1.

Definiii: sisteme termodinamice, parametri de stare, transformri

termodinamice
Sistemele termodinamice sunt sisteme macroscopice, compuse dintr-un numr foarte mare de
particule (molecule) n continu micare, care interacioneaz permanent ntre ele. Dimensiunile
unui sistem sunt mult mai mari dect ale componentelor sale, astfel c n cadrul lor sunt valabile
legile statistice. Pentru definirea unui sistem trebuie precizate limitele sale, care pot fi reale
(pereii unui vas n care se gsete un gaz) sau imaginare (seciuni printr-o
conduct). Tot ce se afl n afara acestor limite este considerat mediu nconjurtor.
Starea termodinamica este ansamblul tuturor proprietailor macroscopice instantanee ale corpului.
Fiecare proprietate este caracterizata de catre o marime numita parametru de stare. Parametrii
de stare pot fi:
- intensivi, care nu depind de dimensiunile sistemului - temperatura (T),
presiunea (p);
- extensivi, care depind de dimensiunile sistemului - volumul (V).
Parametrii de stare fundamentali in termodinamica sunt presiunea, volumul si temperatura.
Transformarea termodinamica de stare reprezinta trecerea unui corp (sistem) dintr-o stare de
echilibru n alta, atunci cnd se modifica conditiile exterioare acestuia, provocndu-se astfel un
schimb de energie.

2. Cldura (sensibil i latent, cldura specific) i lucrul mecanic.

Lucrul mecanic si caldura sunt forme prin care are loc schimbul de energie, fiind parametri de
proces, avnd sens doar in legatura cu desfasurarea unui proces de schimb de energie; nu se
poate vorbi de lucrul mecanic sau cantitatea de caldura ale unui corp intr-o anumita stare de
echilibru termodinamic. Ca urmare, nici lucrul mecanic si nici caldura nu sunt parametri de stare.
Prin conventie, caldura primita de catre corp are semn pozitiv, iar caldura cedata este negativa;
lucrul mecanic produs este pozitiv, iar lucrul mechanic consumat este negativ.
Caldura reprezinta o forma de transfer de energie intre corpuri cu stari termice diferite. In
general, schimbul de energie sub forma de caldura este insotit de modificarea temperaturii
corpurilor (caldura sensibila); caldura latenta duce la schimbarea starii de agregare a corpurilor.
Cantitatea de caldura sensibila schimbata de un corp cu mediul exterior intr-o transformare in
care temperatura acestuia sufera o varia]ie infinit mica este data de relatia:
dQ = m* c * dT ,
in care m este masa corpului [kg], c este caldura specifica [J/kgK], iar dT este
variatia de temperatura [K].
Caldura specifica a unui fluid reprezinta cantitatea de caldura necesara cresterii cu un grad a
temperaturii unui kilogram de substanta sau a unui kilomol*. Valoarea caldurii specifice a
gazelor depinde de modul in care se desfasoara procesul de incalzire sau racire; astfel caldura
specifica este mai mare pentru procesele ce au loc la presiune constanta dect pentru procesele ce
au loc lavolum constant (cp > cv).
In studiul proceselor termodinamice lucrul mechanic se intalneste in 3 forme:
a)Lucru mecanic al variatiei de volum-lucru mecanic produs sau consumat prin destinderea
sau comprimarea gazului respective
b)Lucru mecanic sau deplasarea-energia consumata pentru deplasarea gazului dintr-o conducta
c)Lucru mecanic tehnic-lucru mecanic produs de o masina termica

3.Transformri simple ale gazelor perfecte; ecuaia termic de stare a gazelor

perfecte.
Transformarile simple ale gazelor perfecte sunt:
1)Transformarea izoterma-temperatura ramane constanta

p*v=ct sau p1/p2=v1/v2

2)Transformarea izobara-presiunea este constanta

V1/T2=V2/T2
V/T=ct
3)Transformarea izocora - are loc la volum constanta, fiind caracterizata de ecuatia:
P1/T1=P2/T2 P/T=ct

Legea generala a gazului perfect sau ecuatia de stare ClapeyronMendeleev se obtine prin mbinarea legilor anterioare, fiind exprimata sub forma
generala f(v, p, T) = ct. Pentru un kilogram de substanta, se poate demonstra ca
legea generala a gazului perfect este:

p v = R T
In care v este volumul specific, iar R este o constanta specifica fiecarui gaz.

4)Primul principiu al termodinamicii.

