Sunteți pe pagina 1din 52

Variatii anatomice

normale si modificari
de etiologie
necunoscuta
Curs 2

Linia alba jugala


Este o plica liniara de mucoasa,
reliefata, keratinizata, situata la
nivelul mucoasei jugale, de-a lungul
planului de ocluzie. Este o reactie a
mucoasei la solicitarile mucoasei in
timpul masticatiei. Atunci cand este
foarte proeminenta, poate da nastere
unui tic de muscare a mucoasei. In
aceste situatii este necesara
corectarea chirurgicala.

Leucoedemul
Este o modificare benigna a mucoasei,
caracterizata printr-o ingrosare a epiteliului la
nivelul mucoasei jugale, uni-sau bilateral.
Clinic, se prezinta sub forma unei mucoase de
culoare albcenusii, plicaturate, cu aspect de val.
Caracteristic este ca aceste pliuri se pot
deplasa la manevrele de palpare. Consistenta
mucoasei este nemodificata.
Histologic, epiteliul este mai
ingrosat, cu reteaua papilara
mai accentuata, iar
celulele stratului
spinos prezinta edem
intracelular. Apare in
special la populatia de
culoare si la populatia indiana
a Americii de Sud.

Granulatiile Fordyce
Sunt glande sebacee prezente in mod
anormal la nivelul mucoasei bucale.
Clinic, apar sub forma unor mici papule
alb-galbui, dispuse izolat sau in grupuri,
uneori foarte intinse . Apar mai frecvent
la nivelul mucoasei jugale sau la nivelul
mucoasei labiale. Sunt asimptomatice, nu
necesita tratament.
Histopatologic, imaginea este tipica de
glande sebacee, lipsite insa de folicul
pilos. Se pare ca este de cauza ereditara
si uneori pacientii cu astfel de modificari
pot dezvolta carcinoame colorectale.

Limba fisurata
Reprezinta cel mai probabil o varianta
ereditara a mucoasei linguale, interesand
circa 2-3% din populatie. Se observa mai
frecvent la adulti. Poate fi considerata ca
o varianta de morfologie normala a
limbii, fara semnificatie patologica .
Clinic apare la nivelul fetei dorsale si
marginilor limbii, sub forma a numeroase
santuri, mai mult sau mai putin adanci.
Uneori, poate sa apara un sant principal
pe linia mediana si santuri secundare, cu
dispozitie neregulata, in zonele laterale.
Aceste santuri sunt epitelizate, fapt care
se poate observa atunci cand mucoasa
este etalata.

Uneori, aceste santuri pot sa apara


numai pe zone restranse ale marginilor
limbii, simuland anumite afectiuni de
mucoasa . Se poate asocia cu glosita
migratorie, intr-un procent de 20-40%
din cazuri. Nu necesita tratament, nu da
nastere la complicatii in timp.
O forma particulara de limba fisurata
poate aparea uneori la nivelul marginilor
limbii, care prezinta un aspect franjurat
neuniform (Iimba festonata) . In cazul
cand creeaza tulburari functionale
pacientilor, aceste neregularitati de
mucoasa pot fi corectate chirurgical.

Glosita migratorie (Iimba


geografica)

Este o varianta anatomica benigna a


mucoasei linguale, care poate interesa
1-3% din populatie, indiferent de sex.
Etiopatogenia ramane necunoscuta,
existand o tendinta de aparitie familiala.
Clinic, se prezinta sub forma unor zone
de mucoasa subtiata, aparent atrofic,
depapilata. Conturul este neregulat,
marginit de un lizereu alb-cenusiu, mai
reliefat datorita hiperplaziei papilelor
filiforme. Aceste zone depapilate se pot
modifica, prezentand in timp
(saptamani, luni) un aspect variabil. In
ansamblu, leziunea prezinta un aspect
de harta si uneori poate fi insotita de
descuamari epiteliale.

Glosita migratorie se poate asocia cu


limba fisurata, intr-un procent de pana la
50%. Aceasta anomalie poate aparea
uneori foarte timpuriu, in primele
saptamani sau luni de viata, fiind una
dintre variantele anatomice care se
intalnesc in copilarie.
Acest aspect poate alarma uneori
parintii, care vor solicita un consult
medical, situatie in care ea poate fi
confundata cu candidoza mucoasei.
Leziunea poate disparea in timp, odata cu
trecerea spre varsta adulta, sau poate
reaparea .
Uneori, glosita migratorie poate aparea
pe zone foarte restranse sau ca leziuni
unice, cu aspect eritematos, atipic .

