Facultatea de

tiine
-Ingineria
MediuluiSISTEM AUTOMAT DE ASIGURARE A ILUMINRII
FOLOSIND
ENERGII REGENERABILE

Student: Iordache-Andrei Roxana-Florena

Introducere
Capitolul 1. Energii regenerabile
1.1.
1.2.
1.3.

Clasificarea surselor de energii

Energiile regenerabile
Panourile fotovoltaice

Capitolul 2. Aplicaii ale surselor de energie regenerabil

2.1.
Aplicaii individuale pentru producerea de energie electric
[electronica asociat (controller), acumulatori, invertoare, echipamente
electrice]
2.2. CentraIe eoliene de mare putere ( integrarea n reeaua electric,
sistemul public de transport i distribuie al energiei electrice
Bibliografie

Introducere
Energii regenerabile sunt energiile care provin din surse care se regenereaz
de la sine n scurt timp sau sunt surse practic inepuizabile. Termenul
de energie regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul
energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile.
La nivel global, investiiile n energia curat pe parcursul anului 2014,
conform analitilor, au crescut fa de 2013 cu 16%, ajungnd la suma de
aproximativ 310 miliarde de dolari.
Aproape 50% din suma investit n 2014 n enrgii verzi a fost direcionat
ctre sectorul energiei solare. Comparativ cu 2013, investiiile n energia
eolian au crescut i ele cu 11%, pn la aproape 100 de miliarde de dolari.
Regiunile n care s-au nregistrat cele mai mari investiii n 2014 sunt: China90 de miliarde de dolari,cu 32% mai mult dect n 2013, S.U.A- 52 miliarde
de dolari i o cretere de 8%, Japonia- 41 miliarde de dolari i o crtere de
12%. n Europa, investiiile n energii din surse regenerabile au crescut cu
doar 1% n 2014 fa de 2013, la 66 miliarde de dolari. Cel mai mult s-a
investit n proiecte eoliene off-shore. Pe primele locuri s-au situat Marea
Britanie i Germania cu investiii de 15 miliarde de dolari i o cretere de 3%
fa de 2013, urmate de Frana cu investiii de 7 miliarde de dolari i o
cretere de 26%.
Romnia a captat o reputaie de locaie de vrf pentru investitorii n energia
regenerabil, avnd construite mai multe turbine eoliene dect orice alt
ar, ns propunerile recente privind reducerea subveniilor au alarmat
companiile strine ce erau atrase de aceasta pia. n ultimii ani, Romnia a
nregistrat un "boom" n domeniul energiei verzi, capacitatea de generare a
energiei electrice ajungnd la 1.794 de megawatti n anul 2014, de la numai
13,1 megawatti n 2009. Avnd instalai peste 2.000 de megawatti din
energie regenerabil i cam tot att n construcie, Romnia se apropie de
inta de a furniza 24% din energia de care are nevoie din surse regenerabile,
pn n 2020.

Capitolul 1. Energii regenerabile

1.1. Clasificarea surselor de energii
n prezent omenirea dispune de mai multe surse de energie care pot fi
clasificate dup mai multe criterii:
1. Dup origine:
a. naturale, numite i surse de energie primar;
b. artificiale, numite i surse secundare de energie.
2. Dup durata de exploatare:
a. epuizabile- care se consum n timpul transformrilor energetice
(combustibilii fosili i cei nucleari);
b. inepuizabile- sunt forme de energie bazate pe fenomene naturale
(energia mareelor i valurilor, eolian, solar, geotermic, energia
produs de biomas).
Sursele epuizabile pot fi:
-neregenerabile- pentru refacerea lor este necesar o perioad de timp
msurat la scar geologic (crbuni, petrol, gaze naturale)
-regenerabile- care se pot reface n perioade scurte de timp (lemnul i
materialele vegetale). Fora uman i fora animal sunt surse regenerabile
i sunt cele mai vechi folosite de ctre oameni.
Sursele de energie regenerabile au urmtoarele caracteristici:
-sunt din abunden
- sunt disponibile local
-produc poluare redus sau zero

- pot fi utilizate direct n cldiri

- nu este necesar s fie mutat energia de la surs la punctul de utilizare
- necesit un grad redus de transformare sau de loc ex. cldur n cldur
- au costuri sczute, exist variaii zilnice i sezoniere
nclzirea constituie cca. 40% din nevoile energetice ale locuinei, att
pentru nclzirea spaiului ct i pentru apa cald. Sursele de energie
regenerabil pot fi folosite pentru a produce cldur direct, fr a mai fi
nevoie de vreun proces de conversie, ex. nclzirea solar a apei. Este de
asemenea, posibil s se foloseasc astfel de surse pentru a produce
electricitate, ex. celulele fotovoltaice care convertesc lumina solar n
electricitate. Folosirea surselor regenerabile presupune emisii reduse sau
egale cu zero. Introducerea surselor de energie regenerabil poate asigura o
soluie pe termen lung i sustenabil pentru a ntruni cererea de energie care
va lsa generaiilor urmtoare o lume cu mai puin poluare i mai multe
resurse.

3. Dup vechimea utilizrii lor de ctre oameni n cadrul unor perioade

istorice:
a. convenionale- sunt sursele tradiionale, folosite nc din Antichitate i
Evul Mediu (fora apei), iar altele o dat cu accelerarea progresului tehnic
(petrolul).
b. neconvenionale sunt sursele folosite la o dat relativ recent, mai
ales dup al doilea rzboi mondial (energia nuclear, energia solar,
geotermic, a valurilor).

Crbunii, surs epuizabil, neregenerabil

Fora vntului este un caz particular, aceasta este privit att ca surs
convenional -n navigaie, moar de vnt- ct i ca surs neconvenional
pentru obinerea energiei electrice.

Cmp eolian

Moar de ap

1.2. Surse regenerabile de energie

Generalitati
Printr-o strategie de dezvoltare energetica a Romaniei se poate asigura
cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de
resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice accelerate.
Aceasta cerinta se poate realiza, pe de o parte, prin implementarea unei
politici sustinute de conservare a energiei, cresterea efic ientei energetice
care sa conduca la decuplarea ritmului de dezvoltare economic a de
evolutia consumului de energie, concomitent cu cresterea gradului de
valorificare a surselor regenerabile de energie.
Oportunitatea punerii in practic a a unei strategii energetice pentru
valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie se inscrie in
coordonatele dezvoltarii energetica a Romaniei pe termen lung si ofera
cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele
energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu.
Valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie confera
premise reale de realizare a unor obiective strategice privind cresterea
sigurantei in alimentarea cu energie prin diversificarea surselor si diminuarea
ponderii importului de resurse energetice, respectiv, de dezvoltare durabila a
sectorului energetic si protejarea mediului inconjurator.
Sursele regenerabile de energie pot contribui la satisfacerea
nevoilor curente de incalzire in anumite zone (rurale) defavoriz ate (ex.:
biomasa). Pentru valorificarea potentialului economic al surselor regenerabile
de energie, in conditii concurentiale ale pietei de energie, este necesara

adoptarea si punerea in practica a unor politici, instrumente si resurse

specifice.
In conditiile concrete din Romania, in balanta energetica se iau in
considerare urmatoarele tipuri de surse regenerabile de energie:
- energia solara - utilizata la producerea de caldura prin metode de
conversie pasiv a sau activa sau la furnizarea de energie electrica prin
sisteme fotovoltaice;
-energia eoliana - utilizata la producerea de energie electric a cu
grupuri aerogeneratoare;
- hidroenergia - centrale hidroelectrice cu o putere instalata mai mica
sau egala cu 10 MW ("hidroenergia mica"), respectiv centrale hidro cu o
putere instalata mai mare de 10 MW ("hidroenergia mare");
-biomasa - provine din reziduuri de la exploatari forestiere si agricole,
deseuri din prelucrarea lemnului si alte produse; biogazul este rezultatul
fermentarii in regim anaerob a dejectiilor animaliere sau de la statiile de
epurare orasenesti;
-energia geotermala - energia inmagazinata in depozite si zacaminte
hidrogeotermale subterane, exploatabila cu tehnologii speciale de foraj si
extractie.
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs
transformari majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei in
alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in cadrul acestei cerinte sursele
regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de protectie a
mediului inconjurator.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale
Uniunii Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare
a importurilor, in conditiile liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu
nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra mediului climatic
planetar.
Obiectivul strategic propus in Cartea Alba pentru o Strategie
Comunitara consta in dublarea, pana in anul 2010, a aportului surselor
regenerabile de energie al tarilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie
sa creasca de la 6% la 12% din consumul total de resurse primare.
In Romania, ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de
resurse primare, in anul 2010, urmeaza sa aiba un nivel de circa 11%, iar in
anul 2015 de 11,2%.
Totodata, in Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara si Planul de actiune "
Energie pentru viitor: sursele regenerabile ", elaborata in anul 1997 in cadrul
Uniunii Europene, este conturata strategia " Campaniei de demarare a
investitiilor ".
In " Campania de demarare a investitiilor " se urmareste realizarea, pana in
anul 2003, a unor
In Cartea Verde " Spre o strategie europeana pentru siguranta in
alimentarea cu energie " se precizeaza ca sursele regenerabile de energie
pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne, ceea ce confera acestora
o anumita prioritate in politica energetica.