Principiul echivalentei
Primul principiu al termodinamicii reprezinta aplicarea legii generale a conservarii energiei
pentru procesele termice. Daca att caldura ct si lucrul mecanic se exprima in Joule, experienta
arata ca un lucru mecanic de 1J este echivalent cu o cantitate de caldura de 1J.Aceasta formulare
a primului principiu este cunoscuta sub denumirea de principiul echivalentei, fiind exprimata
matematic de relatia (scrisa pentru unitatile de masura din S.I.):
Q = L sau Q-L=0.
In aceasta forma, primul principiu poate fi enuntat astfel: caldura poate fi produsa din lucru
mecanic si se poate transforma in lucru mecanic, totdeauna in acelasi raport de echivalenta.
Aceasta forma a primului principiu al termodinamicii este valabila pentru
transformari inchise (ciclice) i sisteme izolate (nchise).

5)Transformarea cldurii n lucru mecanic cu ajutorul ciclurilor

Transformarea continua a caldurii in lucru mecanic sau invers este posibila doar daca fluidul de
lucru revine la starea initiala;in acest caz fluidul sufera o transformare ciclica.Ciclurile pot fi
parcurse in sens direct sau in sens invers; in cazul unui ciclu parcurs in sens direct , fluidul de
lucru primeste cantitatea de caldura (Q) si cedeaza cantitatea de caldura (Q0), producnd lucrul
mecanic (L).Pentru evaluarea performantelor ciclurilor inverse se utilizeaza eficienta
termica, intlnita si sub denumirea de coeficient de performanta (COP).Eficienta termica
reprezinta raportul dintre caldura utila si lucrul mechanic consumat. Pentru instala]iile
frigorifice, eficienta termica este data de relatia:
= Q0/|L|
6)

Ciclul Carnot (reprezentare n diagrama p-V i T-s, randament, eficien

termic).
Ciclul Carnot reprezinta un ciclu de referinta in aprecierea randamentului unei instalatii termice
reale ce functioneaza intre aceleasi limite de temperaturi. Functionarea instalatiei dupa un ciclu
Carnot ar asigura randament maxim acesteia, dar acest lucru nu este posibil in realitate,
transformarile izoterme si adiabatice fiind practic imposibil de realizat.
In cazul ciclului Carnot direct (fig. 1.18a) au loc urmatoarele procese:
41 comprimarea adiabat\ a fluidului de lucru, `nso]it\ de cre[terea
temperaturii;
12 fluidul de lucru prime[te cantitatea de c\ldur\ (Q), `ntr-un proces
izoterm;
23 destindere adiabat\ a fluidului, prin care temperatura acestuia
scade;
34 cedarea cantit\]ii de c\ldur\ (Q0), `n cadrul unei transform\ri
izoterme.
Notnd cu T temperatura sursei calde se poate demonstra ca randamentul termic al ciclului
Carnot direct este dat de rela]ia:

TC= 1-T0/T.

In cazul ciclului Carnot invers (fig. 1.18b), procesele ce au loc sunt:

12 comprimarea adiabat\ a fluidului de lucru;
23 fluidul de lucru cedeaz\ cantitatea de c\ldur\ (Q), `ntr-un process izoterm;
34 destinderea adiabat\ a fluidului, `nso]it\ de sc\derea temperaturii
acestuia;
41 preluarea de c\tre fluid a cantit\]ii de c\ldur\ (Q0), `n cadrul unei
transform\ri izoterme.
Eficien]a frigorific\ al unei instala]ii frigorifice func]ionnd dup\ ciclul
Carnot este:
FC=T0/T-T0
in care T este temperatura sursei calde iar T 0 este temperatura sursei reci

7) Comprimarea izoterm a gazelor reale.

Studiind comportarea gazelor reale Andrews
(1869) a urmarit comprimarea izoterma a
acestora, constatnd ca la temperaturi
ridicate izotermele gazelor reale se apropie
foarte mult de cele ale gazelor perfecte
(hyperbole echilatere); pe masura ce
temperatura scade, apar diferente intre
comportarea gazelor reale si a celor
perfecte.
(Izotermele gazelor reale-figura)
Astfel, urmarind curba trasata pentru
temperatura constanta Ta, se observa ca la o
anumita valoare a presiunii
(corespunzatoare punctului A) gazul incepe sa se lichefieze. Micsornd in continuare volumul
ocupat de catre gaz are loc trecerea in stare lichida a unei cantitati din ce in ce mai mari de gaz,
pna cnd, in punctul (A), intreaga cantitate de gaz se transforma in lichid. Transformarea de
faza (linia A A) are loc la presiune si temperatura constanta. Continund
comprimarea lichidului se remarca o crestere rapida a presiunii (curba A a), datorata
compresibilitaii reduse a lichidului, curba apropiindu-se de verticala.

