Schia leciei

Timpul-secolele VII-X
Spaiul-Europa Central i de Est
Slavii- unul dintre cele mai mari popoare
din Europa.
Denumiri sub care apar menionai - ani
n izvoarele istorice slavii
- sclavini
- venezi
Axa de peplasare- dinspre fluviile Oder, Nipru i Volga ajung pn la Elba i
a slavilor
nspre sud pn n Pen. Balcanic.
Dup locul de aezare
slavii rsriteni (popoarele: rus, ucrinean, bielorus)
slavii se mpart n
slavii apuseni (popoarele: polon, ceh, slovac)
slavii sudici (popoarele: srb, croat, bulgar)
Organizarea lumii slave
- triau organizai n obti gentilice apoi steti conduse de
cnezi sau jupni.
- oamenii stpneau n comun pmntul.
- dup migraie ei devin sedentari.
- treptat apare i proprietatea privat.
Clasele sociale

Primele state

aristocraia (cei care stpneau pmnt mai mult)-boieri

ranii
liberi
dependeni
Moravia Mare (secolul al IX-lea)
aratul bulgar (secolul al IX-lea)
Rusia kievean (secolul al IX-lea)

Religia

ncepnd cu secolul al IX-lea slavii s-au cretinat.

un rol important n cretinarea slavilor l-au avut misionarii
Constantin (Chiril) i Metodiu.
Dreptul- slavii au elaborat de timpuriu coduri de legi numite pravile.
-I-

Schia leciei

Schia leciei

Studiu de caz: Rusia kievean

Oraul Kiev, n secolul
al IX-lea, a devenit centrul
unui stat al slavilor de
rsrit
numit
Rusia
kievean (de la numele
tribului ruilor). Statul a
fost condus de ctre cneji.
Ruii s-au cretinat n
989 n timpul cneazului Vladimir (980-1015).
Statul Rusia kievean a cunoscut o perioad
de dezvoltare n timpul lui Iaroslav cel nelept
(1019-1054). n timpul su s-a alctuit prima carte
de legi numit ,,Pravila rus din istoria acestui
popor. Iaroslav este cel care a zidit la Kiev
catedrala Sfnta Sofia, o capodoper din punct de
vedere arhitectural i al picturii. Dup moartea lui
Iaroslav statul se va frmia n mai multe cnezate
care nu vor rezista atacurilor mongole.

Dicionar
Boier-mare proprietar de pmnt, nobil.
Obte steasc-este o colectivitate uman
care se caracterizeaz prin munca n comun i
prin mbinarea proprietii private cu cea
colectiv.
Pravil-lege, obicei, tradiie, regul de
comportare.
- II -

Schia leciei

Schia leciei

Tem
Pornind de la sursele istorice primite, identificai
limbile slave i statele slave.

- III -

Schia leciei