Programul de actiune " Energie inteligenta pentru Europa " consta in

promovarea implementarii strategiei inscrise in Cartea Verde. In cadrul
acestei initiative, Programul "ALTENER" (cu un buget estimat de circa 86
milioane EURO) urmareste accelerarea procesului de valorificare a
potentialului energetic al surselor regenerabile.
Obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile in
consumul total de resurse energetice primare, care trebuie sa fie de 12%, in
anul 2010.
Potential pentru furnizarea energiei
Utilizarea surselor de energie regenerabile SER au avantajul perenitatii lor si
a impactului
neglijabil asupra mediului ambiant, ele ne emitnd gaze cu efect de sera.
Chiar daca prin
ardere biomasa elimina o cantitate de CO2, aceasta cantitatea este absorbita
de aceasta pe
durata cresterii sale, bilantul fiind nul. In acelasi timp aceste tehno logii nu
produc deseuri
periculoase, iar demontarea lor la sfrsitul vietii , spre deosebire de
instalatiile nucleare, este
relativ simpla.
A folosi orice tehnologie energetica si utilizarea SER prezinta unele
inconveniente. Impactul instalatiilor eoliene asupra peisajului, riscul de
contaminare a solului si al scaparilor de metan la gazeificare, perturbarea
echilibrului ecologic de catre micro hidrocentrale sunt cteva dintre
acestea. Cele mai discutate inconveniente sunt nsa cele legate de suprafata
de teren
necesara si de intermitenta si disponibilitatea lor.
Este cunoscut faptul ca pentru producerea unei puteri de 8 MW n
instalatii eoliene este
necesara o suprafata de km2, nsa din aceasta numai 1% este efectiv
ocupata de instalatii,
restul putnd fi utili zata n continuare pentru agricultura. Si pentru
producerea de energie
fotovoltaica sunt necesare suprafete importante. Astfel pentru o putere de 1
kW si o energie
anuala de 1000 kWh sunt necesari 10 m2, dar suprafata acoperiselor
locuintelor ar permite
instalarea ctorva mii de MW.
Intermitenta energiei solare si eoliene poate fi compensata prin
instalatii de acumulare a
energiei electrice sau termice sau prin producerea unor vectori energetici
intermediari, cum

este hidrogenul obtinut prin electroliza . Pentru energia hidraulica stocarea

e3ste mai facila prin
crearea unor lacuri de acumulare, iar pentru biomasa aceasta poate fi
stocata att naintea
recoltarii ct si dupa aceasta n depozite sau sub forma de biocarburanti.
Utilizarea SER a cunoscut un prim avnt dupa crizele petroliere din
1973 si 1980, dar a
cunoscut o stagnare de circa 12 ani dupa contra socul petrolier din 1986.
Abia dupa ncheierea
protocolului de la Kyoto din 1998, tarile dezvoltate au nceput sa-si propuna
programe e4xtrem
de ambitioase. Astfel la Samitul de la Johannesburg tarile Uniunii Europene
si-au propus o
crestere anuala de 1% pentru ponderea SER n balanta energetica pna n
anul 2010 Si o
crestere a ponderii biocarburantilor pna la 5,75 % n acelasi an.
Aceste obiective nu pot fi atinse fara dezvoltarea cercetarii si colaborarii
internationale n doua
directii principale:
Reducerea costurilor (eolian n largul marilor, fotovoltaic) si a fezabilitatii
industriale (
geotermia de mare adncime , biocarburanti de sinteza.
Stocajul energiei electrice ( centrale de pompare acumulare, producere de
hidrogen) si
termice (acumulatoare la temperatura nalta) precum si ameliorarea
prognozei pentru aceste
energii si multiplicarea numarului de unitati distribuite n teritoriu pentru
echilibrarea sistemului
electroenergetic. In paralel cu acestea sunt posibile sisteme de gestiune a
cererii, de exemplul
la nivelul imobilelor inteligente, care produc, stocheaza si utilizeaza
energia.

I. Delta Dunarii (energie solara)

II. Dobrogea (energie solara, energie eoliana)
III. Moldova (campie si platou: micro-hidro, energie eoliana,
biomasa)
IV. Carpatii (VI1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii
de Vest, potential ridicat in biomasa, microhidro)
V. Platoul Transilvaniei (potential ridicat pentru micro-hidro)
VI. Campia de Vest (potential ridicat pentru energie geotermica)
VII: Subcarpatii (VII1 - Subcarpatii getici; VII2 - Subcarpatii de
curbura; VII3 - Subcarpatii Moldovei: potential
ridicat pentru biomasa, micro-hidro)
VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermica, energie solara).
Din pacate acest potential este utilizat n extrem de mica masura , cu
exceptia energiei
hidraulice si a biomasei ( lemn de foc), acesta din urma fiind arsa n
majoritatea cazurilor
n instalatii neperformante energetic.

Energia solara
Soarele trimite catre pamnt un flux de energie care corespunde unei puteri
de 170 miliarde MW. Daca s-ar captura numai 0,1% din aceasta energie
pentru o populatie de cca. 6 miliarde de oameni (anul 2000), ar reveni
fiecarui locuitor o ptere de 30 kW, cu o durata de 4-5 ore zilnic, s-ar putea
produce cca. 50.000 kWh pentru fiecare locuitor (fata de cca. 3.000 kWh
produsi in prezent). Din pacate energia solara prezinta o serie de
dezavantaje: concentratia de energie solara este mica, iar captarea ei se
face greu, cu cheltuieli mari si este distribuita neregulat in timp si pe
suprafata planetei.
O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in
fiecare zi. Aceasta energie poate fi captata, si folosita sub forma de caldura
in aplicatii termo-solare, sau poate fi transformata direct in electricitate cu
ajutorul celulelor fotovoltaice(CF) . Pentru a intelege cum CF si sistemele
termo-solare capteaza energia solara, este important sa intelegem cum
aceasta isi urmeaza cursul de la soare spre Pamant si cum acest flux se
schimba periodic. Cum produce soarele energie Soarele este o sfera cu
diametrul de aproximativ 1.4 milioane de km, formata din gaze cu
temperaturi foarte mari(temperatura interiora a soarelui este de aproximativ
15 milioane de grade Kelvin). Aceasta temperatura imensa, combinata cu o
presiune de 70 miliarde de ori mai mare decat aceea a atmosferei
Pamantului creeaza conditiile ideale pentru reactiile de fuziune. Reactia de
fuziune Reactiile de fuziune din soare au loc intre atomi de hidrogen, care se
combina si formeaza atomi de helium. In urma acestui proces se degaja
energie sub forma unor radiatii cu energie mare, mai cu seama raze gamma.
In timp ce aceaste radiatii migreaza din centrul spre exteriorul sferei solare,
ele reactioneaza cu diferite elemente din interiorul soarelui si se transforma
in radiatii cu energie mica. Soarele a produs in acest fel energie timp de
aproximativ 5 miliarde de ani, si va continua sa faca la fel pentru inca 4-5
miliarde. Cum este transportata energia pe Pamant Pamantul se roteste in
jurul soarelui la o distanta de aproximativ 150 milioane de km. Radiatiile se
extind la viteza de 300.000 de km pe sec, viteza luminii. Timpul necesar
pentru a ajunge pe Pamant este de aproximativ 8 min.
Energia solara este energia radianta produsa n Soare ca rezultat al reactiilor
de fuziune nucleara. Ea este transmisa pe Pamnt prin spatiu n cuante de
energie numite fotoni, care interactioneaza cu atmosfera si suprafata
Pamntului. Intensitatea radiatiei solare la marginea exterioara a atmosferei,
cnd Pamntul se afla la distanta medie de Soare, este numita constanta
solara, a carei valoare este de 1,37*106 ergs/sec/cm2 sau aproximativ 2
cal/min/cm2. Cu toate acestea, intensitatea nu este constanta; ea variaza cu
aproximativ 0,2 procente n 30 de ani. Intensitatea energiei solare la
suprafata Pamntului este mai mica dect constanta solara, datorita
absorbtiei si difractiei energiei solare, cnd fotonii interactioneaza cu