In aceste situatii, o atentie particulara


trebuie acordata anamnezei. Pacientul va
relata ca in trecut leziunea a prezentat si
alte aspecte. Uneori, psoriazisul se poate
manifesta la nivelul cavitatii bucale sub
forma de glosita migratorie, fapt ce
impune un diagnostic diferential in acest
sens.
Histologic, se poate observa o atrofie
epiteliala cu descuamarea straturilor
superficiale, edem al epiteliului cu
prezenta de neutrofile la acest nivel. Se
mai poate observa hiperkeratoza si
alungirea papilelor filiforme si, uneori, un
infiltrat cu neutrofile si limfocite in corion .

Simptomatologie. ln general este


asimptomatica, dar uneori pacientii pot
acuza o sensibilitate deosebita la
alimentele acide sau condimentate.
Episoadele simptomatice pot alterna cu
cele asimptomatice. Afectiunea nu
necesita tratament, cu exceptia
momentelor de exacerbare, cand se
recomanda doar o medicatie topica
antiinflamatorie.
Evolutia afectiunii este complet benigna,
nu prezinta complicatii in timp, cu exceptia
unor episoade de sensibilitate trecatoare.

Importanta cunoasterii sale rezida in


faptul ca, datorita aspectului sau
spectaculos si neobisnuit, poate
ingrijora pacientii sau poate crea
confuzii de diagnostic in randul
medicilor.
Diagnosticul diferential trebuie facut
cu afectiuni care prezinta leziuni
asemanatoare: candidoza cronica,
anemii, lichen plan.

Stomatita migratorie
In rare cazuri, leziuni asemanatoare
glositei migratorii pot sa apara si la
nivelul altor zone din mucoasa
bucala, cum ar fi buzele, mucoasa
jugala sau palatul.
Aceasta stare se numeste stomatita
migratorie, iar leziunile pot fi usor
confundate cu candidoza cronica sau
leucoplazia patata.

Limba saburala
La persoanele sanatoase, miscarile
limbii si fluxul salivar indeparteaza
stratul subtire de keratina si celulele
ce se descuameaza permanent,
resturile alimentare si
microorganismele.
Aceasta autocuratire se reduce in
starile febrile, in starile de
deshidratare. De asemenea, atunci
cand apar leziuni la nivelul mucoasei
limbii, motilitatea sa este diminuata
din cauza durerii.

In toate aceste situatii, limba


capata un aspect albicios, incarcat,
datorita unor depozite ce se
acumuleaza pe fata dorsala.
Aceasta modificare poarta numele
de limba saburala.
Limba saburala,
de cele mai multe ori,
este tranzitorie, aspectul
revenind la normal
odata cu reluarea
functionalitatii sale.

Limba piloasa
Este caracterizata de o hiperplazie si o
hiperkeratinizare a papilelor filiforme,
pe arii mai restranse sau generalizata,
care dau limbii un aspect pilos. Zonele
hiperplazice sunt de culoare variabila,
de la alb-galbui la maroniu sau brun
inchis.
Etiologie: este necunoscuta. Intre
cauzele incriminate sunt: fumatul, lipsa
de igiena, diversi factori iritativi locali,
antibioterapia topica, ce poate duce la
tulburarea echilibrului florei
microbiene locale.

Alungirea si hiperplazia papilelor


filiforme poate crea un mediu favorabil
dezvoltarii germenilor anaerobi
producatori de pigment, care, impreuna
cu oxidarea keratinei in exces, dau un
aspect brun inchis al leziunii.
Pana in prezent nu a putut fi identificat
un germen specific incriminat in aparitia
limbii piloase. De multe ori, aparitia ei
nu poate fi legata de o anumita cauza .
Simptomatologie. Limba piloasa este in
general asimptomatica, rareori pacientii
acuzand tulburari subiective. Ei se
prezinta la medic de cele mai multe ori
datorita aspectului inestetic al limbii.