8) Compresorul tehnic (cu spaiu mort): mrimi caracteristice, influena

spaiului mort.
In realitate, atunci cnd pistonul se gaseste la p.m.i., intre piston si chiulasa exista un spatiu
(volum mort) necesar deoarece trebuie montate supapele si pentru ca trebuie evitata situatia in
care pistonul ar lovi chiulasa. Notnd cu V0 volumul spatiului mort se defineste coeficientul
spatiului mort sau gradul volumetric de compresie ca fiind:
=Vo/Vs
cu valori cuprinse intre 0,03 [i 0,15 (315%), in functie de tipul si destinatia compresorului,
marimea acestuia etc.
Din cauza existentei spatiului mort, pe o parte din cursa de aspiratie a pistonului (de la p.m.i. la
p.m.e.) are loc destinderea gazului din spatiul mort; ca urmare, volumul de gaz aspirat (care la
compresorul teoretic este egal cu cilindreea) este Va < VS. Raportul dintre volumul aspirat si
cilindree se numeste coeficient teoretic de umplere sau grad teoretic de umplere.
Existenta spatiului mort face ca presiunea maxima de refulare a compresorului sa fie limitata.

9) Compresorul n dou trepte.

Exista o limitare a presiunii maxime de refulare a unui compresor ; cresterea presiunii de refulare
conduce la scaderea volumului de gaz aspirat.
In acelasi timp, rapoartele mari de crestere a presiunii pot conduce la incalzirea excesiva a
gazului si compresorului; se pot atinge astfel nivele de temperaturi care sa conduca la
deteriorarea uleiului utilizat pentru ungerea compresorului.
Din aceste motive, pentru obtinerea unor presiuni de refulare mari(practic, pentru compresoare
frigorifice, > 6...8) se utilizeaza compresoare cu mai multe trepte de comprimare. Gazul refulat
de catre prima treapta (I) trece printr-un racitor (R) in care are loc micsorarea temperaturii sale si
este apoi aspirat in cea de a doua treapta de comprimare (II).Racirea gazului intre cele doua
trepte de comprimare se poate face cu apa, aer sau, pentru compresoarele frigorifice, prin
procedee speciale.Deoarece prin comprimare volumul specific al gazului scade (densitatea
creste), cele doua trepte de comprimare au diametre diferite ale cilindrilor (diametru mai mare
pentru prima treapta si mai mic pentru cea de a doua).

10) Schema de principiu i funcionarea instalaiei frigorifice.

Instalatiile frigorifice si pompele de caldura sunt maini termice care preiau cldur de la un
mediu avnd temperatura mai sczut i o cedeaza unui mediu avnd temperatura mai ridicat,
conform schemei din fig. 3.1. Mediul cu temperatura mai sczut, de la care se preia cldur este
denumit sursa rece, iar mediul cu temperatura mai ridicat, cruia i se cedeaz cldur, este
denumit surs cald. Deoarece au capacitate termic infinit, temperaturile surselor de
cldur rmn constante chiar dac acestea schimb cldur. Conform principiului doi al
termodinamicii, caldura nu poate trece de la sine de la un corp rece la unul cald; ca urmare,
pentru transportul cldurii de la sursa rece la sursa calda este necesar un aport de energie din
exterior. Conform principiului conservarii energiei putem scrie:
Qo + P = Q .
Agentul de lucru care evolueaz n aceste instalaii este denumit agent frigorific.

Fig. 3.1 Principiul de functionare al

unei instalatii frigorifice
Qo - fluxul de caldura preluat de la sursa rece;
Q - fluxul de caldura cedat sursei calde;
P puterea absorbita

Pentru ca agentul frigorific sa poata prelua caldura de la sursa rece, temperatura sa trebuie sa
fie mai mica dect temperatura sursei reci; similar, pentru ca agentul sa cedeze caldura sursei
calde trebuie ca temperatura agentului frigorific sa fie mai mare dect temperatura sursei calde.

11) Subrcirea cu ap n instalaiile frigorifice cu comprimare mecanic de

vapori.

Instalatia frigorifica cu subracire cu apa

SR subracitor.

