UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE
MEDICALA
STUDENT:PASTIU COSMIN
GHEORGHE
GRUPA:1431

PROIECT
NANOBIOMATERIALE
Cuprins
1.Introducere- Nanoparticule de Aur

2 Metode de obtinere

3. Sinteza nanoflorilor de aur

4. Sinteza de nanoparticule de aur sferice si biofunctionalizarea

acestora cu chitosan
5. Aplicatii ale nanoparticulelor de Aur
6. Concluzii

7.Bibliografie

INTRODUCERE
Nanoparticulele de aur sunt definite in general ca si particule avand dimensiuni
intre 1-100 nm, de obicei fiind suspendate intr-un fluid (aur coloidal). Cunoscuta
ca si nanogold, suspensia de aur coloidal prezinta de obicei culoarea rosu
burgund (pentru nanoparticule de aur sferice mai mici de 100 nm), sau o
.
culoare galben-brun
(pentru nanoparticule mai mari).
Nanoparticulele pot fi fabricate avnd o mare varietate de grupri funcionale la
suprafaa lor, prin bio-funcionalizare. Pentru a introduce anumite grupri
funcionale pe suprafaa nanoparticulelor, cel mai simplu mod este acela de a
substitui agentul stabilizator al nanoparticulei culiganzi cu funcionalitate
asemntoare, spre exemplu cu tioli sau grupri di-sulfit, n cazul
nanoparticulelor de aur si argint.

METODE DE OBTINERE
Una dintre cele mai importante metode cu
ajutorul careia putem obtine nanoparticule
de aur este invelirea acestora cu solutie
de chitosan si de asemenea si despre
care o sa discutam mai pe larg
Cea mai popular metod de obinere a
nanoparticulelor de aur se realizeaz prin
reducerea srii de aur, HAuCl4, cu citratul
de sodiu
Prin metode chimice pot fi obinute
nanoparticule de aur de diferite forme, n
funcie de substanele folosite la
preparare. Astfel prin reducerea soluiei
de clorur auric cu extract de lmi se
obin nanoparticule de forma unor prisme
triunghiulare.

SINTEZA NANOFLORILOR DE AUR

Ajustand parametrii sintezei si pastrand aceiasi reactanti (L- acidul ascorbic,
avand rol de reducator al sarii de aur si acidul tetracloroauric (HAuCl4) utilizat ca
si initiator in formarea nanoparticulelor), am fabricat nanoparticule de forma
anizotropa, asemanatoare unor flori.
Morfologia si distributia de marimi a nanoparticulelor au fost determinate prin
microscopie electronica de trasmisie (TEM) si microscopie electronica de baleiaj
(SEM).
Figura 2-2A ilustreaza imaginile TEM ale nanoparticulelor asemanatoare unor flori.
Imaginea SEM in figura 2-2B ilustreaza clar structura morfologica a
nanoparticulelor.
Observam ca acestea constau dintr-un miez solid de aproximativ 40 nm cu multe
protuberante (petale) scurte, neregulate, avand dimensiuni medii de 10 nm.

IMAGINI TEM (A) SI SEM (B) ALE NANOPARTICULELOR DE AUR DE

FORMA FLORALA

FORMAREA NANOPARTICULELOR DE AUR IN SOLUTIA DE

CHITOSAN
Suspensia coloidala de aur a fost preparata la 50 C printr-o metoda de sinteza
ecologica, in care se utilizeaza biopolimerul chitosan ca agent reducator si
stabilizator [12]. Formarea nanoparticulelor de aur (GNPs) a fost pusa in
evidenta vizual, prin culoarea rosie specifica solutiei coloidale. Culoarea vizibila
este rezultatul interactiunii rezonante a luminii cu GNPs prin excitarea
plasmonilor de suprafata din nanoparticulele metalice. Deoarece spectrul optic
al GNPs depinde de dimensiunea si forma acestora, precum si de mediul lor
local si de cuplajul electromagnetic,formarea GNPs a fost monitorizata nu doar
vizual, ci, mai prcis, prin spectroscopia de extinctie Uvvis si microscopia
electronica de transmisie (TEM).

Figura de mai jos: Spectrele de extinctie UVvis normalizate ale

nanoparticulelor de aur sintetizate astfel: (a) folosind chitosanul ca agent
reducator si stabilizator and (b) folosind citratul de sodiu ca agent
reducator si stabilizator. In interior este prezentata o imagine fotografica a
solutiei coloidale de nanoparticule de aur sintetizate in prezenta
chitosanului. (B) O imagine TEM reprezentativa a GNPs sintetizate in
prezenta chitosanului. In interior este prezentata histograma pentru
disributia de dimensiuni a nanoparticulelor.