Tratament. Vizeaza combaterea obiceiurilor


producatoare (fumat, lipsa de igiena) sau
intreruperea antibioterapiei topice. Deseori,
insa, cauzele sale fiind necunoscute,
tratamentul este doar simptomatic.
Ca si tratamente se pot enumera:
keratoliticele -acid salicilic 5-10% in aplicatii
locale sau tratamentul cu vitamina A acida.
De asemenea, se poate folosi cauterizarea in
suprafata cu acid tricloracetic si chiuretajul
suprafetelor interesate.
Leziunea fiind foarte recidivanta, sunt
necesare uneori 2-3 sedinte de tratament
Uneori, cu toate tratamentele efectuate,
limba piloasa poate persista un numar de
ani sau poate disparea spontan.

Glosita mediana romboidala


Mult timp considerata o anomalie
congenitala, in prezent este asimilata cu
candidoza cronica hiperplazica.
Clinic, se prezinta sub forma unei
proeminente unice, rotunde sau ovalare,
de la 0.7 la 1.5 cm diametru, situate in
treimea posterioara a fetei dorsale a
limbii, inaintea V-ului lingual.
Suprafata sa este depapilara, boselata
sau neteda, de culoare rosie mai intens
decat restul mucoasei linguale. De cele
mai multe ori este asimptomatica,
rareori poate produce tulburari de
deglutitie.

Apare in general la fumatori sau la


persoanele cu o igiena bucala deficitara.
Histopatologic, leziunea se prezinta ca o
ingrosare epiteliala, cu o atrofie a
papilelor si cu un infiltrat de limfocite si
neutrofile la nivelul epiteliului. Coloratia
PAS pune in evidenta infiltratul
straturilor superficiale cu hife de C.
albicans .
Tratament. Datorita aspectului sau
proeminent, leziunea poate fi
confundata cu o tumora. Este necesara
efectuarea unui examen micologic si
apoi tratament antifungic topic.
Leziunea poate recidiva.

Tiroida linguala
Atat limba, cat si glanda tiroida se dezvolta
dintr-un precursor embrionar comun
(tuberculul impar al lui Hiss), situat in
faringele primitiv, pe peretele anterior.
Exista situatii cand resturi ale traseului
urmat de glanda tiroida persista si in viata
adulta. Glanda tiroida migreaza catre
inferior si anterior, pentru a se plasa in fata
laringelui, asa cum este pozitionata in viata
adulta.
Sediul de unde tesutul primitiv tiroidian
porneste in aceasta migratie se afla la
nivelul limbii si se numeste foramen
caecum. De la nivelul sau porneste ductul
tireo-glos, obstruat de regula in viata
adulta.

Uneori, insa, el poate da nastere la


formatiuni patologice, cum ar fi chiste sau
traiecte fistuloase. Atunci cand, insa,
tesutul tiroidian primitiv nu coboara in
mod normal, de-a lungul acestui traseu
pot ramane asa-numitele tiroide
ectopice.
Astfel, foarte rareori, mase de tesut
tiroidian pot ramane chiar la nivelul
suprafetei limbii, in treimea posteriora, in
zona lui foramen caecum. Formatiunile se
numesc "tiroida linguala".
Clinic, se prezinta sub forma unei mase
ovalare sau rotunde, de dimensiuni
variabile (1-2 cm), situate anterior de V-ul
lingual, pe fata dorsala a limbii.

Atunci cand sunt de dimensiuni mari, pot


produce tulburari functionale in respiratie
si deglutitie. Pot fi confundate cu glosita
mediana romboidala, care insa se situeaza
ceva mai anterior.
Diagnosticul diferential trebuie facut
extrem de atent, prin metode
complementare: scintigrafie cu technetiu
99 sau prin biopsie. Datorita vascularizatiei
abundente, insa, biopsia poate fi insotita
de sangerare.
De retinut faptul ca, uneori, tiroida linguala
poate sa fie unicul tesut functional
tiroidian, iar extirparea ei ar putea duce la
tulburari endocrine serioase. Din acest
motiv, orice formatiune cu o astfel de
dispozitie trebuie foarte atent investigata
inainte de luarea unei decizii terapeutice.

Mase Iimfoide linguale


Amigdala linguala, ca organ limfatic, este
reprezentat prin mai multe mase de
tesut, situate in submucoasa, in treimea
posterioara a limbii. De cele mai multe
ori ele nu sunt vizibile clinic.
Uneori, insa, nu apar sub forma unor
noduli sau mase cu aspect tumoral
benign, situate la suprafata mucoasei, in
zona papilelor circumvalate.In alte
situatii pot sa apara, pe marginile
laterale ale limbii, in zona plicii glosoamigdaliene sau anterior de aceasta.
Uneori pot fi confundate cu alte tumori
benigne; examenul histologic pune insa
in evidenta tesut limfoid normal.