12) Instalaia frigorific cu comprimare n trepte:

necesitate, rcirea intermediar cu ap.
In cazul in care functionarea instalatiei frigorifice impune valori
ale gradului de crestere a presiunii mai mari de 68, comprimarea trebuie realizata in mai multe
trepte. Acest lucru este necesar deoarece:
cresterea presiunii de refulare conduce la scaderea volumului de gaz aspirat
cresterea temperaturii agentului frigorific si a compresorului pot conduce la deteriorarea
uleiului utilizat pentru ungerea compresorului (pentru valori ale temperaturii mai mari de
1450C);
creste consumul de energie al compresorului daca acesta are o singura treapta de comprimare.
Ca urmare, instalatia frigorifica cu doua trepte de comprimare se va utiliza atunci cnd
temperatura de vaporizare trebuie sa scada sub -15-270C pentru amoniac, respectiv sub -20350C.
Evitarea cresterii excesive a temperaturii la comprimarea in doua trepte presupune un proces de
racire intermediara a agentului frigorific, la iesirea sa din prima treapta si inainte de a intra in
cea de a doua treapta. Racirea intermediara se poate realiza:
cu apa
cu agent frigorific.

13) Viteza i durata refrigerrii; durata de njumtire a diferenei de

temperatur.
14)Tunele si camera de refrigerare
Sunt utilizate pentru refrigerarea rapida; au lungimi de 6.24 m, latimi de 3 sau 6 m inaltimi
de 3,64,8 m. Capacitatea unui tunel depinde de dimensiunile acestuia si de natura produselor
refrigerate.Circulatia aerului prin tunel se poate realiza longitudinal, transversal sau
vertical.
Fata de refrigerarea intr-o singura faza, refrigerarea in doua faze asigura pierderi de greutate
mai reduse, datorita scaderii rapide a temperaturii la suprafata, precum si o reducere a
incarcaturii microbiene, deci o durata de conservare mai indelungata. Pe de alta parte,
refrigerarea in doua faze necesita puteri frigorifice mai mari. In cazul refrigerarii in doua faze
trebuie sa se evite scaderea temperaturii sub punctul de congelare deoarece decongelarea
ulterioara,care ar apare in zona de uniformizare a temperaturii, va conduce la modificari ale
calitatii produsului.
Camerele de refrigerare sunt spatii in care racirea este mai lenta dect in tunelele de
refrigerare; dupa refrigerarea produselor, acestea se pot utiliza si pentru depozitarea produselor
racite. Viteza aerului in interiorul camerei nu depaseste 0,3 m/s, ceea ce face ca racirea
sa fie mai lenta.Circulatia aerului se realizeaza prin canale de aer; din acest punct de vedere,
exista camere de refrigerare cu doua canale de aer sau cu un singur canal de aer.

15)Refrigerarea cu agenti intermediari

Agentul intermediar utilizat pentru racire poate fi:
apa obisnuita, aflata la o temperatura de +0,5.2 0C;
apa de mare sau solutie apa - Na Cl, cu temperatura de -20 0C.
Metoda se utilizeaza in special pentru refrigerarea pestelui si a pasarilor,dar si a unor produse
vegetale; racirea se poate realiza prin:
imersie;
stropire;
mixt.
Instalatiile utilizate pot fi cu functionare continua sau discontinua; in apa de racire se adauga si
substante dezinfectante, iar atunci cnd racirea se realizeaza prin imersie, apa trebuie
reimprospstata periodic. Viteza de racire este mult mai mare dect in cazul refrigerarii cu aer
(durate de racire cuprinse intre 15 si 135min, in functie de tipul produsului) si se evita pierderile
de greutate. Apa utilizata poate fi racita cu ajutorul unei instalatii frigorifice sau cu gheata.

16) Refrigerarea n aparate cu perete despritor metalic.

Aceasta metoda se aplica produselor alimentare in stare lichida (lapte,smntna, bere, vin, sucuri
etc.). In principiu, peretele despartitor separa materialul ce trebuie racit de agentul de racire;
agentul de racire poate fi un agent frigorific sau un agent intermediar. Dupa modul de
functionare, aparatele cu perete despartitor pot fi cu functionare discontinua sau cu functionare
continua; ca urmare se utilizeaza urmatoarele tipuri de schimbatoare de caldura:
1. Cu functionare discontinua:

 rezervoare cu pereti dubli, la care agentul de racire circula prin spatial dintre peretele exterior si
cel interior, in timp ce materialul de racit se incarca in spatiul interior;
rezervoare cu serpentine, la care agentul de racire circula printr-o serpentina aflata in interiorul
rezervorului;
2. Cu functionare continua:
schimbatoare de caldura multitubulare;
schimbatoare de caldura cu tevi coaxiale;
aparate cu stropire exterioara

