Sunteți pe pagina 1din 3

Materia, spatiul, timpul

Actualitatea si permanenta ontologiei

, Ce este fi lozofi a? se intreba Jules Lachelier la lectia inaugurala din


primus au an de invatamant laToulouse. Tot el raspundea, spre supefactia
tinerilor sai elevi: ,,Nu stiu!. Si intreg orasul Toulouse, orascu oameni de
treaba ,s-a pornit sa rada de tanarul si stralucitorul
filozof care i-a fost trimis de la Paris sicare nu stia nici macar ce era disciplina
pe care trbuia sa o
predea elevilor sai.
Totusi, remarca lui Jules Lachelier era plina de sens. Eainsemna ca fi lozofi a
nu este o materie de cunscut. In toate celelalte discipline avem ceva
de invatat: inmatematica, o suita logica de teoreme; in fizica, in stiintele
naturale, in istorie ,un ansamblu de fapte sau de evenimente pe care cei
ce le predau se straduiesc sa le explice intr-un mod
rational.In filozofie nu e deloc asa.
Filozofia este chintesenta unei culturi si tocmai de aceea conceptele
sale fundamentale nu ii intereseaza doar pe filozofi.Din universalismul
ontologic al filozofiei decurge universalismul ei gnoseologic si axiologic;
conceptele ei alcatuiesc matricea categoriala a oricarei gandiri si nicio o
forma a culturii nu se poate consitui si exista cu totul in afara unui orizont
filozofic, nu poate ignora cadrele generale ale unei gandiri elevate.
Un atare statut matricial au indeosebi conceptele:materie, existenta,
spatiu, timp, miscare , constiinta, libertate, conditie umana etc.Dintre
acestea, materia, spatiul si timpul ce constituie obiectul prezentei antologii,
alcatuiesc nucleul unei viziuni materialiste despre lume, iar evolutia acestor
concepte, modul in care sunt interpretate apar cu deosebire relevante pentru
linia materialista si dialectica in filozofie. Nevoia de filosofie decurge din
dialogul om-lume. In valtoarea desfasurarii acestui dialog, omul dobandeste
constiinta ca viata este absorbita in filosofie, dar si ca filosofia a absorbit
viata, ceea ce a facut ca spiritul filosofic sa creasca in toate
comportamentele vietii. Filosofia a devenit astazi o dimensiune necesara si
permanenta care strabate toate formele de viata.

Alaturi de miscare, aceste concepte alcatuiesc baza oricarei ontologii


materialiste, dar mai are oare ontologia dreptul la un statut propriu in familia
disciplinelor filozofice-mai ales in raport cu tabloul contemporan al stiintelor
si formelor culturii? Dupa cum se stie, destinul filozofiei a fost intotdeauna
legat de conditia umana.Acesta este valabil pentru intreaga cultura
spirituala, dar in cazul filozofiei relatia cu omul este substantiala,
constitutiva, si specifica , distincta prin anumite note caracteristice de relatia
dintre om si celelalte forme ale culturii.
Giordano Bruno elaboreaza o filozofie panteista cu tendinte
materialiste si ateiste.Materia este infinita, exista in sinesi pentru sine,
pentru ca Dumnezeu este sufletul intregului.Natura este Dumnezeu in
lucruri.Universul este o unitate intre materie, principiu pasiv, si forma,
principiul activ.
Universul cuprinde puterea de a face si de a fi facut.Filozofia sa cuprinde
elemente de dialectica, deoarece vorbeste de o unitate a contrariilor finitinfinit, unitate-diversitate.Cunoasterea este infinita pentru ca universul este
infinit.
Pentru gandirea sa antiscolastica, antidogmatica, care a militat pentru
dezvoltarea stiintei, a fost ars pe rug ca eretic.Filozofia lui a exercitat o
influenta deosebita asupra gandirii lui Spinoza si Leibniz.
Opere principale Giordano Bruno:Despre cauza, principiu si unitate(1584);
Despre infinit, univers si lumi(1584); Despre avanturile eroice(1585).

Viziunea idealista asupra spatiului si timpului in filozofia post-aristotelica.


Timpul este, pentru Aristotel in parte real, iar in parte gandit.Anume, intrucat
este urmarea miscarii, el este real, fiindca marimea care constituie subiectul
miscarii este ea insasi reala.
Comentand fizica lui Aristotel, Averroes dadea o interpretare materialista
acestor consideratii, precizand: Daca timpul se gandeste numai ca un
concept, el este in suflet, dar materia lui este in afara sufletului.
Viata se imparte in trei timpuri:prezentul, trecutul si viitorul.
Prezentul este scurt, viitorul nesigur, trecutul este asigurat.Soarta a pierdut
drepturile ei asupra acestui din urma, el nu mai e la indemana nimanui.

Prezentul e foarte scurt, atat de scurt ca unii ii tagaduiesc chiar


existenta.Intr-adevar, prezentul este vesnic in miscare, curge repede si
piere;inainte de a fi el nu mai este, el nu sta niciodata locului, asemenea
Universului si astrelor pe care o miscare vesnica nu-I lasa niciodata in acelasi
loc.
In acceptie filozofica viitorul este un edificiu misterios pe care-l construim
astazi pentru maine.Viitorul este posibiliate si nu realitate.
Spaiul este considerat azi o categorie filozofic ce desemneaz forme
obiective i universale de existen a materiei n micare.Acesta are douya
sensuri:un sens propriu si un sens impropriu; sensul impropriu este cel extins
ca buna oara, orasul meu; sensul propriu este cel strict: spatiul in care eu
sunt inclus in mod exact.Deci sa cercetam spatiul in intelesul strict. Unii au
admis existenta spatiului, altii l-au negat iar altii si-au suspendat judecata cu
privire la el.
In timp ce spatiul este reversibil, timpul este ireversibil, el nu poate fi
parcurs decat intr-o singura directie.
Oricat am dori, nu putem inlatura ireversibilitatea timpului.Proust credea ca
magia amintirii putea sa ne restituie, cu toata nuanta lor emotiva, anumite
clipe privilegiate.Aceasta este teoria memoriei afective.
O a l t m r t u r i e a faptului c inima omului refuz ireversibilitatea
timpului ne
este oferita de mitul vesnicei intoarceri : stoicii credeau c la
captul unui ciclu de multe mii de ani, n urma unui incendiu universal,
ntreg cursul timpului este reluat cu
aceleasi peripetii.Nietzche credea si el ca istoria universala, cu miile de
amanunte ale fiecarui eveniment, se repeta la nesfarsit.Viata asta, asa cum
ai trait-o si cum o traiesti si astazi, va trebui s-o mai traiesti odata si inca
denenumarate ori; si nu va fi nimic nou in ea, ci fiecare suferinta si fiecare
placer, fiecare gand si suspin si tot ceea ce este nespus de mic si de mare in
viata ta, trebuie sa se reintoarca totus in aceeasi insiruire.