atmosfera.
Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pamnt depinde ntr-un mod
complicat, dar previzibil, de ziua anului, de ora, de latitudinea punctului.
Chiar mai mult, cantitatea de energie solara care poate fi absorbita depinde
de orientarea obiectului ce o absoarbe.
Absorbtia naturala a energiei solare are loc n atmosfera, n oceane si n
plante. Interactiunea dintre energia solara, oceane si atmosfera, de exemplu,
produce vnt, care de secole a fost folosit pentru morile de vnt. Utilizarile
moderne ale energiei eoliene presupun masini puternice, usoare, cu design
aerodinamic, rezistente la orice conditii meteo, care atasate la generatoare
produc electricitate pentru uz local, specializat sau ca parte a unei retele de
distributie locala sau regionala.
Aproximativ 30% din energia solara care ajunge la marginea atmosferei este
consumata n circuitul hidrologic, care produce ploi si energia potentiala a
apei din izvoarele de munte si ruri. Puterea produsa de aceste ape
curgatoare cnd trec prin turbinele moderne este numita energie
hidroelectrica. Prin procesul de fotosinteza, energia solara contribuie la
cresterea biomasei, care poate fi folosita drept combustibil incluznd lemnul
si combustibilele fosile ce s-au format din plantele de mult disparute.
Combustibili ca alcoolul sau metanul pot fi, de asemenea, extrase din
biomasa.
De asemenea, oceanele reprezinta o forma naturala de absorbtie a energiei.
Ca rezultat al absorbtiei energiei solare n oceane si curenti oceanici,
temperatura variaza cu cteva grade. n anumite locuri, aceste variatii
verticale se apropie de 20C pe o distanta de cteva sute de metri. Cnd
mase mari de apa au temperaturi diferite, principiile termodinamice prevad
ca un circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de energie de
la masa cu temperatura mai mare si transfernd o cantitate mai mica de
energie celei cu temperatura mai mica. Diferenta ntre aceste doua energii
calorice se manifesta ca energie mecanica, putnd fi legata la un generator
pentru a produce electricitate.
Captarea directa a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite
colectori solari, care sunt proiectate sa capteze energia, uneori prin
focalizarea directa a razelor solare. Energia, odata captata, este folosita n
procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. n procesele termice, energia
solara este folosita pentru a ncalzi un gaz sau un lichid, care apoi este
nmagazinat sau distribuit. n procesele fotovoltaice, energia solara este
transformata direct n energie electrica, fara a folosi dispozitive mecanice
intermediare. n procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzile sau lentilele
care capteaza razele solare ntr-un receptor, unde caldura solara este
transferata ntr-un fluid care pune n functiune un sistem de conversie a
energiei electrice conventionale.
n continuare vom prezenta cteva dintre aceste dispozitive de captare a
energiei solare:
A. Panourile solare
Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura

crescuta datorita transferului de caldura. Energia transferata fluidului

purtator este numita eficienta colectoare instantanee. Panourile solare au n
general una sau mai multe straturi transparente pentru a minimaliza
pierderile de caldura si pentru a putea obtine o eficienta ct mai mare. n
general, sunt capabile sa ncalzeasca lichidul colector pna la 82C cu un
randament cuprins ntre 40 si 80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru ncalzirea apei si a
locuintelor. Acestea nlocuiesc acoperisurile locuintelor. n emisfera nordica,
ele sunt orientate spre sud, n timp ce n emisfera sudica sunt orientate spre
nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde de latitudinea la
care se gaseste instalatia respectiva. n general, pentru dispozitivele folosite
tot anul, panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se
aduna sau se scad 15 si sunt orientate spre sud respectiv nord.
n plus, panourile solare folosite la ncalzirea apei sau a locuintelor prezinta
pompe, senzori de temperatura, controllere automate care activeaza
pompele si dispozitivul de stocare a energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi
utilizate ca fluide n sistemul de ncalzire solara si un acumulator sau un
rezervor cu apa, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a
caldurii. n anexa 1 este prezentata schema simplificata a unei locuinte care
foloseste pentru ncalzire sau racire astfel de panouri solare.
B. Captatoare de energie
Pentru aplicatii cum sunt aerul conditionat, centrale de energie si numeroase
cereri de caldura, panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la
temperaturi suficient de mari pentru a fi eficiente. Ele pot fi folosite ca
dispozitive de ncalzire n prima faza, dupa care temperatura fluidului este
apoi crescuta prin mijloace conventionale de ncalzire. Alternativ, pot fi
folosite colectoare mai complexe si mai scumpe. Acestea sunt dispozitivele
care reflecta si focalizeaza razele solare incidente ntr-o zona mica de
captare. Ca rezultat al acestei concentrari, intensitatea energiei solare este
marita si temperatura care poate fi atinsa poate ajunge la cteva sute sau
chiar cteva mi de grade Celsius. Aceasta captatoare trebuie sa se miste
dupa cum se misca soarele, pentru a functiona eficient si dispozitivele
utilizate se numesc heliostate.
Energia vntului (eoliana)
O prima resursa energetica ce poate fi luata in discutie este cea eoliana,
adica folosirea vntului, care este deja reprezentata printr-o tehnica de
rutina, constituita de morile de vnt si o tehnica de vrf constituita de
sistemele puse la dispozitie de noua tehnologie care ne permite sa realizam
minicentrale eoliene de 1-10 MW. Aceste sisteme pot fi construite in numar
mare. De paretea acestui tip de energie, omenirea, nu spera sa aiba in anul
2000 mai mult din totalul energiei produse.
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta, o surs de
energie rennoibila generata din puterea vntului.Vntul este rezultatul
activitatii energetice a soarelui si se formeaza datorita ncalzirii neuniforme a

suprafetei Pamntului. Fiecare ora pamntul primeste 1014 kWh de energie

solara Circa 1-2% din energia solara se transforma n energie eoliana.
Energia cinetica n vnt poate fi folosita sa intoarca turbine, care sunt
capabile de a genera electricitate. Unele turbine sunt capabile de a produce
5 MW de energie, desi aceste necesita o viteza de vnt de aproximativ 5,5
m/s, sau 20 kilometri pe ora. Putine zone pe pamnt au aceste viteze de
vnt, desi vnturi mai puternice se pot gasi la altitudine mai mare si n zone
oceanice.
Energie eolian este folosita destul de extensiv n ziua de astazi, si turbine
noi de vnt se construiesc n toata lumea, energie eoliana fiind sursa de
energie cu cea mai rapida crestere n ultimii ani. Capacitatea totala mondiala
a turbinelor de vnt este 47.317 MW. Majoritatea turbinelor produc energie
25% din timp, acest numar crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai
puternice.
Se crede ca potentialul tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de
cinci ori mai multa energie dect este consumata acum. Acest nivel de
utilizare a acestei surse ar necesita 12,7% din suprafata Pamntului
(excluznd oceanele) sa fie acoperita de parcuri de turbine, nsemnnd ca
terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru patrat.
Situatia pe tara - ne aflam destul de departe de U.E. n domeniul energiei
curate. n Europa exista
34 000 MW instalati n turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, n
timp ce n Romnia sunt n funciune 900 kW
De asemenea, n ceea ce priveste energia eoliana, doar parcul industrial de
la Ploiesti beneficiaza de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu
putere de 660 kW amplasata n apropiere.
Locatia aleasa pentru montarea primei centrale eoliene din Romania a fost
Parcul Industrial Ploiesti, zona identificata de meteorologi drept prielnica
pentru o asemenea investitie. Pentru ca centrala sa poata functiona este
nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde bate vantul constant. Viteza
minima a vantului care determina punerea in miscare a centralei este de 3,5
metri/secunda. In zona parcului industrial viteza medie a vantului calculata
de meteorologi este de sapte metri/secunda. Aceasta viteza medie asigura
functionarea centralei la 85-90% din capacitate. Daca viteza vantului
depaseste 25 metri/secunda, centrala se opreste automat pentru a nu fi
dereglata de furtuni sau alte fenomene meteorologice. Centrala eoliana are o
putere instalata de 660 kW si produce uncurent electric de 690 V, care intra
in sistemul national la 20 kV. Este de tip V66 Vestas si a fost proiectata de
firma Asja Ambiente din Italia. Instalatia va fi legata la sistemului energetic al
parcului, care asigura iluminatul public si necesarul de energie electrica
pentru firmele din parc.
Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene
asemanatoare. Prima, care le precede pe cele doua, este de putere medie si
se preteaza cel mai bine pentru harta vanturilor din acea zona. In proiect se
mai afla montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura energia
electrica pentru populatie. Costurile cu producerea energiei electrice cu