Varicele sublinguale
Sunt dilatatii venoase ce se observa pe
fata ventrala a limbii, bilateral, in
special la persoanele mai in varsta .
Ele rezulta din dilatarea venulelor
aferente ale venei sublinguale. Trebuie
sa fie ferite in timpul manevrelor
stomatologice, intrucat prin lezare pot
da natere la sangerari importante.

Angiomatoza limbii
Sunt anomalii venoase congenitale, situate
de aceasta data pe fata dorsala a limbii.
Apar sub forma unor mici dilatatii
vasculare, proeminente, de forma rotunda
sau ovalara, de culoare rosie-violacee .
Se pot asocia cu formatiuni angiomatoase
in profunzimea limbii. Uneori pot aparea in
mici mase multiple, ce dau mucoasei
linguale un aspect patat si o suprafata
neregulata.
Atunci cand sunt traumatizate in timpul
masticatiei sau in mod accidental, pot da
natere la hemoragii.

Pete vasculare ale


mucoasei (angioame
capilare)

Sunt arii de culoare rosiatica sau rosieviolacee, asimptomatice, situate in


diverse zone ale mucoasei. Pot fi
confundate cu leziuni pigmentare sau
cu pete melanice.
Diagnosticul diferential
se face prin proba la
vitropresiune; leziunile
dispar in momentul
cand sunt presate cu
o lama de microscop.

Exostozele osoase
Sunt zone de hiperplazie osoasa, formate din
os compact, ce apar la nivelul procesului
alveolar, atat maxilar, cat si mandibular, in
dreptul radacinilor dintilor .
Originea lor este necunoscuta; se pare ca
sunt o adaptare functionala la solicitarile
mecanice masticatorii ce stimuleaza
neoosteogeneza prin apozitie periostala.
Uneori pot fi produse de cauze iritative locale.
Nu produc tulburari functionale si nu necesita
tratament.
Dupa pierderea dintilor, insa, pot da nastere
unei creste edentate retentive in sens
transversal, fapt care impiedica protezarea.
In aceasta situatie este necesara corectarea
lor chirurgicala .

Torusul palatin si
mandibular
Torusul palatin este o proeminenta osoasa
situata pe linia mediana a palatului dur, ce se
observa la cca 20% din populatie . Este in
general simetrica, iar uneori poate prezenta
dimensiuni importante, situatie in care poate fi
iritata in timpul miscarilor functionale ale
limbii .
Tratamentul lor (chirurgical) este necesar doar
in cazul protezarilor sau atunci cand genereaza
tulburari functionale.
Torusul mandibular este, de regula, bilateral, si
apare sub forma a doua mase osoase
proeminente, pe fata interna a procesului
alveolar, in dreptul premolarilor.
Ca si in cazul torusului palatin, corectarea lor
chirurgicala este necesara in vederea protezarii
sau atunci cand produc tulburari functionale.

Pigmentatia melanica
La anumite persoane cu pielea de
culoare mai inchisa sau la cei din rasa
neagra, la nivelul mucoasei bucale se
pot observa pete pigmentare melanice.
Se datoreaza prezentei melanocitelor
intr-un numar mai mare in portiunile
profunde ale epiteliului.
Apar mai frecvent pe gingii, palat sau
mucoasa jugala. Trebuie deosebite de
pigmentatiile de origine endocrina
(boala Addison) sau cu pigmentatii de
alta origine.

Perlele keratozice
Sunt mici aglomerari de keratina ce
apar pe mucoasa procesului alveolar.
Sunt dispuse sub forma de papule, fie
pe un fond de mucoasa normala, fie
pe un fond de mucoasa
hiperkeratinizata.

Fisura labiala
De regula este situata pe linia
mediana sau paramediana Poate fi
congenitala sau dobandita, favorizata
de respiratia bucala.
Poate genera senzatii de usturime,
poate fi acoperita de cruste serohematice. Nu are tendinta de
vindecare spontana, iar tratamentul
este
chirurgical .

Buza dubla
Este o malformatie a mucoasei buzei
superioare, de regula congenitala, ce
da nastere unui pliu de mucoasa
orizontal, paralel cu linia rosului de
buza.
Este vizibil in timpul surasului sau in
timpul vorbirii. Tratamentul este
chirurgical, formatiunea producand
tulburari
de fizionomie.