.
Efectul de intarire a digestiei este remarcabil.
Sau o alta reteta care ajuta si in durerea stomacala: 2 frunze se fierb pentru 5 minute cu 5-6
cuioare. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
Anorexie - se face o infuzie mai slab i se consum cu 15 minute naintea meselor pentru
stimularea poftei de mncare, utilizat chiar i pentru copii.
Boli nervoase - calmant, decoct care se ia la nevoie de 2-3 frunze ajutnd la calmarea nervoas. Mai
eficient este dac se pune n acest ceai i 1 linguri de Talpa gtei.
Fermentaii digestive - un ceai decoct ajut s dispar aceast afeciune neplcut. Se pot consuma 3
cni pe zi, cte una dup fiecare mas pn la reglarea digestiv i dispariia fermentaiilor. Se poate folosi
de asemenea la acest ceai i cteva cuioare care sunt un foarte bun calmant stomacal i intestinal.
Gastralgii - decoct din frunze de dafin n care se va pune si 1 lingurita decuioare, sau se poate lua
intern cte 1 linguri de ulei de dafin n cazul durerilor.
Normalizarea nivelului glicemiei cand nu este prea mare - pentru aceasta, se pun 10 frunze de dafin
n 500 ml de ap i se fierb la foc mic timp de 15 minute. Lichidul, mpreun cu frunzele, se toarn ntr-un
termos, unde se las 2 ore, dup care se mparte n 3 porii egale, care ajung pentru 3 zile. O porie se
consum de-a lungul a 12 ore, altfel se poate provoca hemoragie intern. Dup o sptmn de pauz, se
beau celelalte 2 porii, pe parcursul a 2 zile. n zilele de tratament se respect dieta vegetarian.
Tratamentul se poate face doar o singura data pe an.
Gut - extern ulei de dafin care este un bun calmant i intern se poate lua n cur de 30 de zile cte 2
lingurie de ulei. Una dimineaa i una seara, ajutnd la eliminarea din organism a acidului uric.

Infeciile gurii - se ine ulei de dafin n bur i se cltete bine gura cu acest ulei dup fiecare mas,
pn la trecerea afeciunii. Dup aceasta uleiul se arunc, nu se nghite.
Infecii intestinale - se consum dup fiecare mas cte 1 linguri de ulei de dafin ajutnd la
distrugerea germenilor patogeni i la calmarea durerilor.
Intoxicaii - 20-30 frunze se pun la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute apoi se
strecoar. Infuzia aceasta are efect antivomitiv imediat. Pentru aceasta este nevoie ca persoana care are
nevoie de acest preparat s bea toat aceast cantitate de odat.
Otrviri - se bea ulei de dafin cte 1 linguri de 3 ori pe zi i suplimentar se ia crbune medicinal.
n funcie de natura otrvii se va folosi i un antidot specific. - 20-30 frunze se pun la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoar. Infuzia aceasta are efect antivomitiv imediat. Pentru aceasta
este nevoie ca persoana care are nevoie de acest preparat s bea toat aceast cantitate de odat.
DAFINUL FOLOSIT IN UZ EXTERN
Reumatism, luxatii, vanatai - se foloseste uleiul de dafin.
Varice - se fierb doi litri de apa si se ia oala de pe foc.se adauga o mana de musetel,o mana de menta
si o mana de foi de dafin. Cand ceaiul e putin caldut se pune un farf de lingura de bicarbonat de sodiu si se
spala zonele afectate cu varice
Dereglarea circulatiei sanguine - provoaca amortirea degetelor de la picioare si crampe musculare.
Se prepara un unguent dintr-un pahar de ulei nerafinat si 2/3 de pahar de foi de dafin tocate marunt, care se
lasa la intuneric timp de 6 zile. Dupa o baie calda la picioare, se frectioneza zonele afectate cu acest
unguent.
Rani care nu se mai inchid - ajuta tratamentul cu frunze de dafin pisate i fierte in ulei . Se unge
rana de mai multe ori pe zi.
Nevralgii - se aplic la locul durerii o compres mbibat cu ulei cald de dafin sau se face o
compres cu decoct mai concentrat de dafin. Se poate pune i cteva cuioare care conin anestezin.
Paralizii - se fac frecii alifie sau cu ulei cald. Se poate amesteca uleiul de dafin cu ulei de cimbru,
caz n care este mult mai eficient.
Calmarea diferitelor dureri - se poate folosi uleiul preparat din 100 g de frunze de dafin maruntite si
adaugate intr-o sticla, umezite cu alcool. Dupa o zi, peste frunze se pune un litru de ulei, iar dupa 4-6
saptamani se strecoara.
Dureri reumatice - se pune la macerat 30g frunze dafin intr-un litru de ulei de masline. Pastrezi
recipientul la soare 10 zile, apoi filtrezi uleiul.
Cu uleiul obtinut iti ungi de mai multe ori pe zi locurile dureroase.
Reumatism cronic- se folosete sub form de ceai sau alifii, aplicate extern.