18) Viteza i durata congelrii

Procesul de congelare al unui produs alimentar poate fi impartit in trei faze :
racirea produsului de la temperatura initiala pna la temperatura tc la care are loc congelarea;
congelarea propriu-zisa, care are loc la temperatura aproximativ constanta tc;
racirea produsului congelat pna la temperatura finala tF .
Procesul de congelare (formare a ghetii) incepe prin agregarea unui grup de molecule de apa intro particula denumita nucleu de cristal. Urmeaza apoi cresterea nucleului, fenomen care are loc la
temperaturi foarte apropiate de punctul de congelare. Viteza de crestere a cristalelor de gheata
depinde de temperatura si de viteza de preluare a caldurii din produs: odata cu scaderea
temperaturii, viteza de crestere a cristalelor scade din cauza maririi vscozitatii produsului.
Scaderea temperaturii la suprafa]a produsului mareste diferenta de
temperatura dintre suprafata si faza inca necongelata, iar viteza de crestere a
cristalelor de gheata se mareste. Se observ c, nainte de nceperea congelrii, temperatura poate
scade sub nivelul temperaturii de congelare, n aa-numitul fenomen de subrcire.Pentru apa
distilat, fr nici un fel de impuriti, temperatura de subrcire (tS) la care se declaneaz
formarea cristalelor de ghea poate atinge - 40 0C; pentru produsele alimentare, temperatura de
subrcire are valori mult mai mici.
Viteza cu care avanseaza frontul de formare a cristalelor de gheata de la suprafata produsului
catre profunzime se numeste viteza de congelare.
In functie de viteza liniara medie de congelare, congelarea poate fi:
foarte lenta
lenta
rapida
foarte rapida
ultrarapida

19) Congelarea cu aer - aparate cu funcionare continu.

Este unul din cele mai utilizate procedee, fiind utilizat pentru congelarea carnii in carcase, a
pasarilor preambalate, a pestelui de dimensiuni mari, a fructelor si legumelor.Congelarea are loc
in spatii izolate termic, echipate cu baterii pentru racirea aerului si ventilatoare care asigura
circulatia aerului. Temperatura aerului este cuprinsa intre -250C si -40 0C; pentru temperaturi
sub -40 0C, procedeul este neeconomic.
In cazul acestor instalatii, procesul de refrigerare decurge in mod continuu; in mod
permanent pe la un capat al instalatiei se introduc produsele proaspete, iar pe la celalalt capat
sunt preluate produsele congelate. Pentru scurtarea duratei de congelare, se utilizeaza viteze ale
aerului mai mari dect la aparatele cu functionare discontinua sau semicontinua; vitezele de
deplasare ale produselor sunt relativ mici.

20) Congelarea cu aer, n strat fluidizat.

Acest procedeu de congelare se utilizeaza pentru produse alimentare de dimensiuni reduse
(fructe, legume).
Principiul stratului fluidizat :daca un material sub forma de particule este supus actiunii unui
curent de aer ascendent, pe masura ce viteza curentului de aer creste stratul de material incepe sa
se fluidizeze In momentul in care viteza aerului atinge valoarea optima,intreaga masa de
particule se va gasi suspendata in curentul de aer, sub actiunea fortelor aerodinamice ce
actioneaza asupra particulelor. Cresterea vitezei aerului peste valoarea optima va conduce la
strapungerea stratului de material si la antrenarea particulelor de catre curentul de aer in
momentul in care se depaseste viteza de plutire a particulelor.

21) Congelarea n contact cu suprafee metalice rcite (plci metalice, band

metalic)
Procedeul presupune punerea in contact direct a produselor de congelat (fileuri de peste, carne
transata si dezosata etc.), ambalate sub forma de pachete paralelipipedice, cu suprafete metalice
racite. Suprafetele metalice pot fi placi, benzi transportoare metalice sau cilindri.
Congelarea prin contact cu suprafee metalice reci permite realizarea transferului termic prin
conducie ntre produse i suprafeele metalice; acestea din urma pot fi rcite direct sau cu ageni
intermediari. Prin eliminarea aerului ca mediu intermediar se imbunatateste procesul de preluare
a caldurii si astfel durata procesului de congelare se reduce.
Pentru asigurarea contactului dintre produse si placile de racire, acestea se pot deplasa, realiznd
o usoara presare a produselor de congelat; deplasarea placilor se realizeaza cu ajutorul unui
sistem hidraulic sau pneumatic.
Aparatele de congelare pot fi:
cu placi orizontale;
cu placi verticale;
cu placi rotative.
Functionarea acestor aparate poate fi discontinua sau continua.

