2) Populaia Romniei scade ntr-un ritm alarmant i va continua s scad ca urmare a procesului

de mbtrnire fr ca ritmul natalitii s fie satisfctor. Populaia activ total va scdea ca efect al
reducerii populaiei de peste 65 ani, dar populaia activ de 15-64 ani va crete, rata de participare
ajungnd la circa 65% n anul 2013. Populaia tnr se reduce att numeric ct i ca proporie n
populaia total. Natalitatea foarte sczut, reacie la politicile pro-nataliste promovate voluntarist n
anii 60 i 80 precum i emigraia, ambele fenomene efect al condiiilor extrem de grele de via
motenite de la regimul de dictatur precum i al insecuritii perioadei de tranziie (foarte lung n
cazul Romniei) conduc la apariia unor generaii mai mult dect reduse numeric, n ciuda existenei
unei populaii de vrst fertil (deci, mai ales populaie tnr) foarte numeroas. Urmare a acestei
serii de ocuri, declinul demografic, cu consecine asupra evoluiilor economice pe termen lung
devine greu reversibil !!
3) Munca nu este privit de ctre tinerii romni ca o cale important de reuit n via n Romnia.
Doar 11% dintre cei intervievai consider munca drept prim condiie pentru reuita n via, n
Romnia. Pentru ca un tnr s reueasc n via, n Romnia, cea mai important condiie este ca
acesta s provin dintr-o familie nstrit. Aceast lips de ncredere n capacitatea muncii de a
asigura bunstare n Romnia reprezint o premis a erodrii motivaiei de a munci.
4) Problema social cea mai grav n Romania este rata ridicat a omajului, munca la negru i
nivelul sczut de trai care a rezultat n urma perioadei de tranziie de la o economia centralizat de
stat, la o economie de pia.
Dup integrarea n UE, un pericol pe piaa muncii l constituie migrarea forei de munc bine
pregtite. Astfel, una din patru persoane (respectiv, 27%) ia n considerare cutarea unui loc de
munc n strintate n urmtorii trei ani. Mai mult dect att, doar 21% dintre tineri cred c se pot
realiza mai uor n Romnia, dect n strintate. Integrarea n UE i politicile Guvernului de a
atrage angajai duc la creterea opiunilor tinerilor ctre angajatorii instituionali fcnd, astfel, i mai
acerb lupta pentru talente. Mirajul muncii n strintate afecteaz, aproximativ, un sfert dintre tinerii
profesioniti. In general, acetia consider c au mai multe oportuniti n afar dect n Romnia.
5) Privit din punct de vedere statistic, situaia Romniei este dezastruoas: doar 3,3 milioane de
romni muncesc n mediul privat. Aceti 3,3 milioane de oameni trebuie s susin din contribuiile la
bugetul de stat un numr de 5,5 milioane pensionari i 1,2 milioane de bugetari. Este simplu: fiecare
om care muncete trebuie s produc bani ct s se ntrein pe el (i eventual un copil) plus un
pensionar i jumtate i o jumtate de bugetar. Fiecare angajat trebuie s acopere nevoile a patru
oameni. Practic aa ceva este imposibil.
6) La dezastrul actual se adaug si cel viitor - n Romnia se nasc mai puini oameni dect mor,
perspectiva este de scdere accelerat a populaiei. Doar n anul 1990 au fost nregistrate peste 1
milion de avorturi. Cifra ntreruperilor de sarcin a sczut pn la 500.000 pe an pn n anul 1996 i
la 200.000 pe an pn n 2004. Acum numrul avorturilor s-a fixat n jurul cifrei de 120.000 pe an.
Viitorul nu sun bine deloc n Romnia.

Romania trebuie sa raspunda, in 2015, la doua tipuri de provocari:

identificarea unor solutii pentru rezolvarea unor probleme mai vechi care tin de nivelul
structural al tarii noastre
evitarea principalelor riscuri externe, potrivit unei analize realizate de Tradeville, lider de piata
in tranzactionarea online in Romania.

Sporul natural negativ este o problema la nivelul intregii Uniuni Europene, in special in partea de vest,
dar se manifesta si in Romania, cauza cea mai probabila fiind calitatea vietii, conform sursei citate.
"Infrastructura deficitara se refera inclusiv la sistemul public destul de ineficient (de exemplu, gradul
de absorbtie slab al fondurilor europene, problemele in colectarea taxelor si impozitelor, un sistem
medical de care sunt nemultumiti atat bolnavii, cat si personalul sanitar), dar si la infrastructura de
transport sau reteaua electrica si de utilitati publice..
Educatie
Calitatea actului educational este considerata principala problema a sistemului educational din
Romania.
Restructurarea retelei scolare este vazuta ca necesara, mai ales in ce priveste calitatea generala a
invatamantului - modalitatea de predare, curricula utilizata, relatia dascal-elev.
Corelarea specializarilor din invatamant cu nevoile identificate pe piata muncii este solutia cu cea mai
mare sustinere din partea respondentilor, dar primeste evaluari mai putin bune la capitolul fezabilitate.
Sanatate
Impactul schimbarilor demografice asupra sistemului de sanatate este asociat cu costul ridicat al
medicamentelor nesubventionate si cu dificultatea achizitionarii medicamentelor subventionate sau
gratuite.
E necesara responsabilizarea autoritatilor publice locale privind nevoile medico-sociale ale
populatiei varstnice si prevenirea institutionalizarii.