Artroza, spondiloza - se face o crema pentru masat locurile dureroase. Se pun la macerat frunze
macinate de dafin in apa rece 24 de ore. Se strecoara si se adauga o cantitate dubla de osanza de porc. Se
pun la fiert n bainmarie 4 ore. Se strecoara prin tifon si se pastreaza la rece.
Transpiraia excesiv la palme i picioare- se fierbe timp de 15 minute un pumn de frunze de dafin
la 1 litru de ap. Lsai s se rceasc i cnd preparatul este cldu, nmuiai-v tlpile sau palmele pentru
cteva minute. Tratamentul se repet o dat pe zi n special vara.
Alungarea insectelor - se ard pe jaratec sau pe foc frunzele de dafin.
Moduri de preparare a frunzelor si fructelor
Ulei de dafin - 100g foi de dafin se macin cu rnia de cafea i se pun ntr-un litru de ulei de
msline. Se umple sticla foarte bine pn la dop pentru a evita rncezirea. Se las apoi timp de 6 sptmni
la soare. Se agit sticla zilnic de 2-3 ori cu putere. Se poate strecura dup 6 sptmni i se pstreaz n
sticle pline pn la dop la rece. Se poate folosi la: gut(dureri), nevralgii, rceli, reumatism.
Atentie! - Uleiul de dafin se poate folosi numai dup ce s-a facut un test de alergie cu el. Pentru test
se unge pe mana unde pielea este mai sensibila. Dac apare o pat roie atunci nu este recomandat sa
folosesti acest ulei.
Unguient din fructe, frunze - 3-4 linguri frunze sau fructe maruntite se las 24 ore n 200 g untur
proaspt de porc nesrat. Se nclzete apoi pentru a se topi i se strecoar. Cu aceast unguient se poate
unge extern n cazul paraliziei sau al durerilor reumatismale.
Efecte adverse ale dafinului - frunzele se folosesc in cantitate mica atat cat este indicat in reteta,
deoarece utilizate in cantitati incorecte pot da senzatie de voma. Exista persoane care nu suporta ( tot din
cauza efectului sau vomitiv ) nici cantitati mici de dafin, in cazul lor mancarea va fi pregatita fara dafin.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE PREPARARE A SARMALUTELOR IN

FOI DE VARZA DE POST
Varz
a
dulc
e

Ulei

Ciuper
ci

Ard
ei
rosu

Desprinde
re foi de
varza

Cea
pa

Patrunj
el

Morco
v

Ore
z

Spalar
e

Spalar
e

Oparir
e

Marar

Se da
prin
razatoar

Tocare
maruntita

Spala
Calire

Rular
e
Sarmalut

Se pun una langa alta

in vas
Preparare

Produs Finit:
Samaluta de post in
foi de varza

Suc
de
rosi
i

Ap
a

Sar
e

Pipe
r

Foi
de
daf
n