Sunteți pe pagina 1din 3

Coreea de Sud

Coreea de Sud este o ar care a dispus resurse materiale relativ modeste, dar care s-a
dezvoltat in ritm accelerat. n anii 1960, PIB-ul pe cap de locuitor era comparabil
cu nivelurile rilor srace din Africa i Asia. n 2004, Coreea de Sud s-a alaturat grupului de
state care aveau PIB peste 1000 mld $ , iar astazi face parte din primele 20 de state cu cele
mai dezvoltate economii. Dezvoltarea acestei ri a avut la baz nu resursele materiale, ci
capitalul uman. Productivitatea a trei factori, capital, tehnologie si pamant, determina
dinamica PIB-ului, si este clar ca in secolul 21 importanta rolului pamantului in cresterea PIBului se diminueaza,iar Coreea de Sud certifica aceasta regula, neavand o suprafata arabila
semnificativa. Cu o populatie activa de peste 25 milioane de locuitori si un PIB estimat de
peste 1.151 miliarde USD in anul 2012, economia Republicii Coreea este pe locul 4 in Asia
(dupa China, Japonia si India) si pe locul 15 in lume. Repartizarea PiB-ului pe sectoare are loc
asfel: agricultur-2.7%, industrie- 39.8%, servicii- 57.5% (est. 2012), respectiv,
repartizarea fortei de munca pe sectoare este: agricultura: 6.4% industrie: 24.2%,
servicii: 69.4% (2011 est.) Pentru anul 2012, se estimeaza ca venitul nominal pe locuitor in
Coreea de Sud atinge nivelul de 22,424 dolari SUA (32,400 dolari SUA la PPP). Mentiune :
dupa criteriul puterii de cumparare, PPP, economia R.Coreea se claseaza pe locul 12 in lume.
Contextul economic international aflat in continua deteriorare ramane, si in 2012-2013 ,
pentru Republica Coreea, una din principalele preocupari, atat ale oficialitailor, cat i ale
mediului de afaceri local.
Rata anualizata a exporturilor a scazut cu 1,8%, valoric, ajungand la 548.2 miliarde USD,
respectiv, importurile au scazut cu 6,1%, valoric fiind de 520.5 miliarde USD. Se export:
semiconductori, echipamentele de telecomunicaii fr fir, autovehicule, computere, oel,
nave, produse petrochimice i se import maini, electronice i echipamente electronice, ulei,
oel, echipamente de transport, produse chimice organice, materiale plastice. Principalii
parteneri de export sunt China 24.4%, SUA 10.1%,Japonia 7.1% (2011 est.)
Indexul de srcie extrem este de 15 %(estim. 2006) .Distribuia venitului, bazat
pe coeficientul Gini este de 31%.
n anul 2012 fa de 2011, rata omajului a crescut de la 3.4% la 3.8% iar rata infl aiei a
sczut de la 4% la 2.2% .
Conform estimatiilor anului 2012 situaia bugetului statului se prezinta
asfel:venituri- $271.9 milioane,cheltuieli- $249.2 milioane, cu un surplus de 2% din
PiB.
Datoria nationala : pe baza datelor din Planul National de gestionare a datoriei ,
2012-2016, aceasta este estimata la 339 miliarde USD in 2012, in crestere cu 5,9%
fata de anul 2011 si la 352 miliarde USD in 2013.
Valoric, in moneda locala, woni, datoria este estimata la 471 mii milarde in
2014/cca 424 miliarde USD/, 481 mii miliarde in 2015/cca 433 miliarde USD/ si 488
mii miliarde in 2016/cca 440 miliarde USD/;

n anul 2011,
investitiile straine
directe (FDI) in
Republica Coreea
au nregistrat
valoarea de 13,67
miliarde dolari
SUA.
Principalii
investitori sunt:
Uniunea
Europeana , SUA ,
urmate de Japonia
, China si India.
UE ramane cel
mai semnifi cativ
investitor in R.
Coreea.

Cu o populaie de peste 48 de milioane, pe o suprafa de aproape 100.000 km2, avand


resurse de la natur mai curand srace, Coreea de Sud a devenit una dintre puterile
conductoare in economia lumii. Cum se explic aceast corelaie tipic: resurse foarte
limitate i o dezvoltare modern de varf?
n primul rand, a fost disponibilitatea Coreei de Sud la a intreprinde neintarziat revizia
cultural presupus de modernizare. Mult vreme sub umbrela american, sud-coreenii s-au
orientat ctre o societate deschis i performane moderne n economie, guvernan i
cultur.
n al doilea rnd, ncercarea de normalizare a relaiilor cu Japonia i, treptat, cu China i cu tot
mai multe state au creat noi oportunitati comerciale si noi cai de dezvoltare. De asemenea,
conceperea exact de ctre autoriti a aezrii Coreei pe direcia celei mai inalte
competitiviti in domenii productoare,
bazate pe cele mai avansate tehnologii, tehnologii cu o valoare adaugata ridicat, a constituit
un alt factor important in dezvoltarea acesteia.
Felul in care Coreea de Sud a fost gestionat (in fapt, chiar i numai restructurarea financiar
din 1997, cu opiunea pentru dobanzi raionale, imprumuturi externe echilibrate), grandiosul
ei succes in modernizare i, recent, succesul ei pilduitor in era globalizrii vorbesc concludent
despre anvergura acestei democraii. In fapt, puine democraii de astzi unesc desvarita
libertate a exprimrii cu respectul cuvenit competenei i performanei, precum cea a Coreei
de Sud. Cred c exist cel puin o explicaie mai profund, ce transcende contextele:
aspiraiile,vederile coreenilor inii i aciunea lor.
Bibliografie:

Ambasada Coreea de Sud


CIA world factbook
Doing Business
World Bank