Prin masuratorile TEM au fost obtinute informatii mai precise cu privire la

forma si dimensiunea nanoparticulelor sintetizate.
Figura 1B-2 ilustreaza o imagine TEM reprezentativa a nanoparticulelor
de aur astfel sintetizate. Imaginile TEM pun in evidenta faptul ca solutia
coloidala preparata consta, in principal, in nanoparticule sferice de aur
dispersate in solutie, avand un diametru

STUDIUL FORMARII NANOPARTICULELOR DE AUR IN SOLUTIA DE CHITOSAN LA

DIFERITE TEMPERATURI DE REACTIVE

Efectul modificarii temperaturii de sinteza, in timp ce raportul

dintre reactanti este mentinut constant, e semnificativ si acest
lucru este evidentiat clar in Figura 2-2, in care am introdus pentru
comparatie si imaginea TEM a probei preparate la 50 C.

De exemplu, in cazul probei preparate la 100 C, Figura 2A-2 pune in evidenta

formarea nanoparticulelor sferice de aur cu un diametru mediu de 18 2 nm
si asamblarea acestora in lanturi ramificate de zeci pana la sute de particule.
La temperatura medie, Figura 2B-2 ilustreaza formarea
unor nanoparticule sferice de aur de dimensiuni mai mari, avand un diametru
mediu de 27 5 nm. Dimpotriva, la temperatura joasa, Imaginea 2C-2
evidentiaza formarea de nanoparticule anizotrope de dimensiuni mari cu
forma de triunghiuri, triunghiuri tesite si hexagoane, cu latura cuprinsa intre
40 nm si 200 nm, impreuna cu un numar mic de nanoparticule sferice. Mai
mult, micsorarea
temepraturii de la 10C la 4C determina atat cresterea numarului de
nanoparticule anizotrope, cat si a dimensiunii laturii acestora, la aproximativ
300 nm in cazul particulelor triunghiulare si in jur de 174 nm in cazul celor
hexagonale (Figura 2D-2).

APLICATII ALE NANOPARTICULELOR DE AUR

Cercettori de la Massachusetts Institute of Technology i Ecole Polytechnique

de Lausanne, au studiat procesul i au neles ce anume permite
nanoparticulelor de aur s penetreze pereii celulelor fr a le deteriora
permanent i fr s rup celula.
Primul pas al procesului este fuzionarea nanoparticulei de aur acoperite, cu
lipidele ce formeaz peretele celular, o categorie de grsimi naturale, cear i
vitamine.
Particulele de aur sunt foarte bune la captarea razelor X. Asta nseamn c,
dac pot fi fcute s penetreze celulele canceroase, i apoi nclzite cu un
fascicul de raze X, ar putea distruge acele celule din interior.
O alt aplicaie poate fi introducerea de biosenzori n celule, pentru a detecta
sau monitoriza markeri biochimici specifici, proteine ce pot indica apariia i
evoluia unei boli sau proces metabolic.
Un senzor alcatuit din nanoparticule de aur poate sa detecteze cancerul
pulmonar prin testarea aerului expirat de pacienti, oferind un diagnostic inainte
ca tumorile sa poata fi detectate prin radiografie, spun oamenii de stiinta
israelieni.

CONCLUZII
Sunt foarte utilizate in industria biomedicala deoarece nanoparticulele de aur au
acest metal care are un grad mare de biocompatibilitate (nu provoac reacii
ale sistemului imunitar). De aceea, aurul poate juca rolul de purttor al altor
substane active, permind o mai bun absorbie a acestora la nivelul
celulelor umane.

Bibliografie:

1] S. Link, M. A. El-Sayed. Optical properties and ultrafast dynamics of metallic nanocrystals

Annu. Rev.
Phys. Chem. 54 (2003) 331-366.
[2] P. K. Jain, X. Huang, I. H. El-Sayed, M. A. P. El-Sayed. Review of some interesting
surface plasmon
resonance-enhanced properties of noble metal nanoparticles and their applications to
biosystems.
Plasmonics. 2 (2007) 107-118.
[3] J. N. Anker, W. P. Hall, O. Lyandres, N. C. Shah, J. Zhao, R. P. Van Duyne. Biosensing
with
plasmonic nanosensors. Nat. Mater. 7 (2008) 442-453.