ajutorul centralelor eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru
producerea de curent electric prin metodele conventionale. Intretinerea
instalatiilor nu costa prea mult (in jur de 4.500 euro), iar consumabilele
trebuie schimbate o data la doi ani. Pana in 2012 se intentioneaza ca 8% din
energia produsa in tara sa fie asigurata prin sistemele neconventionale.
Procentul este mult mai mare in tari ca Germania - 22% - si Danemarca 31%."
Energia geotermala
Potentialul caloric geotermic mondial este estimat la cca. 1013 tone
echivalent carbun, dar el contribuie cu numai 0,05% la consumul mondial de
energie. Temperatura solului creste cu 3o C la fiecare suta de metri in
adncime, astfel inct la o mie de metri adncime am avea 30o C. Ne putem
imagina centrale geotermice in care apa pompata de la adncimi de cca.
2000 m (in zonele mai calde) sa ne livreze vaporii (la cca. 300o C) necesari
unor centrale de puteri mai mari de 1000 MW.
Energia geotermala e o categorie particulare a energiei termice pe care o
contine scoarta terestra. Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei
terestre, temperatura creste si teoretic energia geotermala poate fi utilizata
tot mai eficient.
Este interesant de remarcat ca 99% din interiorul Pamantului se gaseste la o
temperatura de peste 1000C, iar restul de 1% se gaseste la o temperatura
de peste 100C. Aceste elemente sugereaza ca interiorul Pamntului
reprezinta o sursa regenerabila de energie care merita toata atentia si care
trebuie exploatata intr-o masura cat mai mare.
Energia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din jurul
anilor 1920, cand a inceput sa fie utilizata in special caldura apelor
geotermale, sau cea provenita din gheizere pentru incalzirea locuintelor sau
a unor spatii comerciale. Din punct de vedere al potentialului termic, energia
geotermala poate avea potential termic ridicat sau scazut. Energia
geotermala cu potential termic ridicat este caracterizata prin nivelul ridicat al
temperaturilor la care este disponibila si poate fi transformata direct in
energie electrica sau termica.
Energia electrica se obtine in prezent din energie geotermala, in centrale
avand puteri electrice de 2050MW, care sunt instalate in tari ca: Filipine,
Kenia, Rica, Islanda, SUA, Rusia. Energia geotermala de potential termic
scazut este caracterizata prin nivelul relativ scazut al temperaturilor la care
este disponibila si poate fi utilizata numai pentru incalzire, fiind imposibila
conversia acesteia in energie electrica.
Energia geotermala de acest tip este disponibila chiar la suprafata scoartei
terestre fiind mult mai usor de exploatat decat energia geotermala cu
potential termic ridicat, ceea ce reprezinta un avantaj.
Exploatarea energiei geotermale cu potential termic scazut necesita

echipamente speciale concepute pentru ridicarea temperaturii pana la un

nivel care sa permita incalzirea si/sau prepararea apei calde, ceea ce
reprezinta un dezavantaj fata de enrgia geotermala cu potential termic
ridicat.
Echipamentele mentionate poarta denumirea de pompe de caldura si au
acelasi principiu de functionare ca al masinilor frigorifice, functionand cu
energie electrica.
In fiecare zi planeta noastra absoarbe energie solara pe care o
inmagazineaza sub forma de calorii in sol. Aceasta rezerva gratuita este
reaprovizionata in permanenta, deci inepuizabila.
Captarea acestei energii termice si transformarea ei pentru utilizarea in
incalzirea spatiilor interioare este posibila gratie unui generator
termodinamic: pompa de caldura geotermica.
Acest echipament prezinta performante foarte interesante deoarece pe timp
de iarna pentru 1KWh de energie electrica consumata, pompa de caldura
restituie intre 3 si 5 KWh de caldura in interiorul casei. O buna parte a
energiei de incalzire este astfel asigurata de o energie gratuita, regenerabila
si nepoluanta, preluata din terenul adiacent casei. Vara datorita
reversibilitatii ciclului de functionare, acelasi echipament va extrage caldura
din interior si o va injecta in sol.
Pompele de caldura se utilizeaza in conditii ideale pentru case foarte bine
izolate termic, cu o suprafata de teren adiacenta.
Captarea caldurii geotermice pote fi facuta utilizand diferite metode,
existand doua mari categorii de captori: orizontali si verticali (sonde
geotermice).
Astfel cu ajutorul Pompei de Caldura Geotermice, 1kw electric consumat
pentru alimentarea compresorului este multiplicat si valorizat sub forma a 3
pana la 5 kw de caldura utila redata in casa prin intermediul instalatiei de
incalzire. Captorii Orizontali ai sistemului de incalzire (montati in terenul
adiacent casei) au nevoie de o suprafata minima necesara, aria de captare
fiind in relatie proportionala cu suprafata interioara de incalzit.
Odata captorii instalati, se astupa sapatura si circuitul de captare devine
invizibil. Suprafata de teren de peste captori trebuie sa ramana libera de
constructii, permeabila la apa de ploaie, zapada, razele soarelui si vant
pentru regenerarea termica naturala a solului (nu se va pava cu dale de
ciment sau asfalta). Buclele captoare, odata ingropate au o durabilitate de
zeci de ani fara absolut nicio interventie ulterioara. Suprafata minima de
teren adiacent constructiei pentru captarea caldurii geotermice este cuprinsa
intre 100-180% din suprafata interioara de incalzit, in functie de puterea
termica necesara pentru incalzire.
Captarea verticala din panza freatica este facuta cu foraje de puturi de
captare. Aceasta solutie presupune existenta unui debit de apa freatica
minim suficient (si constant) de-a lungul anului, in special in perioada rece.
Caldura este prelevata din apa freatica prezenta in sol, de obicei la o
adancime de 10-20 m, acolo unde temperatura apei este constanta de-a
lungul intregului an. Captarea din apa freatica presupune in prealabil un

studiu preliminar de duritate a apei freatice din zona respectiva (in cazul unei
circulatii in bucla deschisa). O alta tehnica utilizata este imersarea in
puturile de captare a sondelor geotermice in bucla inchisa. Captarea
verticala din panza de apa freatica presupune utilizarea unei Pompe de
Caldura apa-apa Termeo. Instalatia interioara poate fi prin pardoseala, cu
radiatoare, ventiloconvectoare sau orice alt sistem ce foloseste apa ca agent
de incalzire.
Biomasa
Prin fotosinteza, invelisul vegetal al plantei produce o biomasa care
corespunde unei energi apreciate la cca 31021 J/an. Fiind regenerabila,
energia biomasei este (teoretic) inepuizabila, cu conditia ca omul sa nu
grabeasca procesele de desertificare ale planetei. Din biomasa se pot optine
combustibili (alcool, gaz metan, etc.), putndu-se folosi ca biomasa deseuri
de lemn, trestie de zahar, deseuri de cereale, etc. Pentru a putea vorbi insa
practic de biomasa ar trebui cultivate plante la care productia la hectar sa fie
enorma (de ordinul 30-40 tone) iar continutul caloric sa fie de ordinul 4-5000
kcal/kg.
Astzi, cercetrile se concentreaz pe conversia biomasei n alcool, care ar
putea servi drept carburant pentru suplimentarea i chiar nlocuirea benzinei
i a motorinei. Alte forme lichide de energie obinute din biomas ar fi
uleiurile vegetale.
Metanolul produs prin distilarea lemnului i a deeurilor forestiere este
considerat un carburant alternativ pentru transport i industrie, la preuri
care ar putea concura cu cele ale combustibililor obinui din bitum i din
lichefierea carbonului.
Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este c utilizeaz
resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grul. Dac ns etanolul s-ar
obine exclusiv din deeuri alimentare sau agricole, dei costurile sale de
producie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru c se recicleaz
deeurile.
La alcooli se adaug i biogazul, respectiv forma gazoas a biomasei. Acest
gaz cu o putere caloric destul de slab, coninnd n principal metan, se
obine din materii organice, precum apele uzate sau blegarul.
Lemnul este principala surs bio
Exist o larg varietate de surse de biomas, printre care se numr copacii
cu vitez mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahr,
rapia, plantele erbacee cu rapiditate de cretere i diverse reziduuri cum
sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i din construcii, paiele i
tulpinele cerealelor, deeurile rezultate dup prelucrarea lemnului, deeurile
de hrtie i uleiurile vegetale uzate.