22) Congelarea n contact cu cilindru metalic rcit; aplicaii la

crioconcentrare i congelarea ngheatei.

23) Congelarea prin contact cu ageni frigorifici (N2 i CO2 lichid), schema de
principiu a unui aparat cu funcionare continu.
Metoda presupune utilizarea caldurii latente de vaporizare a agentului frigorific, la presiune
atmosferica, pentru congelarea produselor. Agentii frigorifici trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa fie inerti fata de produsele alimentare;
sa nu fie toxici, inflamabili sau explozibili;

 sa nu polueze mediul;
sa aiba costuri reduse.
Avnd in vedere aceste cerinte, agentii frigorifici ce pot fi utilizati pentru congelare sunt azotul
lichid si bioxidul de carbon lichid; se mai utilizeaza protoxidul de azot si aerul, de asemenea in
stare lichida.Aparatele de congelare sunt cu functionare discontinua sau continua.
Congelarea cu azot lichid se poate realiza `ntr-un proces discontinuu sau continuu.
Aparatele cu functionare discontinua sunt realizate sub forma de dulapuri sau celule
de congelare, avnd capacitati relativ mici (100500 kg produse/h)
Aparatele ce realizeaza congelarea cu ajutorul bioxidului de carbon lichid au o
constructie asemanatoare celor care utilizeaza azot lichid, putnd fi cu functionare
discontinua sau continua

24) Noiuni privind decongelarea produselor alimentare.

Decongelarea produselor alimentare se realizeaza in scopul consumului acestora
sau a utilizarii in diverse procese de prelucrare. In functie de metoda prin care se
asigura aportul de caldura catre produs, decongelarea se poate realiza:
in aer;
in apa;
cu abur;
prin contact cu suprafete metalice calde;
cu microunde.

Decongelarea se poate realiza si in cadrul unor faze tehnologice cum ar fi tocarea, in timpul
carora caldura degajata prin actiunea mecanice asupra produsului asigura decongelarea.
Decongelarea in aer este metoda cea mai simpla, dar implica durate mari ale procesului si
pierderi de greutate semnificative; pot apare si fenomene de oxidare ale straturilor superficiale
ale produselor. Este de preferat decongelarea in spatii in care parametrii aerului (temperatura,
viteza, umiditate) pot fi controlati;astfel, temperatura trebuie sa fie de 46 0C i viteza de 0,3
3 m/s; umiditatea relativ trebuie s fie de aproximativ 70% la nceputul procesului de
decongelare
(pentru a se evita condensarea umiditii din aer pe suprafaa rece a produsului),ajungnd ctre
9095%. la sfritul procesului, pentru a se evita pierderile de greutate. Temperaturi mai mari
de 20 0C pot provoca modificari ale culorii produsului, in timp ce viteze mici ale aerului conduc
la cresterea duratei procesului de decongelare. n aceste condiii, durata decongelrii este de pn
la 5 zile pentru carcasele de vit i de 1...3 zile pentru alte produse. Decongelarea se consider
terminat atunci cnd temperatura n centru termic atinge -1...0 0C.
Decongelarea in apa permite reducerea duratei procesului si a pierderilor in greutate; pe de alta
parte este posibil sa apara pierderi de substante nutritive, motiv pentru care in apa se adauga sare
in proportie de 14% . Apa utilizata are o temperatura de aproximativ 20 0C.
Decongelarea cu abur utilizeaza caldura latenta de condensare a aburului; unele variante
tehnologice presupun desfasurarea procesului la presiuni scazut. Procedeul permite scurtarea
duratei decongelarii.
Decongelarea prin contact cu suprafete metalice se realizeaza in aparate asemanatoare
constructiv cu cele utilizate pentru congelare; temperature agentului pulverizat pe suprafata
inferioara a benzii transportoare metalice este cuprinsa intre 20 0C si 4050 0C, in functie de
tipul produsului.

Decongelarea n cuptorul cu microunde se recomand doar n cazul alimentelor ce urmeaz a fi

preparate, fiind contraindicat pstrarea acestora n stare decongelat o perioad mai lung de
timp.
Unele normative internaionale limiteaz temperatura din timpul decongelrii la maximum 12
0C i temperatura produsului decongelat latmaximum 3 0C.