Principala resurs de biomas o reprezint ns lemnul.

Energia asociat biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor
industrii, pentru c toat materia celulozic abandonat astzi (crengi,
scoar de copac, trunchiuri, buteni) va fi transformat n produse
energetice. Utilizarea biomasei forestiere n scopuri energetice duce la
producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea nlocui o bun
parte din consumul actual de petrol, odat ce tehnologiile de conversie
energetic se vor dovedi rentabile.
De asemenea, terenurile puin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi
folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de tiere o dat la 10
ani. Pe de alt parte, biomasa agricol (blegarul, reziduurile celulozice ale
recoltelor, reziduurile de fructe i legume i apele reziduale din industria
alimentar) poate produce etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestier, care este disponibil pe toat perioada
anului, biomasa agricol nu este, de obicei, disponibil dect o dat pe an.
Biogazul provenind din blegar poate nclzi locuinele; purificat i
comprimat, el poate alimenta mainile agricole. Utilizarea deeurilor animale
sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimiznd problemele
eliminrii gunoaielor i furnizarea de energie.
Energia nucleara
Dintre toate solutiile enumerate, solutia primordiala pentru urmatorul secol
va fi (probabil), energetica nucleara. Fizicienii au descoperit si au pus la
dispozitia umanitatii doua categorii de fenomene cu ajutorul carora se pot
obtine energie. Este vorba in primul rnd de fisiunea nucleara iar in al doilea
rnd de fuziunea nucleara.
Energetica nucleara este o energetica curata pentru ca ea nu produce
poluarea pe care o datoram altor tipuri de energetica, in special celei bazate
pe carbune, petrol sau gaze, care produc cam de o mie de ori mai multa
poluare dect o centrala nuclearoelectrica.
Fisiunea nucleara
In procesul de fisiune, nucleul, format din protoni si neutroni, capteaza un
neutron, nucleul devenind instabil fisioneaza, adica se rupe in mai multe
fragmente, cu degajarea unei mari cantitati de energie, energia furnizata de
reactorii nucleari. Pna in prezent cunoastem doar doua nuclee fisionabile
care pot fi folosite drept combustibil nuclear: uraniul-235 (se gaseste in
natura) si plutoniul-239 (nu se gaseste in natura). In urma fisiunii, nucleul se
sparge in doua fragmente de fisiune, 2-3 neutroni si radiatii ( si ). Daca
neutronii rezultati din fisiune lovesc noi nuclee de uraniu, acestea fisioneaza

la rndul lor, producndu-se fenomenul pe care il numin ,,reactie in lant".

Pentru ca procesul sa se automentina trebuie ca numarul neutronilor rezultati
din noile acte de fisiune sa fie sa intreaca numarul neutronilor initiali. Cum
neutronii care produc cu o mai mare probabilitate acte de fisiune sunt
neutronii lenti, iar fisiunea uraniului rezulta neutroni rapizi, trebuie ca
neutronii rapizi rezultati din fisiune sa fie incetiniti (sau ,,moderati"), proces
care se realizeaza prin trcerea neutronilor printr-un mediu care contine
hidrogen sau carbon, dupa care neutronii, deveniti lenti, pot produce noi acte
de fisiune, in urma carora se produc din nou 2-3 neutroni, care sunt la rndul
lor incetiniti, apoi captati in nuclee de uraniu unde provoaca noi acte de
fisiune si procesul se tot repeta.
Energia obtinuta prin procesul de fisiune este de peste 2 sute de
megaelectronivolti (1 MeV= =1,610 -13 J). Cum intr-un reactor nuclear se
produc miliarde de miliarde de asemenea acte de fisiune in fiecare zi (sau
chiar in fiecare ceas), rezulta ca putem, in final, sa obtinem o mare cantitate
de energie, asa cum obtinem in centralele nuclearo-electrice.
Pe linia construirea de centrale nuclearoelectrice s-a ajuns sa se construiasca
reactori nucleari care sa functioneze numai cu uraniu natural si apa gra.
Aceasta filiera (adoptata si de Romnia pentru centrala nucleara de la
Cernavoda) ne conduce si din punct de vedere industrial si tehnologic la
conditiile si solutiile cele mai avantajoase, intruct evita costisitoarea si
complicata separare a izotopilor uraniului. Aceasta filiera nu asigura totusi, in
momentul de fata dect 10% din energia nucleara furnizata omenirii.
Fuziunea nucleara
Prin fuziunea nucleara (fenomenul opus fisiunii) nucleele usoare se unesc,
producndu-se nucee compuse, mai grele si energie. Astfel prin unirea
(fuziunea) a doua nuclee de hidrogen se obtine deuteriu si energie; prin
unirea a doi deutroni se obtine un neutron, un izotop al heliului si energie
etc.
In natura reactiile nucleare cele mai obisnuite sunt cele de fuziune. Aceste
reactii au loc in stele, protonii (materia prima) alcatuind peste 70% din
materia constitutiva a universului. Prin asemenea procese de fuziune se nasc
(in stele) nucleele mai grele, pornind de la protoni. Primul proces de acest tip
a fost descoperit de Hans Bethe (ciclul carbon-azot oxigen) in urma caruia,
atomii de carbon jucnd rolul de catalizator, din 4 nuclee de hidrogen usor se
produce un atom al heliului.
Conditiile si in primul rnd temperatura corpurilor ceresti nu au putut fi
realizate inca in laboratoare. Pe lnga temperaturile de sute de milioane de
grade, ar fi necesar ca materia care fuzioneaza sa o izolam de peretii
camerei, altfel s-ar evapora instantaneu. In momentul in care energetica

bazata pe fuziune va intra in exploatare, problema energetica a omenirii va fi

rezolvata pentru foarte multa vreme, intruct combustibilul folosit este
hidrogenul, si Pamntul are suficienta apa.

1.3.

Panourile fotovoltaice

Scurt istoric
Oamenii cercetau de mult posibilitatile de folosire a energiei solare,
a apei si a vantului. Utilizarea energiei solare ca resursa eneregetica, a
inceput inca din antichitate, unde cu ajutorul lentilelor si oglinzilor au captat
acest tip de energie. Acestea erau panourile solare antice. Cu trecerea
timpului insa resursele energetice fosile au inceput sa domine, iar resursele
energetice alternative au devenit mai putin importante. Resursele energetice
alternative au capatat iarasi importanta dupa ce omenirea s-a confruntat cu

faptul ca resursele energetice fosile sunt limitate. Asa am inceput din nou sa
ne orientam cu totii spre folosirea resurselor energetice alternative
inepuizabile care include si folosirea panourilor fotovoltaice.
Primele celule aveau 4% eficienta si au fost produse in anul 1950.
Astazi in a treia generatie de panouri fotovoltaice, celula contine o eficienta
de 20% si se spera ca in cativa ani aceasta sa creasca.
Celulele solare inainte erau folosite adesea pentru calculatoarele personale i
pentru ceasuri.Ea mai este folosit pentru alimentarea sateliilor artificiali, a
staiilor cosmice, outpost-uri indepartate.
In zilele de azi panourile fotovoltaice au intrat in aproape toate domeniile si
mediile sociale.
Pretul variaza in functie de necesarul electric al incintei pentru care se
monteaza sistemul, acesta poate asigura intre 20 si chiar 80% din necesarul
de consum, pentru anumite perioade de timp.
Reglementarile UE obliga tarile membre ca un procent semnificativ din
energia produsa de acestea pana in anul 2012 sa fie prin mijloace
alternative.
Cresterea cantitatii de energie solara convertita in electricitate de un sistem
de panouri solare poate fi crescuta in doua moduri: adaugi mai multe panouri
sau cresti eficienta celulelor fotovoltaice. Cea de-a doua metoda preocupa
oamenii de stiinta, care au reusit stabilirea unui nou record de eficienta: 40,8
%, cu 0,1 % mai mult decat recordul precedent stabilit cu doi ani in urma.
n zonele tropicale aceasta cauzeaz arderea tufiiurilor, focul izbucnind
datorita focalizrii razelor solare prin picturile de rou, care se conporta ca
nite lentile optice. Grecii au utilizat energia solara nc din 400 .e.n. pentru
aprinderea focului, folosind globuri de sticl pline cu ap. n 200 .e.n. ei si
chinezii foloseau oglinzi concave n acest scop.
Panourile fotovoltaice transform radiaia solar n energie
electric. Un panou fotovoltaic este compus din mai multe celule solare
legate n serie sau paralel.
Randamentul unor asemenea panouri este cuprins ntre 8-20%, n funcie de
gradul de absorbie a radiaiei solare. Eficiena destul de scazut a panourilor
fotovoltaice actuale este n principal datorat faptului c din spectrul solar
vizibil doar o mic parte de frecvene de und a radiaiilor luminoase sunt
transformate n electricitate.
Panourile fotovoltaice genereaz curent continuu, cu parametri variabili,
inadecvai ncrcrii unor acumulatori. Din acest motiv este nevoie de un
convertor care s transforme energia electric produs de panurile

fotovoltaice n energie electric cu parametri bine determinai. Acest

convertor are i diverse funcii de protecie a acumulatorilor i a panoului
fotovoltaic.
Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic
transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric.
Componentele principale ale panoului solar reprezint celulele solare.
Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric,
celulele solare se vor asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale,
ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor

legturi electrice robuste

protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice

protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate

asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare

proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare

de electricitate

posibilitatea manipulrii i montrii uoare

Constructia sistemelor fotovoltaice
Un astfel de sistem este compus din:
- panouri fotovoltaice pentru conectare la retea
- invertor pentru divertare in retea
-contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si
livrata in retea;

Construcia unui panou solar obinuit

-Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de
protecie pe faa expus la soare;
-Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau
cauciuc siliconic) n care se fixeaz celulele solare;
-Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin
benzi de cositor;
-Caserarea feei posterioare a panoului cu o folie stratificat din
material plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar)
i Polyester;

Sistemul clasic fotovoltaic insular-alcatuit din urmatoarele

componente:
-panouri fotovoltaice,
-regulatorul de incarcare al bateriilor,
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC;

Se pot realiza sisteme ce pot diverta energia produsa(surplusul de

energie ) in retea.

Bateriile solare
Radiatia solara mai are numeroase utilitati. Astfel, pe langa rolul foarte
important pe care l-am amintit mai sus, acela de a ncalzi apa sau de a topi
metalele, energia solara mai poate fi folosita si pentru producerea de
energie. Aparatele care convertesc energia solara n energie electrica se
numesc panouri solare. Pe aceste panouri solare se afla niste baterii solare
sau fotocelule. Bateriile solare sunt niste instrumente electronice care
utilizeaza fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. ntr-o
fotocelula se genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe
astfel de celule n serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca sursa
de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale
semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care
sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar
sunt functionale si la temperaturi ridicate si au avantajul ca sunt mai ieftine.
De aceea se folosesc pentru alimentarea cu energie a satelitiilor, mai expusi
radiatiei solare deoarece n spatiul cosmic nu exista strat de ozon care sa
reduca cantitatea de radiatie solara, asa cum se ntampla pe Pamnt. Cei
mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare,
asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz.
Energia solara poate fi folosita de masini, ca o alternativa la combustibilii
fosili, deoarece energia solara este o sursa de energie relativ ieftina, n
comparatie cu combustibilii fosili, si pe deasupra are avantajul ca este si mai

putin poluanta, astfel se evita distrugerea stratului de ozon.

Drept urmare, englezii au facut si ei un experiment. Avionul Solar Challenger
a zburat peste Canalul Mnecii avnd o singura sursa de energie si anume
radiatia solara. Panourile solare care i acopereau aripile generau suficient
curent electric pentru a roti elicea cu turatie corespunzatoare.
Avantajele energiei solare sunt nenumarate, spre deosebire de dezavantaje,
care sunt costurile panourilor solare si mai precis a pilelor fotoelectrice.
Astfel, n locurile mai greu accesibile, se utilizeaza pilele fotoelectrice pentru
furnizarea curentului electric n gospodarii. O parte din energia solara
captata n timpul zilei este ncarcata n niste acumulatori, astfel ca energia
electrica nu se ntrerupe odata cu lasarea serii, cnd razele solare nu mai
ajung pe pamnt datorita alternantei zi-noapte.
Bateriile soalare mai au avantajul ca ofera o siguranta mare. Odata ce sunt
montate, ele nu prea necesita revizie tehnica deoarece nu exista nimic
mecanic n componenta lor, si astfel nu exista nici forte de frecare care sa
uzeze metalele. n Marea Britanie si n alte parti ale lumii se utilizeaza
bateriile solare pentru farurile fara personal. Aceste faruri folosesc acelasi
principiu si sunt de ncredere.
nca din anii 60 satelitii artificiali care graviteaza n jurul pamantului sunt
alimentati de panouri solare.
ncalzirea cu ajutorul radiatiei solare este primul pas n utilizarea energiei
solare pe scara larga. Urmatorul pas este proiectul inginerului american Peter
Glaser. Acesta consta n utilizarea unor panouri
solare n spatiu pentru captarea energei solare iar curentul electric sa fie
trimis pe Pamnt cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui sistem este ca
aceste panouri ar folosi toata radiatia solara furnizata de soare iar
dezavantajul ar fi ca microundele care transporta energia eletrica pe Pamnt
ar ucide orice fiinta vie care s-ar intersecta cu raza de microunde.
Att timp ct mai exista combustibilii fosili, folosirea energiei solare este
limitata deoarece panourile solare necesare captarii energiei solare ocupa un
spatiu destul de ntins n comparatie cu echipamentele care folosesc energie
electrica furnizata de combustibilii fosili.
Avantajele utilizarii panourilor fotovoltaice

Avantajul este reprezentat in primul rand de posibilitatea

asigurarii energiei electrice in locatii izolate care nu au acces la
reteaua de furnizare energie electrica.
Un astfel de sistem este usor de instalat, nu necesita cunostinte
speciale in domeniu energetic, intretinerea panourilor este facila

acestea nu necesita decat curatarea de impuritatile ce se ataseaza pe

suprafata acestora.
Durata medie de utilizare a acestor panouri este de 20-25 ani, singura
componenta care necesita o atentie mai sporita si a carei durata de
viata este mai scurta in cazul sistemelor insulare sunt bateriile.
Un alt avantaj considerabil al acestor sisteme este ca se pot extinde in
cazul aparitiei unor consumatori electrici suplimentari.

Capitolul 2. Aplicaii ale surselor de energie regenerabil

2.1.
Panourile fotovoltaice - aplicaii individuale pentru
producerea de energie electric [ electronica asociat (controller),
acumulatori i invertoare]
CONTROLER ELECTRONIC SR 500
Controlerul electronic SR 500 este echipamentul electric principal cu ajutorul
caruia se realizeaza automatizarea panourilor solare numai pentru apa calda
menajera. Controlerul eletronic este un sistem cu microprocesoare la care
datele de intrare sunt semnalele de la senzorul de temperatura si de la
senzorul de nivel.
Controlerul electronic afiseaza temperatura si nivelul apei din boiler.
Semnalele de iesire ale controlerului sunt materializate in tensiuni electrice
de alimentare pentru o rezistenta electrica care poate fi montata pe boiler si
pentru o electrovane cu 3 cai care comanda coborarea apei calde la locul de
consum sau comanda umplerea cu apa rece a boilerului.
Toate functiile controlerului sunt presetate de catre fabricant si acestea sunt
active la de la prima punere in functiune, nici o functie nu poate fi
modificata, dezactivata sau anulata.
Tensiunea electrica de alimentare este de 220 230 V.
Controlerul electonic este compus din:

Blocul de comanda si control echipat cu display

Senzor de temperatura si de nivel

Electrovana cu 3 cai

ACUMULATORI SOLARI

Sistemele fotovoltaice, eoliene sau hibride independente necesita

dispositive speciale pentru stocarea energiei pentru a fi utilizata atunci
cind generatorul nu produce sau produce sub nivelul consumului. Cele
mai la indemina dispozitive de stocare a energiei sunt bateriile de

acumulatori, care au rolul de a inmagazina energia electrica produsa

atunci cind sursa de energie a generatorului (iradianta solara, viteza
vintul) este disponibila si de a o reda pentru a fi utilizata pe timpul
noptii sau atunci cand viteza vintului este sub limita de functionare a
turbinelor eoliene. Bateriile de acumulatori pentru sisteme fotovoltaice,
eoliene sau hibride sunt de constructie speciala, fara intretinere si
suporta un numar mare de cicluri de incarcare-descarcare.
Cele mai utilizate tipuri de baterii de acumulatori in sistemele
fotovoltaice, eoliene sau hibride independente sunt bateriile plumbacid. Mai nou au fost dezvoltate baterii cu Li-Ion si nichel - cadmiu (NiCd) pentru capacitati mari, dar preturile lor sunt deocamdata destul de
mari si algoritmii controlerelor de incarcare ai invertoarelor de baterii
nu sunt verificati suficient.
Bateriile plumb-acid continua sa reprezinte principala optiune pentru
stocarea energie, avind avantajul pretului si al disponibilitatii pe linga
faptul ca pot elibera o cantitate foarte mare de energie intr-un interval
foarte scurt de timp putind suporta curenti foarte mari. Bateriile
plumb-acid utilizate in sistemele fotovoltaice, eoliene sau hibride sunt
incapsulate si nu necesita completare cu apa si intretinere, supapa
regulatoare (VLRA) realizind recombinarea oxigenului si a hidrogenului
rezultati in urma reactiilor chimice de la nivelul anodului si catodului.
Temperatura optima de functionare a unei bateri de acumulatori acidplumb este 20C - 5C si influenteaza direct durata de viata a bateriei.
In cazul in care bateriile de acumulatori functioneaza la temperaturi
superioare acestui domeniu, durata de serviciu se reduce drastic, iar la
temperaturi inferioare se reduce capacitatea. In afara intervalului
optim de temperatura este necesara de asemenea, compensarea
tensiunii de incarcare cu temperatura. Curentul de incarcare al unei
baterii de acumulatori trebuie sa se incadreze in domeniul 10% pina
la20% din capacitatea ei nominala.
Bateriile plumb-acid au electrolitul din acid sulfuric diluat cu apa in
stare lichida in bateriile clasice (electrolit lichid), retinut prin efectul
capilar in separatoare din fibra de sticla sau silicat de bor (baterii AGM)
sau retinut in Gel (baterii cu Gel). Bateriile AGM au separatoarele
montate rigid, rezista foarte bine la socuri si vibratii, iar electrolitul nu
se varsa nici daca bateriile sunt rasturnate. Pentru ca nu contin
elemente care ingheata pot fi utilizate la temperaturi extrem de
scazute. Desi din punct de vedere al electrolitului sunt similare cu
bateriile cu gel, bateriile AGM apartinind clasei lichid, iar tensiunea si
algoritmul de incarcare sunt aceleasi ca si pentru bateriile clasice.
Bateriile cu Gel au electrolitul sub forma unei mase viscoase si imobile
avind acidul sulfuric retinut in Gel. Pot fi instalate in orice pozitie, au
rezistenta mare la temperaturi scazute, socuri si vibratii, dar necesita
tensiuni de incarcare mai mici decit in cazul bateriilor din clasa lichid si
de asemenea nu necesita incarcare de egalizare.

Dimensionarea corecta a capacitatii pentru o baterie de acumulatori se

face in functie de puterea nominala a consumatorilor si de diagrama de
consum pe intervale orare. Durata de viata a unei bateri de
acumulatori este dependenta de adincimea de descarcare si de
temperatura de lucru. In functie de capacitatea si tipul bateriei de
acumulatori se aleg controlerele de incarcare si/sau invertoarele de
baterii. Trebuie retinut ca utilizarea unui controller de incarcare sau
invertor de baterii impropriu poate duce la reducerea capacitatii
bateriei de acumulatori si a duratei de viata a acesteia sau chiar la
distrugerea ei.

INVERTOARE DE BATERII

Invertoarele de baterii sunt de regula unidirectionale si asigura

conversia energiei de curent continuu de la bornele acumulatorilor in
energie de curent alternativ pentru alimentarea consumatorilor.

Invertoarele de baterii bidirectionale sunt utilizate in sistemele

fotovoltaice de tip magistrala de curent alternativ si asigura, pe linga
conversia energiei de curent continuu stocata in acumulatori in energie
de curent alternativ, si controlul tensiunii si al curentului de incarcare
al bateriilor. Ele sunt recomandate pentru sistemele monofazate si
trifazate cu puteri mai mari de 2 kilowati.

Pe piata exista trei categorii mari de invertoare de baterii, invertoarele

de baterii clasice, invertoare de baterii cu incarcator incorporat si
invertoare de baterii cu sincronizare la reteaua electrica. Cele mai
simple sunt invertoarele clasice care sunt destinate alimentarii unor
consumatori de curent alternativ de la o baterie de acumulatori si in
functie forma tensiunii si curentului de isire pot fi cu unda pura sau cu
unda modificata. Odata cu dezvoltarea sectorului energiei alternative
au aparut invertoarele de baterii cu incarcator incorporat avind o
eficienta imbunatatita si functii noi precum incarcarea bateriei de
acumulatori, pornirea automata a unui generator, functie de bypass,
etc. Cele mai performate invertoare de baterii sunt prevazute cu
algoritm de sincronizare cu reteaua electrica si pot fi utilizate atit
pentru a genera energie in retea cit si pentru a functiona ca sisteme de
alimentare independente.

Alegerea corecta a invertoarelor de baterii se face in functie de

tensiunea bateriei de acumulatori, tensiunea si puterea maxima a

consumatorilor, tipul acestora, regimul de lucru. Daca vinzatorul nu

este in masura sa va ofere date cu privire la protectia bateriei de
acumulatori la supradescarcare va recomandam sa nu achizitionati
asemenea echipamente pentru ca veti fi nevoiti ulterior sa le inlocuiti
prematur acumulatorii.

Tehnosat furnizeaza invertoare de baterii fabricate de SMA Solar

Technology
AG, OutBack
Power
Technologies, Schneider
Electric, Victron
Energy, Steca
Elektronik
GmbH si
alti
producatorii de renume mondial.

INVERTOARE DE RETEA

Conversia energiei electrice de curent continuu nestabilizata generata

de panourile fotovoltaice in energie electrica de curent alternativ, se
realizeaza cu echipamente electronice speciale numite invertoare de
retea. Energie obtinuta la iesirea lor este injectata integral in sistemul
energetic national sau in magistrala de curent alternativ a sistemelor
fotovoltaice independente. In functie de puterea de intrare si iesire,
plaja tensiunii si curentului de intrare, numarul de faze ale retelei
electrice, existenta separari galvanice intre intrarea de current
continuu si iesirea de curent alternativ, etc, sunt disponibile o mare
varietate de invertoare de retea.

Cele mai performante invertoare de retea au eficienta de pina la 98%,

sunt construite fara transformatoare si sunt prevazute cu algoritm de
determinare si urmarire a punctului de putere maxima. Invertoarele de
retea se sincronizeaza la frecventa retelei si nu functioneaza decit daca
sunt conectate la un sistem de tip SEN (sistem energetic national). In
cazul intreruperii legaturii la SEN, invertoarele de retea se opresc
automat pentru a preveni defazajele care pot aparea intre frecventa lor
si a retelei la refacerea legaturii cu aceasta.

Pentru obtinerea unor randamente de peste 95 % se recomanda

consultarea unui specialist care va optimiza performantele sistemului
prin alegerea unui invertor de retea care sa se incadreze in intervalul
de variatie al parametriilor de iesire ai generatorului fotovoltaic si sa
aiba puterea de iesire cit mai apropiata de valoarea nominala a
generatorului. Alegerea incorecta a invertoarelor de retea poate
conduce la deteriorarea acestora ca urmare a depasirii tensiunii

maxime de intrare sau la functionarea cu eficienta scazuta din cauza

supradimensionarii puterii de intrare.

Tehnosat integreaza in centralele fotoelectrice furnizate invertoare de

retea
fabricate
de SMA
Solar
Technology
AG, Power
One , Schneider
Electric, Danfoss
Solar
Inverters, Steca
Elektronik GmbH si alti producatorii de renume mondial.

ECHIPAMENTE ELECTRICE

Tehnosat are relatii comerciale directe cu marii furnizori de

echipamente si aparataj electric de joasa si medie tensiune Schneider
Electric si Eaton, produsele livrate beneficiind de servicii complete de
garantie si post garantie din partea fabricantilor.

Schneider Electric este specialistul global in managementul energiei

si ofera solutii integrate de a face energia sigura, fiabila, eficienta si
productiva pentru pietele de energie si infrastructura, industrie, centre
de date si retele, cladiri industriale si locuinte.

Eaton este unul dintre cei mai importanti producatori mondiali de

echipamente electrice de joasa tensiune si de solutii de automatizare,
care include intre brand-urile sale nume cunoscute precum Moeller,
Holeck, Westinghouse, Cutler Hammer, etc.

Principalele produse livrate de Tehnosat sunt: surse neintreruptibile de

putere (UPS), sigurante si intrerupatoare automate, separatoare,
intreruptoare, protectii diferentiale, sisteme de comutare automata,
grupuri electrogene, filtre pasive si active de compensare a
armonicilor, aparatura de comanda si semnalizare, etc

Tehnosat ofera solutii personalizate in functie de necesarul de energie

electrica si de cerintele specifice fiecarei aplicatii.

2.2. CentraIe eoliene de mare putere ( integrarea n reeaua

electric, sistemul public de transport i distribuie al energiei
electrice)
Turbinele eoliene sunt de regul localizate n zone rurale sau montane, unde
conexiunea la cea mai apropiat substaie electric poate fi slab, iar
cererea de electricitate la nivel local poate fi mult mai mic dect

capacitatea de producie a centralei. O modalitate pentru definire triei

reelei elecrice de transport este prin nivelul de defect, care este o msur a
curentului ce va curge cnd intervine o defectare a reelei. La capatul unui
circuit electric lung, nivelul de defect este mult mai redus dect n centrul
unei reele interconectate, de exemplu ntr-un ora sau un centru industrial.
La un nivel de defect redus, impactul turbinelor eoliene poate fi suficient de
mare pentru a disturba ceilali consumatori locali. Din acest motiv, n unele
cazuri, este necesar ntrirea reelei, sau conectarea reelei la o tensiune
mai nalt sau ntr-o zon mai ndeprtat unde reeaua este ntrit. Acest
lucru va duce la creterea costurilor.
Sistemele de tensiune nalt, cum sunt sistemele de transport de 400 kV sau
275 kV, au niveluri de defect ridicate. n general, cu ct tensiunea este mai
sczut cu att sistemul va fi mai slab. Sistemele de transport a energiei
electrice din zonele rurale pentru majoritatea statelor UE sunt de 132, 33, si
11 kV. Sistemul de 11 kV este cel mai extins, dar este puin probabil s
sprijine mai mult de unu pn la trei MW. Termenul de Furnizor Public de
Energie Electric (FPE) este folosit pentru operatorii reelei electrice locale (n
cele mai multe cazuri este sinonimul pentru CER, sau Companiile Electrice
Regionale). FPE este responsabil de funcionarea sigur i economic a
sistemului propriu i are obligaia de a menine calitatea satisfctoare de
aprovizionare a utilizatorilor sistemului su, dar nu este neaprat cumprtor
de electricitatea produs de turbinele eoliene. FPE ar trebui s fie averizai
cu privire la sistemul de energie eolian propus de la un stadiu incipient.
Inginerii FPE vor efectua studii iniiale pentru evaluarea tehnic a fezabilitii
proiectului i vor putea mai apoi s fac o ofert de pre pentru costul
conectrii, n urma creia se va decide dac proiectul va continua sau nu
(FPE pot percepe taxe pentru acest serviciu). Costurile vor depinde de
mrimea dezvoltrii, distana pn la cel mai apropiat punct de conectare, i
tensiunea de conectare. Acest ultim punct poate fi cel mai important,
deorece costurile de conectare pentru proiecte mici aflate la distan fa de
sistem, pot face proiectul ineficient din punct de vedere economic. Se
recomand determinarea acestui fapt nainte de extinderea eforturilor, n
faza incipient a proiectului. n zonele rurale sau muntoase, este de preferat
ca cel mai apropiat punct al reelei electrice s fie la o linie suprateran, i
nu subteran. Aici se pot gsi un anumit numr de stlpi electrici sau piloni
care i vor ajuta pe inginerii FPE s localizeze terenul de interes pe harta
sistemului lor, i vor putea apoi s defineasc tensiunea liniei electrice. Orice
linie electric aerian cu dou fire este n sistem monofazat i necesit n
mod normal ntrire dac se dorete instalarea de generatoare.

Proiectarea conectrii la reea

Proiectarea corect din punct de vedere tehnico-economic a sistemului
electric de colectare pentru o central electric i conectarea sa la reeaua
electric este un proces de optimizare a mai muli parametrii i necesit
experien extins din partea proiectantului/inginerului, ct i disponibilitatea
sistemelor mederne de calcul pentru a gsii cu uurin soluia cea mai
bun. n acest stadiu trebuiesc considerate o serie de aspecte:
Tensiunea de conectare; aceasta are un efect major asupra costurilor de
conectare. De exemplu, construirea unei linii noi de 33 kV va costa
considerabil mai mult dect conectarea la o linie existent de 11 kV; totui
construcia unei linii noi de 11 kV poate costa mai mult dect cea a uneia de
33 kV, pentru aceeai producie de energie eolian.
Distribuia tensiunii n cadrul centralei eoliene.
Aezarea transformatoarelor i a turbinelor eoliene.
mpmntarea; instalaia electric trebuie mpmntat adecvat pentru a
nu se aduce vreun prejudiciu oamenilor sau echipamentului n timpul
defectrilor electrice sau loviturilor de trznet, i pentru ndeplinirea
reglementrilor furnizrii de energie electric i a securitii muncii. Aceasta
este o problem complex i nu trebuie neglijat.
Protecia; echipamentul trebuie prevzut astfel nct s asigure
deconectarea automat a turbinei cnd se ivete un defect n reea. n mod
similar, reeaua trebuie protejat de efectele de defectare a turbinei eoliene.
Contorizarea; Curentul electric este contorizat la punctul de conectare n
reeaua local. Contoarele sunt necesare att pentru puterea exportat ct i
cea importat (care poate aprea n condiii de vnt foarte sczut) i pentru
puterea reactiv. Precizia de msurare i costurile cresc proporional cu
dimensiunea parcului eolian. De obicei, aspectul general al parcului eolian se
bazeaz pe optimizarea produciei parcului n ceea ce privete locaia
turbinelor individuale i accesibilitatea acestora adic infrastructura.
Contribuia scurt-circuitului n reea este un parametru important i n funcie
de disponibilitatea i evaluarea echipamentelor electrice transformatoare,
cabluri, unitile inelului principal, ntreruptoare etc. se alege o soluie
care ndeplinete cerinele electrice de proiectere de baz i se verific prin
calcule de curent de defect. n cele din urm, se evalueaz pierderile totale
pe durata de via i valoarea actual net, pentru a vedea dac utilizarea

de echipamente cu pierderi mai reduse poate fi justificat din punct de

vedere economic. Calculul pierderilor se bazeaz pe profilul produciei
parcului eolian, calculat din parametrii care descriu vntul parametrii
distribuiei Weibull - i curba de putere a turbinelor eoliene n cauz.

Bibliografie
Manual Surse regenerabile de energie, Dr. Charalambos Malamatenios ,
Bucuresti 2012
www.tehnosat.ro
http://www.enereco.go.ro/